REVOLUTIA DE LA 1848

 va fi mult mai sângeroasă şi se va transforma într-un război pentru păstrarea fiinţei naţionale româneşti;
 în martie 1848, începe la Budapesta revoluţia şi apoi Dieta de la Bratislava votează anexarea Transilvaniei la
Ungaria;
 la 18 aprilie 1848, fruntaşii românilor se întâlnesc la Blaj şi hotărăsc convocarea unei Mari Adunări
Naţionale pentru luna mai;
 3-5 mai 1848: are loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, la care participă 40000 de oameni, unde se aprobă
„Petiţiunea Naţională”, care devine programul mişcării (16 puncte), dintre care cele mai importante erau:

1. independenţa naţiunii române şi egalitate în drepturi cu celelalte naţionalităţi

2. reprezentare în Dietă proporțional cu numărul locuitorilor;
3. independenţa Bisericii române şi egalitatea în drepturi cu celelalte biserici din Transilvania;
4. învăţământ românesc de toate gradele, folosirea limbii române în justiţie şi administraţie;
5. emanciparea ţăranilor fără despăgubire;
6. se respinge anexarea Transilvaniei la Ungaria şi se exprimă fidelitatea românilor faţă de împăratul de la
Viena.
- se alege un Comitet Naţional Român, condus de episcopul Andrei Şaguna;
- Comitetul trimite două delegaţii la Viena şi la Budapesta, dar sunt respinse, iar pe 17
mai Dieta de la Cluj votează alipirea Transilvaniei la Ungaria;
- legile privind desfiinţarea iobăgiei în Transilvania nu se aplică şi împotriva ţăranilor este
folosită forţa;
- chiar dacă saşii şi românii s-au declarat fideli împăratului, depăşit de evenimente, acesta
acceptă anexarea Transilvaniei la Ungaria;
- în faţa represaliilor la care este supusă populaţia românească, fruntaşii ei hotărăsc convocarea
unei noi adunări naţionale la Blaj;
- la 2 septembrie 1848, la Blaj are loc a doua Adunare Naţională a românilor la care participă
60000 de oameni înarmaţi. Este respinsă anexarea Transilvaniei la Ungaria şi se hotărăşte
înfiinţarea a 15 legiuni, conduse de prefecţi;
- în Munţii Apuseni, Avram Iancu organizează apărarea contra gărzilor maghiare;
- in octombrie 1848, trupe austriece din Galiţia pătrund în Transilvania, dar din decembrie, ele
vor fi înfrânte de armata revoluţionară maghiară, condusă de generalul Bem;
- la 4 martie 1849, noul împărat Franz Joseph dă o nouă Constituţie, prin care restabileşte
autonomia Transilvaniei;
- împăratul se aliază cu ţarul Rusiei, în timp ce în Apuseni continuă ciocnirile sângeroase dintre
moţii lui Iancu şi gărzile maghiare;
- la 2 iulie 1849, la Seghedin se semnează un „Proiect de pacificaţie” între Iancu şi Kossuth,
datorită insitenţelor lui Bălcescu, dar acest act va fi inutil;
- în cele din urmă, armata revoluţionară maghiară este înfrântă de trupele austro-ruse şi
capitulează la Şiria (1 august 1849).

Celelalte provincii
 la 15 iunie 1848, la Lugoj are loc o adunare a românilor bănăţeni, care adoptă „Petiţia Neamului Românesc”
(drepturi pentru românii bănăţeni şi organizarea unui Căpitănat românesc);
 în iunie 1848, apare la Cernăuţi „Petiţia Ţării”, program al românilor bucovineni;
 august 1848, la Cernăuţi, Mihail Kogălniceanu redactează programul „Dorinţele Partidei Naţionale din
Moldova”.

Urmările revoluţiei
 a arătat necesitatea modernizarea societăţii şi a structurilor politice din Ţările Române;
 a contribuit la dezvoltarea coştiinţei naţionale;
 a ridicat problema unirii şi chiar a independenţei naţionale.