ANUL REVOLUȚIONAR 1848 ÎN EUROPA

Cauzele și obiectivele revoluției

Cauze:
Economice:
Progresele economiei capitaliste sunt frânate de revenirea la regimul absolutist;
Criza alimentară, amplificată de seceta din 1847-1848;
Creșterea excesivă a prețurilor;

Social-politice:
nemulțumirea burgheziei, țărănimii, nobilimii liberale, muncitorimii din cauza revenirii regimului absolutist și lipsei drepturilor
democratice;

Naționale:
dominația străină, nevoia de unire a statelor farâmițate și independența tuturor statelor.

Obiective:
a) înlăturarea absolutismului;
b) instaurarea unor regimuri liberale;
c) respectarea drepturilor cetăţeneşti;
d) desfiinţarea privilegiilor nobilimii.
e) eliberarea de sub dominația străină şi formarea statelor naţionale proprii – pentru popoarele aflate sub dominația străină
Revoluția în Franța

Februarie 1848, revoluţionarii l-au îndepărtat

pe regele Ludovic Filip d’Orleans şi au
proclamat Republica a II-a
• este ales un guvern provizoriu a decretat
drepturi şi libertăţi cetăţeneşti;
• în martie 1848, a fost aleasă prin vot
universal Adunarea Naţională, care a adoptat
o Constituţie democratică;
• neînţelegerile dintre burghezia liberală şi
muncitori;
• iunie 1848 încep lupte de stradă,
reprimate militar (generalul Cavaignac)
• ordinea a fost restabilită, iar muncitorii au
fost înfrânţi;
• președinte este ales Ludovic Napoleon
Bonaparte (în 1852 se proclamă împărat sub
numele de Napoleon al III-lea)
Arderea tronului lui Ludovic Filip
Revoluția în Imperiul Habsburgic

Revoluţia a izbucnit la Viena, la 13 martie 1848, iar

cancelarul Metternich, simbolul regimului absolutist,
conservator, este demis;
• Se revoltă: cehii, croaţii, românii, slovacii şi ungurii;
• În cazul acestor popoare aflate sub dominaţie
habsburgică revendicările sociale şi politice s-au
împletit cu cele naţionale;
• Trupele imperiale austriece au înfrânt revoluţiile,
fiind ajutate şi de cele ruse;
• În decembrie 1848, împărat a ajuns Franz Joseph,
care a impus un regim politic neoabsolutism.
 Revoluția în Italia
Revoluţia începe la Veneţia şi la, Milano de
unde sunt alungate trupele imperiale.
Revoluţionarii crează Republica de la Roma, al
cărui conducător va fi Giuseppe Mazzini
• Se încearcă unificarea Italiei în jurul
Piemontului, dar regele Piemontului preferă să
facă o înţelegere cu Franz Iosif;
• Este cucerită Republica Veneţia şi împotriva
Republicii Romane sunt trimise trupe
hasburgice, franceze şi ale regelui din Sudul
Italiei.
• Deşi au apărat eroic Roma, revoluţionarii lui
Garibaldi sunt înfrânţi.
Revoluția în Statele Germane
• Revoluţia a pornit din statele din sud şi a ajuns în 15
martie la Berlin. Regele Frederic Wilhelm al IV-lea aduce
armata, dar poporul se apără pe baricade. După 3 zile de
lupte grele, regele cedează. Se formează o Adunare
Naţională Constituantă.
• Pentru a se înfăptui unificarea Germaniei, se constituie o
adunare a reprezentanţilor poporului german, care a fost
denumită Parlamentul de la Frankfurt. Acesta votează
Constituţia pentru întreaga Germanie şi oferă coroana
regelui Prusiei, care o refuză, pentru că nu vrea să
domnească conform unor principii democratice.
• Nemulţumiţi pentru că burghezia începuse să se înţeleagă
cu monarhia şi aristocraţia, muncitorii din Berlin încep din
nou lupta în iunie 1848. Dar guvernul burghez şi regele aduc
trupe care înăbuşesc sângeros insurecţia. Este dizolvată
Adunarea Naţională Constituantă.
• Regele Frederic Wilhelm al IV-lea trimite trupe şi spre alte
zone din Prusia cu populaţie răsculată. Polonezii sunt înfrânţi
de trupele prusace cu ajutorul trupelor ţariste.
 REVOLUȚIA ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
Moldova Țara Românească Transilvania
Caracter moderat Caracter social –politic Caracter naţional- radical
28 martie 1848 - ,,Petiţiunea Proclamaţiune”
Domnitorul Mihail Sturdza- respinge documentuL- 9 iunie 1848 - Proclamaţia de Islaz- 3- 15 mai 1848- Marea Adunare Naţională de la Blaj
arestează pe revoluţionari domnitorul Gh. Bibescu- abdică
Se formează un Guvern provizoriu Este adoptată Petiţia Naţională
Revoluţia înfrântă înainte să se declanşeze Sept. 1848- A treia Adunare Naţională de la Blaj-
Revoluţionarii moldoveni se refugiază: Se constituie Comisia proprietăţii și sunt participanţii organizaţi militar de către Avram Iancu
adoptate drepturi şi libertăţi democratice
• Braşov 24 mai 1848- ,,Prinţiipiile noastre Intervenţia armatelor otomane şi ţariste duce Confruntări militare- rezistenţa din Munţii Apuseni
pentru reformarea patriei’’- unirea Ţării la înfrângerea revoluţiei. Proiectul de Pacificare de la Seghedin
Româneşti cu Moldova într-un singur stat
neatârnat Aug.- sept. 1849- intervenţia armatelor austriece-
• Cernăuţi ,,Dorinţele partidei naţionale din înăbuşirea revoluţiei
Revoluționari:
Moldova’’- unirea era considerată ,,cheia bolţii Nicolae Bălcescu
fără de care întreg edificiul naţional s-ar Revoluționari:
prăbuşi’’ Ion Heliade Rădulescu Avram Iancu
C.A.Rosetti
Revolutionari: Simion Bărnuţiu
Ion Ghica
Mihail Kogălniceanu fraţii Golescu George Barițiu
Vasile Alecsandri Andrei Şaguna
Grigore Cuza fraţii Brătianu
Alexandru Ioan Cuza Al. Papiu Ilarian
Alecu Russo Ioan Buteanu