Scenariu activitate extracurriculară

Data: 10.10.2022

Participanți: Elevii clasei a IV-a

Locul desfășurării: IP Gimnaziul Brătuleni

Subiectul: Buneii mei-Mândrie,Onoare și Respect

Obiective:

 Identificarea imaginii proprii despre rolul şi importanţa

bunicilor în viaţa personală a fiecărei persoane;
 Interiorizarea unui sistem valoric afectiv propriu creat în baza
conceptului de familie, rude.
 Stimularea interesului și curiozității elevilor pentru
cunoaşterea colegilor şi a membrilor familiei acestora.
 Stabilirea unor relaţii afective, bazate pe încredere, respect
între bunici şi nepoţi.

Timp de realizare: 50 min.

Tehnologii educaționale

Metode și procedee: conversația, recitarea, observația,

descoperirea, interpretarea, audierea, discursul, etc.

Mijloace didactice: frunze, calculator, ecusoane, baloane, scaune

pentru bunei, etc.

1
Prezentator 1: Morocica Elvira
E miez de toamnă, în care splendida și divina dimineață revarsă peste mine raze
de amintiri, care se topesc în cuvinte, gânduri ce-mi zboară spre casa bunicilor,
care ațipește albă, străină, căzută în așteptarea noastră, a nepoților. În
nevinovetele seri, chipul buneilor dragi îmi fac noaptea liniștită, respir cu aerul ce
mi l-a oferit baștina lor.
Prezentator 2: Straticiuc Evelina
Dacă m-ar întreba cineva, pe cine port în sufletul meu zi de zi, aș răspunde
fără ezitare, desigur bunicii mei! Dacă într-o zi ar veni în zbor la mine vreo zână,
făcătoare de minuni și mi-ar acorda o singura dorință, știu ce aș cere de la ea,
sănătate pentru bunicul meu !
Prezentator 1:Morocica Elvira
Bună ziua și bine ați venit la activitatea noastra:
BUNEII MEI-MÂNDRIE,ONOARE ȘI RESPECT
Prezentator 2:Straticiuc Evelina
Explicația cuvântului:
Bunic-substantiv.persoană cu argint în păr și aur în inimă.Cunoscut și ca
povestitor neîntrecut,susținător necondiționat,răsfățător profesionist de nepoți.
Prezentator 1:Morocica Elvira
Bunica-substantiv, persoană care își oferă cu drag îmbrățișările ei calde.
Îsi aduce aminte mereu de realizările nepoților ei, neținând cont niciodată de
greșelile acestora.Iubește nepoții la nebunie.

Elev:Rădăcinile înțelepte : Mîndru M.,Bulancea G.,Cosiniuc D.

Orice om știe că-n lume
Rădăcini are străbune,
Ce-l susține întreaga viață
Și-l îndeamnă cu povață.

Iată,bunul de pe tata
Zice cum să-mi iubesc vatra.
Cum să cresc și să strâng poama,

2
Știe bunul de pe mama.

Hărnicia de furnice
O învăț de la bunice
Om ca să rămân mereu,
Învăț de la neamul meu.

Cântec: Bunica
https://www.youtube.com/watch?v=OILqCxJsjaA
Muzică și text: Maria Ene Interpretare: Andra Gogan

Păru-i strâns într-un bulgăre de nea,

Ochelarii cu ramă de baga,
Chiar şi fetiţa cu chibrituri mult o mai iubea
Şi-o iubeşte oricine, zău aşa!

E bunica, despre ea s-au scris poveşti câte vrei

Îi e drag să stea mereu între nepoţei,
Să-i alinte, să-i răsfeţe,
Să le dea poveţe
Şi să-i certe uneori, însă… cu blândeţe!

Împleteşte orişice din gheme mici,

Numai bune pentru joaca unor pisici
Şi în urmă-i lasă-n schimb, când pleacă dintr-un loc,
Un parfum plăcut de busuioc.

E bunica, despre ea s-au scris poveşti câte vrei

Îi e drag să stea mereu între nepoţei,
Să-i alinte, să-i răsfeţe,
Să le dea poveţe
Şi să-i certe uneori, însă… cu blândeţe!

Elev:Casa părintească Evelina Gheorghița

Casa părintească-
Leagăn de copii,
În ea și azi povestea
Te-așteaptă ca să vii.
Casa părintească-
Cum s-o uiți, tu, poți?
3
 Ea și azi mai crește
Droaie de nepoți.
Casa părintească-
Liniștea-ți umbrește,
Când zăpada deasă,
Tâmpla îți albește.

Elev:Avea bunicul meu ceva,ce nimeni altul nu avea ...Cataraga M.,Plop A.

„Avea bunicul meu ceva
ce nimeni altul nu avea:
avea un munte de blândețe
și urme adânci de tinerețe,
avea privirea luminoasă
sub ochelari cu rama groasă,
avea cuvinte potrivite
și daruri neobișnuite...
Avea un pod în care stam
când înspre lumea mea fugeam:
cu fân, cu scânduri, cereale,
cu cărți, reviste și ziare,
cu scule-n lăzi orânduite.
și cuie noi sau ruginite,
cu un anume foarfece
cu care-și tundea oile.
Acolo sus, în podul lui,
era și roata timpului.
și o- învârteam iscoditor,
și în trecut și-n viitor.
Avea un leagăn minunat
de-o grindă groasă atârnat
și îmi plăcea în zbor să cânt
și nimeni zborul nu mi-a frânt.
c-am fost acolo, și mai sunt!
Avea un nuc și un cireș
în care mă urcam ades,
livezi cu pruni, butoaie adânci
în care prunele s-arunci,
și-avea, în serile cu ger,
și țuică fiartă cu piper.
Avea un plug, cu el ara,
pământul și-l însămânța
și niciodată n-a lăsat
pământu-n rugă nelucrat!
Și-acum din cer, de sus din stele,
el ară-n gândurile mele,

4
c-avea dreptate când mi-a zis
că va pleca în paradis !
Avea bunicul meu cel bun,
în vene sevă de gorun,
avea bunicul meu cel drag
dulceața fructelor de frag.
Avea bunicul meu iubit
ceva frumos, neprihănit:
avea copilăria mea
și a plecat cu tot cu ea!”

Cântec :Bunicul meu

https://www.youtube.com/watch?v=_kayjh-r5Dw
E prietenul meu,
E așa cum vreau eu,
Știe năzdrăvănii
Și îmi dă jucării.

Bunicul meu
E cu mine mereu
Și adesea îmi pare
Un copil mai mare:
Se dă și el
Cu mine în carusel,
Dar grija-i e de adult…
Îl iubesc foarte mult!

Mi se pare că este
Un erou din poveste:
N-are nici un defect,
E bunicul perfect!

Bunicul meu
E cu mine mereu
Și adesea îmi pare
Un copil mai mare:
Se dă și el
Cu mine în carusel,
Dar grija-i e de adult…
Îl iubesc foarte mult!

5
Elev: Eu și bunicul” Popescu T.,Popescu I.
„Stau în brațe la bunicul
Și îmi place, și e bine,
Știti de ce? Fiindcă bunicul
Tare seamănă cu… mine.
Când era bunicul mic
Și -ncă nu-mi era bunic,
Semăna cu mine, zău!
Tare drag mi-e bunul meu.”

Elev :La mulți ani, bunica mea!” Cigoreanu V., Toderaș V.

„Bunicuțo, eu sunt mic.
Ține-mă în brațe-un pic.
Și mângâie-mi obrăjorii.
Hai, șterge-mi și ochișorii!

M-ai certat… și-am plâns puțin.

Buni, tot la tine vin
Să-ți șoptesc de ziua ta:
„Te iubesc, bunica mea!”

Scenetă-Ridichea uriașă
Povestitorul-Sajin Sabrina
Moșul- Baican Liviu
Baba-Michicin Sorina
Măriuca- Plop Alexandrina
Azorică-Michicin Mihail
Pisica-Drosu Evelina
Șoricelul-Cataraga Miroslava

Povestitorul:
Dragi copii, vă spun îndată
O poveste minunată:
Într-o zi cu soare plină
S-a dus moşul în grădină,
Să plivească şi să scoată
Din pământ ridichi şi ceapă.
Cum mergea el printre straturi
Să culeagă zarzavaturi
6
Dintr-o dată a văzut,
Din pământ cum a crescut
O ridiche uriaşă,.
Moşul s-a oprit din cale,
A privit-o cu mirare
Şi tiptil, tiptil s-a dus,
Mai aproape şi a spus:
Moșul:
’’Dac-o scot facem din ea
Sălăţele câte-om vrea!’’
Povestitorul: Apucând-o de cotor
Trase singur binişor
Fără niciun ajutor.
Toţi: Hei-rup, hei-rup!
Hai, ridiche uriaşă,
Te ducem la noi acasă!
Povestitorul: Dar ridichii nici nu-i pasă
Din pământ nu vrea să iasă.
Moşul : Nu pot singur, ce-s de vină?
Babă, babo, vină, vină
De m-ajută ca să scot
Uriaşa din grădină!
Baba:Iaca, viu, dar de ce oare
A crescut aşa de mare?
Moşul: Lasă, lasă, nu-ntreba
Eu apuc de frunza aşa.
Ia-mă de mijloc, nu sta !
Toţi: Hei-rup, hei-rup! Hai, ridiche uriaşă,
Să te ducem la noi acasă!
Moşul : Vai, ce greu se lasă scoasă!
Baba: Stai, moşnege binişor
Să mai chem un ajutor.
Măriucă, vino repejor!
Măriuca: Bunicuţo, vin în zbor!
Moşul: Eu apuc de frunze aşa,
Baba de cămaşa mea!
Baba: Măriucă, nu mai sta
Prinde cingătoarea mea!
Toţi: Hei-rup, hei-rup!
Hai, ridiche uriaşă,
Să te ducem la noi acasă.
Povestitorul: Dar ridichii nici nu-i pasă
Din pământ nu vrea să iasă.

7
Măriuca: Ia să-l chem pe Azorică,
Nici acum nu îți e frică?
Azorică, Azorică!
Moşul : Eu apuc de frunze aşa,
Baba de cămaşa mea!
Baba: Măriucă, nu mai sta
Prinde cingătoarea mea!

Măriuca: Haide, haide Azorică

Trage tare fără frică!
Toţi: Hei-rup, hei-rup! Hai, ridiche uriaşă,
Te ducem la noi acasă!
Povestitorul: Dar ridichii nici nu-i pasă
Din pământ nu vrea să iasă.
Moşul: Ce ne facem,fraţilor,
Ne mai trebuie un ajutor!
Măriuca: Pisicuţă, miorlăilă,
Vino repede-n grădină
S-o scoatem din rădăcină!
Baba: Măriucă, nu mai sta
Prinde cingătoarea mea!
Măriuca: Hai mai repede Azorică,
Trage, trage, fără frică!
Tu, pisică, ia-l îndată
Pe Azorică chiar de coadă!
Pisica: Nu suntem de-ajuns, vezi bine,
Iată-un şoricel că vine!
Să-l primim cum se cuvine!
Toţi: Vino, te rugăm frumos,
Poate ne eşti de folos!
Moşul: Eu apuc de frunze aşa,
Baba de cămaşa mea!
Baba: Măriucă, nu mai sta
Prinde cingătoarea mea!
Azorică: Hai şi tu mai lasă frica,
Trage, Chiţ, cât poţi pisica!
Toţi: Hei-rup, hei-rup!
Hai, ridiche uriaşă,
Să te ducem la noi acasă.
Pisica: Aţi văzut cum a ieşit
Dacă noi toţi ne-am unit?
Şoricelul: Hai, ridiche uriaşă,
Hai la noi acasă!
8
Să mâncăm să ne jucăm,
Cu toţi să ne bucurăm!

Toți (cântec)
Ridichea, ridichea,
Am tras ridichea,
Am scos ridichea,
S-o ducem acasă,
S-o punem pe masă,
S-o facem salată.
S-o mâncăm pe toată.
Moşul, băbuţa şi cu fetiţa,
Câine, pisică, Chiţ fără fric.

Elev: La mulţi ani, bunico! Secrieru M.,Lupeca S.,Babin I.

Toată ziua, ca furnica,
Îi dă zor, cu spor, bunica.
Paşii ei, târâş, în pripă
Nu stau locului o clipă.

Faţa-i blândă e brăzdată

Dar nu-i tristă niciodată,
Şi chiar dacă oboseşte
În ochi soarele-i sclipeşte.

Nu e zi ca să nu-i vie
Nepoţei în ospeţie,
Ca să guste din bucate
De bunica preparate...

Cântec: Mi-o zis mama ca mi-o da https://www.youtube.com/watch?

v=fum5GhfWkGE

Mi-o zis mama ca mi-o da

Valeleu, valeleu
Zestre cand m-oi marita
Valeu, valeu, valeleu

Douazeci de perne mari

Valeleu, valeleu
Toate pline de tantari
Valeu, valeu, valeleu

9
Douazeci de perne mici
Valeleu, valeleu
Toate pline de furnici
Valeu, valeu, valeleu

Douazeci de perne moi

Valeleu, valeleu
Toate pline de gunoi
Valeu, valeu, valeleu
Douazeci de poloboace
Valeleu, valeleu
Far' de fund si far' de doage
Valeu, valeu, valeleu
Doua rate cracanate
Valeleu, valeleu
Astea cica-s vaci cu lapte
Valeu, valeu, valeleu

Elev:AVEA BUNICA, de Aurelia Panait Ciobanu P., Michicin S.

Avea bunica mea de toate:
Avea o prispă cu mușcate,
Avea fântână, pâine, sare,
Avea putere și răbdare.

Avea credință și iubire

Și-un dor nespus de nemurire,
Avea un cal la o căruță,
Și lapte bun de la văcuță.

Avea povești nenumărate

Și cântece nemaicântate,
Și le spunea adeseori
La clacă și la șezători.

Avea o sobă, un vătrai,

Avea și gura mea de rai!...
Nu mai găsesc ce a lăsat,
Căci satul s-a modernizat:

Nu mai zăreşti ca altă dată

10
La geamuri floarea de mușcată,
Văd atârnate la balcon:
Begonii și rhododendron....

Fântâna e necurățată,
Căci se consumă apă plată.
Văcuțe sunt puține-n sat,
Bem lapte pasteurizat.

Căruţe vezi foarte puţine,

Dar te-întâlneşti cu limuzine.
Nu mai există șezători,
Cu basme și cu ghicitori,

Pe potecuţa spre vecini

Crescut-au spini şi mărăcini
Căci avem facebook și așa
Știm noi a socializa...

Nu mai avem deloc răbdare,

Bisericile sfinte-s goale,
Porunca dată, să iubim,
Deloc nu ne-o mai amintim!

Bunico, satul de poveste

Azi îl vedem, dar nu mai este..

Dans:Coasa
https://www.youtube.com/watch?v=aA2QBHHohuY

Elev: La bunici – Chira Cristian

La bunici dacă te duci

Îți dau mere dulci și nuci
Și pe obraz o sărutare
Să crești sănătos și mare

Provocări pentru bunici:

1.Cea mai mare minciună pe care ați spus-o nepoților?

11
2. Cum vă alintați nepoțeii?
3. Mâncarea preferată a nepoțelului?
4. Cea mai mare peripeție făcută de nepoțel/nepoțică?
5. Cea mai utilizată minciuna a nepotului/nepoatei ?
6.Jocul preferat al nepoțeilor?
7. Care a fost momentul de mandrie maxima din viata bunicule / bunico ?
8.Povestește despre copilăria dumitale.
9.Care este,după dumneata,rețeta fericirii în viață?
10.Ce momente fericite din copilărie vă amintiți?

Elev:Familia mea -Cigoreanu Vladimir

O familie, dragi copii,
E iubire zi de zi,
Este mama mea frumoasa,
Si toti cei dragi de acasa
.Este tata, e bunica,
Sunt bunicul si pisica,
Si mai am un catelus
Cu boticul ca de plus

Cântecul :Familia mea

https://www.youtube.com/watch?v=l_l73DzfCHw

Muzică: Nathalie Gheorghiu

Text: Raluca Andrei și Nathalie Gheorghiu
Interpretare: Raluca Andrei

E frumoasă, e bună, grijulie mereu.

Ea mă ține de mână și e îngerul meu.
Mămica mea, mâini de catifea,
Mă mângâie cu drag, mă-ntâmpină în prag.
Mămica mea, pentru mine stea,
Îmi cântă-ncetișor și-mi spune "Somn ușor!"

E înalt și puternic ca un prinț din povești.

Ne jucăm de-a de toate cum tu nici nu gândești.
Tăticul meu, jucăus mereu,
Mă poartă după gât, cu el nu mi-e urât.
Tăticul meu e ca un erou
Sau cavaler pe cal, tăticul ideal.
12
Are părul ca neaua, spune-ntruna povești.
Are doar vorbe bune, chiar și-atunci când greșești.
Bunica mea, glas de catifea,
Mă-nvață poezii și jocuri de copii.
Bunica mea, merg în parc cu ea.
În leagăn noi ne dăm, cu creta desenăm.

Pe genunchi el m-așază, stă cu mine oricât.

Și-mi explică întruna câte sunt pe Pământ.
Bunicul meu, înțelept mereu,
Orice l-aș întreba, răspunsul voi afla.
Bunicul meu, e dibaci, zic eu.
Și cel mai priceput, în toate ne-ntrecut.

Toate-s bune, dar seara, când mă duc la somnic,

Eu îmi rog îngerașul să m-asculte un pic.
Și-i spun așa: tare te-aș ruga
Să-mi dai un frățior, așa mai mărișor.
Sau surioară, mai mărișoară,
Să știe să vorbească și mult să mă iubească.

Elev:Când credeai că nu te văd-Gucovschii Mihaela

 Când credeai că nu te văd, ai hrănit un câine vagabond şi am învăţat
că este bine să mă îngrijesc până şi de animale.
 Când credeai că nu te văd, mi-ai pregătit prăjitura preferată şi am
învăţat că există lucruri aparent neînsemnate, ce se pot transforma în
daruri speciale în viaţa noastră.
 Când credeai că nu te văd, ai rostit o rugăciune şi am învăţat că există
un Dumnezeu cu care pot sta de vorbă. Am învăţat să mă încred în El.
 Când credeai că nu te văd, ai pregătit o masă pentru o cunoştinţă
bolnavă şi am învăţat că trebuie să ne îngrijim de aproapele nostru.
 Când credeai că nu te văd, ai jertfit din timpul şi din banii tăi pentru
oameni care duceau lipsă. Am învăţat că cei care au mai mult trebuie
să dea celor ce au mai puţin.
 Când credeai că nu te văd, m-ai sărutat de „noapte bună” şi m-am
simţit iubită şi în siguranţă.
 Când credeai că nu te văd, ochii ţi s-au umplut de lacrimi şi am
învăţat că există lucruri dureroase în viaţă, dar nu este o ruşine atunci
când vărsăm lacrimi.
 Când credeai că nu te văd, m-ai susţinut din umbră şi am vrut să dau
tot ce am mai bun din mine.

13
  Când credeai că nu te văd, te-am privit şi am venit să-ţi spun:
„Îţi mulţumesc pentru toate lucrurile pe care le-am văzut când
credeai că nu te vad!”
Elev: Să nu uitați”- de Viorel Tudorache Gucovschii Mihail
„Să nu uitați să mulțumiți
Acelor bătrânei ce v-au crescut
Chiar dacă azi sunt gârboviți
V-au dat cândva tot ce-au avut
Nu vă uitați că nu au dinți
Ci mai degrabă să luați seamă
Că v-au servit de drept părinți
Când mama nu era prin preajmă
Să nu uitați nici de spinarea
Ce v-a cărat cu-atâta drag
Măcar când vine sărbătoarea
Să le mai poposiți în prag
Adulți de azi, copii de ieri
Să nu uitați un singur lucru:
Cele mai calde primăveri
Au fost la țară la bunicu’
Să nu uitați, cu drag au dat
Din timpul lor, să deveniți
Oamenii buni, de respectat
Să mergeți să le mulțumiți!”

14
1.Cea mai mare minciună pe care ați spus-o
nepoților?

2. Cum vă alintați nepoțeii?

3. Mâncarea preferată a nepoțelului?

4. Cea mai mare peripeție făcută de

nepoțel/nepoțică?

5. Cea mai utilizată minciuna a nepotului/nepoatei ?

6.Jocul preferat al nepoțeilor?

7. Care a fost momentul de mandrie maxima din

viata bunicule / bunico ?

8.Povestește despre copilăria dumitale.

9.Care este,după dumneata,rețeta fericirii în viață?

10.Ce momente fericite din copilărie vă amintiți?

15
Când credeai că nu te văd
 Când credeai că nu te văd, ai hrănit un câine
vagabond şi am învăţat că este bine să mă îngrijesc
până şi de animale.
 Când credeai că nu te văd, mi-ai pregătit prăjitura
preferată şi am învăţat că există lucruri aparent
neînsemnate, ce se pot transforma în daruri speciale
în viaţa noastră.
 Când credeai că nu te văd, ai rostit o rugăciune şi am
învăţat că există un Dumnezeu cu care pot sta de
vorbă. Am învăţat să mă încred în El.
 Când credeai că nu te văd, ai pregătit o masă pentru o
cunoştinţă bolnavă şi am învăţat că trebuie să ne
îngrijim de aproapele nostru.
 Când credeai că nu te văd, ai jertfit din timpul şi din
banii tăi pentru oameni care duceau lipsă. Am învăţat
că cei care au mai mult trebuie să dea celor ce au mai
puţin.
 Când credeai că nu te văd, m-ai sărutat de „noapte
bună” şi m-am simţit iubită şi în siguranţă.
 Când credeai că nu te văd, ochii ţi s-au umplut de
lacrimi şi am învăţat că există lucruri dureroase în
viaţă, dar nu este o ruşine atunci când vărsăm lacrimi.
 Când credeai că nu te văd, m-ai susţinut din umbră şi
am vrut să dau tot ce am mai bun din mine.
 Când credeai că nu te văd, te-am privit şi am venit să-
ţi spun:
„Îţi mulţumesc pentru toate lucrurile pe care le-am
văzut când credeai că nu te vad!”

16