Descompunerea luminii albe

Definitie:
Dispersia luminii este fenomenul de descompunere prin refracie a luminii albe n
fascicule de lumin colorate diferit. Aceste culori alctuiesc spectrul luminii albe i sunt:
rou, oranj, galben, verde, albastru, indigo i violet.

Fiecrei componente monocromatice a luminii i corespunde o lungime de und. Cea mai

mare lungime de und o are lumina roie, iar cea mai mic lungime de und o are lumina
violet.

Explicarea fenomenului:
Dispersia luminii a fost pus n eviden experimental i studiat tiinific de ctre Newton.
ntr-un experiment efectuat n anul 1672, Newton a observat descompunerea luminii n
componentele monocromatice, folosind o prism optic: pe ecranul de observaie aprea o
succesiune continu de culori de la rou la violet. Prisma optic este un mediu omogen i
transparent, mrginit de dou fee plane i neparalele. La trecerea prin prism, lumina se
descompune n fascicule colorate care trec prin prism cu viteze diferite, de aceea ies din
prism sub unghiuri diferite.

Mediul influeneaz propagarea luminii datorit interaciunii acesteia cu atomii i

moleculele mediului. Sub influena cmpului electric al luminii, particulele electrizate din
atomi i molecule efectueaz oscilaii forate cu aceeai frecven ca a luminii.
n urma compunerii oscilailor forate cu unda iniial se obine o modificare a vitezei
de propagare.
Diferena de vitez va fi cu att mai mare cu ct vor fi mai puternice oscilaiile forate
ale particulelor mediului.
Dispersia mediului este mrimea care arat ct de repede se modific indicele de
refracie n cu lungimea de und.
Fenomenul de dispersie normala apare la mediile transparente cum sunt sticla sau
cuarul, indicele de refracie crete rapid cu scderea lungimii de und n regiunea lungimilor
de und mici.
Exist i cazuri cnd, in unele materiale (cianin sau fuxin) se produce dispersia
anormal la care indicele de refracie scade odat cu scderea lungimii de und.

Unghiul sub care fasciculele colorate parasesc prisma, variaza in raport cu indicele de
refractie.

Unghiul sub care fasciculele colorate parasesc prisma, variaza in functie de unghiul de
incidenta.

Latimea fasciculelor colorate la iesirea din prisma, depinde de latimea fasciculului incident.

Experimental, dispersia se observ cu ajutorul prismei optice. Putem observa ca dupa

aprinderea becului lumina alba, prin fenomenul de refractie se descompune in fascicule de
lumina colorate.

Dac lng prisma optic aezm o a doua prism, toate culorile se contopesc i se obine din
nou lumina alb (fenomenul de sintez a luminii, inversul dispersiei).
Curcubeul este un fenomen optic care ia nastere din cauza dispersiei si reflexiei luminii
solare in picaturile de ploaie din atmosfera.

Fenomenele ce produc culoarea rosie a soarelui sunt:

- mprastierea Rayleigh ( n proportia cea mai mare);
- reflexia (mprastierea) razelor de lumina pe particulele de praf si nori;
- dispersia luminii.
Dimensiunea si concentratia particulelor de aer atmosferic din calea luminii solare
determina tipul de apus observat. Cnd lumina soarelui ntmpina foarte putine particule de
aer atmosferic, majoritatea razelor ajung la ochiul uman cu aproape aceeasi intensitate.
Reducerea fenomenului de dispersie produce apusuri albe sau galbene comune zonelor
muntoase, unde aerul atmosferic este rarefiat.