REVOLUȚIA ROMÂNĂ

1848-1849
  lipsa unor libertăţi şi drepturi
politice;
 asuprirea străină;
 pericolul anexării Transilvaniei la
Ungaria;
 amestecul puterii suzerane şi a
celei protectoare în treburile
interne ale Moldovei şi Ţării
Româneşti;
 dezvoltarea conştiinţei naţionale;
 agravarea problemelor
economice, în special a celei
agrare.

1. CAUZELE REVOLUŢIEI ROMÂNE

  Revoluţia a cuprins Moldova, Transilvania, Banatul,
Bucovina, Crişana, Maramureşul, Ţara
Românească; nu au avut loc mişcări revoluţionare
în Basarabia şi Dobrogea.
a. MOLDOVA
 27 martie 1848 - Adunarea din faţa hotelului

Petersburg din Iaşi:

 participanţi: V. Alecsandri, Al. I. Cuza, Lascăr

Rosetti etc.
 documentul programatic: a fost redactat de către o

comisie în frunte cu V. Alecsandri şi intitulat Petiţia-

proclamaţiune a boierilor şi notabililor Moldovei;
cuprindea 35 de articole şi 3 revendicări;
 soarta documentului: prezentat domnitorului, a

fost respins;
 eşecul revoluţiei: Mihail Sturdza a luat măsuri de

reprimare a mişcării şi a ordonat arestarea

2. DESFĂŞURAREA REVOLUŢIEI revoluţionarilor – 13 din cei arestaţi au fost trimişi
la Istanbul; o parte au scăpat de sub escortă şi au
ajuns în Transilvania;
 b. TRANSILVANIA
- 3-5 mai 1848 – Marea Adunare Naţională de la
Blaj:
participanţi: - 40000 de oameni (români şi saşi);
- revoluţionari ardeleni: Simion Bărnuţiu, Gh.
Bariţiu, Al. Papiu Ilarian, Andrei Şaguna, Stephan
Ludwig Roth;
- revoluţionari moldoveni: Al. I. Cuza, Alecu
Russo;
- revoluţionarul muntean D. Brătianu;
- au fost aşteptaţi Eftimie Murgu (Banat) şi
Nicolae Bălcescu, dar nu au ajuns;

- documentul programatic adoptat se intitula

Petiţia naţională, şi cuprindea 16 puncte;

2. DESFĂŞURAREA REVOLUŢIEI
  Dieta de la Cluj a votat anexarea Transilvaniei la
Ungaria, iar împăratul a sancţionat actul;
 în primăvara şi vara anului 1848 conflictul dintre
revoluţionarii români şi maghiari s-a amplificat;
 3/13 septembrie 1848 – Adunarea de la Blaj:
participanţi: 60.000 de bărbaţi înarmaţi; Avram
Iancu, Axente Sever, I. Brad;
 creşterea pericolului unei duble intervenţii străine a
determinat stabilirea unor contacte între
revoluţionarii români şi cei maghiari; încercările de
pacificare au fost întreprinse din iniţiativa lui N.
Bălcescu, respinse, pentru început, de Ludovic
Kossuth; la 2 iulie 1849, la Seghedin, s-a semnat
Proiectul de pacificaţie;
 1 august 1849, la Şiria – maghiarii au capitulat în
faţa trupelor austriece şi ţariste.
2. DESFĂŞURAREA REVOLUŢIEI
 c. ȚARA ROMÂNEASCĂ
 9 iunie 1848 –Adunarea de la Islaz
conducători: I. Heliade Rădulescu, Ştefan Golescu şi Christian
Tell;
documentul programatic intitulat Proclamaţia de la Islaz,
cuprindea 22 de articole;
 11 iunie 1848 – domnitorul Gh. Bibescu a sancţionat

documentul, iar pe 13 iunie a părăsit ţara;

 14 iunie 1848 – s-a format guvernul provizoriu, din care făceau

parte: mitropolitul reacţionar Neofit I. Heliade Rădulescu Christian

Tell, Ştefan Golescu, colonelul Odobescu, Gh. Magheru, N.
Bălcescu, A. G. Golescu, C. A. Rosetti;
reforme: - adoptarea tricolorului şi a lozincii “Dreptate şi Frăţie”;
- abolirea rangurilor boiereşti;
- eliberarea deţinuţilor politici;
- organizarea armatei sub comanda lui Gh. Magheru; ;
-soluţionarea problemei agrare prin înfiinţarea Comisiei
proprietăţii;

2. DESFĂŞURAREA REVOLUŢIEI
  Rusia a condamnat revoluţia română şi a cerut
Imperiului Otoman să intervină cu forţa armată;
 în iulie 1848 a fost trimis în Ţara Românească
Soliman Paşa, care a desfiinţat guvernul provizoriu
şi a înfiinţat o locotenenţă domnească alcătuită
din trei revoluţionari: I. Heliade Rădulescu,
Christian Tell şi N. Golescu; fiind prea moderat a
fost înlocuit cu Fuad Paşa;
 13 septembrie 1848 - trupele otomane conduse
de Fuad Paşa au intrat în Bucureşti;
 - s-a produs confruntarea armată din Dealul
Spirii, între otomani şi compania de pompieri
condusă de Pavel Zăgănescu;
 - tabăra de la Râureni a fost dizolvată; membrii
guvernului revoluţionar au fost nevoiţi să
părăsească ţara.

2. DESFĂŞURAREA REVOLUŢIEI
  - în Moldova, Mihail
Sturdza s-a menţinut pe
tron până în 1849;
- în Ţara Românească, a
fost numit un caimacam;
- Bucovina a devenit ducat
autonom;
- Banatul a fost alipit la
Voievodina;
- Transilvania a depins
direct de Imperiul
Habsburgic;

3. CONSECINȚE