Fereastra Spre Trecut

Fereastră spre trecut 2021
FEREASTRĂ SPRE TRECUT
Foaie verde de trifoi,

Bine ați venit la noi!
În al nostru sat semet
De la capãt de judet!
Nu-i aproape de oras
E un sat mai mãrginas,
Lângã poala muntelui
La marginea codrului!
În urmă cu 3 ani, mai exact în septembrie 2018, porneam într-o călătorie spre trecut cu scopul consolidării
prezentului si, implicit, al viitorului nostru și al generațiilor viitoare. Confortul și facilitățile de care ne bucurăm în
prezent și care ne vor îmbunătăți viața în viitor se datorează numai și numai faptului că, în trecut, cineva și-a imaginat
aceste lucruri, asfel că, treptat, am ajuns să beneficiem de tot ceea ce avem azi și, bineînțele, în viitor, progresul va
depinde de prezent, așa cum prezentul depinde de trecut.
În urma hotărârii de a se introduce opționalul de
folclor ”Școala Rădăcinilor Străbune” în școlile
maramureșene, am avut ocazia de a opta pentru
introducerea acestui opțional și în școala noastră, astfel la
Școala Gimnazială Băița de sub Codru a fost introdus
opționalul de folclor în anul școlar 2018-2019 la clasa a V-
a, fiind predat de director, prof Crina Rozalia BLIDAR, în
anul școlar 2019-2020 la clasa a VI-a, predat fiind de către
prof de istorie Claudiu Andrei COVACI, iar în anul școlar
curent, respectiv 2020-2021, opționalul este introdus la
clasele a VI-a și a VII-a, sub coordonarea profesorilor
Crina Rozalia BLIDAR și Claudiu Andrei COVACI.
Pe parcursul celor trei ani, am desfășurat
numeroase activități la clasa cu acesti elevi, dar nu
numai, la evenimentele extraclasa am implicat cât
mai mulți elevi din școală, încercând să le insuflăm
dragostea pentru folclor, pentru tradiții, pentru tot
ce reprezintă esența noastră de români, de codreni
în special.
1
La prima ”strigare”, în februarie 2019, când am avut oaspeți de seama în școală, am fost provocați să venim
cu o scurtă prezentare a activităților noastre până în acel moment.
Astfel, sub privirile reprezentanților tuturor instituțiilor implicate în acest frumos proiect, am prezentat o mică
broșură cu rețete tradiționale codrenești, ne-am prezentat portul popular codrenesc, am adus materialele confectionate
în cadrul orelor de Folclor, cu obiecte și podoabe specifice, am prezentat produse tradiționale, bucate specifice zonei
noastre, dansul nostru codrenesc, prezentant de elevii școlii noastre și nu în ultimlu rând, obiceiuri locale legate de
sărbătorile importante de peste an.
Pe data de 31 mai 2019, ne-am deplasat la
Muzeul Satului în Baia Mare pentru a face o evaluare a
unui an de opțional de Folclor. Astfel, am pornit cu
alai de nuntă, nuntă mândră codrenească, cu nuntași și
ceterași, de la Școală din Băița de sub Codru, făcând
bunicii să plângă, pentru că spuneau că de mult nu au
mai auzit și văzut nuntă cum era odată. Și-am încins
un jos in curtea școlii, pentru a ne face curaj să pornim
la drum. Pe scena pregătită la Muzeul Satului, am
arătat tuturor celor prezență că ne cunoaștem
rădăcinile, mândri de obârșia noastră și, mai ales, că
suntem păstrători ai obiceiurilor nostre străbune.
2
A venit un an nou școlar, cu altă evaluare, tot în zi de februarie, cand am făcut o șezătoare la noi în sala
amenajată drept muzeu. Oaspeții, reprezentanții acelorași instituții implicate în proiect, au participat alături de
bunicicuțele venite să îi învețe pe nepoții lor cum erau pe vremuri șezătorile. Cu lucru de mână, cu strigători, cu jocuri,
cu dansuri și ... cu multe anecdote. Am țesut, am cusut, am dăpânat, am făcut cipcă, am tricotat, am desfăcat cucuruzi,
am reamintit unele obiceiuri uitate și ne-am desfătat în acele momente unice cand s-a făcut schimbul de informmație
între generații.
În anul școlar 2020-2021, afectați de restricțiile impuse de situația pandemică existentă la nivel mondial, ne-
am adaptat și ne-am limitat în a lucra online pe bază de proiecte. Astfel, ne-am desfășurat activitatea ținând cont de
context, cu restricțiile și resursele existente, însă ne-am pregătit să prezentăm rezultatele muncii noastre prin
publicarea acestei cărți. Astfel, ne vom prezenta la evaluarea de la finele acestui an de opțional de Folclor cu cartea
FEREASTRĂ SPRE TRECUT, carte care va conține roadele cercetării elevilor, cercetare pe bază de proiecte.
Cum bine se poate înțelege, mai întâi ne vom prezenta, cine suntem și de unde suntem, apoi vom prezenta
proiectele grupelor de elevi și vom încheia cu prezentarea unor obiecte vechi, lucrate manual de locuitorii comunei
Băița de sub Codru, obiecte, lucruri identificate de elevii noștrii la bunicii, vecinii sau sătenii comunei.
3
Mă bucur că am reușit să transmit elevilor mei pasiunea, aprecierea a tot ceea ce înseamnă tradiție, valori
materiale și spirituale locale, le mulțumesc și îi felicit pentru implicarea lor, le mulțumesc celor care a intrat în jocul
nostru și ne-au sprijinit în activitățile de cercetare ale micilor noștii cercetători.
Astfel, așa, după puterile noastre, ne-am pornit din nou la drum, și am deschis o fereastră către trecutul nostru,
către rădăcinile noastre străbune și, bineînțeles, nu am vrut să lăsăm să se încheie călătoria noastră fără un jurnal de
bord, drept dovadă, a ieșit de sub tipar această cărticică.
4
Să de prezentăm!
Eu sunt Petran Raul Francesco, elev în clasa a

VI-a la Școala Gimnazială Băița de sub Codru și stau în
satul Urmeniș, comuna Băița de sub Codru, strada
principală numarul 63. Familia mea este formată din
mama mea Petran Ancuța Ioana, tatal meu Petran Sorin
Florin și sora mea mai mică Petran Florina Anamaria. În
sat, eu sunt cunoscut ca Raul a lui Ioana lui Ianoșu lui
Elecu Grofului. Eu consider că păstrarea tradițiilor și
obiceiurilor este un lucru bun deoarece ne amintește cum
au trăit stramoșii noștri.
Numele meu este FURESZES GABOR BOBI, și sunt elev în clasa a VI-a la Școala Gimnazială Băița de sub
Codru. Satul Baita de sub Codru este un sat din județul
Maramureș și are aproximativ 2500 de lacuitori, care
majoritatea sunt plecați în străinătate. În sat sunt mai
multe religii. Familia mea este formata din 7 membrii.
Tata-37 ani născut pe data de 20 noiembrie 1984, mama
-32 ani născută pe data de 25 decembrie 1989, Matei
Mihai-fratele meu, are 9 ani născut pe data de 20
decembrie 2012, Clara Claudia - sora mea născută pe 12
octombrie 2014, Cristinel-fratele meu are 5 ani, născut
pe data de 17 mai 2015, Micy-fratele meu are 4 ani,
născut pe data de 1 noiembrie 2016. Eu sunt băiatul cel mare, am 13 ani, m-am născut pe data de 26 August 2008. În
Baita de sub Codru tradițiile nu mai sunt păstrate asa cum erau o data, dar unele tradițiile pastrate în Baita de sub
Codru sunt următoarele: Mersul cu colinda de Crăciun., Cu plugușorul de Anul Nou.... Eu sunt din Baita de sub Codru,
suntem aicea de 30 de ani,pe noi ne cunoaște lumea drept ca familia lui Ștefan,(care este bunicul meu din partea
tatei).
5
Buna! Sunt Botă Andreea Gabriela, m-am născut pe data de 20

noiembrie 2007, deci am 13 ani și jumătate si sunt elevă în clasa a VI-a.
Porecla vine de la bunica mea Aurica Pepeli si de aduci tot asa sunt . Mie imi
place mult ora de opțional folclor .
Buna ziua! Ma numesc Dragos Lorena sunt în clasa a VI-a și am

13 ani. Porecla din familia mea este de la bunicul meu. Pe el il
cheamă Podina Aurel dar i se spune Aurelu` lui Simion, de aceea,
când mă întreabă cineva de-a cui sunt, eu ii raspund: ,, Fata lui
Dorina lui Aurelu` lui Simion.
Buna! Mă numesc Lorena Petrovan, m-am născut în data de 21

august 2008 și am 13 ani. Sunt în clasa a –VI-a, îmi place să
experimentez și să învăț lucruri noi. Bunica mea provine din
Urmeniș și în sat i se spunea Emica Rujii sau a VĂSĂLICHII
RUJII. Pentru că pe mama ei o chema Ruja și pe tatăl ei Vasile, iar
pe bunica Emica Mugur. Bunica a avut 5 frați. Familia mea este
compusă din: PETROVAN LORENA- EU, PETROVAN FLORIN
-TATA, PETROVAN ADELINA- MAMA, MUGUR EMICA-
BUNICA
6
Buna! Sunt Pop Bogdan Andrei, am 13 ani și sunt

elev în clasa a-VI-a, la Școala Gimnazială Băița de sub Codru.
Porecla noastră de familie este și Bogdi lui Andreiu` lu` Viorelu`
lui Șuștăr cât și Bogdi lui Zori Lui Traianu Hidiși.
Bună! Sunt Pop Raffael, am 12 ani și sunt elev în clasa a-VI-a

la Școala Gimnazială Băița de sub Codru. Porecla din Familie vine de la
bunicul meu Pop Gheorghe dar i se spune Stelă.Tatal meu are porecla
Bodo și când întreabă cineva a cui sunt eu spun că sunt a lui Bodo Steli.
Ma numesc Răzvan. Sunt din clasa a VI-a și locuiesc în Băiţa de

sub Codru. Pe tatăl meu în cheamă Pop Gheorghe. Pe mama mea o
cheamă Pop Adriana Maria. Pe fratele meu îl cheamă Pop Mihai iar
pe bunica mea o cheamă Pop Aurica. În sat mi se mai spune pruncul
lui Ghiță de la Nord Color. Am o parere buna despre păstrarea
obiceiurilor și a tradițiilor și este bine să le cunoaștem.
7
Mă numesc David Petran, am 13 ani

și sunt nepot de-a lui Ionel Petran. I se mai zice
Badea Iioniel și, dacă mă întreabă de-a cui sunt ,
le spun că sunt a lui Dănu lui Iioniel.
Mă numesc Ardelean Darius și am 13 ani

și sunt din Băița de sub Codru. Sunt nepot de-a lui
Gheorghe-a Clăbului și când mă întreabă cineva
de-a cui sunt, le spun că cunt băiatul lui Gabi
Clăbului din Băiță.
Ma numesc Petran Sorina Andra, am

12 ani și sunt fata lui Sorinu Zaichi. În sat
mi se mai zice Sorina lui Sorinu Zaichi
8
Mă numesc Ruben Pop, sunt copilu` lui Ionel Pop

și în sat mi se spune Rubenu` lu` Ionelu` lu`
Gheorghea
Numele meu este Dragoș Casian,

locuiesc în localitatea Urmeniș, comuna Băița de
sub Codru, am 12 ani, sunt în clasa a VI-a și sunt
băiatul lui Claudiu lui Iioniel și în sat mi se spune Turcului.
nepotul lui Iioniel.
Mă numesc Darius Pop și cunt fiul lui

Marian a lui Zamfiru Iedului. Am 12 ani și sunt în
clasa a VI-a. Când mă întreabă lumea pe drum a
cui sunt, eu răspund ca a lui Marian a lui Zamfiru
Iedului.
Mă numesc Sabou David, am 12 ani

și sunt copilu` lui Vasile Sabou. În sat mi se spune
Davidu` lui Văsa Livii.
9
Patric a lui Vasilea Florii Ciucălii și sunt elev în

clasa a VI-a.
Eu sunt Daiana și am 12 ani. Sunt

elevă în clasa a VI-a la Școala Gimnazială Băița
de sub Codru. Când mă întreabă lumea a cui sunt,
răspund că sunt nepoata lui Zamfiru` Iedului sau
fiica lui Călin Pop. Câteodată sunt strigată pe
porecla ieduț.
Mă numesc Tibil Patric, am 13 ani,
locuiesc în satul Urmeniș. Oamenii mă strigă
Mă numesc Rus Renata, sunt nepoata Mă numesc Bianca Rus, sunt a lui
lui Loții Miii, am 13 ani, sunt elevă în clasa a VI-a Lena Turcului, am 13 ani și sunt din Urmeniș.
și când mă întreabă cineva a cui sunt, spun că sunt
fata lui Dinu lui Loții Miii.
10
Eu sunt Cristian Rus dea-lui Costica Gabului Baita de sub Codru
Eu sunt Rob Emanuel, fiul Aurichii Baciului.
11
Numele meu este Crina Rozalia

Blidar, sunt fiica lui Ioan și Florica Moldovan.
Tatăl meu este din Băsești, mama este din Asuaju
de Sus, soțul meu este din Odești, și ... am ajuns
să fiu director la Școala Gimnazială din Băița de
sub Codru. Am doi copii minunați, Alexandra
Maria și Patric Cristian Alexandru.
Dragostea pentru tradiții și tot ceea ce
înseamnă obiceiuri și folclor le-am moștenit de la
tatăl meu care a fost mare iubitor al dansului și
muzicii populare.
Aflată la interfața celor trei județe, Maramureș, Satu Mare și Sălaj, Țara Codrului este un ținut
de basm, cu multe dealuri și coline domoale, cu pâraie ce străbat aceste coline, și locuită de oameni simpli
dar înfrățiți de codrul care le-a fost mereu aproape și care le-a ocrotit existența.
Se spune că portul popular codrenesc simplu, în culorile predominante alb și negru a fost
inspirat din negrul pământului și din albul sufletului, împletite cu dorul de liniște și pace, peste care se pot
zări mici pete de culoare luate din verdele codrului, albastrul cerului și, deși în foarte mică măsură, florile
câmpului.
În codreanul autentic putem identifica

robustețea aspră izvorâtă din ființa țărănimii
românești îmbinată, în mod echilibrat și armonios,
cu noblețea princiară de la curțile austro-ungar.
Sunt mândră că m-am născut pe aceste
meleaguri și pot să spun cu mâna pe inimă, că sunt o
codreancă adevărată.
Sper să reușesc să le insuflu elevilor
mei dragostea pentru tradiție, să atât focul spiritului
de codrean adevărat tinerelor mlădițe.
12
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTE
Cea mai mare ca importanță și solemnitate dintre sărbătorile creștine este Sărbătoarea Sfintelor
Paște, sărbătoare care ne oferă mântuirea, ne promite viața veșnică prim imensul sacrificiu a lui Iisus
Hristos care și-a dat viața pentru noi, a suferit răni, batjocuri și umilințe, fiind răstignit pe cruce pe ntru
păcatele noastre. Mai mult, pentru a îndeplini profeția, a fost lăsat să moară, în detrimental hotuțui
Barnaba, fiind abandonat și renegat chiar de ucenicii săi, așa cum Iisus îi spusese lui Petru că va face.
Sărbătoare începe, conform tradiției, cu 7 săptîmâni înainte, odată cu începerea postului mare, postul
cel mai important și mai lung de peste an. Din moși strămoși, credincioșii erau foarte atenți la respectarea
tuturor ritualurilor și obiceiurilor ocazionate de această mare sărbătoare. Cele șaăte săptămâni se încheie cu
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor cum i se mai spune, când sunt concentrate multe tradiții și
obiceiuri atât laice cât și bisericești. Aceste obiceiuri diferă de la o regiune la alta de la un sat la altul, în
special cele laice. Astfel, în Băița de sub Codru, comuna maramureșeană din Țara Codrului, are unele
obiceiuri, tradiții aparte, tradiții pe care vrem să le împărtășim cu voi toți.
TITLUL PROIECTULUI: PAŞTELE IN SAT LA NOI
COORDONATOR PROIECT: PETRAN RAUL FRANCESCO
ECHIPA DE PROIECT:
-PETRAN RAUL: Dansul la șiră în ziua de Paște
-TIBIL PATRIC: Noaptea de înviere
-DRAGOMIR LARISA: Sfânta pască
-PETRAN SORINA: Tradiții și obiceiuri de Paște
13
Sărbătoarea Sfintelor Paște
Pastele este cea mai importantă sărbătoare creștină a anului, pentru primă dată fiind sărbătorit în
jurul anului 1400 înainte de Hristos.
Deși mulți sărbătoresc și astăzi Pastele, pentru foarte mulți el nu mai are nimic de a face cu
Dumnezeu, este doar un prilej de mâncare și băutură.
Sărbătoarea Pastelui poate fi asociată cu primăvara. Retrezirea naturii la viață simbolizează noua
viată pe care creștinii au câștigat-o prin crucificarea și Învierea lui Iisus. Pastele creștin este similar cu două
tradiții antice: una evreiască și alta păgână. Ambele tradiții sărbătoresc Învierea, trezirea la viață.
Sâmbăta Mare reprezintă ultima zi din Postul Pastelui și Săptămână Mare, dar și ziua în care toți
credincioșii așteaptă învierea lui Iisus.
În Sâmbăta Mare, femeile trebuie să pregătească marea majoritate a bucatelor, să facă curat prin
încăperi și să facă ultimele retușuri hainelor noi pe care cei din familie urmează să le îmbrace în zilele de
Paști. Nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare ca și de Crăciun.Gospodinele trebuiau să aibă o
cămașă nouă, cusută în mod special, iar barbații măcar o pălărie nouă sau un costum nou.
Se face pasca în Sâmbăta Mare, acesta-i un adevarat ritual. Femeia căpătând astfel, prin
respectarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebită, care poate să fie valorificată și în gospodărie
(ungerea pomilor cu aluat, pentru a le asigură rodirea; semănarea vegetației din gradina; pasca specială
realizată pentru vite, animale etc.).
Cel de-al doilea mare moment este dat în ajunul sărbătorii. Este noaptea când se deschid cerurile,
când ard comorile și când în general, practicile magice sunt la ele acasă.
În Sâmbătă Mare, fiecare gospodină își pregătește cu grija coșul ce urmează a fi dus la biserica
pentru sfințire. În el se pune un ștergar curat, lumânare albă, ouă roșii, pasca, cozonac, ouă încondeiate,
slănină, mușchi de porc, șuncă special preparată, zahar, faină, hreau cu sfecla roșie fiartă, sare, usturoi,
carnați, miel umplut, vin etc. Totul se acoperă cu un ștergar special făcut pentru Paște.
În sâmbăta mare acoperămintele bisericii și vesmintele preotului se schimbă cu culori luminoase.
14
Sâmbăta Mare și Noaptea de înviere
În Sâmbăta Mare femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor și fac ultimele retușuri la hainele cele
noi pe care le vor purta în zilele de Paște. Se sacrifică mieii. Începând de luni până sâmbătă se îmbracă
haine de doliu. În ziua de Înviere se schimbă hainele cu altele noi, albe.
Câteva reguli și superstiții:
-Nu dormi în noaptea de Sâmbăta Mare întrucât atunci când se deschid cerurile și Domnul poate
vedea și dărui înăuntrul ființei tale.
-Dacă te împiedici în timp ce te îndrepți spre slujbă de Înviere, se spune că vei avea un an greu și
plin de încercări.
-Ouăle de Paște apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi.
Fetele nemaritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.
-În noaptea de Înviere se deschid cerurile, se ard comorile pământului și acum este moment prielnic
pentru vrăji și farmece.
-Cine se naște de Paște, când trag clopotele va fi un om norocos întreaga viată.
-Se crede că sufletele celor care mor în Sâmbătă Mare oscilează în Rai și Iad, între lumea viilor și
lumea morților.
-Nu este bine să pui mâna pe sare, pentru că iți vor asuda mâinile la vară.
-Se crede că în cele 3 zile de Paște ard, în cer, nevăzute trei candele mari.
Mergem toată familia și prietenii spre biserică la Înviere.
Ușile bisericii sunt închise, iar părintele bate cu crucea de 3 ori și zice:
„Deschide porțile raiului. Să între împăratul Măririi”,
iar de după uși răspunde fătul:
„Cine-I împăratul măririi?‟.
Asta se repetă de 3 ori, apoi se deschid ușile și intră părintele și restul omenirii. Începe slujba de
înviere.
În Sâmbătă Mare, creștinii merg la biserica să primească sfintele Paști. Tradiția spune că Păștile se
iau de la biserică după slujba de Înviere, dar mulți creștini care vor să evite aglomerația o iau de la miezul
nopții. Creștinii care vin de Paște la biserica își iau „Păști” acasă, adică pâine cu vin care sunt binecuvântate
pentru a fi consumate de creștinii.
15
Pâinea pregătită pentru a fii dată creștinilor, se sfințește printr-o rugăciune specială și prin stropită
cu aghiasma (apă sfințită) și la sfârșit cu vin.
Aceasta semnifică că Trupul Lui Hristos, adică Sfânta Biserică a fost pecetluită, sfânt cu sângele
Mântuitorului.
Conform tradiției, în România, începând cu Vinerea Mare, barbații renunță la treburile gospodărești
și își ajută soțiile la pregătirea bucatelor pentru masa festivă.
Ouăle se vopsesc cu o zi sau două înainte de Paște în diferite culori, fie roșu, roz, galbene, albastre și
așa mai departe. Ouăle de Paște sunt un simbol al sărbătorilor pascale și este foarte important ca acestea
să fie vopsite astfel încât să aibă un aspect cât mai frumos. Iată cum se vopsesc ouăle de Paste: legenda
spune ca ouăle ar trebui vopsite în Joia Mare pentru că în această zi, Fecioara Maria ar fi așezat un coș cu
ouă sub crucea pe care se află trupul Mântuitorului, iar acestea s-au colorat în roșu de la sângele care a
picurat peste ele. Mai mult, se spune că ouăle vopsite în această zi nu se vor strica pe tot parcursul anului.
De asemena pe masa festivă de Paște se pune drob alte bunătății dar și miel, care este pregătit de
gospodină sau gospodinele casei.
Jocul la sură a fost un obicei care s-a practicat duminică de duminică și de sărbători mai ales în
urma cu mai bine de 40-50 de ani, un obicei pe care l-au prins bunicii și strămoșii noștri. Pe vremea aceea
nu erau cămine culturale, de aceea singura alternativă era ca acest joc să se desfășoare în curtea unei
gospodarii. Dacă se pornea o ploaie, toți participanții se refugiau în sură. Cei dornici să organizeze
evenimentul povesteau din timp cu gazda unei gospodarii să îi lase a face joc. Aceștia răsplăteau pe gazdă,
pe rand, printr-o zi de clacă, atunci când avea nevoie de lucru. Duminică, după slujba religioasă, credincioșii
luau masa de amiază, apoi toată suflarea din sat se strângea la joc. Oamenii se adunau în curtea gazdei, dar
nu începeau jocul până când nu veneau și ceatarâșii.
16
În ziua de Paști, dupa ce se ieșea de la biserică, toți cu mic cu mare, mergeau acasă și participau la
masa în familie, ciocneau ouă roșii și mâncău mâncare tradițională: miel umplut, drob, cozonac și
bineînțeles tradiționala pască, apoi se gatau care mai de care și participau la dansul la sură.
Dansul la sură se desfășura într-o sură de gospodar din mijlocul satului (sură bătrânească de la noi
din curte). Dansul la sură avea loc în sura lui Elecu Grofului. Porecla de Grof era dată datorită poziției
sociale pe care o avea: era om harnic și gospodar și era apreciat de ceilalți săteni. Sura în care avea loc
evenimentul era pregătită și curățată în Sâmbătă Mare.
La gatatu’ surii participau familia mamei mele împreună cu alți oameni din sat. Sura era gătată cu
carpete, peretare și șterguri cusute sau tasute de bunica și stra-bunica mea.
Roată surii, se puneau lăiți pe care se punea țoale țăsute în război de stra-bunica mea. Într-un colt
se lăsa loc liber pentru căntăreți și muzicanți. La acest eveniment participau aproape toți locuitorii satului și
veneau persoane chiar și din alte sate.
Dansul popular este cel mai eficient mijloc de etalare a portului local. Fiecare fecior sau fată, ca și
restul sătenilor care participau la horă, se străduiau să se îmbrace cât mai frumos cu putință pentru a
atrage atenția mulțimii. Fetele care erau mai înstărite se îmbrăcau cu viganauă înflorate, lungi până la
genunchi, în picioare aveau sandale, parul și-l împleteau în cozi. Fetele care proveneau din familii mai
sărace se îmbrăcau în costume populare, în picioare aveau opinci și parul îl purtau împletit în cozi. Ele
17
veneau la dans însoțite de mamele lor care de obicei erau îmbrăcate în costume populare de sărbătoare.
Costumele populare erau formate din poale, peste care aveau surturi și cămăși tasute în război din cânepă,
iar pe cap aveau zadii înflorate. Flăcăii și tații lor veneau îmbrăcați în costume populare de sărbători tasute
în război din cânepă. Costumele erau formate din: cămeșe, gaci, cure` pusă păstă brâu, în cap aveau clopuri
și în picioare aveau opinci.
O să atașez poze cu o ie purtată de mătușă mea la dansul la sură, are o vechime de aproximativ 50
de ani și a fost făcută manual de bunica mea și poze cu costume populare.
Costum popular femeiesc și bărbătesc

Codrenii sunt oameni simpli, mândri si primitori, dar neîntrecuți în danț. Nu se pomenea
danț fără uspătoi, adică feciori și fete din localități învecinate. Codrenii se aduna la gazda mare, dar nu
18
începeau dantu’ pana când nu veneau si ceatarâsii, care aveau în componență cele trei instrumente de
baza si anume ceatăra (vioara), braciul (cu trei corzi si calus drept) și “gordona” (contrabasul). Muzicanți
începeau să cânte și dansul era început de familia gazda, adică de străbunicii mei:Ana și Elec.
Apoi se porneau la dans și ceilalți participanți. Flăcăii trebuiau să ceara fetele la dans mai
întâi de la mamele lor. Dacă mama nu-și dădea acceptul flăcăul se îndreptă spre altă fată.
Muzicanții cântau cântece din zona codrului, iar dansatorii jucau roate, învârtite, romanescu etc.
Jocurile codrenesti se caracterizează în primul rand prin aceea că fata, pe lângă rolul de pereche în dans, îl
avea si pe cel de sprijinitor al feciorului care execută bătăi pe ambele picioare și chiar salturi peste cap.
Varietatea ponturilor bătute pe cizme din cadrul multiplelor forme a dansului, îmbinarea armonioasă a
acestora, sunt trăsături bine conturate care se întâlnesc numai în dansurile populare din zona Codrului
Toate dansurile codrenilor se joacă în perechi. Frumusețea cântecului și al danțului era îmbogățită
de “strâgături” care erau spuse de feciori sau barbați, fetele doar iuind. Aceste strigături sunt pline de
adevăr, deși pot avea adesea caracter satiric. Strâgătura exprimă o gama impresionantă de sentimente
sufletești, aspecte multiple ale vieții, legate de anumite trăiri, atitudini, realității sociale. Ea poate avea
anumite teme: strâgătura de început, de îndemn, de bătut, pentru mandre, de joc, dar și ironice.
Când se lasă seara câte o fată împreună cu flăcăul preferat se mai ascundeau după sură și își mai
furau o sărutare, fără să îi vadă părinții. Participanții se cinsteau cu câte un pahar de de palinca și o felie de
cozonac sau pancove. Dansul ținea până în jur de miezul nopții, când toți plecau la casele lor. Se odihneau
să poată pleca în a doua zi de Paște la biserica.
Trebuie menționat ca “dantu’ la sura” este o manifestare a comunității, care pe lângă biserica, a dat
naștere unei legăturii puternice în lumea rurală, adesea preferințele comunității sătești, atât sub aspect
muzical cat si coregrafic, duc pana la cele mai mari exigente prin însăși puritatea și frumusețea tradiției.
19
Mâncare tradițională de Paște
Mielul umplut și pasca fără umplutura de brânză reprezintă doua dintre cele mai cunoscute și cele
mai gustoase mâncăruri tradiționale de Paște din Țara Codrului, Maramureș. Se spune că, în Maramures,
gazdele sunt foarte primitoare, casele foarte frumoase, iar mâncarea… cat poți duce.
Cele mai cunoscute mâncăruri tradiționale de Paste sunt:
Miel umplut
Ingrediente:
– o jumătate de miel
– un kilogram de măruntaie de miel
– 300 grame de slănină
– 15 caței de usturoi
– o franzela înmuiată in lapte
– doua cepe uscate
– o lingura de vegeta
– două legături de pătrunjel
– două legături de mărar
– patru legături de ceapa verde
– patru legături de usturoi verde
– doua linguri de untura
– 20 oua (14 crude si 6 fierte, țări)
– sare
– piper
Mod de preparare:
Se spală bine carnea și se ține la zvântat o ora. În acest timp se fierb măruntaiele si, după ce s-au
răcit, se dau prin mașina de tocat. La măruntaiele tocate se adaugă ceapa verde, pătrunjelul, mărarul și
usturoiul verde, tocate fin, pâinea înmuiată și stoarsă, vegeta, sare și piper, după gust.
Se amesteca bine aceasta compoziție cu cele 14 oua crude. După ce compoziția s-a omogenizat
bine, se pot adaugă și ouăle fierte, tăiate în cubulete, fără a amestecă prea tare pentru a nu le sfărâma.
În acest “buzunar” se baga compoziția preparata anterior.
20
La urma, se coase partea pe unde a fost introdusă umplutura.

Se așează într-o tava mai mare jumătatea de miel. Spata și pulpa se împănează cu slăninuță si cu
usturoi. Înainte de a se baga la cuptor, se unge toată carnea cu untura și se condimentează. În tava se pun
și două căni de apa. Mielul trebuie sa stea la cuptor cel puțin 60 de minute. Din când în când, se stropește
peste tot cu zeama care se scurge în tava. Se coace la foc potrivit.
Se taie in felii după ce s-a răcit. Fiecare porție trebuie sa cuprindă atât umplutura, cat si carne din
spata sau pulpa. Aceasta este una dintre cele mai bune mâncăruri tradiționale de Paște în Baița de sub
Codru.
Pasca fără umplutura de brânză
Pasca nu trebuie să lipsească de pe masa de Paste. La noi, ca și în multe alte locuri din Ardeal, pasca
se pregătește fără umplutura de brânză: pasca din aluat de cozonac, cea care poate fi mâncată alături de
drob si friptura, aceasta fiind una dintre cele mai gustoase mâncăruri tradiționale.
Ingrediente:
 1 kg faina
• 50 g drojdie
• 1 pahar mare de lapte
• 250 g ulei
• 50 g unt topit
• 8 oua
• 300 gr zahar
• 2 linguri smântână
• 1 linguriță sare
• un ou pentru uns
21
Mod de preparare:
Cum se prepară una dintre cele mai gustoase mâncăruri tradiționale de Paste?
Din faina cernută se prepară mai întâi maiaua. O parte din faină se opărește cu 3/4 pahar de lapte
clocotit, se amestecă bine până se răcește, se adaugă drojdia dizolvată în restul de lapte ușor călduț. Se
amestecă bine și se lasă să crească.
În timp ce maiaua creste, se bat gălbenușurile pe marginea plitei și se amestecă cu sare și zahăr
până ce acestea se topesc fără să se încălzească prea tare compoziția. Se adaugă apoi două linguri de ulei,
dar și smântână. După ce se amestecă bine, se adaugă albușurile bătute spuma și se pune totul peste
maiaua crescută. Se amestecă ușor cu tot restul de făină și se începe frământatul care durează cam 1/2
ore, pana ce coca nu se mai lipește de mâini. Se începe încorporatul uleiului amestecat cu untul călduț. Se
netezește la sfârșit coca, se acoperă vasul și se lasă să crească. O cocă reușită crește în aproximativ 4 ore.
Aluatul crescut se așează în forme unse, pregătite astfel: se iau bucăți de coca, bucăți care, după aprecierea
dumneavostră, ar umple formele cam ceva mai mult de jumătate. Se lucrează pe planșetă cu mâinile unse
cu grăsime. Pentru ornament se pot face diverse împletituri, forme, în funcție de imaginația gospodinei. Se
coc la început la foc domol, iar, după 1/4 ora, la un foc potrivit. Se încearcă des aluatul, tocmai ca să nu
stea mai mult de 3/4 ora în cuptor. Această pască e una dintre cele mai bune mâncăruri tradiționale de
Paște în zona noastră .
22
Mersul cu udatul
Un obicei păstrat în sat la noi este “mersul cu udatul”

Tradiția spune ca fetele trebuie udate cu apă de izvor neîncepută ca să fie frumoase, să dea naștere
la copii sănătoși și să miroasă tot anul ca florile de primăvară. Femeile și fetele își așteaptă musafirii cu ouă
roșii, pălincă și prăjituri, pe care le oferă celor care spun poezii. Primii care pornesc la stropit sunt cei mici.
Ei primesc zeci de ouă, dar și prăjituri sau bani. Băieții se aduna în grupuri și merg pe la casele în care sunt
fete La noi, fetele erau udate cu galeți pline cu apă. În timp, s-a renunțat la această practică în
favoarea parfumului sau a apei de colonie, obicei care se practica și la oraș. „Udatorii” își aleg cu grija fetele
pe care le stropesc cu parfum. De regula, merg la casele celor pe care le simpatizează și se străduiesc să le
impresioneze cu un parfum scump.
Obiceiul udatului este amuzant și, de regulă, se încheie cu câte o petrecere pe la casele fetelor cu
mulți udători sau admiratori.
Există și o legenda despre cum a apărut acest obicei:
Se spune că, într-o zi, o fată creștină mergea la târg să vândă ouă. Pe drum, s-a întâlnit cu o fata
păgână, care dorea să le cumpere și au început să povestească. Din vorbă în vorbă, fata creștină i-a explicat
celeilalte despre credința în Dumnezeu, despre binele creștin și a îndemnat-o să se creștineze. Răspunsul
celei păgâne a fost că se creștinează numai dacă îi dovedește existența lui Dumnezeu, care să coloreze
ouăle în roșu: „Atunci voi crede, când ouăle albe pe care mi le-ai vândut se vor face roșii”. Minunea s-a
înfăptuit și cele două fete au leșinat de emoție. Niște trecători le-au văzut și le-au stropit cu apa. De la
această legendă ar fi rămas obiceiul de udat, de Paste.
Un alt obicei păstrat din străbuni este dedicat celor morți: în Joi Mari se reinoiesc mormintele.
Fiecare familie, în Joi Mari, își amintește de cei dragi trecuți în neființă. Se merge la cimitir, se curăță
mormintele, se aprind lumânări și se fac rugăciuni pentru cei morți împreună cu preotul și diaconul satului.
Paștele în Maramureș este păstrat cu tradiții și obiceiuri care în alte zone ale
țării au murit odată cu strămoșii care le respectau cu sfințenie. În Săptămână Patimilor, credincioșii se
strâng în biserică și se roagă pentru iertarea păcatelor și pentru o viată liniștită alături de cei dragi.
Încă de la începutul Săptămânii mari, gospodinele se ocupă de curățenie generală și fac ordine atât
în încăperile casei cât și în curte. Totul trebuie să arate cât mai frumos pentru invitații ce vor veni în ziua de
23
Paște. Doar nu credeați că maramureșenii marchează o asemenea sărbătoare singuri?! Adesea, pe lângă
membrii familiei care se adună în jurul mesei, maramureșenii primesc turiști din toate colturile țării dornici
să trăiască o experiență nouă, într-un loc inedit.
Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează
evenimentul fundamental al creștinismului, învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în
religiile creștine, în a treia zi după răstignirea SA din Vinerea Mare. Sărbătoarea Învierii Domnului este
cea mai mărită, îmbucurătoare și solemnă dintre sărbătorile anului. Duminica Învierii guvernează
întocmirea întregului ciclu de sărbători al anului bisericesc, amintindu-ne de trecerea noastră de la
întuneric la lumină, de la moarte la viată.
24
REPREZENTANȚI DE SEAMĂ AI COMUNEI BĂIȚA DE SUB

CODRU
ECHIPA: Pop Bogdan

Fureszes Gabor Bobi
Pertan David
Ardelean David
Botă Andreea Gabriela
Pop Răzvan
CRINA HORINCAR
Crina Horincar este o cunoscută interpretă
de muzică populară fiind îndrăgită pentru
melodiile populare pe care le-a făcut pentru
români. Crina Horincar s-a născut în anul 1972 în
data de 2 august.
Ea a moștenit vocea bunicii ei și a început
să cânte de la vârsta de 8 ani. S-a remarcat prin
melodiile speciale prin care și-a promovat
loclaitatea natala, cum ar fi ”Mândru sat îi Băița”
Unul din cantecele consacrate este:
Mândru sat îi Băița
Mândru sat îi Băița, la, la, lai ,la

Și-s mândră că știu cânta, la, la, lai, la
Băițenii îi frumoși, la, la, lai, la
Și cu mine îs făloși, la, la, lai, la.
25
GEORGIANA POP
Georgiana Pop este din Băița de sub Codru,

fiica pădurarului Ghiță Pop și a Emiliei Pop. Ea
este căsătorită cu Pop Alin și cântă cu el muzică
populară.
Cel mai bine ar fi să o lăsăm pe ea să se prezinte singură:
”Bună ziua și bine v-am găsit! Sunt Georgiana Pop, vin din zona Codrului, subzonă a
Maramureșului, mai exact din Băița de sub Codru. Puțini ani din copilărie mi i-am petrecut acolo, deoarece
de la vârsta de 11 ani m-am mutat în Baia Mare, unde am studiat flaut și pian în cadrul Liceului de Arte,
urmând ca la vârsta de 15 ani să trec la secția de canto popular. Am crescut cu muzica populară. Tatăl
meu, pe lângă meseria de bază pe care o avea, a cântat și la taragot. E parte din viața mea și nu m-aș vedea
făcând altceva.”
Unul dintre cele mai îndrăgite cântece ale Georgianei Pop este:
Azi un vis se împlinește
În cununa de flori albe
Multe vise-am împletit
Și îmbrăcată în mireasă
Aștept pe omul iubit.
26
IONUȚ TEUDEAN
Ionuț Teudean s-a născut în 24 August

1989. El este un interpret de muzică populară. El a
trăit foarte puțin în satul lui, adică în Băița de sub
Codru, în momentul de față locuind în Baia Mare.
A învățat la școala populară de artă muzica canto
popular. El are că parteneră pe Teudan Ioana. Este
artist la Ansamblul Tradiții Maramureșene, a
lucrat la ansamblu folcloric Național Transilvania.
Trăiește în Baia Mare împreună cu soția sa.
Una din melodiile lui Ionuța Teudean este:

Io-s fecior de Băițan
Frunză verde, măieran măi, la,la,lai, la
Io-s fecior de Băițan, măi, la,la,lai, la
Mă cunoașteți cum mi portu, la, la,lai, la
Că-n Băița de sub Codru, la, la, lai, la.
27
IONUȚ UIVAROȘI
Ionuț Uivaroși s-a născut în satul Urmeniș pe data de
14 iunie 1994. Tatăl lui este învățător iar mama muncitoare.
El a învățat primele cântece bătrânești de la bunica din partea
tatălui, apoi de la bătrânii satului.
El a iubit de mic, și încă mai iubește, cântul și dansul
codrenesc. Începând să cânte mai devreme de 14 ani, până în
prezent a participat la multe televiziuni cum ar fi:
Maramureș TV, Hora TV, Etno, etc.
În urmă cu 10 ani a colaborat și a fost lansat de
Mugurii Codrului din Băița de sub Codru, după 5 ani el
continuând individual.
Unul din multele cântece ale lui Ionuș Uivaroși este:

M-am născut într-un sat mic
M-am născut într-un sat mic, la, la, la, la,
Cu numele Urmeniș, la, la, la, la,
Într-o casă cu trei frați, la, la, la, la,
Și părinți adevărați, la, la, la, la.
28
DESPRE BĂIȚA DE SUB CODRU ȘI URMENIȘ
ECHIPA:
PETROVAN LORENA
RUS RENATA
POP RĂZVAN
SABOU DAVID
MATEI ANTONIA
CIOCIAN ALEXIA
Cu ce se ocupau oamenii mai demult
◦ Mai demult oamenii lucrau la pădure își lucrau pământurile și din cerealele ce faceau din acelea trăiau, din
orz, ovas și grâu după aceea au început să meargă la mină și- n alte în alte orașe sau în alte sate.
Cum erau casele mai demult
◦ Mai demult erau case din paie învelită . Era o camera unde se dormea în tinda, era băbătie în pod unde se
afuma slănina. Și erau case mici, nu aveau apa în case, doar din fântâna. Copii erau mulți la o casa 5 sau 6.
Țineau vaci, porci, oi, gâște, rațe și capre. Vacile mergeau la pășune de dimineața până seara. Se semăna
grau, malai, orz, floarea soarelui, ovaz, cartofi și secara.
Cum trăiau oamenii mai demult
◦ Oamenii trăiau mai greu, făceau toate muncile manual, nu erau tractoare, arau cu cai, toate cerealele se
semănau cu mâna, nu erau mașinării, apa se aducea de la fântână, hainele se puneau într-un ciubar de lemn și
se punea deasupra hainelor cenușă de la sobă și cu apă fierbinte iar în cealaltă zi se mergea cu hainele la vale
și le spălau acolo, oamenii își făceau săpunul lor din clisă și unsoare.
29
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN ÎN FOLCLORUL

ROMÂNESC
ECHIPA:
DRAGOȘ LORENA
POP RAFAELLE GABRIELLE
BOTĂ ANDREEA GABRIELA
RUSU DENISA
Curatenia de Craciun mai de mult

Lorena:
Ne-am informat de la bunici, vecini și rude cum se făcea curățenia mai demult. Am aflat de la bunica
mea că curățenia se făcea în felul urmator: în fiecare an, înainte de Crăciun, se zugrăvea în casă ca sa fie
totul curat. Așternuturile se spălau și se puneau țoluri pe paturi, (bunica îmi zicea că ea cel mai des punea
țoluri țesute cu negru), mai puneau cate 5 perne pe un pat vertical. Puneau ștergări pe sus, mai puneau lazi
la uși, lazi tărcați în culori, se puneau și țoluri pe jos.
Tot referitor la curățenia de Crăciun și de Anul Nou, se puneau lazi la uși.
Mâncarea de Crăciun mai de mult

Raffael
Tot de la bunici am aflat cum se făcea mâncarea mai demult. Mai demult mâncărurile reprezentative
Craciunului erau: sarmale, mămăliga, cârnații, carnea de porc, cozonaci făcuți în cuptor, pâine făcută în
cuptor, rar când se faceau șnitele și chiftele, colaci, cas, și tot felul de bucate ce avea fiecare om în
gospodarie.
Cum arată o masă de Crăciun mai de mult

Lorena
Bunica ne-a povestit foarte frumos cum arăta o masa de Crăciun mai demult. Dumneaei ne-a spus:
Pe vremea mea, o masă de Crăciun nu arăta cum arata în zilele astea. Atunci, pe masă se afla un colac
mare și rotund făcut în casă. Pe masă, lângă colac mai puneam atâtea sticle de vin câți feciori credeam că
avem, iar a 21-a, a 23-a sau a 25-a sticlă avea un strut.
30
Noi, curioși să aflăm ce era acel struț, ce însemna am intrebat-o pe bunica si ea ne-a raspuns: Strutul
care era pus in sticla cu vin insemna ca acel baiat care se pune la aceea sticla ramanea cu fata in tinda si
trebuia sa spuna o multamitura. Bunica ne-a spus multamitura care era cel mai des spusa:
Raffael:
Multamim jupane gazada
Ca am ajuns aceeasta sfanta seara numita,
Sarbatoare preamarita Sarbatoarea fratilor,
Dragostea fartatilor.
Fete cu maiciile lor, feciorii cu tatii lor.
Oriunde te bagi in casa,
Tat colaci mandri vezi pe masa.
Tat colac mandru de grau ales,
de la Dumnezeu Sfantu trimas.
Cole intr-un colt de masa
Este o scumpa de oiaga, care si mie mi draga.
Coperita in flori de mac,
Poate ca ii buna de leac.
Cand ai sa o descoperesti,
De a ei miros te topesti pana ce o custulesti.
Da ni suparata găzdoaia ca nu i-am zis colinda ca si la vecina.
Da nu hie gazdoaia suparata,
Si ne cheme gazda in casa ca i-om zice alta mai mandra si mai frumoasa.
Voi in casa v-ati bagat
Pe mine afara m-ati lasat
Da m-oi trage si io catingan si obieland,
Cole intr-un colt de masa,
Voi spune cate o ramasa ca afara ploua de varsa.
Afara ploua de cura, ma bat stropii peste gura.
De ar fi de palinca rece, nu as ave bai sa ma inece.
Ca de ce m-as ineca mai multe v-as insira.
Andreea:
Pe masa de Craciun mai de mult, se mai puneau: mere, nuci si struguri, doar ceea ce avea gospodarul
in gospodarie. Se mai faceau diferite prajituri: prajitura cu miere de albina si dulceata, cozonaci si veverita.
31
Ca si bauturi era doar niste sucuri pe care le aflau la dozator, vin facut in casa, must facut tot in casa,
apa de la fantana, si desigur palinca facuta tot in casa.
Bunicii ne tot ziceau ca in Baita de sub Codru de Craciun, specifice sunt afumaturiile cum ar fi:
slanina, carnatii, costita si ciolanul afumat, toate sunt afumate pentru a rezista mai bine in timpul iernii de
Craciun.
Bineinteles de pe masa festiva nu poate lipsi traditionala horinca si palinca de Maramures.
Gospodinele din Maramures incepeau pregatiriile pentru Craciun cu doua zile inainte. Pe atunci pe
masa de Craciun erau si cateva fructe. Insa nu era cum este acum sa aiba tot felul de fructe cum ar fi: caise,
piersici,struguri, mere, banane, portocale si alte fructe, ei pe masa aveau doar: mere, struguri si nuci, exact
ceea ce avea fiecare gospodar in gradini.
Denisa;
Cum se mergea la colinat pe vremea buniciilor si a parintilor nostri. Bunicii ne spuneau tot timpul
cand mergeam la colindat sa nu ocolim nici o casa, deoarece ei cand mergeau la colindat nu treceau fara a se
baga la fiecare casa. Asa ca i-am intrebat cum era la colindat cand erau ei tineri copii ca noi. Bunica ne-a
spus asa:
Eu cand eram de varsta voastra asteptam sa vie prima data baietii sa ne colinde. Dupa care ne
strangeam mai multe fete si ne luam straitiile in spate pentru a merge la colindat. Nu ocoleam nici o casa
oricat ar fi ea de saraca. Spuneam colinde frumoase si ne dadeau nuci si mere. Mai erau rude si vecini care
faceau si colaci si primeam si colaci. Dar noi nu primeam bani cum primiti voi acum. Atunci fetele si baietii
nu mergeau impreuna la colindat ci fetele cu fetele si baietii cu baietii. Noi spuneam cel mai des ,,deschide
usa crestine’’, una dintre cele mai frumoase colinde de atunci. Noi aveam niste straiti facute de mana cu
niste flori pe ele.
Lorena:
32
Aceeasta este una din straitiile pe care bunica a facut-o pentru mama cand mergea la colindat si inca
o mai are. Si eu ma duc la colindat cu aceeasta straita si este o straita frumoasa si traditionala. Ma bucura
faptul ca bunica a facut aceasta straita si ca eu o am si pot merge cu ea la colindat.
Aceeasta straita este simbolul traditional care reprezinta Craciunul. Mersul la biserica de Craciun. ▪
Andreea; Si mersul la biserica reprezinta un simbol traditional specific Craciunului. Bunica imi povestea ca
in ziua de Craciun toata familia mergea la biserica. Iar in prima zi de Craciun aproape in fiecare an era un
grup de colindatori imbracati in costume populare care colindau colinde traditionale specificei zonei.
Colinda care se colinda in fiecare an la biserica era ,, Cand Adam si Rai iesa’’. O colinda traditional,
o colinda care si in ziua de astazi este colindata, mai ales de batrani.
Cand Adam din rai iesea
Andreea:
Cand Adam din rai iesa \×2
Cu lacrimi de foc plangea / ×2
Taci Adaamee nu mai plangee, / ×2
Nu varsa lacrimi cu sange. / ×2 O
Domnee da cum n-oi plangee /×2
Ca dintr-o mica gresala m-o tapat din rai afara.
Si din miinee-o rupt o flore, /×2
Rau la inima ma doare. /×2
Si o rupt din radacina /×2
Rau ma doare la inimaa /×2
Si de-a tunci, asa-m ramaaas /×2
Ca o biata turture, ce isi piere sotie.
Umbla prin codrii cantand, /×2
Creanga verde o fereste, pe uscat se hodineste.
Unde-i aapa limpejora /×2
O tulbura din picioare /×2
O tulbura s-a s-o bee /×2
C-a se-i si inima mee. /×2
Ca roua de dimineata /×2
Daca sorile luceste
Roua tata sa topteste.
Lorena;
33
Costumele populare specifice zonei din Baita de sub Codru sunt costumele albe care au un surt negru
si un laibar tot negru.
Aceesta este costumul meu traditional care ma bucura de fiecare data cand il iau pe mine atat la dans
cat si la colinde.
Costumul mi l-a facut o femeie mai invarsta care sta in Baita de sub Codru. Noi am cumparat panza
si tot si dansa mi l-a facut.
Ce cadouri primeau bunicii nostri mai demult.
Raffael:
Pe vremea buniciilor nostri se primeau cadouri de Craciun, insa nu primeau telefoane, tablete, papusi,
masinute si ale jucarii. Ei primeau altceva si bunica a inceput sa ne povesteasa:
” Tata meu primea de la mina de la Cavnic cadou in care erau cateva dulciuri si o portocala. o Cadou
primea numai pentru un copil si fiindca eu eram mai mica imi dadea cadoul mie. Dar am impartit cadoul cu
fratii mei si ne bucuram atat de tare cand vedeam ca primim o portocala. Cadou de Craciun mai primeam si
de la scoala, tot dulciuri si o portocala. Cadouri de la parinti nu tare primeam pentru ca nu toti parintii aveau
conditii sa cumpere cadouri la toti copii cum este in ziua de azi.
Colindatul de Anul Nou mai demult.
Denisa;
De Anul Nou se mergea la colinat cu sorcova si cu plugusorul. Prima data incepeau baietii care
mergeau cu plugusorul, iar fetele care mergeau cu sorcova.
Sorcova era facuta din crengi de brad care era impodobita cu panglici. Si cu sorcova sau cu
plugusorul se dadeau tot nuci si mere.
Sorcova
34
Sorcova vesela,
Sa traiti sa inforiti.
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca sageata
Tare ca fieru,
iute ca otelul.
La anu si la multi ani!
Atunci mai mergeau si cu capra. Se costumau in capre si aveau niste clopotei pe umeri. Pe atunci se
mai mergea cu tiganii. Asa cum se mai merge si in zilele astea. Oamenii se imbracau in tigani, isi luau haine
vechi si pe fata isi puneau ciorapi. Mergeau la rude si bateau cu bote in usi iar, rudele| vecinii, trebuiau sa
ghiceasca cine sunt.
35
DANSUL LA ȘURĂ
ECHIPA:
PETROVAN LORENA
POP DAIANA
POP RĂZVAN
CIOCIAN ALEXIA
• Pe vremea de demult ,pe vremea noastra ,pe vremea bunicilor nostri se facea dansul la sura .Dansul
la sura este specific codrului.Acolo se adunau in special fete si feciori la care la feciori li se mai zicea
si flacai sau tizes.Se mai adunau parinti ,bunici ,unchi ,matusi,si vecini.Apoi fata statea pana feciorul
isi facea curaj sa o invite la dans ,pana seara nu se mai dasparteau,si multi se si maritau.
• Acolo veneau si copii care nu stiau sa danseze.
• Feciorii organizau dansul la sura ,asta tinea in fiecare duminica,sambata sau sarbatoare ,fie cald fie
frig.Apoi feciorul isi gasea o fata pe placul lui.La dant muzica era organizata de doi feciori ,de obicei
ei dansau pe muzica ;
• BOIERESCU ,ROMENESCU SI SCUTURATUL.
• Jocurile codrenesti la sura se faceau ca fetele pe langa rolul de pereche in dans mai avea rolul si de
sprijinitor al feciorului care facea batai pe ambele picioare si chiar salturi peste cap.
• Fetele si feciorii se strangeau la sura carev era in centrul satului ,buniciule feciorilor si fetelor le
faceau
• -haine
• -baticuri
• -titoni
• Pantofi de lemn
• -pindileu
36
• Acest dant la sura se tine de sute de ani

• Muzica era organizata de doi feciori.
• Seara dupa ce se termina dantul la sura fetele mergeau acasa la ele unde isi invitau prieteni si
prietene si stateau acolo pana la amiaza noapte ,iar apoimergeau fiecare la casa lui.
37
Micii fotografi cercetători
PETRAN RAUL FRANCESCO, elev în clasa a IV-a
Lampa cu petrol folosită de bunicii mei, Tranisan Ioan si Tranisan Maria. acum aproximativ 30 de ani.
Prima carpetă confecționată de bunica mea, Petran Reghina, in urma cu aproximativ 40 de ani.
38
Pusculita din ceramica, pictata manual,luata ca suvenir de la Mănăstirea Bixad de străbunica mea, Tranisan
Ana, cu aproximativ 40 de ani in urmă
Tablou vechi de aproximativ 50 de ani. Tabloul este mostenire de la strabunici, este pictat pe hartie
BOTĂ ANDREEA GABRIELA, elevă în clasa a VI-a

39
prosopul, a fost făcut de bunica mea Aurica Petran, în anul 1970.
Lingura de lemn, a fost făcută de bunicul meu, ...., în anul 1986.
40
Față de masă, țesută de vecina mea Floarea cand avea 6 ani.
Covorul. Acest covor a fost țesut de bunica mea Viorica Cazac
Dăpânător, aparține vecinei mele Anița. Ea mi-a spus că este de la bunica ei și se poate folosi și acum.
41
FURESZES GABOR BOBI, elev în clasa a VI-a
Ștergură de itamina cusuta cu mâna, în cruci.
șterguri cu vergi, tesute în război și legati ciucalăi.
42
Merindare de tort cu vargă, primul este cu vargă și bumbăcel, cu bumbăcel și cu cipcă.
Țol de pus pe pat, țesut în război.
43
ștergură de pus în cui, țesută în război, cu vergi și legată cu ciucalăi de lână.
Peretar, făcut de mână în cruci.

Eu m-am documentat de la Zorica Mării Traianului Bocianului care stă în Băița de sub Codru, are 49
de ani și este vecina mea.
44
LORENA DRAGOS, CLASA A VI-A

Mă numesc Dragoș Lorena și am luat aceste informații de la bunica mea Podina Emilia.
Acesta este un ștergar de pus în cui făcut de bunica mea Podina Emilia în anul
1984, țesut în război, pe bumbăcel.
Aceștia sunt lați la uși, făcuți de bunica mea Podina Emilia în anul 1985, țesuți în război pe bumbăcel.
45
Acesta este un peretar făcut tot de bunica mea, Podina Emilia, în anul 1983 și este tărcat pe goblen.
Acesta este un țol pe pat tărcat cu indreaua, cu tot felul de culori, făcut de bunica mea Podina Emilia în anul 1987.
46
DIN ARHIVA ȘCOLII NOASTRE
În anul școlar 2018-2019, elevii clasei a V-a, în prezent sunt în clasa a VII-a, au adunat rețete și
colinde bătrânești de prin sat, unele dintre acestea le redăm mai jos.
DIN BUCĂTĂRIA BUNICII
LIPII
Ingrediente:
-500g făină
- o lingură de sare
- 10g drojdie
- apă
Mod de preparare :
Într-un blid se amestecă drojdia cu puțina apă călduță. Se lasă 5 minute. Într-un castron se pune făină,
sare, se adaugă drojdia, se amestecă și se pune apa necesară pentru ca aluatul asemănător celui de clătite
(scoverzi). Se bagă la dospit 30 de minute. Se coc în lespedea încinsă. Se servesc cu fasole sau silvoiță.
Pofta buna!
GOGOȘI FĂRĂ DOSPIRE
Ingrediente
- 1kg de făină sau mai mult până la 2 kg maxim

- Un cub de drojdie
- 2 linguri zahăr
- 1\2 linguri sare
- 200 ml lapte
- 200 ml apa
- 2 ouă
Mod preparare
-Se amestecă ingredientele și nu se mai lasă la dospit. Se face direct o foaie și cu forma unui pahar rotunjit
se fac gogoși, și se prăjesc în ulei încins.
Pofta buna!
47
PRAJITURA DE MALAI
INGREDIENTE
-3 ouă mari
-1 cană zahăr
-1 cană făină albă
-1 cană făină de mălai
-un pliculeț praf de copt
-miezul de la o păstaie de vanilie
-2 pliculețe zahar vaniliat
-un praf de sare
-coaja de la o lămâie
-2 căni smântână
Mod de preparare:
-Se pun toate ingredientele într-un bol și se amestecă bine.
-Se tapează pe tava cu hârtie de copt
-Se toarnă compoziția pe tavă
- Se pune la cuptor la temperatura de 140 grade c
-se scoate de la cuptor cand este rumenită și un pic crescută
-se lasă la răcit 20 de minute
După ce aceasta s-a răcit, se presară cu zahăr pudră pe deasupra și se taie cubulețe și se așeaza pe o
tavă.
-prajitura este gata
Pofta buna!
SARMALE CU PĂSAT
Ingrediente:
-păsat -boia
-clisă (slănină) -piper
48
-ceapă mărunțită -mărar
-untură topită -legume mărunțite
-sare -Curechi (varză) murat
-bulion
Mod de preparare:
-Amestecăm: păsatul, clisa, boiaua, piperul, sarea, bulionul, mararul, legumele si uleiul.
-Se ia ceapa și se călește în ulei. Se amestecă cu restul compoziției
- Se învârtește în frunze de curechi murat și se pune la fiert.
Pofta buna!
JUMĂRI
Ingrediente:
-clisă (slănină) de porc
Mod de preparare:
- slănina se taie în bucăți potrivite, se pun în tăpșii de cuptor rotunde și se pun pe sobă la topit. Se
amestecă cu o lingură de lemn pentru a nu se pierde. Din topire rezultă unsoare și jumările
Pofta buna!
CIORBĂ DE CARTOFI CU AFUMĂTURĂ

Avem nevoie de:
- 3-4 bucăți de costiță afumată de 6-7 cm,
- 1-2 fire de cârnați afumați,
- 5-6 cartofi potriviți,
- 1 morcov ,
- 2 linguri de orez,
- 2 linugri de făina,
- 200 ml iaurt,
- condiment,
- patrunjel,
49
- leustean.
Se pune costița la fiert cu morcovul razuit, în 5 litri de apă. Morcovul va reduce aciditatea mâncării.
După ce aproape s-a fiert costița cu morcovul, se adaugă orezul spălat și cârnatul tăiat rondele, apoi se
mai lasă la fiert. In total ar trebui să fiarbă cam 1 ora, poate puțin mai mult. Apoi se adaugă cartofi tăiați
cubulețe și spălați bine. Separat, se amestecă cele 2 linguri de făină cu smântână și iaurtul. Iaurtul va da
gust ușor acrișor ciorbei. Pentru subțiere se folosește o lingura de supă iar cand s-au fiert și cartofi, se
toarnă îngroșală în ciorbă, încet și se condimentează: sare, piper după gust. Sarea se adaugă la final, cu
atenție, în cazul în care și costița a fost sărată. După ce a mai dat în clocot și s-a condimentat, se oprește
focul și se adaugă verdeața tăiată marunt și se lasă acoperită. În felul acesta se gătește doar în zona
Codrului din Maramureș.
Poftă bună!
VĂRZAR
Ingrediente:
-1kg făină de grâu ;
-drojdie cât o nucă;
-o lingură de sare;
-apă;
-varză;
Mod de preparare
Se așează într-un vas făina, drojdia și sarea. Se adaugă apa treptat până ce se formează o cocă. Se
lasă la dospit. Varza murată din butoi se stoarce și se calește puțin. Se întinde aluatul, se așează varza și se
rulează aluatul. Se așează într-o tavă și se lasă la crescut 15 minute în tavă, dupa care se dă la cuptor 40 min
Poftă bună!
MĂMĂLIGA
Ingrediente:
-apă;
-faină de porumb;
-o lingură de sare;
Mod de preparare:
Apa și sarea se pune la foc. Când începe să fiarbă, se adaugă făina până se îngroașă puțin. Se fierbe
până se desprinde de pereții vasului
Pofta Buna!
50
MOȘOCOARNĂ
Ingrediente
-1kg făină de grâu - sare
- drojdie cât o nucă -apă
Mod de preparare
Se frământă, se umple cu brânză dulce de vacă, se așează într-o tăpșie și se lasă la dospit apoi se bagă
în cuptorul încins și se lasă timp de 30 de minute. Dupa ce s-a lăsat la racit, se taie în bucăți mici și se umple
cu smântână.
Pofta buna!
POGĂCELE CU JUMĂRI
Ingrediente:
-600 g făină -un ou
-300 ml lapte -10 g drojdie
-1 linguriță sare -2 linguri untură de porc
- o linguriță zahar -300 g jumări de porc măcinate care se amestecă

cu 2 lingurițe de unsoare
Mod de preparare
Făina se amestecă cu unsoarea, sarea, zahărul, oul, drojdia și laptele.
Se frământă un aluat care se lasă la dospit. Se întinde aluatul cât se poate de subțire, se unge cu
jumările macinate, se împătură și se întinde din nou. Se taie cu paharul și se coc în cuptor .
Pofta buna!
CIURIGAUĂ
Ingrediente:
- făină
- zahăr
- untură
- sare
- bicarbonate
- lapte acru
51
- puțină margarină
- ouă
Mod de preparare
Făina de amestecă cu sarea și untura, margarina, ouăle, bicarbonatul și laptele acru. Se face un aluat,
nici prea tare, nici prea moale, se întinde o foaie de grosime medie. Se taie pătrățele care se răsucesc o parte
îmn interior și o parte în exterior.
Se coc în ulei amestecat în untură până se rumenesc bine. Se scot din ulei, iar după răcire se dau prin
zahăr pudră.
Poftă bună!
PIROSTE CU PĂSAT
Ingrediene:
- păsat
- clisă
- poprică
- piper
- ceapă tocată
- unsoare topită
- sare
- bullion
- morar
- legume tocate
- curechi
Mod de preparare:
Amestecăm păsatul, clisa, poprica, piperul, sarea, bulionul, morarul, legumele și uleiul.
Se călește ceapa în unsoarea topită, apii se amestecă cu restul compoziției. Se învârt în frunzele de
curechi și se pun la fiert.
Poftă bună!
52
CULEGERE DE COLINDE BĂTRÂNEȘTI DIN ȚARA CODRULUI
POM IMPOMURAT
Pom împomurat, Pruncii n-or muri,
De poame-ncărcat. Că s-or preamări
Vântul îl sufla, În cer cu îngerii
Poamele cădea. Și-a lor suflețele
Pruncii culegeau, S-or preface-n stele
Maicile plângeau. Și-or luci frumos
Maicilor nu plângeți. Calea lui Hristos.
Pieptul ni vi-l frângeți,
DOMN BUN CE TE-AI BUCURAT
Domn bun ce te-ai bucurat (bis)
Mândră mas-ai încărcat (bis)
Sus pe masă-i vas cu vin (bis)
Langă el paharu-i plin (bis)
Ce tot stați de n-ați băut (bis)
Aveți fiu de botezat
Ori fecior de cununat
N-am nici fiu de botezat
Nici fecior de cununat
Dar l-aștept pe Dumnezeu
Sa-mi petrec cina cu el

53
ÎNTR-O GRĂDINĂ CU NALBĂ
Într-o grădină cu nambă
Mândru crește-un nuc în iarbă
Nucu-i mare, frunză n-are
C-o-mbătrânit fiecare
În vârfuțul nucului
Cântă puii cucului
Mai în jos, langă tulpină
Plânge-o pasăre bătrână
Ea nu plânge că-i bătrână
Iși plânge că îi străină
Tri rânduri de pui o-avut
Și-amu nici unu nu îi.
Puii, puișorii mei
Când ați fost voi mititei
Am umblat pe arătură
Și v-am strâns sămânătură
Și v-am strâns sămânătură
Să vă pui mâncare-n gură
Și v-am dat tătă fărâma
Și io m-am lăsat flămândă
54
Amu c-am îmbătrânit
Penile mi s-o rărit
Clonțu mi s-o bătucit
Nimănui n-am trebuit
Când o fost la-ngropăciune
N-am avut parte de nime
Nime-n lume n-o vinit
Să mp puie în mormânt
Ș-am plecat din astă lume
Fără puiți lângă mine
Ș-am plecat din asta lume
Fără puiți lângă mine.
CE SARĂ DE VESELIE
Ce sară de veselie
A născut Sfânta Marie
S-a născut un fiu frumos
Și l-a botezat Hristos.
Împăratul cel de sus
Noi îi zicem și Iisus
Care sângele și-a dat
Pentru-al nostru mare păcat.
55
CÂND ADAM DIN RAI IEȘEA
Când Adam din Rai ieșea (bis)
Cu lacrimi de foc plângea
Taci Adame nu mai plânge
Nu vărsa lacrimi de sânge
O, Doamne da cum n-oi plânge
Că pânt-o mică greșeală
M-o țâpat din Rai afară
Și din mine-o rupt o floare
Râu la inimă mă doare
Și o rupt din rădăcină
Rău mă doare la inimă
Și de-atunci așa-am rămas
Ca o biată turturea
Care-și pierde soțâie
Umbla prin codri cântând
Creanga verde o ferește
Pă uscat tăt s-odihnește
Unde-i apa limpejoară
Ua tulbura din picioară
Ua tulbura și-așe-o be
56
C-așe-i și inima me
Ca roua de dimineață
Daca soarele lucește
Roua tata să topește
Mă gândesc l-ai mei părinți
Plângu-și cu lacrimi fierbinți
Mă gândesc l-a me măicuță
Plânge-și cu lacrimi calduță
Mă gândesc și l-al meu tată
Plange-și cu lacrimi de piatră.
MĂRUȚ MĂRGĂRITAR
Noi umblăm să colindăm
Măruț mărgăritar
Noi umblăm să colindăm
Pe la curți de boieri mari
Pe la curți de boieri mari
Da’ boierii nu-s acasa
Da’ boierii nu-s acasă
Că-s plecați la vânătoare
57
Să vâneze căprioare
Căprioare n-or aflat
Numa-un pui de iepuraș
Tinse pușca să-l împuste
Și săgeata să-l săgete
Hop, hop, hop, nu mă țintire
Că io nu-s ce pare-a fire
Ca-s Ionul Sântionului
Că-s Ionul Sântionului
Nănașul lui Dumnezeu
Nănașul lui Dumnezeu
Și m-o blestemat Maica
Și m-o blestemat Maica
58
Să fiu fiară de pădure
Să fiu fiară de pădure
Nouă ani și nouă luni
Și pe-atatea săptămâni
Dac-acelea plinile-oi
Jos la țară în Săvoi
Biserici deschide-mi-oi
Slujbe mândre face-voi
Să fii gazdă sănătoasă
Măruâ mărgăăritar
C-ai primit colinda noastră
Și la anul când venim
Mai bogați să vă găsim!
59
MULȚĂMITURĂ
Mulțam lui Dumnezău jupâne gazdă
Că am ajuns această sfântă sară de sărbătoare,
Numită sărbătoarea fârtaților, dragostea pârtaților
Doamne adă zâle bune
Și să ne veselim în lume
Doamne adă zile sfinte
Și de astăși înainte
Căci această sară Dumnezo o dat
Nime-n lume nu-I sărac
Oriunde intri în casă
Vezi colaci mândri pă masă
Colaci aleși de la Dumnezo trimăși
D-apoi cole-n colțu mesî
Este-o sticlă de o iagă
Chiar și mnie mi-ar fi dragă
Învălită-n flori de mac
Poate că-I bună de leac
Da și jupânu nostrum gazdă
Ar vrea să ne veselim
Și cu tăți s-o cuștiulim.
60

Fereastra Spre Trecut

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fereastra Spre Trecut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fereastră spre trecut 2021

FEREASTRĂ SPRE TRECUT

Foaie verde de trifoi,

Eu sunt Petran Raul Francesco, elev în clasa a

Buna! Sunt Botă Andreea Gabriela, m-am născut pe data de 20

Buna ziua! Ma numesc Dragos Lorena sunt în clasa a VI-a și am

Buna! Mă numesc Lorena Petrovan, m-am născut în data de 21

Buna! Sunt Pop Bogdan Andrei, am 13 ani și sunt

Bună! Sunt Pop Raffael, am 12 ani și sunt elev în clasa a-VI-a

Ma numesc Răzvan. Sunt din clasa a VI-a și locuiesc în Băiţa de

Mă numesc David Petran, am 13 ani

Mă numesc Ardelean Darius și am 13 ani

Ma numesc Petran Sorina Andra, am

Mă numesc Ruben Pop, sunt copilu` lui Ionel Pop

Numele meu este Dragoș Casian,

Mă numesc Darius Pop și cunt fiul lui

Mă numesc Sabou David, am 12 ani

Patric a lui Vasilea Florii Ciucălii și sunt elev în

Eu sunt Daiana și am 12 ani. Sunt

Eu sunt Cristian Rus dea-lui Costica Gabului Baita de sub Codru

Eu sunt Rob Emanuel, fiul Aurichii Baciului.

Numele meu este Crina Rozalia

În codreanul autentic putem identifica

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTE

TITLUL PROIECTULUI: PAŞTELE IN SAT LA NOI

COORDONATOR PROIECT: PETRAN RAUL FRANCESCO

Sărbătoarea Sfintelor Paște

Sâmbăta Mare și Noaptea de înviere

Costum popular femeiesc și bărbătesc

Mâncare tradițională de Paște

Cele mai cunoscute mâncăruri tradiționale de Paste sunt:

La urma, se coase partea pe unde a fost introdusă umplutura.

Un obicei păstrat în sat la noi este “mersul cu udatul”

REPREZENTANȚI DE SEAMĂ AI COMUNEI BĂIȚA DE SUB

ECHIPA: Pop Bogdan

Unul din cantecele consacrate este:

Mândru sat îi Băița

Mândru sat îi Băița, la, la, lai ,la

Georgiana Pop este din Băița de sub Codru,

Cel mai bine ar fi să o lăsăm pe ea să se prezinte singură:

Azi un vis se împlinește

În cununa de flori albe

Multe vise-am împletit

Aștept pe omul iubit.

Ionuț Teudean s-a născut în 24 August

Una din melodiile lui Ionuța Teudean este:

Unul din multele cântece ale lui Ionuș Uivaroși este:

DESPRE BĂIȚA DE SUB CODRU ȘI URMENIȘ

Cu ce se ocupau oamenii mai demult

Cum erau casele mai demult

Cum trăiau oamenii mai demult

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN ÎN FOLCLORUL

Curatenia de Craciun mai de mult

Mâncarea de Crăciun mai de mult

Cum arată o masă de Crăciun mai de mult

• Acest dant la sura se tine de sute de ani

Micii fotografi cercetători

PETRAN RAUL FRANCESCO, elev în clasa a IV-a

BOTĂ ANDREEA GABRIELA, elevă în clasa a VI-a

prosopul, a fost făcut de bunica mea Aurica Petran, în anul 1970.

Lingura de lemn, a fost făcută de bunicul meu, ...., în anul 1986.

Față de masă, țesută de vecina mea Floarea cand avea 6 ani.

Covorul. Acest covor a fost țesut de bunica mea Viorica Cazac