A.

PROTETI
CA
PROF.COORDONATOR: DR. CIUREA JAN
MIHAILUTA
FELICIA
MANOLE ANA-MARIA
HINCU MARIA
ANDRADA
 01 STRUCTURA
Elementele ce constituie strcutura
din care este format ochiul.

02 VEDEREA LA OM
CUPRINS Modul in care functioneaza vederea
umana.
VEDERE 03 FORMAREA IMAGINII
Prezentarea etapelor prin care se
formeaza imaginea pe retina.

04 DEFECTE DE VEDERE
Enumerarea si prezentarea
defectelor de vedere ce pot exista.
OCHIUL
Ochiul uman dispune de peste 2 milioane de
parti componente, fiind al doilea organ ca si
complexitate al corpului uman, dupa creier.
Functia sistemului oftalmologic este
vederea, poate cel mai important simt al
omului. 
 01
STRUCTU
RA
 STRUCTURA

SCLERA COROIDA CORNEEA IRISUL CRISTALI

N

MACU RETINA CORP CORP VITROS

LA CILIAR

NERVUL OPTIC PUPILA

 0
Lumina pătrunde prin partea din fa ță a ochiului printr-o 
membrană transparentă numită cornee, înconjurată

02
de o zonă numită sclerotică. 
 În spatele corneei se găse ște irisul, un disc colorat.

VEDEREA
2 LA
Irisul este perforat în centru de un orificiu de culoare
neagră, denumit pupilă.
Lumina traversează cristalinul, acesta având funcția de 
lentilă biconvexă, apoi umoarea sticloasă, în final

OM imaginea fiind proiectată pe o membrană numită 

retină.
 Pleoapele și genele au rolul de protecție a ochilor.
O membrană subțire transparentă, denumită conjunctivă
, căptușește interiorul pleoapelor și o parte din
sclerotică.
 03 FORMAREA IMAGINII

În cazul ochiului emetrop, imaginea se formează pe retină. Pentru ca razele de lumină să se poată

focaliza, acestea trebuie să se refracte. Cantitatea de refracție depinde în mod direct de distanța de la
care este văzut obiectul.

1 2 3 4
MEDII UMOARE CRISTAL
TRANSPARE STICLOAS
CORNEE NTE
IN
A
Formează o Interpretează
Celulele specializate Ajung prin 
imagine semnalele printr-un
transformă imaginea nervul optic până la
răsturnată pe mecanism complex
în impulsuri nervoase. regiunea posterioară a 
retină. care implică milioane
creierului. 
de neuroni.
DEFECTE DE
0
VEDERE
4
● MIOPIA
● HIPERMETROPIA
● PREZBITISM
● CATARACTA
● STRABISM
● ASTIGMATISM
 MIOPI HIPERMETRO PREZBITI CATARA STRABIS ASTIGMATI
A PIA SM CTA M SM
Lumina se Lumina se Defect de vedere Asemănător Slăbirea unuia Corneea are forma
concen- concentrează în care apare de unui nor în ochi. dintre mușchii neregulată sau arcul
treaza in spatele retinei. obicei la externi ai globului lentilei este în
fata retinei. bătrânețe. Este ocular. interiorul ochiului.
Ce este? cauzat de
atrofierea
elasticității
cristalinului.

Durerile de Dureri de cap și a Vedere neclara Culori Ochii nu sunt Vedere incetosata,
cap și a ochilor. estompate, pro- aliniati dureri de cap si a
ochilor. bleme de corespunzator si ochilor.
Simptome:
vedere noaptea privesc in directii
sau cu lumină diferite. 
puternică

Lentile Lentile convergente  Este tratat cu Intervenție Chirurgia pentru Ochelarii care se

divergente ajutorul unei chirurgicală a intari sau slabi prescriu sunt cu
Diagnostic și lentile muschii ochilor lentile cilindrice. 
tratament: convergente. este necesara
pentru a realinia
ochii.
 Protetica

Termenul provine din versiunea latinizata a

PTERIGIONU = termenului grecesc, care inseamna aripa
L mica.
Este una din cele mai
frecvente afectiuni
degenerative oculare,
ce intereseaza Se caracterizeaza prin:
corneea. cresterea fibro-vasculara a
testurilor subepiteliale.
 MODELUL VIRTUAL
BIOMECANIC

SE POATE Pentru ochiul

UTILIZA
in simulari cinematice bolnav si normal
si dinamice.
Simulari prin metoda
elementelor finite.
 Pe ce se bazeaza?
o Pe imagini CT,
obtinute prin Pentru reconstructia
tridimensionala a componentelor
tehnica CT Scan osoase umane, pornind de la
imaginile tomografice s-a utilizat
programul InVesalius. InVesalius
este o sursa software ,,free’’
dezvoltata in colaborare cu
comunitatea academica. Acest
software poate genera
reconstructive 3D bazata pe
secvente si fisiere de tip 2D
DICOM achizitionate de la
echipamente CT sau RMN.
Acest model a permis analiza
cinematica in vederea
determinarii fortelor de la nivelul
muschilor ce actioneaza asupra
ochiului uman. Astfel cea mai
mare valoare a fortelor a fost
inregistrata in miscarea interna
a ochiului la nivelul muschiului
drept intern. In miscarea interna
se obtin cele mai mari valori
pentru tensiunea intraoculara,
atat pentru ochiul sanatos, cat si
pentru cel cu pterigion si care
determina oboseala de stres
prematur.
 Programul GEOMAGIC
SOLIDWORKS:
Este cel mai cuprinzator soft utilizat in
Iskander
industrie pentru Reverse Engineering,
permite utilizarea metodei generarii
afirma;
“Simularea cinematica dinamica si
analiza miscarii ochilor este utila
pentru evaluarea sistemului visual,
corpurilor solide cu caracterul in proiectarea protezei oculare
materialelor din structura acestora si sau a ochiului robotului umanoid “
este una din cele mai utilizate tehnici de
modelare a modelelor 3D.
Datorita etiopatogeniei
incomplet cunoscute, au
fost facute o serie de 65%
studii de cercetare
fundamentala in
vederea diagnosticului si
evaluarii prognosticului,
dar mai ales pentru Modele si analize
aplicarea celei mai similare au fost
eficiente terapii
chirurgicale sau
dezvoltate si pe alte
nonchirurgicale. modele virtuale ale unor
componente ale corpului
omenesc.
 PROF.COORDONATOR: DR. CIUREA JAN

Studenti: MIHAILUTA FELICIA

MANOLE ANA-MARIA

Multumi
HINCU MARIA ANDRADA
GR.306 MG. AN III

m!
CREDITS: This presentation template
was created by Slidesgo, including icons
by Flaticon and infographics & images
by Freepik
 BIBLIOGRAFIE
● https://www.scapadeochelari.ro/astigmatism/
● https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/strabismul
● https://www.hoyavision.com/ro/de-ce-am-nevoie/pentru-purtatori-de-ochelari/intelegerea
-vederii/cum-functioneaza-vederea/
● https://www.eyerim.ro/blog/eye-health-guide-part-one
● https://ro.wikipedia.org/wiki/Ochi
● https://lensa.ro/blog/recomandari/ochiul-uman-si-vederea/
● https://clinicavictoria.ro/protetica/
● https://dexonline.ro/definitie/protetica
● Teza de doctorat - CRAIOVA 2020 – Pterigionul – Aspecte Histologice, imunohistochimice si
clinice in corelatie cu factorii exogeni si endogeni-MARIA FILOFTEA (MERCUT) NICOLESCU