• Este 

fenomenul de descompunere prin
refracție a luminii albe în fascicule de
lumină colorate diferit. Aceste culori
alcătuiesc spectrul luminii albe și sunt:
roșu, oranj, galben, verde, albastru, indigo
și violet. Ea constă în variția indicelui de
refracție n al unei substanțe de lungimea
de undă landa. 
 Explicarea fenomenului
• Lumina provenită de la soare este
albă. Isaac Newton a descoperit
acum 300 de ani, cu ajutorul unei
prisme, că lumina albă este formată
din mai multe fascicule colorate
diferit. Prisma optică este un mediu
omogen și transparent, mărginit de
două fețe plane și neparalele. La
trecerea prin prismă, lumina se
descompune în fascicule colorate
în: roșu, oranj, galben, verde,
albastru, indigo și violet.
Fasciculele colorate trec prin
prismă cu viteze diferite, de aceea
ies din prismă sub unghiuri diferite.
• Mediul influenţează propagarea luminii datorită
interacţiunii acesteia (care este o unda
electromagnetică) cu atomii şi moleculele mediului. Sub
influenţa câmpului electric al luminii, particulele
electrizate din atomi şi molecule efectuează oscilaţii
forţate cu aceeaşi frecvenţă a luminii.
• În urma compunerii oscilaţiilor forţate de una iniţială se
obţine o modificare a vitezei de propagare.
• Diferenţa de viteză va fi cu atât mai mare cu cât vor fi
mai puternice oscilaţiile forţate ale particulelor mediului.
• Mărimea care arată cât de repede se modifică
indicele de refracţie n cu lungimea de undă
este dispersia mediului, dacă la două lungimi
de undă corespund indicii de refracţie n1 şi
respectiv n2, atunci dispersia medie a mediului
este:

n2  n1 n
 
2  1 
• La mediile transparente cum sunt sticla
sau cuarţul, indicele de refracţie creşte
rapid cu scăderea lungimii de undă în
regiunea lungimilor de undă mici. Acest
fenomen se numeşte dispersie normală.
 
• Există şi cazuri când, în apropierea anumitor
domenii, indicele de refracţie scade cu scăderea
lungimii de undă. Acest fenomen se numeşte
dispersie anomală.
• În dispersia normală • Vidul este un mediu
indicele de refracţie nedispersiv (toate undele
creşte odată cu scăderea se propagă în vid cu
lungimii de undă. aceeaşi viteză indiferent
• În unele materiale de lungimea de undă);
(cianină sau fuxină) se celelalte medii sunt
produce dispersia dispersive.
anomală la care indicele
de refracţie scade odată
cu scăderea lungimii de
undă.
• Deviaţia minimă: unghiul de
deviaţie capătă o valoare
minimă în cazul mersului
simetric al razelor prin prismă,
adică i=i’ şi r = r’

• Cu acestă relaţie se poate determina indicele

de refracţie n al materialului din care este
confecţionată prisma, măsurând unghiul de
deviaţie minimă.
  min  A 
sin  
 2 
n
 A
sin  
2
• Dispersia minimă
 • Experimental, dispersia se observă cu ajutorul prismei
optice

• Se observă cum lumina albă care intră în prisma optică

se descompune în componentele monocromatice:
Roşie, Oranj, Galbenă, Verde, Albastră, Indigo, Violetă
-(spectrul luminii albe)

– Dacă lângă prisma optică aşezăm o

a doua prismă, toate culorile se
contopesc şi se obţine din nou
lumina albă
– (fenomenul de sinteză a luminii,
inversul dispersiei)

– Lumina albă este un amestec al

tuturor culorilor !
A • Prisma cu reflexie totală are
secţiunea triunghi dreptunghic isoscel,
şi e confecţionată din sticlă. Razele
45°
perpendiculare pe faţa AB, cad pe faţa
AC la unghiul de incidenţă 45°, mai
C
mare ca unghiul limită: lsticlă = 42°, deci
B se produce reflexia totală; utile în
construcţia periscoapelor(de la
submarin)

Şi binoclul conţine o prismă cu

reflexie totală, care să
răstoarne imaginea lentilei
binoclului(ca să se vadă
dreaptă).
• Poate fi observat vara, după
ploaie. El apare datorită
fenomenelor
de refarcție, reflexie și 
dispersia luminii provenită
de la Soare prin picăturile de
apă din atmosferă.
Cum se formează
?
curcubeul
• Curcubeul este un fenomen optic care apare
când lumina Soarelui suferă fenomenele de
refracţie, reflexie şi difuzie la întâlnirea cu
picăturile de apă din atmosferă; are aspectul
unui imens arc multicolor desfăşurat pe cer.
La contactul cu un strop mărunt de apă,
lumina albă este descompusă în frecvenţe
individuale corespunzătoare culorilor din
spectrul vizibil, prin refracţie, la fel ca la
intrarea într-o prismă optică.  O parte din
lumina din interiorul picăturii de apă este
reflectată la contactul cu marginea opusă a
stropului de apă, iar o alta se descompune
încă o dată la momentul ieşirii din picătura de
apă, amplificând separaţia culorilor.
Separarea în frecvenţele individuale
combinată cu existenţa unui număr mare de
picături de apă expuse luminii solare creează
un curcubeu de formă circulară.
 Ce reprezintă un curcubeu
"supranumerar" ?
• Este un alt nume dat unui curcubeu dublu. 
• Curcubeul secundar are spectrul de culori
inversat, este in exteriorul (deasupra)
curcubeului original, iar intensitatea sa
luminoasă este semnificativ redusă faţă de a
primului. Un asemenea fenomen apare atunci
când se produce o reflexie suplimentară a
luminii în interiorul picăturilor de apă. În loc să
se reflecte o singură dată în stropii de apă,
lumina se reflectă de două ori, dând naştere
unei imagini  mai  pale şi în oglindă
a curcubeului primar.
 Există curcubeu complet circular ?
• Toate curcubeiele ar fi complet
rotunde, numai că suprafaţa terestră
este un obstacol de netrecut în calea
completării cercului. Totuşi, dacă
observatorul se află la foarte mare
altitudine, de exemplu într-un
avion, curcubeul circular poate fi
văzut atunci când unghiul format
de Soare, picăturile de apă şi avion
este între 40° şi 42°. În acest caz
curcubeul este orizontal, adică paralel
cu solul, neputând fi blocat de
suprafaţa Pământului.

•Este o privelişte unică !

• Este de menţionat faptul că şi lumina lunii
produce uneori curcubee, ele însa sunt
palide datorită faptului că Luna propagă
extrem de puţină lumină.
 Aurora polară
• Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire
intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea
zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt
solar în câmpul magnetic terestru.
• Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub
numele de auroră boreală, termen folosit iniţial de Galileo
Galilei. Apare în mod normal în intervalele septembrie-
octombrie şi martie-aprilie. În emisfera sudică,
fenomenul poartă numele de auroră australă, dupa  James
Cook.
• Fenomenul nu este exclusiv terestru, fiind observat şi pe alte
planete din sistemul solar, precum Jupiter,Saturn, Marte şi
Venus. Totodată, fenomenul este de origine naturală,deşi poate
fi reprodus artificial prin explozii nucleare sau în laborator.
 Combinarea refracţiei şi dispersiei razelor
solare de către particulele atmosferice este
responsabilă pentru producerea amurgului, lumina
pe care o observăm pe cer chiar dacă soarele este
sub linia de orizont. În cazul unei atmosfere fără
inversiuni de temperatură, razele roşii şi galbene
sunt mai puţin deviate decât cele albastre şi verzi.
Ca urmare, ultimele raze ce dispar din câmpul
vizual al observatorului sunt cele roşii. Totuşi,
influenţa dispersiei luminii solare asupra culorii
roşii a soarelui la apus sau la răsărit este foarte
mică.
• Datorită dispersiei şi refracţiei în aerul
atmosferic, amurgul este adesea
multicolor.
Lumina soarelui, refractată în straturi de
aer mai reci sau mai calde, se poate
descompune (uneori), în diverse culori
(prin dispersie)
• Dimensiunea şi concentraţia
particulelor de aer atmosferic
din calea luminii solare
determină tipul de apus
observat. Când lumina soarelui
întâmpină foarte puţine particule
de aer atmosferic, majoritatea
razelor ajung la ochiul uman cu
aproape aceeaşi intensitate.
Reducerea fenomenului de
dispersie produce apusuri albe
sau galbene comune zonelor
muntoase, unde aerul
atmosferic este rarefiat.
 Diverse aplicatii ale dispersiei
luminii
• Are loc dispersia luminii în utilizarea:
• a) Aparatelor spectrale cu prismă. Instrumentul
în care întâlnim cel mai frecvent prisma optică
este spectroscopul. În funcţie de scopul pentru
care este destinat poartă denumirea de
spectrometru sau spectrograf.
• b)Diferitelor montaje cu prisme :aparat spectral
cu viziune directă, spectroscopul de buzunar.
Proiect realizat de:
P Maria-Luiza
 BIBLIOGRAFIE

~ro.wikipedia.org
~www.scribd.com/
~Manual fizica clasa a Xl-a
~www.youtube.com
~www.scritube.com