142

Integrarea Bucovinei n cadrul

Romniei ntregite (1918 - 1940)
Aspecte legislative

Flavius Ctlin Siiulescu

SIrsitul primului rzboi mondial si iminenta prbusire a Imperiului
austro-ungar au constituit un nou nceput pentru lupta naional a popoarelor din
centrul Europei.
Pentru a-si salva tronul si monarhia, la 3 octombrie 1918, Carol I,
mpratul Austriei lanseaz maniIestul ,Ctre popoarele mele creaincioase n
care propunea Iederalizarea Imperiului Austro-ungar si crearea a sase state,
inclusiv a unui stat ucrainean. Fa de aceast propunere, deputaii naiunilor
reprezentate n Parlamentul de la Viena au constituit consilii naionale care, rnd
pe rnd, au proclamat independena naiunilor lor
1
.
n acest context Bucovina, partea de nord-vest a Moldovei, rpit de
austrieci la 1775, devenit ca urmare a politicii duse de autoritile habsburgice
un conglomerat multietnic, va cunoaste o serie de scenarii privitoare la destinul
ei postbelic.
O prim alternativ pentru Bucovina era cea imaginat de elementele
rutene rusoIile, ce susineau crearea unei provincii Carpato-Rusia, provincie ce
urma s cuprind si o parte (nord-estic) a Bucovinei. Erau si voci ce solicitau
ntreaga Moldov, pretenii avnd ca Iundament juridic, vechile legturi pe care
aceasta le-a avut n evul mediu cu Principatul de Halici.
Un alt scenariu venea din partea naionalistilor ucraineni. Ucraina n
condiiile revoluiei bolsevice si a destrmrii monarhiei austro-ungare,
maniIesta pretenii teritoriale asupra unor provincii din Iosta monarhie dualist.
n vara anului 1917, deputaii ucraineni din Parlamentul vienez susineau crearea
unei Ucraine autonome, ce urma s cuprind Galiia oriental, Bucovina si Rusia
subcarpatic. Un an mai trziu, n ianuarie-Iebruarie 1918, la Brest-Litovsk,
Austria a semnat un tratat secret cu delegaii ucraineni prin care Galiia,
Bucovina si Carpato-Rusia urmau s constituie un stat ucrainean n cadrul
monarhiei austriece
2
. La 19 octombrie 1918 la Kiev, Consiliul Naional
Ucrainean va proclama independena Ucrainei, Rada ucrainean stabilind ca
noul stat ucrainean s cuprind n hotarele sale Galiia oriental, Rusia
subcarpatic si Bucovina nord-estic.
Se impuneau msuri hotrte din partea romnilor din Bucovina, aIlai la
Cernui, Iasi si Chisinu, Ia de poziiile Ucrainei
3
. La iniiativa lui Sextil

1
Viorica Moisiuc, Ion CalaIeteanu (coord.), Afirmarea statelor naionale inaepenaente
ain centrul i sua-estul Europei 1821-1923, vol. I, Bucuresti, 1979, passim.
2
Ion Nistor, Unirea Bucovinei 28 noiembrie 1918. Stuaiu i Documente, Bucuresti,
1928, anexa I, pp. 76-77.
3
Viorica Moisiuc, Ion CalaIeteanu (antologie de.),Unirea Basarabiei i a Bucovinei cu
Romania. Documente 1917-1918, Chisinu, 1995, doc. nr. 97, p. 259.

143
Puscariu, Iancu Flondor si Isidor Bodea, a Iost convocat, la 14/27 octombrie
1918 o adunare la Cernui a deputailor romni din Parlamentul de la Viena, a
Iostilor deputai din Dieta Bucovinei si a primarilor romni din ntreaga
provincie, Iiind deschis si intelectualilor romni din provincie. Adunarea s-a
declarat Constituant si hotra ,unirea Bucovinei integrale cu celelalte ri
romaneti intr-un stat naional inaepenaent". Adunarea a hotrt constituirea
unui organism reprezentativ al romnilor bucovineni, Consiliul Naional Romn
( C.N.R.) compus din 50 de membrii, respingndu-se categoric preteniile
anexioniste ucrainene si, nu n cele din urm, a instituit un organism cu rol de
guvern, compus din 14 secretari de stat avndu-l n Irunte pe Iancu Flondor. Din
guvernul Bucovinei mai Iceau parte: Dori Popovici, Gheorghe Srbu, Radu
Sbiera, Sextil Puscariu, Max Hacman, Vasile Marcu, Octavian Gheorghian, Nicu
Flondor, Ipolit Tarnavschi, Aurel urcanu si Cornel Tarnoviechi.. Hotrrea
Adunrii a Iost adus imediat la cunostina guvernatorului austriac EtzdorI,
acesta Iiind somat s predea puterea guvernului nou constituit
4
.
Situaia n provincie se va complica ncepnd cu 3 noiembrie 1918, cnd
o Adunare naional a ucrainenilor, desIsurat la Cernui, hotra integrarea
Bucovinei n statul ucrainean, iar trei zile mai trziu, avea loc o nelegere de
mprire a Bucovinei semnat ntre Aurel Onciul, cel care se erijase drept
reprezentant al romnilor, si ucraineanul Omelian Popovici (6 noiembrie 1918).
La toate acestea se adug aciunile teroriste ale soldailor ucraineni
rentorsi de pe Iront si erijai n ,armata naional ucrainean, Iapt ce
determin C.N.R s solicite sprijinul guvernului de la Iasi. AstIel, la 8
noiembrie 1918 divizia a VIII- a din armata romn, condus de generalul Iacob
Zadic intra n Bucovina, Iiind prezent la Cernui pe 11 noiembrie 1918
5
.
La 15/28 noiembrie 1918 n Palatul mitropolitan din Cernui s-a
desIsurat sedina Congresului general al Bucovinei cu participarea unui numr
de 74 delegai romni aparinnd C.N.R., 13 delegai ucraineni, 7 de etnie
german si 6 polonezi, Iiind prezente personaliti din Basarabia si Transilvania.
Congresul a votat n unanimitate Declaraia de Unire prezentat de Iancu
Flondor. Aceasta consIinea , .unirea neconaiionat i pentru vecie a
Bucovinei in vechile ei hotare pan la Ceremu, Colacin i Nistru cu regatul
Romaniei `. S-a ales o delegaie compus din 15 membri, din care Iceau parte
Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Ion Nistor, Vasile Bejan s.a., delegaie care la
16/29 noiembrie 1918 s-a deplasat la Iasi prezentnd regelui Ferdinand I, actul
unirii Bucovinei cu Romnia
6
. Dup Basarabia, si cu puin naintea
Transilvaniei istorice, Bucovina revenea n hotarele din care nedrept Iusese
smuls cu 144 de ani mai nainte, pentru c asa cum spunea si deputatul ran
romn de Cmpulung, Sandru Alboi Vasile ,nu era posibil o Romanie Mare
fr mica Bucovin
7
.

4
Ibiaem, doc. nr. 98 si 103, pp. 259-260 si 268-278
5
Ibiaem, doc. nr. 101, pp. 265-267.
6
Ibiaem, doc. nr. 109, pp. 329-341.
7
despre unirea Bucovinei cu Romnia vezi: Ion Nistor, op.cit. si Radu Economu, Unirea
Bucovinei. 1918, Bucuresti, 1994.

144
Desvrsirea statului naional unitar romn n anul 1918 nu a Iost un
Ienomen istoric izolat, ci s-a nscris ntr-un ansamblu mult mai larg, caracterizat
prin dispariia marilor imperii multietnice si prin apariia sau ntregirea statelor
naionale, triumI deplin al principiului naionalitilor
8
.
Unirea prezentat n discursul teleologic oIicial ca un punct Iinal, un
scop ndelung urmrit sau visat de romni de-a lungul timpului, reprezint ns
un nceput de drum, un reper al unui proces diIicil, procesul integrrii, contopirii
ntr-un stat naional unitar de jure si de Iacto al tuturor provinciilor istorice
romnesti, constituind premisa Iundamental a acestui proces.
Excepionala realizare politic din anul 1918 trebuia urmat de o
uniIicare legislativ-instituional pe msur, care s elimine particularitile
regionale generate de vremelnicele dar grelele stpniri strine si s cuprind n
cadrul aceluiasi sistem legislativ-instituional de Iactur romneasc pe toi
locuitorii rii
9
.
n 1919 legiuitorul romn putea opera cu aceleasi principii si modaliti
de realizare a uniIicrii legislativ-instituionale la Iel ca si legiuitorul statelor
europene aIlate n aceeasi situaie juridic ( Frana, Ceho-Slovacia, Regatul
Srbo-Croato-Sloven, Polonia, Belgia, Danemarca etc), adic Iie uniIicarea
imediat prin extinderea legislaiei Vechiului Regat asupra provinciilor revenite
n hotarele Iiresti si rapid o nou codiIicare, Iie meninerea pluralitii legislaiei
regionale pn la codiIicarea pe baze noi, care s in seama de tot ceea ce era
valabil n dreptul pozitiv romnesc si ,strin` si de succesele dreptului
comparat
10
. Portalis, principalul autor al Codului civil Irancez din 1804 arta c
,oamenii care aepina ae aceeai suveranitate fr a fi guvernai ae aceleai legi
sunt, in moa necesar, strini unii fa ae alii, ei sunt supuii aceleiai puteri
fr a fi membrii ai aceluiai stat, ei formea: atatea naiuni aiferite, cate
obiceiuri aiferite sunt, ei nu pot vorbi ae o patrie comun`
11

Soluia aleas de legiuitorul romn a Iost una suis generis, o combinaie
Iormat prin extinderea legislaiei Vechiului Regat, meninerea legislaiei
,strine` si o codiIicare nou.
n ceea ce priveste integrarea Bucovinei n cadrul statului naional unitar
romn, Iptuitorii unirii se vor grupa treptat n jurul a dou puncte de vedere,
diIerite ca modalitate de realizare dar identice n ceea ce priveste Iinalitatea -
ediIicarea statului naional unitar romn.
AstIel, un prim punct de vedere susinut de gruparea autonomist,
avnd n Irunte pe Iancu Flondor si ca oIicios, revista ,Bucovina si un altul
exprimat de gruparea centralist, avnd ca lider de opinie pe Ion Nistor si ca
organ de pres, ziarul ,Glasul Bucovinei.

8
Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol 4, Iasi, 1998, pp 336-345.
9
Gheorghe Iancu, Unificarea legislativ. Sistemul aaministrativ al Romaniei (1919-
1939), n. Vasile Puscas, Vasile Vesa (coord.), De:voltare i moaerni:are in Romania
interbelic. 1919-1939. Culegere ae stuaii, Bucuresti, 1988, pp. 36-67.
10
Ovid Sachelarie, Valentin Al. Georgescu, Unirea ain 1918 i problema unificrii
legislaiei, n Revista ae Istorie, tom XXI, 1968, nr. 6, p. 1192.
11
Ibiaem, p. 1186.

145
Curentul autonomist, numit al administraiei rii, dorea
descentralizarea si meninerea autonomiei Bucovinei precum si organizarea ei ca
unitate administrativ aparte n cadrul Romniei ntregite, unica soluie pentru
sigurana si dezvoltarea statului naional unitar romn.
Contrar acestei concepii, curentul centralist, numit n epoc al
glasitilor, urmrea integrarea imediat n structurile centrale prin desIiinarea
organelor legislative si executive proprii Bucovinei. Aceast concepie politico-
administrativ va avea cstig de cauz n Bucovina, Iiind n acord cu politica
guvernelor anilor '20, adepte ale reducerii pn la dispariie a autonomiei
regionale si a spiritului regional.
Din neIericire, conIlictul ntre cele dou grupri s-a acutizat n aprilie
1919, iar adversitatea dintre Iancu Flondor si Ion Nistor (,cri:a bucovinean)
avea s Iie de nereconciliat
12
.
Integrarea legislativ a Bucovinei n structurile Romniei ntregite
permite individualizarea unor etape din perspectiva organismelor legiuitoare,
abilitate n acest sens si a statutului Bucovinei:
a. perioada autoguvernrii (27 octombrie 1918 1 ianuarie
1919), perioada n care puterea legislativ aparine Consiliul Naional;
b. perioada autonomiei n cadrul statului romn (2 ianuarie
1919- 4 aprilie 1920), puterea legislativ aparine Regelui si Parlamentului
Romniei (conIorm Constituiei din 1866), dar si ministrului delegat la Cernui
(Decretul-lege 3744 / 1918);
c. perioada lichidrii autonomiei Bucovinei (5 aprilie 1920 29
martie 1923), puterea legislativ aparine Regelui, Parlamentului si presedintelui
Comisiei de descrcare si uniIicare;
d. perioada integrrii depline a Bucovinei (29 martie 1923 27
iunie 1940), puterea legislativ era exercitat de Rege si Parlament (conIorm
Constituiei din 1923 si din 1938).
Ne propunem s prezentm aspecte ale legislaia reIeritoare la integrarea
Bucovinei n cadrul Romniei ntregite, avnd ca principale direcii de
investigare domeniul pe care l reglementeaz norma juridic respectiv,
modalitile de aplicare si consecinele aplicabilitii normelor respective.
Experiena istoric dovedeste c Iiecare stat si stabileste modul de
organizare si exercitare a puterii n Constituie, att guvernanii ct si cei
guvernai vznd n acest act politico-juridic Legea funaamental a rii, Legea
suprem, Pactul suprem.
n condiiile dezagregrii monarhiei dualiste austro-ungare, dezordinii
provocate de lipsa unei autoriti nzestrate cu Iora coercitiv si a prelurii
puterii n Bucovina de ctre Consiliul Naional la 14/27 octombrie 1918, se
resimea acut necesitatea reglementrii modului de organizare si de coducere a
provinciei.
Prima lege cu caracter constituional va Ii adoptat la 12 noiembrie
1918, Legea funaamental provi:orie asupra puterilor rii Bucovinei
13
, lege

12
vezi Florin Pintescu, Concepii politice la Iancu Flonaor i Ion Nistor, n Coarul
Cosminului, nr.1 (11), serie nou, 1995, pp. 252-258; Doina Alexa, Ion Nistor
aimensiunile personalitii politice i culturale, Rdui, 2000, pp. 175-185.

146
promulgat n virtutea suveranitii naionale, aspect important dat Iiind Iaptul c
titular al suveranitii este naiunea, care apare, astIel, ca o alternativ a
instituiei monarhiei austriece. nc din preambul se precizeaz c aceast lege
este una provizorie, starea de provizorat Iiind explicabil n contextul situaiei
anarhice din provincie, permind legiuitorului rgazul necesar pentru stabilirea
coordonatelor integrrii n cadrul statului romn naional. Puterea suprem n
Bucovina o avea Consiliul Naional (art. I), puterea legislativ exercitnd-o
Consiliul Naional (art. II), iar puterea executiv revine tot Consiliului Naional
care o exercit prin Iuncionari numii (secretari de stat) (art. VI). Consiliul
secretarilor de stat n Irunte cu un presedinte Iorma Guvernul rii (art. VII)
avnd urmtoarea structur:
1. Prezidiul guvernului titular Iancu Flondor
14

2. Secretariatul de stat pentru aIacerile externe Sextil Puscariu
3. Secretariatul de stat pentru aIacerile interne Dorimedont Popovici
4. Secretariatul de stat pentru Iinane Nicu Flondor
5. Secretariatul de stat pentru justiie ad interim Iancu Flondor
6. Secretariatul de stat pentru aprarea rii ad interim Dori Popovici
7. Secretariatul de stat pentru agricultur George Srbu
8. Secretariatul de stat pentru instrucie public Radu Sbiera
9. Secretariatul de stat pentru culte Ipolit Tarnavschi
10. Secretariatul de stat pentru comer si industrie Maximilian Hacman
11. Secretariatul de stat pentru aIacerile sociale si ale alimentaia public
Vasile Marcu.
12. Secretariatul de stat pentru aIacerile lucrrilor publice si
reediIicrilor Aurel urcan.
13. Secretariatul de stat pentru aIacerile de comunicaiune, post si
telegraI Cornel Tarnoviechi.
14. Secretariatul de stat pentru aIacerile salubritii publice Octavian
Gheorghian.
Aceast lege consacr pentru membrii guvernului principiul
responsabilitii ministeriale (art. VIII), dar un prim semnal al uniIicrii
legislative viitoare l constituie prevederile art. IX, articol ce nvedereaz Iaptul
c responsabilitatea si urmrirea membrilor guvernului se Iace conIorm OHJL
UHVSRQVDELOLWLL PLQLVWHULDOH (2 mai 1879) n vigoare n Vechiul Regat.
n baza acestei legi Iundamentale, Iancu Flondor, presedintele
guvernului, prezenta la 13 noiembrie 1918, programul de guvernare ce viza
pregtirea alegerilor pe baza votului universal direct si secret, cu dreptul la
alegere si pentru Iemei, intensiIicarea legturilor cu Regatul Romniei si cu
Transilvania, reIacerea Iinanelor rii Bucovinei, reIorm agrar, nvmnt pe
baze naionale, constituirea unei armate proprii, autonomia cultelor, uniIicarea
serviciului sanitar, dezvoltarea comerului, respectarea drepturilor populaiilor
conlocuitoare
15
.

13
Viorica Moisiuc, Ion CalaIeteanu (antologie de.), RS FLW , doc. nr. 104 p. 278-279.
14
pentru numirea membrilor Guvernului vezi ,ELGHP, doc. nr. 105, pp. 280-281.
15
IELGHP, doc. nr. 106, pp. 281-312.

147
Declaraia unirii nu ar Ii avut nici un eIect juridic dac autoritile de la
Bucuresti nu ar Ii acceptat-o. Telegramelor din 28 noiembrie 1918 trimise de
Congresul general al Bucovinei regelui Ferdinand I si presedintelui Consiliului
de Ministri al Romniei, prin care se anuna hotrrea unirii necondiionate si pe
vecie a Bucovinei cu Romnia
16
, li s-a rspuns imediat, primindu-se cu bucurie
si emoie rentruparea Bucovinei n hotarele rii
17
. RatiIicarea intern, oIicial, a
unirii s-a realizat prin decretul-lege nr. 3744 din 18 decembrie 1918
18
.
Pentru administrarea tranzitorie a Bucovinei s-a promulgat decretul-lege
nr. 3745 din 18 decembrie 1918
19
, act normativ cu caracter constituional ce
nlocuia legea funaamental provi:orie ain 12 noiembrie 1918. Potrivit acestui
act normativ n Bucovina rmneau n vigoare legile si ordonanele adoptate
pn la acea dat, att legislaia austriac (considerat de G.P. Doncan ca
naturalizat
20
), ct si legislaia adoptat de Guvernul Bucovinei, cu speciIicaia
c, de la apariia acestui decret-lege, legile eseniale nu puteau Ii modiIicate
dect pe cale legislativ. Se extindeau, asadar, asupra Bucovinei reglementrile
prevzute de Constituia din 1866

(conIorm art. 32 puterea legislativ se exercita
colectiv de Rege si Reprezentana Naional ), dar inndu-se cont de situaia
creat de unire si de necesitatea adoptrii rapide a unor norme, legiuitorul a
prevzut posibilitatea adoptrii sau modiIicrii normelor eseniale prin decret-
lege.
Administraia Bucovinei revenea unui ministru delegat al guvernului la
Cernui, ministru Ir portoIoliu, abilitat a emite ordonane n spiritul si litera
legilor n vigoare. Sub conducerea sa se instituia un serviciu administrativ ce
cuprindea nou (9) Secretariate de serviciu: interne, justiie, Iinane, instrucie
public, culte, lucrri publice, industrie, comer si ngrijire social, agricultur,
domenii si alimentare, salubritate public, secretariatele Iiind conduse de un
secretar seI. Se numea totodat si un secretar general, lociitor al ministrului
delegat al guvernului la Cernui. Pentru buna coordonare a activitilor
organelor centrale cu cele locale se numea un al doilea ministru Ir portoIoliu
pentru Bucovina, ce-si avea resedina la Bucuresti. Consiliul de Ministri al
Romniei nu putea adopta nici o hotrre reIeritoare la Bucovina Ir s aib
avizul ministrului delegat de la Cernui, dar avea obligaia de a aproba un buget
alctuit separat pentru Bucovina, buget care dup aprobare era administrat de
ministrului delegat al guvernului la Cernui.
Prin decretul-lege nr. 3746 din 1918, Iancu Flondor a Iost numit
ministrul delegat al guvernului la Cernui, Ion Nistor Iiind numit ministru
pentru Bucovina cu resedina la Bucuresti
21
.
ConIorm decretul-lege nr. 3745 din 1918, aIacerile strine, armata,
sigurana general a Statului, cile Ierate, posta, telegraIul teleIonul, circulaia

16
Ibiaem, doc. nr. 110 si 111, pp. 341-342.
17
Ion Nistor, op. cit. , anexa XVIII, p. 181, idem, Istoria Bucovinei, Bucuresti, 1991,
p.400.
18
Monitorul Oficial, nr. 217, din 19 decembrie 1919.
19
Ibiaem
20
apud Gheorghe Iancu, op. cit, n loc. cit., p.44.
21
Monitorul Oficial, nr. 217, din 19 decembrie 1919

148
Iiduciar, vmile si mprumuturile publice treceau n administrarea direct a
ministerelor centrale de resort, un prim moment n procesul uniIicrii
instituionale. Administrarea si reorganizarea (desIiinarea) de ctre autoritile
centrale a Direciei Cilor Ferate din Cernui si a Jandarmeriei au generat
protestul
22
si au constituit motive principale ale demisiei n aprilie 1919 a lui
Iancu Flondor (cerea meninerea Direciei Cilor Ferate din Cernui,
organizarea Jandarmerie, excluderea lui Ion Nistor de la orice amestec n
treburile Bucovinei etc)
23
. ConIorm acestor dispoziii la 14 aprilie 1919 serviciul
PTT din Bucovina trece sub autoritatea direct a Ministerului de Interne
Direcia General PTT, Iuncionarii acestui serviciu Iiind meninui n posturi cu
condiia depunerii jurmntului de credin Ia de autoritile romne
(,Monitorul Oficial`, nr.3 din 17 aprilie 1919).
Aceast organizare constituional a Bucovinei va dura pn la 4 aprilie
1920, cnd, guvernul Averescu va desIiina prin decretul-lege nr. 1476
secretariatele de serviciu, atribuiile legislative si executive ale acestora Iiind
preluate de Parlament si Guvern
24
. n acest scop se nIiina o Comisie ae
aescrcare a serviciilor publice ain teritoriile alipite i unificarea lor cu Jechiul
Regat prezidat de primul ministru. Regulamentul ae pentru funcionarea
comisiilor ae aescrcare a serviciilor publice ain teritoriile alipite i unificarea
lor cu Jechiul Regat
25
prevedea nIiinarea unei Comisii regionale de descrcare
si uniIicare cu sediul la Cernui, Iormat din sapte (7) secretari si sapte (7)
reprezentani ai guvernului central, ale cror mandate ncetau de drept n
momentul ncheierii lucrrilor de descrcare si uniIicare. Aceast comisie si va
desIsura activitatea pn n anul 1923, an n care va aprea o nou Constituie,
ale crei prevederi reIlectau transIormrile si realitile postbelice ale Romniei
ntregite.
Necesitatea adoptrii unei noi Constituii unitar pentru Romnia
ntregit a Iost resimit de contemporani
26
, nu numai sub aspectul
Iormalismului juridic, ci mai ales pentru considerentele de ordin politic,
economic si social.
Prin Constituia din 1923, autonomia provinciilor istorice revenite n
hotarele rii era desIiinat, statul romn era declarat stat naional unitar si
indivizibil, teritoriul su Iiind inalienabil, iar limba oIicial era limba romn.
Cetenii Romniei, indiIerent de origine etnic, limb si religie au aceleasi
drepturi si ndatoriri, Iiind egali n Iaa legii. Puterea legislativ se exercita
colectiv de Rege si Reprezentana naional, membrii acestui organism
bicameral erau alesi pe baza votului universal, egal, direct si secret. Art. 76
prevedea nIiinarea unui Consiliu legislativ
27
al crui rost era ,s afute in moa
consultativ la facerea i cooraonarea legilor . cat i la intocmirea

22
Ion Nistor, op. cit., 406-408.
23
vezi supra nota 12.
24
Monitorul Oficial, nr. 4 , din 4 aprilie 1920.
25
Iibiaem, nr. 7 din 9 aprilie 1920.
26
Constituia ain 1923 in ae:baterea contemporanilor, Bucuresti, , 1991.
27
vezi Legea pentru organi:area i funcionarea Consiliului legislativ, n Ibiaem, 45 din
26 Iebruarie 1925.

149
regulamentelor generale ae aplicare a legilor`. Constituia din 1923, prin
articolul 137 care prevedea ,revi:uirea tuturor coaicelor i legilor existente in
aiferite pri ale statului roman spre a se pune in armonie cu Constituiunea ae
fa i asigura unitatea legislativ`, a creat caarul furiaic propice aaoptrii
legilor organice, ,legilor noi ae unificare
28
.
Asadar prin Constituia din 1923 organizarea constituional a Romniei
era unitar, Constituia din 1938 pstrnd acest caracter unitar.
n baza acestor asezminte constituionale s-a adoptat legislaia uniIicrii
si integrrii Bucovinei n cadrul Romniei ntregite; activitatea legislativ a unui
stat Iiind o simIonie cntat de o impresionant orchestr, structurat pe
compartimente de instrumente. Cunoscnd aceast activitate putem cunoaste
realitile politice, demograIice, social-economice si cultural religioase din
cadrul statului respectiv si/sau intele, idealurile pe care si le propun guvernanii
acestor state.
Pentru a asigura publicitatea acestor norme juridice s-a luat msura
nlocuirii oIiciosului austriac Foaia legilor Imperiale cu Monitorul Oficial iar
Wiener Zeitung, Cernowit:er Zeitung se nlocuiau cu Monitorul Bucovinei
29
.
Primele msuri luate de legiuitor n Bucovina au Iost cele care
reglementau relaiile din domeniul administrativ. AstIel, prin ordonana nr. 6, n
noaptea de 24 spre 25 noiembrie 1918 ora Cernuiului se raporta la ora
Bucurestiului
30
, ora 0 devenind ora 1. n acelasi sens prin decretul-lege nr. 1053
din 5 martie 1919, se adopta unitar pentru teritoriul Romniei calendarul
gregorian, 1 aprilie devenind 14 aprilie 1919
31
, dar n Bucovina acest decret nu
perturba activitile cotidiene, deoarece calendarul gregorian Iusese introdus de
ctre austrieci.
Pentru cunoasterea exact a numrului locuitorilor Bucovinei n
perspectiva alegerilor si a nIptuirii reIormei agrare, prin ordonana nr. 18 din
21 Iebruarie 1919 se stabileste ziua de 28 Iebruarie 1919 ca dat pentru
recensmntul populaiei Bucovinei
32
. Ziarul Glasul Bucovinei a publicat
rezultatul acestui recensmnt eIectuat de Secretariatul de serviciu pentru
agricultur: 368 149 romni, 215 606 ucraineni, 43 655 evrei, 32 918 germani,
23 301 poloni, 16 182 unguri, 283 armeni, 35.000 diversi
33
; numrul romnilor
si al ucrainenilor este n dezacord cu datele Iurnizate de recensmntul austriac
din 1910, organizat ca si cel din 1880 dup legea contelui TaaIe potrivit creia
apartenena la o etnie se Icea dup limba de conversaie si nu dup limba
matern (273 254 romni si 305 101 ucraineni)
34
dar este apropiat de datele

28
C. Hamangiu, Coaul general al Romaniei. Legi noui ae unificare, vol XI-XII, XIII-
XIV, 1922-1926.; vezi si Ion Agrigoroaiei, Romania interbelic, vol I, Iasi, 2001, pp.
218-263.
29
Monitorul Oficial, nr. 51 din 21 iunie 1919.
30
Monitorul Bucovinei, Iascicula 3 din 17 decembrie 1918
31
Monitorul Oficlal, nr. 285 din 19 martie 1919
32
Monitorul Bucovinei, Iascicula nr. 14 din 5 martie 1919.
33
Glasul Bucovinei, nr 224 din 24 august 1919.
34
Ion Nistor, Istoria Bucovinei, Bucuresti 1991, p.312.

150
Iurnizate de recensmntul din 1930 (379 691 romni si 236 130 ucraineni)
35
,
ceea ce demonstreaz corectitudinea acestor inIormaii (innd cont si de
pierderile de viei omenesti suIerite de Bucovina n timpul rzboiului). Pentru o
mai bun eviden a strilor de lucruri se nIiinau, la 9 aprilie 1920, la Cernui,
Suceava si Rdui birouri statistice.
Pentru grbirea procesului de integrare se emit ordonane care vizeaz
desIiinarea semnelor de hotar, a barierelor si a tablelor indicatoare dintre
Bucovina si Romnia
36
, se introduce limba romn ca limb oIicial, Iuncionarii
publici Iiind obligai a o cunoaste scris si vorbit
37
.
La 17 martie 1921 se publica un jurnal al Consiliului de Ministri
cuprinznd zilele care se vor respecta de ctre toate serviciile publice ca zile de
srbtoare naional, religioas si pentru aniversarea Iamiliei regale
38
, srbtori
ce vor Ii apoi normate prin legea pentru reglementarea repaosului auminical i
al srbtorilor legale
39
, prin aceste norme se abroga legea austriac din 15
ianuarie 1895, modiIicat prin legea din 18 iulie 1905, stabilindu-se ca srbtori
legale Anul Nou, Boboteaza, SI Ioan Boteztorul, 24 ianuarie, SI Gheorghe,
prima si a doua zi de Pasti, 1 mai, 10 mai, nlarea, prima si a doua zi de
Crciun.
DiIicultile generate de metrologie vor lua sIrsit prin extinderea n
teritoriile uniIicate la 1918 a legii pentru aplicarea sistemului metric ae msuri
i greuti ain 1906 (cu moaificrile ain 1910) din Vechiul Regat, acordndu-se
un termen de graie pentru nlocuirea sistemului metric si de greuti austriac cu
cel romnesc pn la 1 august 1922
40
.
Prin act normativ este Iixat Iorma si structura stemei Regatului
Romaniei, intregit cu rile surori unite
41
, nsemnele heraldice ale Bucovinei
contopindu-se cu cele ale Basarabiei n stema Moldovei, din trupul creia
Iuseser rpite vremelnic.
Acordarea ceteniei romne locuitorilor Bucovinei era un alt imperativ
al momentului. Problema ceteniei s-a rezolvat provizoriu prin acordarea
ceteniei romne tuturor acelora care, la data de 12 noiembrie 1918, posedau
indigenatul n vreuna din comunele provinciei
42
. Rezolvarea deIinitiv se Icea
prin legea pentru aobanairea i pieraerea ceteniei romane
43
, adoptat la 24
Iebruarie 1924, lege prin care se acorda cetenie tuturor locuitorilor din
Bucovina care aveau indigenatul la 1 decembrie 1918 n satele si orasele
Bucovinei, dar si persoanelor care desi nu aveau domiciliul n Bucovina la data
Unirii, erau nscui n acele comune din prini domiciliai acolo. Cetenia se
pierdea ca urmare a renunrii sau ca urmare a optrii pentru alt cetenie

35
Ibiaem, p. 416
36
Monitorul Bucovinei, Iascicula nr. 15 din 7 martie 1919
37
Ibiaem.
38
Monitorul Oficial, nr. 131 din 17 martie 1921
39
Ibiaem, nr. 131 din 18 iunie 1925
40
Monitorul Oficial, nr. 38 din 21 mai 1921.
41
Ibiaem, nr. 2 din 29 iulie 1921.
42
Ibiaem, nr. 51 din 21 iunie 1919.
43
Ibiaem, nr. 41 din 24 Iebruarie 1924.

151
(optanii). Prin aceste acte normative locuitorii Bucovinei deveneau ceteni ai
Romniei cu drepturi depline n acord cu prevederile Constituiei din 1923.
Teritorial, Bucovina era mprit n momentul unirii n 11 cpitnii sau
inuturi (Suceava, Zastavna, Cmpulung, Vijnia, Comani, Cernui, Rdui,
Storojine, Gura Humorului, Siret, Vscui), orasul Cernui avnd un statut
aparte, organizat de sine stttor, neIiind inclus n nici un inut. Aceast
organizare administrativ s-a meninut pn la 1924, cnd a Iost adoptat legea
pentru unificarea aaministrativ
44
, lege ce are meritul hotrtor de a Ii introdus
n statul romn aceeasi organizare administrativ.
n Bucovina din cele 11 cpitnii s-au Iormat 5 judee: Cernui,
Suceava, Rdui, Cmpulung, Storojine cu consilii judeene si preIect n Irunte,
ce aveau n cuprinsul lor comune rurale si urbane, conduse de primari si
consiliile locale. Legea introduce ca Iorm intermediar de organizare
administrativ ntre jude si comune, plasa, pe care nu o nzestreaz ns cu
personalitate juridic. Aceast organizare va dura pn la 1938, cnd, prin noua
lege administrativ a lui Carol al II-lea, cele cinci judee mpreun cu judeele
Hotin si Dorohoi Iormau o nou unitate administrativ inutul Sucevei, unitate
condus de un rezident regal
45
.
La 13 Iebruarie 1919, n momentul prezentrii programului guvernului
su, Iancu Flondor stabilea ca una din prioriti, convocarea electoratului
bucovinean si desIsurarea de alegeri pe baza votului universal, egal, direct si
secret. Se nIiineaz o comisie Iormat din 24 de membri, dar activitatea acestei
comisii este serios perturbat de izbucnirea ,cri:ei bucovinene. Dup demisia
lui Iancu Flondor si dup cumularea de ctre Ion Nistor a Iunciilor de ministru
delegat al Bucovinei cu sediul la Cernui si Bucuresti (aprilie 1919), n
condiiile organizrii primelor alegeri parlamentare ale Romniei ntregite, s-a
emis decretul lege privind desIsurarea alegerilor n Bucovina
46
. ConIorm
legislaiei electorale (la nivel naional decretele-legi nr. 3589 si 3620 din 15
august 1919 respectiv 24 august 1919, pentru Bucovina un decret-lege special
din 9 septembrie 1919) Bucovina era mprit n 26 de circumscripii electorale
pentru Camera deputailor si 11 circumscripii electorale pentru Senat. Ca
membrii de drept n Senatul Romniei intrau rectorul Universitii din Cernui
si Mitropolitul Bucovinei. Pentru Bucovina a Iost o mare onoare de a avea ca
prim presedinte al Reprezentanei Naionale pe mitropolitul Vladimir Repta,
decanul de vrst al parlamentarilor. n acest prim parlament s-au ratiIicat la 29
decembrie 1919 Legea pentru Unirii Bucovinei cu Romania
47
, n timpul
guvernrii Blocului parlamentar s-a semnat Tratatul de pace cu Austria de la
Saint - Germain (decembrie 1919), prin care aceasta recunostea Romniei

44
C. Hamangiu, op. cit., vol. XII - XIII, pp. 338-403.
45
Ion Nistor, op. cit. , p.415
46
Monitorul Bucovinei, Iascicula nr. 62 din 9 septembrie 1919.
47
Monitorul Oficial, nr. 206 din 1 ianuarie 1920.

152
dreptul deplin asupra Bucovinei (art. 59)
48
, tratat internaional ce va Ii ratiIicat si
de Parlamentul Romniei la 30 august 1920
49
.
Viaa politic activ desIsurat n Bucovina este ilustrat si de apariia
n septembrie 1919 a Partidului Democrat al Unirii, partid condus de Ion Nistor
si care avea ca oIicios ziarul Glasul Bucovinei. De altIel, prin membrii si, acest
partid pn la Iuziunea cu PNL n ianuarie 1923, a Iost permanent reprezentat n
Parlament, dovad a popularitii sale n rndul electoratului bucovinean
50
.
Sistemul electoral al Romniei ntregite va Ii uniIicat prin legea electoral din
27 martie 1926, lege care introducea sistemul primei majoritare, prevedea
constituirea circumscripiilor electorale la nivelul unui jude; din cele cinci
judee ale Bucovinei intrau n Parlamentul Romniei 18 deputai (dintr-un total
de 387 de deputai) si 7 senatori alesi (dintr-un total de 113 senatori alesi) si 2
senatori de drept (rectorul Universitii si mitropolitul Bucovinei)
51
.
Pentru a se asigura ordinea de drept era nevoie de o justiie puternic, de
instituii juridice unitare, de o lege uniIicatoare n materie de organizare
judectoreasc. Pn la 1918, Bucovina Icuse parte din sistemul jurisdicional
al Austriei si era nevoie, dup unire, de o activitate Iervent n acest domeniu,
pentru a se ,umple vidul jurisdicional, creat de dezmembrarea Monarhiei
dualiste.
Cea dinti necesitate era de a se crea o Curte de Apel, si acest lucru se
realizeaz n anul 1919, cnd, prin decret regal se nIiina la Cernui o astIel de
instituie avnd un presedinte si 7 consilieri (unul delegat procuror general, altul
inspector judectoresc)
52
.Competenele si condiiile de admisibilitate erau ns
cele prevzute de legislaia austriac ,naturali:at`. Recursurile mpotriva
deciziilor date de Curtea de Apel intrau n competena naltei Curi de Casaie si
Justiie, abrogndu-se art. 452 si 501 din procedura civil bucovinean, potrivit
crora recursurile erau de competena naltei Curi de Justiie si Casaie din
Viena
53
. Pe lng Iiecare seciune a naltei Curi de Justiie si Casaie din
Bucuresti se angaja un consilier specializat n dreptul pozitiv bucovinean avnd
vot consultativ, dar aceleasi drepturi si prerogative ca si ceilali consilieri.
Majoritatea decretelor legi emise ntre 1919 si 1923 vizeaz modiIicarea
unor prevederi ale Codului penal austriac din 1852 si a Codului de procedur
penal austriac din 1853
54
, abolirea pedepsei cu moartea (pedeaps ce nu era
prevzut n codurile romnesti pe timp de pace) si nlocuirea ei cu munca

48
Ion Nistor, Unirea Bucovinei 28 noiembrie 1918. Stuaiu i Documente, Bucuresti,
1928, anexa XXVII, p. 198.
49
Monitorul Oficial, nr. 140 din 26 septembrie
50
Doina Alexa, op cit., pp. 195-199.
51
Monitorul Oficial nr. 71 din 27 martie 1926.
52
Ibiaem, nr.1867 din 14 mai 1919
53
Legea pentru Curtea ae Casaie i Justiie din 20 decembrie 1925 n Ibiaem nr. 282
din 20 decembrie 1925 ( anterior Decretul-lege nr. 2047 din 22 mai 1919, n Monitorul
Oficial, nr. 31 din 25 mai 1919).
54
cu reIerire n special la cuantumul amenzilor vezi Monitorul Oficial, nr. 53 din 24
iunie 1919 Monitorul Bucovinei, Iascicula nr. 62 supliment din 6 septembrie 1919 s.a.

153
silnic
55
, majorarea competenei civile a autoritilor judectoresti
56
. O not
aparte o Iac decretele-legi care privesc reorganizarea corpului notarilor publici,
instituie inexistent n Regat, dar cu o mare utilitate practic. Acestia erau
obligai a cunoaste limba romn si a depune un jurmnt de credin Ia de
statul romn, n caz contrar, erau destituii din oIiciu. Tot obligatoriu era si
Iolosirea sigiliului tipizat conIorm modelului publicat n Monitorul Bucovinei,
Iasciculele nr. 50 si 67 din 30 iulie 1919 respectiv 24 septembrie 1919
57
. n iunie
1921 n Iiecare capital de jude se organizau Curi cu jurai cu atribuii n
materie penal
58
, iar o lun mai trziu, n iulie 1921 aprea o nou lege
uniIicatoare, legea pentru unificarea corpului ae avocai
59
, lege ce permitea
oricrui avocat nscris ntr-unul din barourile din Romnia s pledeze n Iaa
oricrei instane judectoresti. UniIicarea judectoreasc avea s se nIptuiasc
n anul 1925, cnd a Iost adoptat legea pentru organi:area fuaectoreasc
60
,
potrivit creia organele judectoresti sunt: judectoriile, tribunalele, Curtea de
apel, Curtea cu jurai si nalta Curte de Casaia si Justiie. n Bucovina se
nIiinau o Curte de apel la Cernui, tribunale si Curte de jurai la Cernui,
Rdui, Storojine, Suceava si Cmpulung si 23 de judectorii. Admisibilitatea
la magistraturi impunea, printre altele, cunoasterea limbii romne si cetenia
romn. Prin aceasta organizarea judectoreasc devenea unitar, dar codiIicarea
n domeniul dreptului public si privat s-a dovedit un proces diIicil, reusindu-se
adoptarea unor coduri spre Iinele anilor '40, n timpul lui Carol al II-lea, moment
tensionat pe plan internaional, care nu a permis o aplicabilitate si o practic de
durat: amintim totusi adoptarea Codului penal si Codului de procedur penal
n 1936, Codul comercial din 1938, Codul justiiei militare din 1937, Codul civil
si Codul de procedur civil din 1939, ultimele nici mcar nu au Iost
promulgate.
n timpul stpnirii austriece nvmntul si biserica ortodox, pilonii
de rezisten naional, au Iost cei dinti supusi politicilor de germanizare si
deznaionalizare. nceputurile timide ale renasterii acestora n spirit romnesc
avusese loc n perioada de autonomie, dar renasterea propriu-zis a acestora va
avea loc dup Marea Unire, eveniment esenial, creator al cadrului de dezvoltare
armonioas al acestor domenii.
O prim reglementare reIeritoare la nvmnt dateaz din 26 Iebruarie
1919 si se reIer la obligativitatea introducerii limbii romne n scoal precum si
a materiilor istoria si geograIia a romnilor
61
. O a doua se reIer la mrirea
leIurilor cadrelor didactice, semn al asigurrii stabilitii posturilor didactice
62
.
Universitatea din Cernui era transIormat, la 1 octombrie 1919 n Universitate

55
Monitorul Oficial, nr. 49 din 19 august 1919.
56
Ibiaem, nr. 97 ain 4 august 1921.
57
Ibiaem, nr. 176 din 25 noiembrie 1919.
58
Ibiaem, nr. 66 din 28 iunie 1921.
59
Ibiaem, nr. 89 din 26 iulie 1921.
60
C. Hamangiu, op. cit. ,vol. XII-XIII, pp. 56 117.
61
Monitorul Oficial, nr. 65 din 8 iulie 1919
62
Ibiaem, nr. 126 din 23 septembrie 1919.

154
romneasc
63
, Iiind recunoscut ca persoan juridic de drept public si avnd 5
Iaculti: Stiine, Litere, Drept, Teologie si Academia de Muzic si Art
dramatic
64
. n 1924 apare OHJHD iQYPkQWXOXL SULPDU care cuprinde
urmtoarele cicluri de scolarizare: scoala primar, scolile si cursurile de aduli,
grdinile de copii si scolile si clasele speciale. nvmntul era decretat unitar
pe vntreg teritoriul rii, gratuit si obligatoriu. Predarea se Iace vn limba romn,,
acordndu-li-se minoritilor naionale dreptul de a studia vn limba proprie,
limba romn Iiind obligatorie vntr-un anumit numr de ore. Cetenii de origine
romn care si-au uitat limba matern sunt datori s-si dea copii la instrucie vn
limba romn
65
. Dup 1924 se adopt norme juridice reIeritoare la vnvmntul
secundar (1924), superior (1932), comercial si industrial (1936).

Legislaia reIeritoare la Biserica ortodox din Bucovina a avut vn vedere
restabilirea statutului acesteia de biseric naional, si de biseric dominant. La
18 Iebruarie 1919 prin ordonan se reorganizeaz consistoriul Arhiepiscopiei
ortodoxe a Bucovinei
66
, pentru ca vn Monitorul OIicial din 6 mai 1925 s Iie dat
publicitii OHJHD SHQWUX RUJDQL]DUHD %LVHULFLL RUWRGR[H URPkQH, autoceIal. Prin
lege, Mitropolia Bucovinei, cu sediul la Cernui, era una din cele cinci
mitropolii ale Romniei vntregite, avnd ca eparhii Arhiepiscopia Cernuiului si
Episcopia Hotinului. Art. 39 consacra Fondul religionar din Bucovina ca o
instituie de sine stttoare, schimbndu-i numele vn Fondul bisericesc ortodox
romn al Bucovinei. Administrarea Fondului se Icea printr-un Consiliu
eparhial, supravegheat de ministrul Agriculturii si Domeniilor publice, vn baza
unui regulament de administrare, veniturile Fondului Iiind administrate vn
Iolosul comunitii crestine locale Celelalte culte s-au organizat vn baza
prevederilor Legii pentru regimul general al FXOWHORr din 31 mai 1928
La toate aceste msuri legislative se adaug cele din domeniul
economic: legislaia agrar, legislaia Iinanciar bancar, legislaia din domeniul
industriei si al proteciei sociale.
Uriasa oper reIormatoare a anulat treptat diIerenele legislative dintre
provinciilor unite si Vechiul Regat, societatea romneasc evolund ireversibil
spre statul unitar. Acest proces natural a Iost brusc si brutal vntrerupt vn vara lui
1940 de rapturile teritoriale vnIptuite pe seama Romniei Mari de URSS,
Ungaria si Bulgaria.
nelepciunea maniIestat de legiuitorul romn vn adoptarea legilor de
uniIicare este dovedit de progresul economic si social al perioadei interbelice si
nu vn ultimul rnd de lipsa tensiunilor majore pe trm etnic.






63
C. Hamangiu, op. cit. , vol. IX-X, p. 223.
64
0RQLWRUXO 2ILFLDO, nr 101 din 26 iulie 1924.
65
,ELGHP nr. 101 din 26 iulie 1924.
66
0RQLWRUXO %XFRYLQHL, Iascicula 16 din din 13 martie 1919.