1848 în spațiul românesc

 în 1848 – revoluția din Tările române; participă boierimea, orășenimea, tărănimeal alături de burghezia aflată în prin proces
 se marchează caracterul democratic al revendicărilor și al mișcării
 conducătorii revoluției: în Moldova – Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Grigore Cuza, A. I. Cuza, Alecu Russo; Țara românească
– C. A. Rosetti, Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica, frații Golescu; Transilvania – Avram Iancu, Andrei Șaguna, Al.
Papiu Ilarian; Banat – Eftimie Murgu
 cauze:
- în Transilvania: problme anexării la Ungaria care refuza să recunoască drepturile națiunii române
- în Principate: regimul politic bazat pe Regulamentele Organice era considerat o piedică în dezvoltarea autonomă
Moldova
 28 martie/9 aprilie 1848 la Iași, este redactată Petiția-Proclamație
 domnitorul Mihail Sturdza respinge documentul și îi arestează pe organizatorii manifestației (Mihail Kogălniceanu, Grigore Cuza, Vasile
Alecsandri) și îi alungă din țară
 12/24 mai 1848 la Brașov și august 1848 la Cernăuți se redacteactează alte doua programe politice
Transilvania
 15 martie 1848 la Pesta – revoluția maghiară; ei neagă drepturile românești, pornind conflicul româno-maghiar
 3/15 – 5/17 mai 1848 – Marea Adunare Națională de pe Câmpia Libertății de la Blaj, este adoptată Petiția Națională: este respinsă
anexarea la Ungaria și este cerută recunoașterea drepturilor românești
 Comitetul Național Român afirmă fidelitate Imperiului Habsburgic; Dieta de la Cluj decide anexarea Transilvaniei la Ungaria; adunarea
de la Blaj – se ia decizia formării armatei române (legiuni, comandate de triburi, prefecți)
 armata maghiară, condusă de Josef Bem se luptă cu armata română, condusă de Avram Iancu, până în 1849
 acordul este semnat în iulie 1849 la Seghedin: sunt recunoscute drepturile naționale române
 1/13 august 1849 – armata maghiară capitulează la Șiria în fața armatelor austro-ruse; revoluția este înfrântă
 Ungaria și Transilvania devin provincii ale Imperiului Habsburgic
Țara Românească
 9/12 iunie 1848, membrii organizației Frăția adoptă Proclamația la Adunarea de la Islaz, care este aprobată de domnitorul Gheorghe
Bibescu; documentul îndeplinește rolul de lege fundamentală
 13/25 iunie 1848, Gheorghe Bibescu abdică, conducerea țării fiind asigurată de guverul condus de Mitropolitul Neofit
 măsuri luate de guvernul revoluționar:
- înlăturarea privilegiilor boierești
- înființarea unei armate revoluționare condusă de Gh. Magheru
- triolorul ca drapel național
- problemele agrare sunt rezolvate de „Comisia Proprietății”
 în urma bătăliei din Dealul Spirii, revoluția munteană a fost înfrântă
 aprilie 1849, Rusia și Imperiul Otoman semnează Convenția de la Balta Liman, prin care Principatele erau protejate și controlate de
suzerani
 au fost numiți domnitori Barbu Știrbei (Țara Românească) și Grigore Dimitrie Ghica (Moldova)
Banat, Bucovina
 românii din ambele teritorii aflate sub stăpânirea Imperiului Habsburgic cer recunoașterea autonomiei provinciale, drepturile naționale și
autonomia Bisericii ortodoxe
Programul politic pașoptist
 este bazat pe analiza realităților politice, economice și sociale
 printre idei se numără:
- recunoașterea națiunii române
- unirea Moldovei cu Țara Românească
- recunoașterea libertăților cetățenești