Bucovina

Prin Conventia de la 7 mai 1775, N Mold numit de austrieci Bucovina, Tara Fagilor, intra
in compon Imp Habsb. In mom rapirii Buc, aceasta avea 19.441 km2 si 70.000 loc, din
care 47.000 romani, peste 15.000 ruteni, polonezi, rusi, armeni. Peste un secol a fost adm
de catre habsb, in 1786 a fost incorp Galitiei cu titlul de cerc adm bucov, provincie
poloneza. In 1795 Polonia e impartita intre Rusia tarista, Prusia si Austria. In Constitutia
austriaca din 1849, Bucovina a fost declarata provincie autonoma a Casei de Austria. In
1860 a fost aleasa prima dieta provinciala proprie, cu un capitan al tarii. Guv din Viena
era reprez de un guvernator, exista deci un fel de dualism al puterii pastrat pana in 1918.
Practic ist Bucovinei se intinde pe o per de numai 143 ani, de la 1775 la 1918. Fiind o
provincie autonoma cu un statut propriu, ea a avut pe langa o viata nationala religioasa si
culturala si o v pol separata, avand stema si steag propriu (zimbrul, rosu si albastru) si in
titulatura imperiala intra si titlul de duce geman, Hertog al Bucovinei. In Dieta Buc, rom
au detinut maj pana in 1912, iar pres tarii numit capitan era capitan roman. Prov era
reprez in Parlam din Viena de un nr de dep rom si mai era reprez prin deputati si in
delegatiunea austriaca pe timpul A-U, organism care impreuna cu delegatiunea ung tinea
sesiunea anuala alternativ la Viena si Budapesta. Bucovina era reprez si in Casa
Magnatilor (Senat) din Viena de un membru al boierimii cu demnitatea de sambelan imp.
Fruntasii bucov s-au opus germanizarii episcopii Dosoftei Herescu, Isaia Balosescu,
apoi reprez fam Hurmuzaki, mitrop Silvestru, dr. Gh. Popovici si Iancu Flondor si apoi
marea generatie a unirii. Intensa activitate culturala si stiintifica istoricii Eudoxiu
Hurmuzaki si Dimitrie Onciul, juristii Gh. Popovici si Theodor Stefanelli, folcloristul
Simion Florea Marian, scriitorul Iraclie Porumbescu, Constantin Moraru, pictorul
Epaminonda Bucevski (specializat in picturi bisericesti), compozitorii celebri Ciprian
Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebiu Mandicevski. In 1830 ung renunta la lb latina si
introduc lb maghiara. Austria a introd votul univ in 1907 in acele parti ale Imp care se
aflau sub directa sa admin (pol de germanizare). Bucovina a fost sub dualismul a-u, care
avea 3 ministere comune: externe, apararii sau de razboi, finante. Congresul Gen al Buc a
votat la 28 nov 1918 unirea cu Rom, iar prin art 59 al trat cu Austria de la Saint-Germain,
Aus a renuntat la fostul ducat al Buc in fav Rom. Parlam Rom a ratificat la 31 dec 1919
decretul-lege din 18 dec 1918 referitor la unirea Buc cu Rom. Recunoscut la Conf Pacii
de la Paris si ment in Constit Rom din 1923, actul de la Cernauti de la 28 nov 1918 a
ramas definitiv d.p.d.v. juridic. In per interb guv romane au atras Bucovina in circuitul
national pe toate planurile: ec, pol, cult etc. A fost introd lb rom ca lb oficiala in adm,
justitie, scoala, stabilindu-se un termen pt funct publ care nu o cunosteau. Cele 11 jud au
fost cond de prefecti numiti de guv rom, a fost reorg jandarmeria dupa sist rom, la cond
judecatoriilor, tribunalelor si parchetelor au fost num magistrati rom, iar in anul 1919 a
luat fiinta Curtea de Apel Cernauti. Invatam s-a desf in lb rom iar germanii si ucrainienii
au avut si scoli in lb proprie.La 24 oct 1920 a fost infiint si inaugurata Univ din Cernauti
in prezenta regelui si guvernului. Prin votarea Const din 1923, Buc a fost integrata total
in viata pol si adm a statului rom. P Dem al Un si celelalte formatiuni pol bucovinene au
fuz cu partide din vechea Romanie, producandu-se in mod firesc unirea pol a
bucovinenilor cu ceilalti rom. Timp de un deceniu de la Unire, Bucov a avut ministrul ei
in guv de la Bucuresti, acesta fiind exponentul partidului de la putere. Adm Bucov a
cunoscut schimbari esentiale in timpul guv liberale din 1922-1926 cand nr celor 11 jud sa redus la 5: Cernauti, Storojinet, Radauti, Suceava si Campulung. Prin noua imp adm din

1938 a luat fiinta tinutul Sucevei care se compunea din jud Bucov si jud Hotin din
Basarabia, avand in frunte un rezident regal cu resedinta la Cernauti. Rez regali au fost
Gh. Alexianu si C-tin Flondor. D.p.d.v. spiritual Bis din Bucov era condusa de Mitrop de
la Cernauti, care avea ca sufragrama (supusa) si Episcopia Hotinului cu resedinta in
orasul Bli. In scopul promovarii vietii culturale si artistice, in acest teritoriu rom au fost
infiintate la Cernauti Teatrul National, Conservatorul de Muzica si Arta Dramatica. Si in
Bucov s-a infaptuit ref agr, prin legea agr din 1919 au fost expropr in Bucov 97.310 ha
pam arabil, care s-a distrib taranilor in loturi de pana la 5 ha. La 27 iunie 1940 a fost
emisa prima nota ultimativa a guv sov prin care se cerea in mod imperativ retragerea
autoritatilor rom si a armatei din Basar si N-Bucov. Deja pe 28 iunie armata sov a ocup
Cernautiul si intreg jud Cernauti, jud Stolojinet, si partea muntoasa pana la localit Straja
din jud Radauti, terit care a fost evacuat de autorit rom si de o parte a loc rom. In consec,
adm si serviciile adm din N-Bucov au fost evac si dispers in Oltenia, Trans si Banat. Univ
din Cernauti a fost evac la Bucuresti, iar mitrop cu membrii consistriului si Directia
fondului bisericesc s-au mutat la Suceava si Campulung. De asemenea, scolile secundare
rom au fost evacuate din terit ocup de catre sov. In terit ocup de sov represiuni:
perchezitii, arestari, confiscari de bunuri, incarcerari, trimiteri in exil. Dupa intrarea rom
in razb antibolsevic la 22 iun 1941, la 5 iul 1941 armata rom i-a alungat pe ocupantii sov
ai N-Bucov si a intrat in Cernauti, gen Corneliu Capotescu fiinf numit guvernator militar
al Bucov. In scurt timp s-au intors toate institutiile rom si pop rom refugiata. Cand sov au
ajuns pe Nistru, sub preiunea acestora, au inceput noi evacuari, noi refugii ale autorit rom
civile, milit si ecleziastice, in spec in Trans si in Banat. Armata sov a intrat din nou in
Bucov, ocupand Cernautiul in aug 1944 si a inaintat rapid pe terit acesteia pana la 23 aug
1944, iar prin conventia de armistitiu semnata la 12 sept 1944 la Moscova, partea de N a
Bucov cu orasul Cernauti a ramas sub ocup Un. Sov. A reinceput calvarul pop rom din
Bucov, dar si a altor etnii, in special cea germ care a trebuit sa paraseasca terit pt a nu se
expune agresiunilor staliniste. Trat de pace de la Paris, semnat la 10 febr 1947, consfintea
aceasta stare de fapt, dand partea de N a Bucov catre Un. Sov. Romaniei i-au ramas din
Bucov istorica doar jud Radauti, Suceava si Campulung. Pe terit Bucov de N si tinutul
Hertei care cuprindea 6.340 km2 au ramas numerosi romani. Dupa datele oficiale
provenite din racensam unional din 1989, regiunea Cernauti din Ucraina, compusa din NBucov, tinutul Hertei si o parte a jud Hotin, masurand 8100 km 2 era locuit de peste
940.000 de persoane din care 20% erau romani. Societatea pt cultura rom Mihai
Eminescu contestand datele, a sustinut ca nr rom in regiune este de peste 320.000 si nu
de 180.000, cifra care intr-adevar reprez doar 19,8% din populatie. Dar dupa unele
estimari in Ucraina traiesc aprox 500-600.000 de romani, in N-Bucov, Transcarpatia si SBasarabiei, terit care a fost daruit de catre Stalin Ucrainei in sept 1940. Cei m multi rom
din N-Bucov traiesc in raioanele Noua Sulita peste 80%, Hliboca-68%, Storojinet-30%.
In anii 80 are loc o reactivare a romanilor din N Bucov Societatea pentru cultura si
literatura romanilor din Bucovina, infiintata in 1862 si desfiintata de sov in 1944. La 30
martie 1990, organizatiile de atunci au desfasurat o serie de manif cult, stiintifice rom. A
aparut la Cernauti din initiativa unui gr de intelectuali rom prima revista de ist, lit si
folclor intit Miorita. Din 1992 au inceput sa fie org cu oarecare ritmicitate Congrese ale
rom bucovineni. Cel dintai Congres a fost convocat pt 7 iun 1992 la Cernauti de catre
Societatea pt cultura romaneasca Mihai Eminescu impreuna cu celelalte soc cult ale
rom de aici Alianta crestin-dem a rom din Ucraina, Soc Golgota, Asociatia Aron

Pumnul, Soc Doamnelor romane etc. In cadrul adunarilor care pregateau Congresul a fost
discutat proiectul progr de dezv a v ec, soc si spirituale a rom bucov, au fost alesi delegati
pt acest Congres de catre Ad reprezentative, adica Adncaa, Stolojine, Hera, Noua
Suli. Congr s-a desf la Noua Sulita si la el au particip peste 2000 de deleg si invit.
Congr a adop progr de dezv nat a rom din reg Cernauti, a pregatit org celui de-al 2-lea
Congres si alegerea Cons Nat Propriu al Rom din Bucov. S-au facut si se fac mari eforturi
la Cernauti si in alte centre rom pt org si institutionalizarea unor Congr internat ale rom
bucov de pretutindeni. In acest sens au fost org o serie de manif cult pe tema Autohtonie
si diaspora bucovineana, dar autorit ucrainiene au cont sa adopte masuri potrivnice:
campanii intense la Cernauti si in alte centre impotr desfas activit societatilor culturale
ale rom, pt interzicerea ziarului Plaiul romanesc si a altor publicatii. Pe masura ce s-au
inasprit relatiile dintre Moscova si Kiev s-a facut mai dificila v rom din Ucraina astfel ca
pana in 1991 nici un rom nu a fost ales in parlam ucrainean. Abia la alegerile din 1991 au
fost alesi si romani: sociologul Ion Popescu (Cernauti), Vasile uc (Ismail, S-Basar).
Presed parlam ucr Radei, afirma ca desi consec pactului Ribb-Mol au fost inechitabile,
totusi Ucr si-a marit terit in virtutea lui si acest lucru a fost confirmat in actul final, si ca
nu se pot modif front din Eur decat cu acordul partilor. De altfel Ucr a declarat ca nu are
nici un fel de pretentii terit, dar unele partide si oficialitati ucr de la nivelul presedintiei,
Adunarea Nationala din Ucraina, un aprtid ultranationalist, afirmau ca rezolvarea
conflictului dintre Rep Mold si Transnistria se poate face prin alipirea Transnistriei la
Ucr. La 2 iun 1997 E. Constantinescu a semnat tratatul de baza cu Ucr in care se afirma
ca Rom nu are nici o revend terit fata de Ucr, tratat in care nu figureaza in mod special
trecut in cuvinte denuntarea pactului Ribb-Mol.
Romanii din tinutul Herta
Tinutul Herta face parte din Moldova, incorporat prin forta in iun 1940 la URSS, odata cu
Basarabia si N-E Bucov. Are forma unui triunghi cu baza in NE pe cursul Prutului si al
carui vf in SE se apropie de Siret. Partea de NE coresp hotarului cu Bucov impus de
austrieci in 1775 iar spre SE este hotarul impus de sovietici in 1940, care separa partea
din fostul jud Dorohoi de partea care face parte in prezent parte din jud Botosani. Aceasta
zona corespunde in mare parte fostei plase Herta, una din cele 5 ale fostului jud Dorohoi.
Este o suprafata de la NE la SE de aprox 400 km 2. Aceasta zona a facut parte din aria de
ettnogeneza romaneasca si de prin sec IX-X d.Hr. dateaza o adevarata salba de cetati rom,
cea mai imp fiind in localit Fundu-Hertei, sit la numai 1 km de noua granita, pe terit Rom
dupa 1940. Acest tinut a apart in permanenta Mold. Ref adm a lui Cuza, cand tinuturile
din Mold au dev jud, iar ocoalele plasi, ocolul Herta a dev plasa in jud Dorohoi. Acest
tinut a dat culturii rom o serie de personalit ca Gh. Asachi, V. Bogrea, pictorul Artur
Verona, a carui lucrare Codrul Hertei a figurat la un loc de cinste in Salonul Oficial de
Arte a Frantei. In tinutul Hertei, dupa recensam din 1930 facut de Rom, a rezultat ca 92%
din loc erau rom, 7% evrei, restul germani si tigani. Acest tinut nu a figurat in pactul
Ribb-Mol din 23 aug 1939, nici in ultim dat de URSS in iun 1940, totusi prin
consecintele acestor ultimatumuri, in baza hartii prezentate de Molotov ambas rom la
Moscova, pe care a fost delimitata zona ocupata cu o linie groasa care reprezenta cca 10
km liniari, tarii noastre ia fost rapit tinutul Herta cu o populatie de cca 50.000 locuitori in
mare majoritate romani. Populatia acestui tinut s-a opus ocupatiei sovietice, in unele
locuri ajungandu-se la rezist armata, de ex, o baterie din regim 16 artilerie din Bacau a
fost dislocat in tinutul Hertei. A urmat deznat fortata a rom, apoi tinutul eliberat de

armata rom in 1941, cei refugiati incercand sa revina acasa. Dupa 23 aug 1944, Herta a
fost reocup de sovietici, multi romani de aici fiind deportati in Siberia. In Rom nu au mai
ramas decat 3 sate din acest tinut: Fundu Hertei, Oroftiana de Sus si O. De Jos, sit in NV
jud Botosani. Rom de aici nu si-au uitat nici traditiile, nici lb, nici originea daco-romana.
Cei 35.000 de romani incorporati in Ucraina incearca si acum sa-si apere fiinta nationala.
Romanii au inceput sa se organizeze si sa sustina anumite doleante legate de constit unor
org cult cu activit remarcabila, opunandu-se deznat.
Romanii din Transcarpatia (Maramuresul istoric)
Maram a facut parte din spat de etnog rom. Maram istoric: de la Carp Padurosi pana la
granita Galitiei=10.354 km2, si in 1870 avea o popul de >220.000 loc, ajungand in
1891 ;a 260.000 loc. Rom locuiesc compact in centre in stanga Tisei, pe valea Izei, zona
Sighet, Viseu, Sugatag, iar alte populatii ca rutenii, germanii, maghiari si slovaci sunt
grupati la N de Tisa in zona Ust, Boureni, Valea Neagului, Teceu, V. Tisei. La 1 dec la A.
Iulia a fost prezenta si o deleg a rom din intregul Maram. In parlam Rom mari, ucrainienii
din Maram prin deput lor Oreste Ridei au afirm dorinta de a fi cetateni ai Rom. Dar in
1920 prin trat de pace de la Paris, partea din dr Tisei a fost atrib Cehoslov si din terit
Maram ist, Rom i-a revenit doar o supraf de 3381 km 2, cuprinzand doar 60 de localit si o
popul de 155.000 loc, in marea maj rom, dar si ruteni, magh, evrei si germ. In Maram, din
dr Tisei alipit Cehoslov erau cca 15.000 rom care locuiau in Absa de Jos, Absa de Mijloc,
Slatina, Biserica Alba etc. Dezmembr Cehoslov la Munchen prin predarea reg sudete
catre Germ, a creat o sit dificila; 8 oct 1938 Ozachi Istvan trimis de Horthy, a discutat la
Varsovia cu min de ext polonez, Beck, posibilitatea unor pretentii pe seama Cehoslov, dar
min pol nu a fost prea convins, pornind de la faptul ca Rom nu dorea acest lucru, iar Pol
era aliata cu Rom. Guv rom si-a expr ingrij fata de pretentiile Ung fata de Ucraina
Subcarp, Rom militand in toata per interb pt pastrarea status-quo-ului terit. Joseph Beck,
prezent la manevrele mil rom de la Galati (toamna 1938) a abordat in discutia cu Carol II
desf la bordul iahtului Luceafarul si cu min de ext N. Petrescu Comnen, problema
particip Rom la impartirea Ucr Subcarp, dar a fost refuzat ferm. Prin primul Dictat de la
Viena (2 nov 38) s-a hot si modif frontierelor ceho-ungaro-iugoslava. In sit respectiva, o
deleg a celor din Maram s-a deplas la Bucur unde s-a adresat guv rom sa intervina pt ca
partea loc de rom sa fie incred Rom. Guv Germaniei si Ita au hot sa dea Ung o supraf de
12.000 km2 din S Slovaciei, si au intrebat guv rom daca este dispus sa ia parte la
schimbarile terit din zona. Rasp premierului Armand Calinescu a fost transant negativ,
Rom impiedicand practic in nov 1938 dezmembr totala a Cehoslov. In mart 1939 cand
trupele ung au ocup Ucr Subcarp si Maram din dr Tisei, Rom a respins prop cre i s-a
facut de guv instalat in sediu la Ursa de a fuziona; Ucr Subcarp i se acorda autonomie
regionala. Se preciza din nou refuzul Rom ca si fata de Pol, care in ian 1939 solicitase
guv rom sa preia din Ucr Subcarp mai multe comune cu popul rom din coltul prov prin
care trecea linia ferata Buc-Varsovia. La numai 6 zile de la dictatul de la Munchen, Ucr
Subcarp (numita si Rusia Carpatica sau Rutenia) a fost ocup de Ung care a profitat de
agresiunea Germ impotr Cehoslov din 14 mar 1939. In sit respectiva, multi rom din terit
ocup de Ung s-au refugiat in Rom, in orasul Sighet si in imprejurimi. Autorit din Ucr
Subcarp au solicitat de mai multe ori guv rom sa ia acest terit sub protectia Rom. Dar tara
noastra nu-si putea permite un conflict cu Germ si Ung, desi in terit locuiau peste 20.000
de romani. Dupa Dictatul de la Viena din 30 aug 1940, incepand cu 5 sept, trupele magh
au trecut dinspre NV in Trans, guv rom trebuind sa evacueze zona. La Sighet, proaspat

infiintata garda nationala maghiara a dezarmat pe granicerii rom din zona, avand loc lupte
intre granicerii rom si gardistii ung in Sighet, la podul de peste Tisa, la Slatina si Camara,
incidentele continuand in zilele de 2, 3 si 4 sept 1940. Sosind trupele maghiare dupa 5
sept, acestea au operat arestari in masa, expulzari, luari de ostateci, trimitand la munca
fortata; intelec rom se refugiaza in Rom. Din romanii ramasi, unii s-au inrolat in misc de
partizani, unii prinsi si exec la Sighet (120), iar altii executati la Somnoc, Cositze etc.
Masacre odioase au comis trupele maghiare horthiste in toamna 1944 la Moisei, Valea
Raului, Viseul de Sus. Dupa 23 aug 1944, autorit ung din Maram au facut numeroase
arestari in randul rom pt a evita o eventuala rezist nat rom, multi din cei arestati
nemaintorcandu-se acasa niciodata. La 17 oct 1944 armata rom a elib orasul Sighet si
intreg Maram, aici luand fiinta un cons nat rom si garzi nat rom, dupa modelul din 1918.
La 13 nov 1944 autorit rom din zona au fost inloc din ordinul comandantului mil sov, o
adm mil sov facand parte din planurile sov de a santaja Rom pt a instala un guv
prosovietic. Autorit sov au ramas pana la 13 mar 1945 cand la Cluj au avut loc festivit de
revenire a NV Trans . Intre timp se facusera manevre ale guv ucr de rupere a Maram de
Rom si alipirea la Ucr sov. Practic, serv de inf sov protejate de Hrusciov, premierul Ucr,
pregateau ruperea Maram de Rom, pt care a fost creata o Comisie pregatitoare pt alipire.
Se dorea convoc si desf la unei Adunari la Sighet intr-o sala de cinema unde sa se ceara
inlat Tisei ca granita despartitoare a Maram si alipirea la ucr sovsub ocrotirea armatei sov
de ocupatie. Intrunirea nu s-a putut tine la 21 ian 1945, fiind reconvoc pt 28 ian, decretata
de sov ziua istorica a intrarii Sighetului in URSS. Prezidiul intrunirii a adresat o
telegrama lui Stalin: Omagiul pop Maram catre tov Stalin; ziarul local Poporul din 1
feb 1945 sub infl sov se exprima la fel. Printre cei care s-au exprimat la intrunire in fav
URSS a fost si Ion Odofciuc, care afirma ca S Maram e un tinut ucrainean. S-a adoptat o
rezolutie, consemnand dorinta pop Maram de a se uni cu mama sa Ucraina. A fost si un
comitet popular la Sighet caa preluat adm zonei. Moscova santaja guv rom in sensul ca
nu era nevoie de dezordine in zona pt ca le vor lua Maram. Dupa instaurarea prin santaj a
guv Petru Groza, autorit sov nu au mai insistat cu aceasta idee. La 22 iun 1945 a avut loc
alipirea oficiala a Ucr Subcarp la Ucr sov, iar granita, la 1 sept 1945 dintre Slovacia si
Ucr Subcarp devine granita dintre Cehoslov si URSS; rom de dincolo de Tisa dupa ce au
fost sub stapanire cehoslovaca, apoi sub adm pol ungara, au ajuns in URSS fara a fi
consultati. 2/3 din terit aflat in Ucraina Maram de N cu 35.000 rom, dupa alte surse
60.000, dispersati in raioanele Tiacev si Roskov. Sunt org Soc Social Cult G. Cosbuc a
Rom din Trans. Asoc a pus probl in 1992 de a obt dubla cetatenie pt rom din Maram ist si
de a edita un ziar cu grafie rom, de a construi un pod peste Tisa intre Slatina si Sighet.
Exista in prezent doar un pod de cale ferata. Tot in 1992, de martisor, in localit Biserica
Alba de peste Tisa, revista Maiastra Baia Mare, impreuna cu ziarul Graiul
Maramuresului si Asoc G. Cosbuc a rom din Transcarpatia a editat publicatia comuna
Datini, reprez primul doc al supravietuirii rom la dr Tisei, in cond in care au fost rupti
de leg firesti cu Rom, marginalizati total, deportati, deznat in marele gulag in URSS.
Romanii din Cadrilater
Dacia Pontica a facut parte din aria de etnogeneza rom. Burebista stapanea dincolo si
dincoace de fluviu cum atesta Diploma de la Dionisopolis; Balcic in sec XIV, devine stat
independent sub Dobrotita, intins de la gurile Dunarii pana dincolo de Caliacra; unit de
T.R. de Mircea, domn al Pandunaviei si al cetatii Darstor. In sec XV este incorp de Imp
Otom, pana la 1878 la Congresul de la Berlin. S-a desf o intensa activit de colonizare cu

elemente alogene musulmane: turci, tatari, cerohezi; crestine: bulgari, lipoveni, dar
provincia nu e golita de elem rom majorit. Pacea de la Buc de la 10 aug 1913
Cadrilaterul trece la Rom, cu 7726 km2: Durostor 3226, Caliacra 4500, cu o pop
mozaicata, structura demografica care suferea mari mutatii. In 1938 existau 372.200 loc,
din car 29 % rom, 40% bulg, 26% turco-tatari. Din considerente de ordin strategic, Rom
doreste extinderea gran de S, deleg rom la Congr de la Berlin din 1878 au inaintat 2
memorii care arata nemultumirea fata de fixarea gran de S a Dobrogei prin neincluderea
Silistrei in statul rom. Rom nu acc prop Rusiei ca in schimbul celor 3 jud din S-Basar sa
ia S-Dobrogei. Rom a reluat demersurile justificand istoric in 1879, 1884, 1886 in fata
Comisiei Tehnice Internat de delimit a hotarului Dobrogea. Totusi, Rom a dus o pol de
prietenie fata de statul bulg, iar bulgarii din C-tanta si Tulcea s-au bucurat de libertate
nationala. Dar proclam indep Bulg la 5 oct 1908, cand A-U a anexat Bosnia si Herteg a
det pe tarul Ferdinand sa doreasca si incorp Dobrogei pe langa Tracia si Macedonia. In
primul razb balc (oct 1912-mai 1913) dintre I.O. si Bulg, Gre, Serbia (state crestine) au
avut loc mai multe tratative rom-bulg, Bulg accepta prin protoc de la Petersburg din mai
1913 rectificarea frontierei, prin cedarea orasului Silistra si a unei portiuni inconj. In al 2lea razb balc (mai-iun 1913), Bulg ataca fostii aliati, demonstrand ambitiile hegemonice
bulg in Balcani si ruperea echilib de forte de aici. Rom trece Dun in iun 1913 si provoaca
demisia guv bulg, noul guv cerand pacea, oferindu-se la 19 iul sa cedeze Rom o parte a
terit de la NE pe linia Turtucaia-Balcic. Trat de pace de la Buc (30 iun-10 aug 1913), cu
pres Titu Maiorescu, p-min al guv Rom, prin art 2 Romaniei i se recunostea unirea
Cadrilaterului. In per interb guv rom a acordat o atentie sporita rez probl ec, legisl, etnocult specifice loc din Cardrilater. S-a pus acc pe echilibrarea etnica a zonei, si printr-o pol
de stabilire a aromanilor refugiati din Balcani in judetele Durostor si Caliacra. Bulg stab
in Cadril la sf sec XIX au produs frictiuni cu pop rom, ajutati de cete insemnate venite la
jaf din Bulg, bande de comitagii. Efortul de moderniz a Cadril a fost intrerupt in 1940,
cand santajul international la care a fost supusa Rom si Bulg cu dictatul de la Craiova (7
sept 1940) Cadril a fost oferit de Germ nazista si Ita fascista Bulgariei revizioniste.
Conf deciziei luate de acest dictat, s-a trecut la un schimb de pop intre cele 2 parti din
Dobrogea Rom. Din Cadril au venit multi arom fugiti din Maced din cauza bulg, multi
fiind coloniz in Banat. In acest context, min de ext, M. Manoilescu (8 aug 1940), aflat la
Budapesta, relativ la pretentiile Ung asupra Trans e info ca Hitler si Mussolini vor sa
forteze Rom sa consimta unor cedar terit substantiale fata de statele revizioniste, Ung,
Bulg. Guv Rom s-a impotr prin memorii la Berlin, Roma, sustinand imp strategica a
Balcicului si jud Caliacra. 14 aug 1940 ambasad rom la Roma are o intrevedere cu
contele Ciano, min de ext italian, la care insista pt sprijin italian pt Rom si problema
Cadril, dar acesta i-a raspuns ca Mussolini si Hitler au hotarat sa dea Bulgariei
Cadrilaterul. Pe acest fond, Rom a fost nevoita sa accepte participarea la Conf de la
Craiova (19 aug-7 sept 1940)Deleg rom: Al. Creteanu min plenipotentiar, M.
Grigorescu primarul C-tantei, G. Potopeanu general, iar cea bulgara: S. Pamomarov
min plenipot, gen Popov comand garniz Varna. La 24 aug 1940 cele 2 delegatii au ajuns
la un acord de principiu: Rom sa cedeze Bulg Cadrilaterul in limitele rontierei rom-bulg
de la 1912, fiecare cond de delegatie sa informeze propriul guv asupra evolutiei
tratativelor.