Comuna Frumosu – sau când omul sfinteşte locul

De mic copil, Frumosu, sat de frunte al Bucovinei, m-a atras. Numele lui are puterea aceasta. Nu
cred cred că există om care să fi trecut prin zonă şi să nu se fi întrebat care este povestea acestei
denumiri.

Dacă luăm în considerare sursele istorice „satul îşi trage numele de la monahul Teodosie, fiul lui
Drăgoi, nepotul Vasutcăi, strănepotul lui Drăgoi Viteazul, egumen al mănăstirii Moldoviţa şi care, în
1534, cu întăritură domnească în 5 aprilie 1558, moşteneşte şi această ocină de la mama sa, Vasutca,
jupâneasa lui Stanciu aurarul, pe care o dăruieşte mănăstirii, în vreme ce sora lui, Odochiţa,
moşteneşte moşia de lângă Tulova (Vorniceni). Probabil că amândoi copiii lui Drăgoi erau nespus de
frumoşi, din moment ce, în memoria locurilor, moşia feciorului se va numi, pentru restul veacurilor,
Frumosu, iar moşia fetei, Frumoasa” (cf. Ion Draguşanul).

Dacă luăm în considerare izvoarele istorice orale, au fost păstrate trei legende referitoare la
denumirea locului. Prima legendă ne spune că Dragoş Vodă aflându-se la vânătoare, cu oştenii lui şi
trecând pe aici ar fi exclamat: ,,Priviţi oştenii mei ce locuri frumoase!”. Celelalte versiuni ar fi de pe
timpul Voievodului Petru Rareş. În prima dintre ele se afirmă că aici ar fi existat un frumos codru de
tei şi domnul Moldovei l-ar fi numit ,,la locul frumos”. Pe de altă parte, locuitorii păstrează şi
versiunea potrivit căreia, în centrul de azi al comunei, existau câteva locuinţe şi un han cu o hangiţă
care, cu farmecele ochilor ei, atrăgea mulţi călători. Aşa că trecătorii spre Moldoviţa au numit acest
loc ,,La han la Frumoasa”. Astfel localitatea s-ar fi numit mai întâi Frumoasa şi apoi s-a transformat în
Frumosu.

Personal, deşi admit şi posibilitatea ca varianta istorică să fie adevărată, aş miza mai degrabă pe
ultima dintre legende. Asta pentru că şi în ziua de azi frumuşencile au rămas nişte femei atât de
frumoase, încât dacă eşti străin şi te încurci prin sat mai mult de jumătate de zi, parcă nu ai mai
pleca. Bine, nici bărbaţii nu-s de lepădat, dar parcă pentru ei nu ai trage să râmâi pentru totdeauna
acolo....Totuşi, dincolo de glumă, oamenii din Frumosu se fac remarcaţi prin gospodăriile lor, prin
demnitatea lor, prin încăpăţânarea lor de a fi destoinici şi răzbătători, prin unitate, prin respectul
avut faţă de tradiţii, istorie, înaintaşii lor şi, de ce nu, faţă de ei înşişi.

Mărturisesc că ştiu localitatea Frumosu de peste 30 de ani. Fiind de loc „mai la deal”, din Vatra
Moldoviţei, am trecut de nenumărate ori pe acolo. Astfel, cunosc destul de bine felul în care a
evoluat şi s-a dezvoltat comuna. De aceea sunt sigur că nu greşesc atunci când afirm că Frumosu a
fost mereu o comună de frunte a Bucovinei, dar parcă niciodată nu s-a dezvoltat mai consistent
decât în mandatele actualei administraţii locale, conduse de tânărul primar Constantin Buga. Dacă
înainte farmecul comunei era dat de gospodarii ei, implicarea autorităţilor locale fiind destul de
modestă, din 2016 comuna a renăscut. Practic, când hărnicia localnicilor este completată de hărnicia
autorităţilor, rezultatele se văd. Iar o astfel de colaborare nu poate fi decât cu folos pentru toată
lumea. Şi asta pentru că aşa este firesc. Rolul autorităţilor este acela de a se pune în slujba
cetăţeanului şi să contribuie prin eforturile lor la îmbunătăţirea vieţii acestora. Iar cetăţenii trebuie
să respecte autorităţile şi deciziile acestora atunci când acestea sunt în folosul lor, constribuind astfel
ei însişi la dezvoltarea comunităţii. Iar în Frumosu, aceste principii sunt bine înţelese şi de autorităţi
şi de cetăţeni. Fiecare îşi înţelege rolul şi-l respectă. Bineînţeles că mai apar şi disensiuni, dar acestea
sunt depăşite prin dialog şi colaborare reciprocă. Pentru că aşa este normal, pentru că asta face o
administraţie modernă. Caută şi găseşte soluţii! În fond, când vorbim de dezvoltare, primăria şi
comunitatea se află într-un parteneriat bazat pe încredere, respect reciproc şi transparenţă. Iar
acestea nu sunt vorbe goale când vine vorba despre primăria Frumosu şi cetăţenii comunei. Şi
afirmăm asta urmărind în mod special felul în care instituţia comunică. Practic totul se face cu cărţile
pe faţă. Nu se ascunde nimic faţă de cetăţeni, nu se face nimic fără consultarea prealabilă a acestora
pentru a se lua cele mai folositoare decizii pentru comună. Acesta cred că este secretul care stă la
baza dezvoltării comunei Frumosu din ultimii 6 ani.

„M-am străduit să fac ce trebuie, chiar dacă am „moștenit” o primărie cu peste 44 miliarde lei (vechi
n.r.) datorie în 2016 și nici un proiect în implementare sau măcar depus undeva să pot obține
finanțare”-ne-a declarat primarul comunei, dnul Constantin Buga. „Ca să nu mai zic că la momentul
respectiv, eram printre puţinile primării din judeţ care nu avea niciun utilaj în dotare. În schimb,
acum, avem un parc important de utilaje care ne ajută să facem o multitudine de lucrări în regie
proprie. Totodată, datorită muncii depuse de echipa pe care o coordonez, am reuşi ca până în 2020
să plătin 39 de miliarde din datorie. Am făcut o prioritate în primul mandat să achităm cât mai mult
din ea, pentru că efectiv această „moştenire” ne împiedica să ne dezvoltăm, blocându-ne accesul la
majoritatea programelor de investiţii. Dar am reuşit să depăşim cu bine acest hop şi astfel, în aceşti 6
ani, am reuşi să accesăm şi să implementăm mai multe proiecte care au adus un plus de valoare şi de
normalitate în viaţa comunităţii. Şi aş insista mai degrabă pe „normalitate”, decât pe pe „plus
valoare”, deoarece în anul 2022 consider că este ceva firesc să ai o infrastructură modernă, şcoli bine
puse la punct, apă curentă, canalizare, gaz, un dispensar bine pus la punct, etc.”

Ca să arătăm că cele afirmate în materialul nostru nu sunt vorbe în vânt, vom enumera în cele ce
urmează investiţiile cele mai importante care s-au făcut în comuna Frumosu în ultimii 6 ani, proiecte
care se află în diferite stadii de implementare şi care demonstrează că atunci când există voinţă în
administraţia publică locală, totul este posibil. Obiectivele amintite sunt următoarele:

1. Amenajarea spaţiului din faţa primăriei Frumosu (aprox. 120.000 lei);

2. Modernizarea dispensarului comunal (aprox. 640.000 lei);
3. Înfiinţarea reţelei de apă şi canalizare (aprox. 14.000.000 lei);
4. Achiziţionarea de echipamente sanitare pentru şcolile din comună (aprox. 400.000lei);
5. Construirea sălii de sport din comuna Frumosu (aprox. 6.700.000 lei);
6. Dezvoltarea reţelei de gaz (aprox. 20.000.000 lei);
7. Construirea unui nou sediu de primărie (aprox. 4.700.000 lei);
8. Modernizarea şi dotare grădiniţă (aprox. 2.400.000 lei);
9. Extinderea reţelei de apă şi canalizare (aprox. 16.000.000 lei);
10. Modernizarea iluminatului stradal (aprox. 1.100.000 lei)
11. Modernizarea şcolii vechi din Frumosu (aprox. 2.000.000 de lei)

De semenea, recent, primăria Frumosu a obţinut o finanţare pentru realizarea unei platforme de
colectarea selectivă a deşeurilor în valoare de 800.000 de euro, la standarde europene, care are
drept scop reducerea cheltuielilor cu serviciile de salubrizare. Totodată, nu mai departe de
săptămâna trecută s-au semnat încă două proiecte importante pentru comunitate şi ne referim aici
la................................................................................................şi.............................................................
...

În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că Frumosu este şi staţiune turistică de interes local. Drept
pentru care, în această perioadă a sărbătorilor de iarnă, comuna este plină de freamăt. Asta pentru
că peisajele, oamenii locului, meșteșugurile, tradițiile încă vii constituie ingredientele unei reţete de
succes care atrage mulţi turişti aflaţi în cautarea unui crâmpei de farmec autentic. Iar frumuşenii
sunt adevăraţi maeştri ai păstrării tezaurului etnologic din zonă. Şi asta se vede în costumele
populare pe care le poartă cu mândrie la zi de sărbătoare, în ţesăturile şi broderiile din casele lor, în
urăturile, colindele, strigăturile, dansurile populare şi toate activităţile prin care străbate bucuria
ancestrală a sărbătorilor bucovinene. Nu în ultimul rând, se cuvine să facem referire în materialul
nostru şi la prelucrarea artistică a lemnului din zonă, care reprezintă o adevărată artă la Frumosu, un
fel de carte de vizită a localităţii. Drept dovadă stau uşile, ferestrele, porţile, gardurile, bogat
decorate cu motive geometrice sau florale, ce pun în valoare talentul meşterilor populari autohtoni.
De asemenea, trebuie de menţionat că în privinţa cazării, comuna Frumosu dispune de peste 100 de
locuri de cazare în pensiuni de la categoria două până la trei margarete.

Încheiem acest reportaj aici nu pentru că nu am mai avea ce spune. De obicei, poveştile de succes nu
au singur capitol. Doar că poveştile de succes tind a se spune singure. Pentru că faptele vorbesc cel
mai bine atât despre oameni, cât şi despre instituţii sau localităţi. Iar în privinţa asta, sunt sigur că în
anii următori comuna Frumosu îşi va scrie cu litere de aur propria poveste în istoria Bucovinei. O
poveste pe care urmaşii frumuşenilor o vor citi cu mândrie şi cu bucuria de a fi avut înaintaşi care au
înţeles pe deplin sensul proverbului românesc „omul sfinţeşte locul”!....poate cel mai important
proverb născut din înţelepciunea noastră populară...