Ochiull si vederea

cromatica
 Ochiul:este un organ a cărui principală funcție este cea de a detecta lumina.
 Se compune dintr-un sistem sensibil la schimbările de lumină, capabil să le transforme în impulsuri nervoase.
 Lumina pătrunde prin partea din față a ochiului printr-o membrană transparentă numită cornee,
 înconjurată de o zonă numită albul ochiului sau sclerotică.În spatele corneei se găsește irisul, un disc colorat.
 Între cornee și iris există un lichid numit umoare apoasă. Irisul este perforat în centru de un
 orificiu de culoare neagră, denumit pupilă.Pentru ca ochiul să nu fie deteriorat, atunci când
 lumina este foarte puternică, pupila se contractă (și prin urmare, se micșorează);
 iar în caz contrar, atunci când este întuneric, pupila se mărește. În continuare, lumina traversează
 cristalinul, acesta având funcția de lentilă biconvexă, apoi umoarea sticloasă, în final imaginea fiind proiectată
 pe o membrană numită retină. Pleoapele și genele au rolul de protecție a ochilor. O membrană subțire
 transparentă, denumită conjunctivă, căptușește interiorul pleoapelor și o parte din sclerotică.
 În cazul ochiului emetrop (vederea normală), imaginea se formează pe retină. Pentru ca razele
 de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se refracte. Cantitatea de refracție depinde
 în mod direct de distanța de la care este văzut obiectul. Un obiect situat la o distanță mai mare
 necesită mai puțină refracție decât unul situat la o distanță mai mică. Cel mai mare procentaj
 din procesul de refracție are loc în cornee, restul refracției necesare având loc în cristalin.
 Lumina trece prin mediile transparente (cornee, umoare apoasă, umoare sticloasă și cristalin)
 si formează o imagine răsturnată pe retină. Pe retină, celulele specializate transformă imaginea în
 impulsuri nervoase. Acestea ajung prin nervul optic până la regiunea posterioară a creierului.
 Acesta din urmă interpretează semnalele printr-un mecanism complex care implică milioane de neuroni.
 Vedera cromatica:
Vederea normala

 În cazul ochiului emetrop (vederea normală), imaginea se formează pe retină. Pentru ca razele
 de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se refracte. Cantitatea de refracție depinde
 în mod direct de distanța de la care este văzut obiectul. Un obiect situat la o distanță mai mare
 necesită mai puțină refracție decât unul situat la o distanță mai mică. Cel mai mare procentaj
 din procesul de refracție are loc în cornee, restul refracției necesare având loc în cristalin.
 Lumina trece prin mediile transparente (cornee, umoare apoasă, umoare sticloasă și cristalin)
 si formează o imagine răsturnată pe retină. Pe retină, celulele specializate transformă imaginea în
 impulsuri nervoase. Acestea ajung prin nervul optic până la regiunea posterioară a creierului.
 Acesta din urmă interpretează semnalele printr-un mecanism complex care implică milioane de neuroni.
 Vedera cromatica:
 Defectele vederii
 Miopia este cel mai des întâlnit defect de vedere, aceasta având un caracter patologic(apare
la naștere) și ia loc atunci când globul ocular al ochiului miop este mai mare decât cel al
ochiului normal, imaginea formându-se în fața retinei. Miopia este corectată cu ajutorul
lentilelor divergente.
 Hipermetropia este de asemenea un defect patologic, aceasta însă luând loc mai rar decât
miopia. Globul ocular al ochiului hipermetrop este mai mic decât cel al ochiului normal, în
consecință imaginea formându-se în spatele retinei. Hipermetropia este corectata cu
ajutorul lentilelor conver
 Prezbitismul este un defect de vedere care apare de obicei la bătrânețe, acesta
comportându-se în același mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat de atrofierea
elasticității cristalinului. Prezbitismul este tratat cu ajutorul unei lentile convergente.
 Strabismul are drept cauză slăbirea unuia dintre mușchii externi ai globului ocular, acesta
fiind corectat prin exerciții de întărire a musculaturii ciliare.
Prezbitismul este un defect de vedere care apare de obicei la bătrânețe, acesta comportându-se în
același mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat de atrofierea elasticității cristalinului.
Prezbitismul este tratat cu ajutorul unei lentile convergente.
Strabismul are drept cauză slăbirea unuia dintre mușchii externi ai globului ocular, acesta fiind
corectat prin exerciții de întărire a musculaturii ciliare.
Cataracta apare cel mai frecvent, la persoanele cu o vârstă înaintată, aceasta fiind cauzată de
pierderea treptată a transparenței(opacifierea) cristalinului. În cazul cataractei congenitale, aceasta
este corectată prin secționarea unei porțiuni a irisului și a capsulei cristaliniene ori prin extragerea
cristalinului și înlocuirea acestuia cu un cristalin artificial reprezentat de către o lentilă biconvexă.
Astigmatismul este o boală oftalmologică manifestată printr-o deformare a corneei care atrage
după sine o refracție defectuoasă a razei de lumină în globul ocular. În cazul astigmatismului, razele
de incidenta de lumină albă ce sosesc la ochi sub formă de raze paralele vor suferi un proces intens
și inegal de refracție, și prin urmare, cu cât această refracție diferențiată va fi mai mare, cu atât
astigmatismul va fi considerat mai grav.
 Vederea cromatica este senzatia produsa de totalitatea radiatiilor luminoase de diferite
lungimi de unda, care permite ochiului sa deosebeasca intre ele doua parti vecine,
omogene si egal iluminate, vazute simultan, se numeste culoare.
 Nuanta este data de lungimea de unda a radiatiei spectrale de aceeasi culoare.
 Puritatea este determinata de raportul de culoare spectrala si culoare alba, care se combina
entru a da culoare considerata.
 Stralucirea este determinata de energia radiata de izvorul luminos, sau de energia reflectata
sau transmisa de corpul lumina, cat si de sensibilitatea ochiului pentru diferite lungimi de
unda ale spectrului luminos.
Probleme

 1: O persoana mioapa vede clar obiectele situate pana la 50 cm. Ce fel de ochelari trebuie
sa foloseasca pentru a vedea clar obiectele situate foarte departe?
 2: Distanta minima de vedere a unui hipermetrop este de 1 m. Ce convergenta trebuie sa
aiba o lentila corectoare de contact pentru ca omul sa poate citi la 25 cm?
 Raspunsuri:
 1: Lentile divergente cu convergenta de -2 dioptrii
 2: 3 dioptrii
Tot probleme =) =)

 1: Un obiect cu inaltimea de 5 cm formeaza intr-o lentilabiconvexa, pe un ecran o imagine

inalta de 20 com. Daca obiectul se indeparteaza de lentila cu 5 com, pe ecran se formeaza
o imagine e 10 com. Care este distanta focala a lentilei?
 2: Pe axul optic n fata unei oglinzi convexe, cu raza de cubura de 10 cm, se afla un obiect
la distanta de 5 cm de varful oglinzii/ Se ce re distnata dintre obiect si imagine.
 Raspunsuri :
 1: 20 cm.
 2: 7,5 cm.