MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ARHIVELE NAȚIONALE Nr. 1907

Nr. exemplar___
Serviciul Județean Suceava Suceava, 25.11.2013

BUCOVINA ISTORICĂ
(1775-1918)

Prilejuită de momentul aniversar al sărbătoririi Zilei Bucovinei și a împlinirii a

95 de ani de la Unirea Bucovinei cu România, expoziția fotodocumentară și prezentarea
documentelor și fotografiilor pe care le puteți vizualiza pe ecran, se vrea o scurtă, dar
considerăm extrem de eficientă parcurgere a istoriei Bucovinei. Am încercat să expunem
cu acest prilej, o parte a documentelor oficiale, mai puțin cunoscute publicului larg care
scot la iveală momente extrem de importante pentru istoria Bucovinei.
Ca realitate istorică şi nume de provincie, Bucovina a existat numai în perioada
1775-1918, când a făcut parte din Imperiul Habsburgic şi a continuat în Regatul
României câteva decenii. Prin apartenenţă la zone geopolitice şi culturale diferite, prin
schimbarea repetată, în ultimele trei secole, a naţiunii etnice dominante, destinul istoric
şi cultural al acestui străvechi subspaţiu etnocultural românesc este unul de excepţie.
Imperiul Austriac (Austro - Ungar din 1867) a stăpânit acest teritoriu (10.500 km2, cam
a 60-a parte din suprafață imperiului) până în 1918, perioadă în care în Bucovina s-au
petrecut numeroase fenomene, procese şi mutaţii, care au contribuit la schimbarea
fizionomiei (demografice, economice, sociale, culturale şi politice) a provinciei,
conferindu-i un statut singular în comparaţie cu regiunile învecinate. În urma acestor
procese şi transformări complexe, Bucovina a devenit în conştiinţa opiniei publice

www.arhivelenationale.ro.
Str. Ştefan cel Mare, nr. 33, 720003, Suceava
Tel.: 0230/531572, 0230/203720
e-mail: suceava.an@mai.gov.ro
cultivate o „Elveţie în Miniatură”, iar Cernăuţii, capitala provinciei imperiale „Mica
Viena”.
„Fenomenul bucovinean” produs aici prin contribuţia mai multor culturi şi
generaţii, este rezultatul unui proiect central-european de succes, stimulat de politici şi
o legislaţie adecvată, ce a creat un model de colaborare inter-etnică, demn de urmat în
Europa mileniului al treilea. Istoria acestui spațiu, în general, şi destinul Bucovinei
istorice, în particular, reprezintă o fascinantă lecţie de istorie naţională şi de istorie a
umanităţii deopotrivă. În materialul fotodocumentar am căutat să surprindem în mod
sumar transformările mai sus enunţate şi să explicăm impactul istoriei și spiritualității
Bucovinei asupra imaginei publicului larg de pretutindeni.
Sub raport cronologic, documentele și fotografiile expuse redau succint evoluția
istorică a Bucovinei, din momentul anexării sale în secolul XVIII de Imperiul
Habsburgic și până la momentul Unirii Bucovinei cu România, extrase din patrimoniul
arhivistic de la Suceava și București: Fototeca Arhivelor Naționale ale României,
Consiliul Aulic al Bucovinei, Guvernământul Bucovinei, Inspectoratul Cadastral
Bucovina, Administrația Fondului, Liceul Ștefan cel Mare, Prefecturile și Primăriile:
Suceava, Câmpulung, Rădăuți și Vatra Dornei, urmărind câteva teme mari
privitoare la această evoluție:
-STATUTUL POLITIC, ADMINISTRATIV ȘI CONSTITUȚIONAL AL
PROVINCIEI( instituirea administrației militare și introducerea administrației civile,
reacții ale elitei politice românești, autonomia provincială, viața politică provincială,
dezvoltarea edilitar urbană (iluminatul public, introducerea apei curente, canalizare,
electricitate)
Pe parcursul celor 144 de ani de stăpânire austriacă, Bucovina a cunoscut trei
perioade diferite de administrare.
Imediat după anexare, teritoriul, care se va numi Bucovina, funcţionează ca
district, sub administraţie militară, având în componenţă vechile ţinuturi, până la 6
august 1786, când este încorporat în Galiţia, ca al 19-lea cerc administrativ al acesteia.
Printr-un înalt prescript imperial Cercul bucovinean, cu reşedinţa la Cernăuţi era

www.arhivelenationale.ro.
Str. Ştefan cel Mare, nr. 33, 720003, Suceava
Tel.: 0230/531572, 0230/203720
e-mail: suceava.an@mai.gov.ro
condus de un căpitan districtual, având sub ascultare directorii districtelor Cernăuţi şi
Suceava. Districtele sunt împărţite în ocoale conduse de câte un ocolaş.
Prin constituţia austriacă din 4 martie 1849, se constituie Ducatul Bucovinei, primind
prin Patentă Imperială, din 29 septembrie 1850 un statut de autonomie provincială.
Condusă de un guvernator, este supusă, din punct de vedere administrativ, guvernului
central de la Viena, iar în chestiuni judecătoreşti rămânea sub jurisdicţia Curţii de Apel
din Lemberg. Legea privind organizarea politică a Bucovinei, promulgată la 8 octombrie
1850 stabileşte 6 districte în Ducatul Bucovinei: Cernăuţi, Câmpulung Moldovenesc,
Coţmani, Rădăuţi, Suceava şi Vijniţa.
La 29 mai 1854 are loc separarea administrativă definitivă de Galiţia. Cu această
ocazie, Bucovina a fost împărţită în 15 districte: Cernăuţi (rural), Câmpulung, Coţmani,
Gura Humorului, Rădăuţi, Siret, Storojineţ, Suceava, Văşcăuţi, Putila, Sadagura, Solca,
Vatra Dornei, Vijniţa şi Zastravna. Până la unirea cu România, în 1918, în Bucovina se
aflau 11 districte, la care se adauga oraşul Cernăuţi cu adminstraţie autonomă. În 1919 în
Bucovina funcţionau 11 judeţe (o nouă reorganizare administrativă): Cernăuţi,
Câmpulung, Coţmani, Gura Humorului, Rădăuţi, Siret, Storojineţ, Suceava, Văşcăuţi,
Vişniţa şi Zastravna.

- DEZVOLTAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI MULTINAȚIONAL ȘI A CULTURII ÎN

BUCOVINA 1786-1918 ( înființarea primelor școli publice, înființarea Universității de
la Cernăuți, înființarea Bibliotecii Țării, a asociațiilor culturale polone, germane și
române, etc.

Sistemul de învățământ în Bucovina s-a dezvoltat într-un ritm ascendent, mai

ales după realizarea reformei învățământului din anul 1869, iar copii de diferite etnii au
avut dreptul și posibilitatea de a fi instruiți în limba maternă. În Bucovina au existat
școli primare mixte, cu trei și chiar patru limbi de predare, ceea ce era un caz unic
pentru întreg Imperiu Habsburgic. Atât școlile de stat, cât și cele particulare erau
accesibile pentru toți copiii, indiferent de originea etnică, confesională sau socială. În
anul de învățământ 1912/1913 funcționau :564 de școli primare oficiale( din care 219

www.arhivelenationale.ro.
Str. Ştefan cel Mare, nr. 33, 720003, Suceava
Tel.: 0230/531572, 0230/203720
e-mail: suceava.an@mai.gov.ro
ucrainene, 190 românești, 97 germane, 15 polone, 4 maghiare și 39 mixte); 13 gimnazii
pentru băieți, dintre care patru germane, patru germano-române, două germano-
ucrainene, două ucrainene și unul polonez. De asemenea, în Bucovina mai existau 2 școli
reale, o școală de meserii, câteva licee de stat sau particulare de fete, două instituții
pentru pregătirea învățătorilor și învățătoarelor. Bucovina aparținea, după Moravia și
Viena, la provinciile cu cea mai densă rețea de gimnazii din Austria. La 4 octombrie 1875
a fost inaugurată la Cernăuți Universitatea, cu limba germană de instruire, numită
oficial ”Alma Mater Francisco – Josephina).
Viața studențească de la Universitatea Cernăuți a avut un specific, unic în felul
său, fiindcă studenții români, germani, poloni, ucraineni și evrei, s-au constituit și au
activat în societăți academice pe criterii etnice. Societăţile culturale au reprezentat o
formă specifică de manifestare a conştiinţei sociale, de afirmare a idealului naţional prin
intermediul culturii, ele îndeplinind şi un important rol social-politic, contribuind la
subminarea regimului monarhiei dualiste.
Prin atenţia acordată dezvoltării învăţământului românesc, cunoaşterii limbii,
literaturii şi istoriei naţionale, societăţile culturale româneşti au urmărit educarea
tineretului în spiritul idealurilor naţionale, pregătind astfel o generaţie care va juca un
rol important în realizarea unităţii politice a românilor.

-CADASTRUL ŞI PROPRIETATEA FUNCIARĂ ÎN BUCOVINA

În Monarhia habsburgică, în secolul al XIX-lea, au fost realizate măsurători

cadastrale cu scopul îmbunătăţirii sistemului de impozitare, cunoaşterii exacte a
structurii terenurilor agricole şi a rentabilităţii acestora, cât şi a stabilirii proprietarilor
tuturor parcelelor funciare. În acest scop, la 23 decembrie 1817, Împăratul Franz Joseph
I a emis o patentă imperială privind efectuarea măsurătorilor cadastrale în toate
provinciile germane şi italiene. Acest cadastru este cunoscut drept Cadastru franciscan
sau stabil.

www.arhivelenationale.ro.
Str. Ştefan cel Mare, nr. 33, 720003, Suceava
Tel.: 0230/531572, 0230/203720
e-mail: suceava.an@mai.gov.ro
 Prin patentele imperiale din 20 şi 31 octombrie 1849, Cadastrul franciscan a fost
introdus şi în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, unde măsurătorile cadastrale
s-au efectuat în anii 50-60 ai sec. al XIX-lea.
Pentru coordonarea acestei activităţi a fost înfiinţată, în cadrul Ministerului de
Finanţe din Viena, Direcţia Centrală a Măsurătorilor Cadastrale, căreia i-au fost
subordonate instituţiile cadastrale din Monarhie. La 1 ianuarie 1850, a fost înfiinţată
„Arhiva Provincială a Mapelor Cadastrale” pe lângă Administraţia financiară a
Bucovinei, cu sediul la Cernăuţi. În fruntea acestei instituţii a fost numit un inspector
cadastral. Acestei instituţii cadastrale provinciale îi erau subordonate evidenţele
cadastrale de pe lângă oficiile financiare din districtele Bucovinei, înfiinţate în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea. După ce, la 24 mai 1869 Parlamentul austriac a adoptat
o nouă lege privind reglementarea cadastrului funciar, iar Monarhia austriacă a adoptat
sistemul metric de măsurătoare în hectare, s-au efectuat în Bucovina noi planşe şi mape
cadastrale, mai bine de două decenii, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.
În 1873 a fost introdusă instituţia Cărţilor funciare în Bucovina, Legea
evidenţelor cadastrale din 1883 solicitând operarea permanentă a înscrierilor în
cadastru şi în harta cadastrelor şi totodată prevedea ca harta cadastrală să coincidă cu
relieful şi mai ales cu cartea funciară .La 12 iulie 1896 a fost adoptată o nouă lege, care
întărea rezultatele revizuirilor cadastrale, iar peste câţiva ani Ministerul Finanţelor din
Viena a publicat datele generale ale acestor revizuiri cadastrale, pentru toate provinciile
austriece. Ultimele măsurători cadastrale s-au efectuat în anul 1913. Cadastrul stabil se
constituia, pentru fiecare comună cadastrală din documente cartografice (hărţi sau
planşe cadastrale) şi scrise (mapele cadastrale), cunoscute sub numele de operări sau
operate cadastrale.

-BUCOVINA ȘI MAREA UNIRE DIN 1918: SCURTĂ CRONOLOGIE A UNIRII

BUCOVINEI CU ROMÂNIA

www.arhivelenationale.ro.
Str. Ştefan cel Mare, nr. 33, 720003, Suceava
Tel.: 0230/531572, 0230/203720
e-mail: suceava.an@mai.gov.ro
4 octombrie 1918- Deputatul bucovinean Constantin Isopescu-Grecul, ca preşedinte al
clubului parlamentar român, solicită, în Parlamentul din Viena, dreptul la
autodeterminare pentru cei 6 milioane de români din Austro-Ungaria.

12 octombrie 1918- La Cernăuţi, un grup de intelectuali în frunte cu Sextil Puşcariu,

format din Isidor Bodea, Dionisie, Bejan, Maximilian Hacman,Vasile Bodnărescu, iau în
discuţie situaţia politică ce decurgea din descompunerea Monarhiei şi hotărăsc editarea
„Glasului Bucovinei”.

16 octombrie 1918- Fostul preşedinte al Partidului Naţional Român, Iancu Flondor,

revine în fruntea mişcării naţionale din Bucovina.

16 octombrie 1918- Împăratul Carol , pentru a salva imperiul de la disoluţie, lansează

manifestul ”Către popoarele mele credincioase”, prin care naţiunile din Monarhie,
primeau dreptul de a se organiza în state naţionale autonome. Deputaţii români din
Parlamentul din Viena se constituie în Consiliul Naţional Român., sub conducerea lui
Constantin Isopescu -Grecul.

21 octombrie 1918- La hotelul „Rezidenz” din Viena are loc o întrunire a reprezentanţilor
românilor din Bucovina şi Transilvania la care participă deputaţii George Grigorovici,
Teofil Simionovici şi George Sârbul, în cadrul căreia se hotărăşte unirea tuturor
românilor într-un stat naţional.

22 octombrie 1918- la Cernăuţi Apare primul număr al „Glasului Bucovinei” ,cuprinzând

articolul –program, intitulat „Ce vrem?”.

25 octombrie 1918- La Cernăuţi se constituie un Consiliu Naţional Ucrainean, sub

conducerea lui Omelian Popowicz, ca secţie a Radei din Lemberg, .

www.arhivelenationale.ro.
Str. Ştefan cel Mare, nr. 33, 720003, Suceava
Tel.: 0230/531572, 0230/203720
e-mail: suceava.an@mai.gov.ro
27 octombrie 1918- Adunarea Naţională a Românilor din Bucovina, întrunită la
Cernăuţi, se proclamă Constituantă, hotărând „unirea Bucovinei integrale cu celelalte
ţări româneşti”. Se constituie Consiliul Naţional Român, format din 50 de membri,
condus de Iancu Flondor.

3 noiembrie 1918- în cadrul unei adunări naţionale ucrainene, se hotărăşte, unirea

Nordului Bucovinei, până la Siret, cu statul ucrainean proclamat independent la 19
octombrie 1918.Legiunea ucraineană condusă de arhiducele Wilhelm, începe devastarea
oraşului Cernăuţi şi anarhia în Bucovina.

4 noiembrie 1918- Iancu Flondor, solicită guvernatorului Bucovinei, contele Josef

Etzdorf, preluarea puterii, şi solicită prin Vasile Bodnărescu, Guvernului Român aflat la
Iaşi, intervenţia armatei române în Bucovina.

6 noiembrie 1918- Contele Etzdorf cedează puterea ucrainenilor şi lui Aurel Onciul. În
Bucovina, la solicitarea Consiliului Naţional Român şi ca urmare a intervenţiei lui Ion
Nistor intră Divizia a VIII-a,(aproximativ 3000 de militari) condusă de generalul Iacob
Zadik., care se instalează la Burdujeni. Aurel Onciul, autointitulat „Comisar al
„Moldovei de Sus”, soseşte la Suceava.

8 noiembrie 1918- Un detașament de grăniceri români, comandaţi de generalul

Neculcea,întră în Câmpulung Moldovenesc, o parte continuându-şi drumul spre Vatra
Dornei.

9 noiembrie 1918- Un grup de 180 de soldaţi lugojeni sub comanda lui Ilie Lazâr, acordă
sprijin militar acţiunii naţionale din Cernăuţi. Consiliul Naţional Român preia
principalele instituţii din oraş, iar pe primărie se abordează tricolorul. Trupele
ucrainene încep să părăsească Cernăuţii.

www.arhivelenationale.ro.
Str. Ştefan cel Mare, nr. 33, 720003, Suceava
Tel.: 0230/531572, 0230/203720
e-mail: suceava.an@mai.gov.ro
11 noiembrie 1918- Armata română, condusă de Generalul Iacob Zadik, intră în
Cernăuţi, unde s-a desfăşurat o amplă manifestare populară românească, în cadrul
căreia s-a intonat în premieră imnul omagial Salut Armatei Române !

12 noiembrie 1918- Consiliul Naţional Român adoptă „Legea fundamentală provizorie

asupra puterilor ţării Bucovina”, prin care puterea executivă şi legislativă aparţinea
Consiliului Naţional, reprezentat de un guvern format din 14 membri, sub conducerea
lui Iancu Flondor.

15 noiembrie 1918- Sextil Puşcariu, în numele Guvernului Provizoriu al al Bucovinei,

are întrevederi la Iaşi cu Regele Ferdinand,I I C.Brătianu şi Ion Nistor.

23 noiembrie 1918- Ion Nistor se întoarce la Cernăuţi în fruntea primului grup de

refugiaţi bucovineni şi cadrul unei întrevederi avute cu Iancu Flondor, se hotărăşte
includerea în Consiliul Naţional a unui număr de 12 refugiaţi bucovineni şi convocarea
Congresului general de Unire.

28 noiembrie 1918- Congresul General al Bucovinei desfăşurat în sala de marmură a

Reşedinţei Mitropolitane din Cernăuţi, „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei,
în vechile ei hotare, până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”.

31 decembrie1918- Regele Ferdinand I semnează prin Decretul- Lege nr. 3744,, în care
se preciza: Bucovina, în cuprinsul graniţelor sale istorice este şi va rămâne de-a pururi
unită cu Regatul României”.

10 septembrie 1919 -Prin Art. 59 al Tratatului de Pace încheiat la Saint Germain –en –
Laye, între Puterile aliate şi Asociate şi Austria, se recunoaşte pe plan internaţional
Unirea Bucovinei cu România .

www.arhivelenationale.ro.
Str. Ştefan cel Mare, nr. 33, 720003, Suceava
Tel.: 0230/531572, 0230/203720
e-mail: suceava.an@mai.gov.ro
29 decembrie 1919- Adunarea Deputaţilor şi Senatul ratifică Decretul- Lege nr. 3744
din 18/31 decembrie 1918, privind unirea Bucovinei cu Regatul României..

-GALERIA PERSONALITĂŢILOR

Karl Adolf Romstorfer (1854-1916), arhitect şi istoric, iniţiator al cercetărilor

arheologice de la Cetatea Sucevei şi a restaurării unor biserici şi mănăstiri din Bucovina.
Gabriel von Spleny (1734-1818), comandantul trupelor austriece care au ocupat
Bucovina şi primul guvernator al provinciei în perioada 1774-1778.
Karl Freiher von Enzemberg,(1725-1810), guvernator al Bucovinei (1778-1786) şi
promotor al măsurilor de transformare a acesteia într-o provincie austriacă.
Iorgu Toma (1871-1935), publicist, preşedinte al Societăţii „Şcoala Română”, şef al
Serviciului administrativ al Bucovinei (1919-1920); om politic liberal, vicepreşedinte al
Camerei Deputaţilor în perioada1922-1926.
Teodor V. Stefanelli (1849-1920), scriitor, jurist, istoric al vechiului drept românesc,
publicist, membru fondator al Societăţii „Şcoala Română” şi al Revistei Politice.
George Tofan (1880-1920), pedagog, animator cultural, fondator al publicaţiilor:
”Junimea Literară”(1904), „ Şcoala” (1908) şi „Patria”; secretar al „Societăţii pentru
Cultură şi Literatură Română din Bucovina”(1904-1914) şi secretar-şef al
Departamentului Instrucţiunii Publice în Bucovina (1919-1920).
Aron Pumnul (1818-1866), lingvist, istoric literar, publicist, profesor de limba şi
literatura română la Gimnaziul Real din Cernăuţi (1849-1866).
Dimitrie Onciul (1856-1923), istoric, preşedinte al Secţiunii Istorice a Academiei
Române, Director al Arhivelor Statului Bucureşti (1900-1923), primul preşedinte al
Societăţii studenţeşti „Junimea” din Cernăuţi (1878).
Silvestru Morariu Andrievici (1818-1895), mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei
(1880-1895); deputat în Parlamentul din Viena, luptător pentru apărarea autonomiei şi
drepturilor românilor din Bucovina.

www.arhivelenationale.ro.
Str. Ştefan cel Mare, nr. 33, 720003, Suceava
Tel.: 0230/531572, 0230/203720
e-mail: suceava.an@mai.gov.ro
Simion Florea Marian (1847-1907), folclorist şi etnograf, preot, profesor la „Liceul
Ştefan cel Mare” din Suceava(1883-1907); întemeietor al „Revistei Politice” şi a
Societăţii „Şcoala Română” din Suceava(1883) şi membru al Academiei Române (1881);
Ciprian Porumbescu (1853-1883), compozitor, dirijor, violonist; fondator şi
preşedinte al Societăţii Academice ”Arboroasa” (1877), autor al operetei „Crai Nou” şi
„Balada pentru vioară şi pian” şi a altor compoziţii patriotice care au înflăcărat generaţia
Marii Uniri.
Teodor Balan (1885-1972), istoric şi arhivist al Bucovinei, subdirector şi director al
Comisiunii Arhivelor Statului din Cernăuţi (1923-1940), profesor secundar şi universitar
la Suceava şi Cernăuţi (1910-1944).
Vasile Bumbac (1837-1918), scriitor, culegător de folclor, traducător, profesor la
Liceul Ştefan cel Mare” din Suceava (1874-1906); autor al unei opere patriotice şi
didactice cu rol mobilizator în mişcarea naţională.
Ion Nistor (1876-1962), istoric, profesor universitar(1912-1941), rector al universităţii
din Cernăuţi (1920-1921; 1933-1940), om politic cu un rol hotărâtor în Unirea
Bucovinei cu România şi în istoria interbelică a acesteia, ca ministru, parlamentar şi
preşedinte al Partidului Naţional Liberal din Bucovina.
Iacob Zadik (1867-1970), general de armată, şef al Statului Major al Armatei a I-a
(1916), comandant al diviziei a VIII-a, care, la solicitarea Consiliului Naţional Român,
intră în Bucovina, la 6 noiembrie, iar la 11 noiembrie în Cernăuţi.
Vladimir de Repta (1841-1926), profesor şi decan la Facultatea de Teologie a
Universităţii din Cernăuţi (1873-1894), rector al acesteia; Mitropolit al Bucovinei (1904-
1924):
Frantz Ritter des Loges (1846-1914), jurist, absolvent al Facultăţii de Drept din
Viena (1871); Primar al Sucevei (1891-1914), remarcat printr-o amplă operă
administrativ - edilitară şi culturală.
Iancu Flondor (1865-1924), preşedinte al Partidului Naţional Român din Bucovina,
al Constituantei Bucovinei din 27 octombrie 1918, al Consiliului Naţional Român şi al
Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918; ministru al Bucovinei cu
reşedinţa la Cernăuţi.

www.arhivelenationale.ro.
Str. Ştefan cel Mare, nr. 33, 720003, Suceava
Tel.: 0230/531572, 0230/203720
e-mail: suceava.an@mai.gov.ro
Vasile Deac (1824-1909), primar al oraşului Vatra Dornei (1875-1902), perioadă în
care a fost amenajată Staţiunea balneară Vatra Dornei şi s-au construit Palatul
Comunal, Palatul Naţional Român, Biserica Catolică şi Templul Evreiesc.
Eudoxiu Hurmuzachi (1812-1874), istoric şi politician, care a luptat pentru drepturile
românilor din Imperiul habsburgic; membru în Dieta Bucovinei şi Reichsrath din 1861,
căpitan al Ţării Bucovinei (1864-1870; 1872-1874) şi membru al Academiei Române din
1872.
Franz Xavier Knapp este autorul albumului „Illustrierte Bukowina” (Bucovina
ilustrată) ce conține 18 litografii după acuarelele sale. Knapp este considerat a fi un
portretist de marcă, el i-a pictat printre alții pe Silvestru Morariu, Niculae Picu și Iraclie
Porumbescu. Opera lui Knapp are o mare valoare îndeosebi datorită faptului că
litografiile sale redau starea localităţilor din acea vreme, cum ar fi: Suceava,
Dragomirna, Cernăuți, Fântâna Albă, Vatra Dornei, Lăpușna, Storojineț, Vama, Putna
etc.
Bucovina văzută de F.X. Knapp la 1860”:
„Cu prilejul plecării din Bucovina a contelui Carol Roth - Panthen, în Maiu 1860, după
ce funcţionase doi ani ca preşedinte al Ducatului Bucovinei - funcționarii autorității
administrative supreme a provinciei i-au prezentat ca omagiu un album cu vederi din
Bucovina, lucrate în acuarelă de pictorul Franz Xavier Knapp, recent sosit la Cernăuți.

www.arhivelenationale.ro.
Str. Ştefan cel Mare, nr. 33, 720003, Suceava
Tel.: 0230/531572, 0230/203720
e-mail: suceava.an@mai.gov.ro