Ochi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ochiul este un organ a cărui principală funcție este cea

Ochi
de a detecta lumina. Se compune dintr-un sistem
sensibil la schimbările de lumină, capabil să le
transforme în impulsuri nervoase.

Ochii compuși se găsesc la artropode (insecte și animale

similare) și sunt formați din mai mulți ochi simpli care
permit formarea unei vederi panoramice în mozaic.

La majoritatea vertebratelor și câteva moluște, ochiul

funcționează prin proiectarea imaginilor pe o retină
sensibilă la lumină, de unde se transmite un semnal spre
encefal prin intermediul nervului optic. Ochiul are o
formă sferică, este umplut cu o substanță transparentă,
gelationoasă numită umoare vitroasă, are o lentilă de
focalizare numită cristalin și, adeseori, un mușchi numit Ochiul uman 1. Camera posterioara
iris, care reglează cantitatea de lumină care intră. 2. Umoarea apoasă 3. Cornee 4.
Pupila 5. Uveei 6. Iris 7. Corpi ciliari
8. Coroida 9. Sclerotică 10. Ligament
suspensor 11. Cristalin 12. Umoare
Cuprins vitroasă 13. Canalul Stilling-Cloquet
Vederea la om 14. Retină 15. Maculă 16. Fovee 17.
Disc optic 18. Nerv optic 19. Vase de
Culoarea ochilor
sânge
Formarea imaginii
Defecte de vedere
Axe
Note
Bibliografie
Legături externe

Vezi și

Vederea la om
Lumina pătrunde prin partea din față a ochiului printr-o
membrană transparentă numită cornee, înconjurată de o Ochi compus: ochiul unui krill antarctic
zonă numită albul ochiului sau sclerotică. În spatele Detalii
corneei se găsește irisul, un disc colorat (acesta are un
caracter unic pentru fiecare individ). Între cornee și iris Latină oculus
există un lichid numit umoare apoasă. Irisul este Sistem Nervos
perforat în centru de un orificiu de culoare neagră,
denumit pupilă. Pentru ca ochiul să nu fie deteriorat, Resurse externe
atunci când lumina este foarte puternică, pupila se
TA A15.2.00.001 (http://www.unifr.ch/ifa
contractă (și prin urmare, se micșorează); iar în caz
a/Public/EntryPage/TA98%20Tree/En
contrar, atunci când este întuneric, pupila se mărește. În
continuare, lumina traversează cristalinul, acesta având tity%20TA98%20EN/15.2.00.001%20
funcția de lentilă biconvexă, apoi umoarea sticloasă, în Entity%20TA98%20EN.htm)
final imaginea fiind proiectată pe o membrană numită A01.1.00.007 (http://www.unifr.ch/ifa
retină. Pleoapele și genele au rolul de protecție a a/Public/EntryPage/TA98%20Tree/En
ochilor. O membrană subțire transparentă, denumită tity%20TA98%20EN/01.1.00.007%20
conjunctivă, căptușește interiorul pleoapelor și o parte Entity%20TA98%20EN.htm)
din sclerotică.
Terminologie anatomică

Culoarea ochilor

Conform unor cercetări, se presupune că toate

persoanele cu ochi albaștri se trag dintr-un
strămoș comun, care a suferit o mutație
genetică în gena HERC2⁠(d).[1][2][3]

Formarea imaginii

În cazul ochiului emetrop (vederea normală),

imaginea se formează pe retină. Pentru ca
razele de lumină să se poată focaliza, acestea
trebuie să se refracte. Cantitatea de refracție
depinde în mod direct de distanța de la care
este văzut obiectul. Un obiect situat la o
distanță mai mare necesită mai puțină refracție
decât unul situat la o distanță mai mică. Cel
mai mare procentaj din procesul de refracție Ligament suspensor 5. Canalul lui Schlemm 6. Pupilă 7.
are loc în cornee, restul refracției necesare Camera anterioară 8. Cornee 9. Iris 10. Cristalin cortical 11.
având loc în cristalin. Nucleu cristalinian 12. Corpi ciliari 13. Conjunctivă 14.
Mușchi oblic inferior 15. Mușchi drept inferior 16. Mușchi
Lumina trece prin mediile transparente drept median 17. Vene și artere retiniene 18. Papilă optică
(cornee, umoare apoasă, umoare sticloasă și 19. Dura mater 20. Arteră retiniană centrală 21. Venă
cristalin) si formează o imagine răsturnată pe retiniană centrală 22. Nerv optic 23. Vena vorticoasă 24.
retină. Pe retină, celulele specializate Conjunctivă 25. Maculă 26. Fovee 27. Scleră 28. Coroidă
transformă imaginea în impulsuri nervoase. 29. Mușchi drept superior 30. Retină
Acestea ajung prin nervul optic până la
regiunea posterioară a creierului. Acesta din
urmă interpretează semnalele printr-un mecanism complex care implică milioane de neuroni.

Razele de lumină suferă la nivelul ochiului o refracție triplă:

1. razele de lumină își schimbă direcția;

2. o refracție are loc la nivelul corneei și câte una pe fiecare față a cristalinului;
3. imaginea se formează pe retină, pe pata galbenă și este reală, mai mică și răsturnată.

Defecte de vedere
Orice deviere de la starea emetropă(vederea normală) reprezintă un defect de vedere. Cele mai des întâlnite
defecte de vedere ale ochiului uman sunt:

Miopia este cel mai des întâlnit defect de vedere,

aceasta având un caracter patologic(apare la naștere) și
ia loc atunci când globul ocular al ochiului miop este mai
mare decât cel al ochiului normal, imaginea formându-se
în fața retinei. Miopia este corectată cu ajutorul lentilelor
divergente.
Hipermetropia este de asemenea un defect patologic,
aceasta însă luând loc mai rar decât miopia. Globul
ocular al ochiului hipermetrop este mai mic decât cel al
ochiului normal, în consecință imaginea formându-se în
spatele retinei. Hipermetropia este corectata cu ajutorul
lentilelor convergente.
Prezbitismul este un defect de vedere care apare de
obicei la bătrânețe, acesta comportându-se în același
mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat de
atrofierea elasticității cristalinului. Prezbitismul este tratat
cu ajutorul unei lentile convergente. Diferențele dintre defectele principale
Strabismul are drept cauză slăbirea unuia dintre mușchii de vedere
externi ai globului ocular, acesta fiind corectat prin
exerciții de întărire a musculaturii ciliare.
Cataracta apare cel mai frecvent, la persoanele cu o vârstă înaintată, aceasta fiind cauzată
de pierderea treptată a transparenței(opacifierea) cristalinului. În cazul cataractei
congenitale, aceasta este corectată prin secționarea unei porțiuni a irisului și a capsulei
cristaliniene ori prin extragerea cristalinului și înlocuirea acestuia cu un cristalin artificial
reprezentat de către o lentilă biconvexă.
Astigmatismul este o boală oftalmologică manifestată printr-o deformare a corneei care
atrage după sine o refracție defectuoasă a razei de lumină în globul ocular. În cazul
astigmatismului, razele de incidenta de lumină albă ce sosesc la ochi sub formă de raze
paralele vor suferi un proces intens și inegal de refracție, și prin urmare, cu cât această
refracție diferențiată va fi mai mare, cu atât astigmatismul va fi considerat mai grav.
Alcătuirea ochiului : ● tunica externă: -sclerotica „albul ochiului”, alb sidefie, fibroasă -
cornea transparentă: situată anterior, bombată, transparentă ☆ ● tunica medie: -coroida (rol
de hrănire) -corpul ciliar(produce umoarea apoasă) -irisul: „floarea ochiului”, cu orificiul
pupila ☆ ● tunica internă: -retina: conține celulele fotosensibile (celule cu con, celule cu
bastonaș)
Pe retină se găsesc: ● pata galbenă (zona de maximă acuitate vizuală) -locul unde
diametrul ochiului atinge retina (conține celule cu con) ☆ ● pata albă-locul unde nervul
văzului părăsește retina (nu conține celule fotosensibile)
Glaucomul
Dezlipire de retină
Retinopatia diabetică
Retinopatia hipertensivă
Conjunctivita
Keratopatia
Daltonism

Axe
Ochii vertebratelor și ai unei serii de moluște au două axe importante: axa optică și axa vizuală:

Axa optică reprezintă axa de simetrie a elementelor optice care participă la formarea
imaginii pe retină. Zona de pe retină aflată la intersecția cu axa optică este locul unde
aberațiile optice sunt minime, deci rezoluția imaginii proiectate este optimă.
Axa vizuală este determinată de centrul optic al sistemului de proiecție optică (cornee și
cristalin) și de locul de pe retină care asigură cea mai bună definiție a imaginii (fovea
centralis).

Pentru o vedere optimă aceste două axe ar trebui să coincidă, pentru a suprapune imaginea cea mai clară
peste zona de pe retină cea mai aptă să o detecteze. Totuși nu se cunosc specii la care această coincidență să
aibă loc. De exemplu la om unghiul dintre cele două axe este de aproximativ 5°, cu axa optică deplasată în
direcție nazală față de fovea centralis. La alte specii deplasarea poate fi în direcție nazală sau temporală. Nu
se cunoaște motivul pentru care această deviație a rămas necorectată de-a lungul procesului evolutiv.[4]

La vertebrate există o a treia axă, determinată de poziția nervului optic, care creează pe retină o zonă
incapabilă să recepteze lumina, numită pata oarbă. La om pata oarbă se situează la aproximativ 15° de la
fovea centralis în direcție nazală și ocupă aproximativ 6° din câmpul vizual. Ochii cefalopodelor nu au o
pată oarbă, deoarece nervii se conectează la retină prin spatele acesteia.

Note
1. ^ Bryner J (31 ianuarie 2008). „Here's what made those brown eyes blue” (https://www.msnb
c.msn.com/id/22934464/wid/11915773?GT1=10815#storyContinued). Health News.
MSNBC. Accesat în 6 noiembrie 2008.; Bryner J (31 ianuarie 2008). „One Common Ancestor
Behind Blue Eyes” (http://www.livescience.com/health/080131-blue-eyes.html). LiveScience.
Imaginova Corp. Accesat în 6 noiembrie 2008.; „Blue-eyed humans have a single, common
ancestor” (http://www.ku.dk/english/news/?content=http://www.ku.dk/english/news/blue-eyes.
htm). News. University of Copenhagen. 30 ianuarie 2008. Accesat în 6 noiembrie 2008.
2. ^ Eiberg H, Troelsen J, Nielsen M, Mikkelsen A, Mengel-From J, Kjaer KW, Hansen L (martie
2008). „Blue eye color in humans may be caused by a perfectly associated founder mutation
in a regulatory element located within the HERC2 gene inhibiting OCA2 expression”.
Human Genetics. 123 (2): 177–87. doi:10.1007/s00439-007-0460-x (https://doi.org/10.100
7%2Fs00439-007-0460-x). PMID 18172690 (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1817269
0).
3. ^ Sturm RA, Duffy DL, Zhao ZZ, Leite FP, Stark MS, Hayward NK, Martin NG, Montgomery
GW (februarie 2008). „A Single SNP in an Evolutionary Conserved Region within Intron 86
of the HERC2 Gene Determines Human Blue-Brown Eye Color” (https://www.ncbi.nlm.nih.g
ov/pmc/articles/PMC2427173). American Journal of Human Genetics. 82 (2): 424–31.
doi:10.1016/j.ajhg.2007.11.005 (https://doi.org/10.1016%2Fj.ajhg.2007.11.005).
PMC 2427173 (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2427173)  . PMID 18252222
(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18252222).
4. ^ Megumi Iizuka, „Welcome to the wonderful world of 3D”, Optics and Photonics News, Vol.
18, Nr. 4, p. 8, aprilie 2007 (articol disponibil online la OSA-OPN.org (http://www.osa-opn.or
g/abstract.cfm?URI=OPN-18-4-8))

Bibliografie
"Corpul Omenesc", editura RAO, anul 1997, traducerea de Claudia Apostu după
enciclpedia "Le corps humain" Larousse-Bordas, pagina 48-49
Legături externe
Ochiul magic (https://www.descopera.ro/stiinta/929180-ochiul-magic), 2 mai 2007, Mihaela
Stanescu, Descoperă
Cum se strică vederea cu trecerea timpului. LEGĂTURA SURPRINZĂTOARE dintre
alimentație și orbire (http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-se-strica-vederea-cu-trecerea-timpulu
i-992713.html), 20 iulie 2012, Cristina Lica, Cristiana Mazilu, Evenimentul zilei
Ce boli trădează ochii (http://www.evz.ro/detalii/stiri/ce-boli-tradeaza-ochii-972190.html), 19
martie 2012, Ioana Raluca Ghioarcă, Evenimentul zilei
Strică ochii televizorul? ȘASE MITURI despre vedere, ochelari și operații cu laser (http://ww
w.evz.ro/detalii/stiri/sase-mituri-despre-vedere-ochelari-si-operatii-cu-laser-967331.html), 21
februarie 2012, Cristina Lica, Evenimentul zilei
În ce fel umblă chirurgul în ochi (http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/in-ce-fel-
umbla-chirurgul-in-ochi-535925.html), 16 februarie 2010, Florin Condurateanu, Jurnalul
Național
Ochii - in viziunea medicinei naturiste (http://www.amosnews.ro/arhiva/ochii-viziunea-medici
nei-naturiste-10-07-2010), 10 iulie 2010, Amos News
Primul ajutor în leziunile ochiului (http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/primul-
ajutor-in-leziunile-ochiului-314808.html), 8 aprilie 2008, Steluta Indrei, Jurnalul Național

Imagini

Anatomia ochiului (http://www.mikof.md/ro/img/pic-anatomy-of-eye-1-ro.jpg)

Vezi și
Vedere
Macropsie
Micropsie
Oftalmologie
Ochi pentru ochi
Patologia de calculator
Omatidie
Muscae volitantes

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ochi&oldid=14942151

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 16 mai 2022, ora 23:53.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și
clauze suplimentare.
Vedeți detalii la Termenii de utilizare.