Începutul mișcării revoluționare din 1848

în Moldova .

Efectuat: Răcilă Cătălina

Grupa 301, frecvență redusă
 Contextul European
Anul 1848 a fost un an revoluționar pentru Fragment din fresca Ateneul
majoritatea popoarelor europene . Izbucnind Român: Tinerii revoluționari,
de la sfarsitul lunii februarie la Paris,
revoluția, în scurt timp, s-a declanșat în educați în Occident,
Germania, Italia, Austria, Ungaria. Anul imbratisandu-se cu țăranii
revoluționar numit și “primăvara
(pictura de Costin Petrescu)
popoarelor” a cuprins și spațiul românesc .

Sub impresia evenimentelor revoluționare europene,

spiritul revoluționar se manifesta și în rândul
intelectualilor români.
Revoluțiile în Moldova , Transilvania și Muntenia
au fost produsul transformarilor petrecute în
societatea românească după răscoala lui Tudor
Vladimirescu din 1821. Experienta acumulata în

aceasta perioada și influența ideilor revoluționare s-

au manifestat pe parcursul anului 1848.

P N
Nemulțumirea tuturor
S O
categoriilor sociale fata
o L
de menținerea
c I
randuielilor învechite ce
i T
constituie o frână a
a I
progresului.
l C
E -Dorinta burgheziei
e comunicații și a
Creșterea numerică a
burgheziei.
Situația precară a
populatiei (marea
majoritate fiind
țărănimea) și menținerea
privilegiilor feudale, a
lipsei de pamant.
Cauzele Revolutiei
E
C
-Amestecul puterii
A
T O
protectoare în problemele I N -Slaba putere de
O O
de guvernare. cumparare a marii mase
N -Dominatia straina: M
-Regimul autoritar a lui a populatiei.
A I
Mihail Sturdza. L suzeranitatea otomana si C
-Lipsa căilor de
E protectoratul tarist. E
românești de a deține -Impunerea
mijloacelor de transport
puterea politică. Regulamnetelor Organice
adecvat.
-Absența drepturilor si si stirbirea autonomiei.
libertatilor politice, -Inexistența unor
-Trezirea constiintei
menținerea cenzurii. facilitati bancare ce
nationale.
Lipsa armatei desființată impiedicau dezvoltarea
încă de pe vremea unei piețe interne
fanarioților.
Revoluţia română de la 1848, aşa cum
aprecia justificat Nicolae Bălcescu, ”n-a
fost un fenomen neregulat, efemer, fără
trecut şi viitor, fără altă cauză decât
voinţa întâmplătoare a unei minorităţi
sau mişcarea generală europeană.
Revoluţia generală – mai evidenţia el –
fu ocazia, iar nu cauza Revoluţiei
române. Cauza ei se pierde în zilele
veacurilor. Uneltitorii ei sunt 18 veacuri
de trudă, suferinţă şi lucrare a poporului
român asupra lui însuşi”.
Domnitorul Moldovei, Mihai Sturdza, îngrijorat
de evenimentele din Europa si de intrunirile ce
aveau loc la Iași, a permis convocarea la 27
martie 1848, în hotelul Petersburg din Iași a unei
adunări la care au participat circa 1000 de
persoane , reprezentand toate păturile sociale și
forțele politice au elaborat un program de
revendicari. Un comitet din 16 persoane , în
frunte cu Vasile Alecsandri, a redactat
Petițiunea-Proclamațiune a boierilor și
notabililor moldoveni în care sunt curpinse
revendicările cu caracter moderat, compusă din
35 de articole . La 18 martie, este semnată și
adresată domnitorului.
 Desfășurarea Revoluției

“O deputăție s-a prezentat prințului

domnitor de aici Mihail Sturdza spre
a-i arata cum s-ar putea obține
bunăstarea țării și a-l ruga sa facă o
reforma asemănătoare aceleia pe care
au primit-o toate popoarele Europei .
Iar, când aceasta deputăție S-a întors
fără rezultat , a avut loc o mică
nemulțumire și totuși au crezut ca o
adevărata revoluție va izbucni.
Liniștea, totuși , a fost restabilita
parțial prin intervenția armatei. Unii
oratori importanți și conducători au
fost arestați, bătuți și …. duși la Mihail Sturdza domnitor
închisoarea criminala “ Relatarea unui regulamentar al Moldovei
participant anonim la Adunarea de la Iași . între Aprilie 1834 și Iunie
1849, care a instituit un
regim politic autoritar
 Desfășurarea Revoluției
Drept motiv de a respinge Petitiunea pentru Mihail
Sturdza au servit 3 revendicări , care depășeau cadrul
regulamentar (desființarea cenzurii , crearea unei
gărzi naționale și alegerea altei Adunări Obstesti pe o
baza mai larga) .
Mihail Sturdza a declarat in țara stare excepțională ,
au fost luate măsuri pentru arestarea liderilor Mișcării
revoluționare. 13 revoluționari sunt arestați și trimiși
in exil la Istanbul . La Brăila , șase din ei au reușit sa
evadeze și se refugiază in hotarele Imperiului
Habsburgic .
Inițial se stabilesc la Brașov , participa la evenimentele
revoluționare din Transilvania , ulterior sosesc la
Cernauti, de unde continua sa dirijeze activitatea
revoluționara și sa elaboreze planuri de acțiuni Grup de manifestanti
pentru revolutie la
revoluționare in Moldova , pentru a răsturna regimul 1848 de Costin
Sturdza. Petrescu

Vasile Alecsandri
A fost in fruntea comitetului
adunării de la Iași , la
cererea adunării , a redactat
textul “Petetiunii-
Proclamatiune “ .
Mihail Kogălniceanu , in
exil , a creat Comitetul
Revoluționar Moldovenesc
Central și a redactat un nou
program revolutionar
Dorințele partidei
naționale din Moldova “,
la Cernauti , act cu 10
Secțiuni și 120 de articole .
Al.I. Cuza împreuna cu C.
Negri și Alecu Russo aflați in
exil la Brașov , in 12 mai
1848 , a redactat programul
revolutionar numit
“Principiile nostre pentru
reformarea patriei “.
 Evenimentele revoluționare in vara anului 1848, in Moldova .
Comitetul Revoluționar de la Iași
In Moldova desfășurarea revoluției va fi
anevoioasă de condițiile concrete :
regimul autoritar al lui Mihail Sturdza și
amenințarea țaristă , care se va
materializa prin intervenție armata la
jumătatea lunii Iunie .
Totuși va fi creat un Comitet Revoluționar
la Iași , care va colabora permanent cu
cel din Cernauti : va răspândi manifeste
și broșuri revoluționare , încercând chiar
sa organizeze acțiuni de Răsturnare a
domnitorului .
Comitetul Revoluționar de la Cernauti
Spre deosebire de comitetul de la Iași
, care activa anevoios , in prezenta
trupelor tariste , cel din Bucovina era
mai bine organizat , in componenta lui
fiind prezenți și revoluționarii
moldoveni : Costache.Negri , V.
Alecsandri , M. Kogalniceanu , P.
Cazimir etc.
Liderii revoluționari refugiați in Transilvania , la Brașov au întocmit , la 24 mai 1848
un program de lupta Intitulat “Principiile noastre pentru reformarea patriei “. Mihail
Kogălniceanu tipărește la Cernauti Broșura “ Dorințele partidei naționale din
Moldova “.
Acestea prevedeau :

Principiile noastre pentru Dorințele partidei naționale

reformarea patriei din Moldova

-Unirea Moldovei cu Țara Românească ,

-Întemeierea instituțiilor țării pe
principii de libertate , egalitate .
-Unirea Moldovei și Valahiei într-un
stat independent , împroprietărirea
clacasilor .
autonomia fata de Turcia , lichidarea
protectoratului rusesc , egalitatea tuturor
in fata legii , secularizarea averilor
mănăstirești , împroprietărirea clacasilor .
-Programul propunea ca forma de
guvernare monarhia constituțională .

Studenții revoluționari din
Moldova și Țara Românească ,
prezentând la Paris tricolorul
românesc cu mențiunile
“Dreptate , Frăție “ in 1848 .
Acuarela de C. Petrescu .
Urmările și importanta
revoluției .
-Revoluția este înfrântă prin intervenția armatei tariste in
Moldova , domn rămânând Mihail Sturdza .
Fruntașii revoluției sunt nevoiți sa părăsească țara și se
stabilesc in alte tari din Europa , dar continua activitatea
revoluționara .
-A contribuit la strângerea legăturilor dintre români,
concretizata in trecerea revoluționarilor dintr-o țara in alta .
-Revoluția din 1848 a deschis calea înfăptuirii unor
reforme .
-S-au afirmat elitele intelectuale in plan cultural și politic .
-S-a pregătit terenul pentru unitatea naționala a tuturor
romanilor .
Bibliografie :

1. Iscru G.D, Revolutia Romana din 1848-1849, Bucuresti, Editura

Nicolae Balcescu, 1997.
2. Platon Gheorghe, Geneza Revolutiei Romane de la l84B,Iasi, Editura
Junimea, 1980.
3. Berindei Dan, Revolutia Romana din 1848-1849, Bucuresti,
Editura Enciclopedica, 1998
4. Istoria moderna a romanilor -Partea I /Nicolae Isar, Ed. a II-a
rev. si adaug.- Bucuresti, Editura Fundatiei ROMÂNIA DE
MAINE, 2005
5. Suport de curs Istoria Moderna a Romaniei - curs 1 - Nicoara
6. Imagini https://www.google.com/