Copii cuminti A sosit ! Cine-a sosit? Noi pe nimeni n-am poftit ! Toamna, iat-o ! E aici ! N-o vedem !

Nu tim ce zici ! Bine,-atunci cine-a lsat coji de nuci n vrf de pat ? Sau, n prag, plini de noroi, pantofiorii cei mai noi ? Iar umbrela de ce-n soare de trei zile i-o culoare st, s-mi spunei, vreau s tiu ! Findc s-a fcut trziu ! i suntem copii cumini ! i-am dus singuri napoi vara,-acas, la prini ! O fetita mititica

i la baie m-nsoete C-i din plastic i plutete! Mos Arici

Mo Arici e suprat! Cine ziua i-a stricat? Vai, m-au prins nite copii Nu tii ce-am putut pi! Mi-au cntat, m-au pus s joc! Dar eu n-am putut deloc! C-s btrn i bolnvior i m doare un picior! Nici s dorm nu mai pot bine C mi-a fost aa ruine! Dar le-am spus c Aricel, Care-mi este nepoel, Ar fi tare ncntat S se-ntreac la jucat! Toat ziua asta face: Nu st locului i pace! Vulpea hoata

St la soare vulpea hoa i gina n-o nha. O convinge cu sfial, C vrea hran vegetal. Cine-o crede, oare cine? tii voi dragi copii, mai bine! Vulpea chiar mnnc oare Fructe, sucuri naturale? Sau cnd vede o friptur i sclipesc toi dini-n gur? Cea mai dulce

O feti mititic, Doarme legnat. Mama-i spune floricic i-i citete cteodat, Povestiri pentru copii, Somnul dulce s i vin, ntmplrile hazlii, S se-aud n surdin. Pleoapele i se nchid ntr-o lume de poveti, Visele se redeschid, i adoarme, ct clipeti. Soricelul Publicitate Chi-chi-chi e-un oricel Mic, sfios i cuminel. St n cas la bunica, E prieten cu pisica. Eu nu-l cert c seara vine i se joac-n pat cu mine!

- Mami, cine sunt eu? - Tu, draga mea feti, eti o frm de iconi un ngera fr vin agat de un nimbul unui sfnt scldat n lumin

Tu eti o guri de aur, o mic fctoare de minunii n lumea prinilor suprai - sau nu - pe copii Tu eti prima nota muzical pe care inima mamei tale a nvat-o la coal Eti un zmbet cu mustcioar de ciocolat, fr ndoial, cea mai dulce fiin care i-a ieit tatei n cale vreodat Azorel Azorel e, tii i voi, Pripit de-o zi la noi. L-am culcat sub plpumioar Dar nu-i place, c e var! Dintr-o ceac de lptic A gustat numai un pic. Mi, de ce-o fi suprat? Zice tata ncruntat. Am aflat! Umblnd hai-hui S-a pierdut de mama lui! Rila-iepurasul gri Ril-iepuraul gri Are a v povesti Cum a ronit bomboane i alune i batoane! El tia de la prini Despre peria de dini, Despre past i splat ns nici nu i-a psat! Cum n-a fost asculttor, Azi l doare-un dinior. Morcovi dac-ar fi mncat De durere-ar fi scpat! Galbenusul

s descopere cum se nmulesc prin ou culorile i nici timpul copiilor ndeajuns de curioi ca s tie cte glbenuuri ncap n gogoi Stelele

Sus, pe cerul clar, sunt stele Sau iraguri de mrgele, Din poveti cu tlc aduse i la gtul nopii puse? Lacrimi sunt, de bucurie, Smulse din copilrie? Nu, sunt diniori de lapte Aruncai n sus, spre noapte! Norul Din senin, pe cer de var Nori pufoi ncep s-apar. Peste flori, peste grdin Ploaia picur lumin! Norul gri vrea s se joace! Multe bli pe strad face! Nor pozna! Ia uite-l! Nu-i! A plecat pe cer hai-hui! Acum pot s vd i eu Cum apare-un curcubeu! Zana curcubeului Sus n cer pe-un nor de puf i stpn pe vzduh, Locuiete-o zn mic, Firav i subiric. Mini gingae ca de floare, Plete galbene de soare, Ochi de peruzea, senini, Pielea alb ca de crini. Din rochia ei de flori Se tot scutur culori i se-nir peste zare Curcubeie de petale! Puf, gandacul

De ce este galben pe dinuntru un ou?

Pentru c, fiind rupt din soare, puiul din el nu poate s aib alt culoare nc nu a venit vremea ca florile Puf, gndacul, s-a trezit

Astzi pe la ora nou i a vrut, foarte grbit, Ca s fac-un du de rou. Sub o floare de isop, Linitit, s-a aezat. ns, n-a curs nici un strop! Oare ce s-a ntmplat? Soarele a rs de el, i un fluture de noapte L-a-nvat pe gndcel: Scoal-te la ora apte! Picturile de ploaie Cad pe geam. S-a nnorat! Vntul sufl cu putere, Sus, un fulger s-a iscat! O fi asta o furtun, Cum l-am auzit pe tata? Mama spune c afar, Plou-ntruna, cu gleata! Am privit pe geam, mirat, S-neleg. Cci cine, oare, St n cer, s toarne ap, C-o gleat-aa de mare?

Furtuna

Tudorel nu vrea sa doarma Vin piticii prin perete Hai la nani! Dormi biete! Patul moale i curat Te ateapt! Nu-i pcat C nu vrei s dormi deloc? Bat la u: Cioc, cioc, cioc! Visele i cu Mo Ene S i se strecoare-n gene. Somn uor ar vrea s-i spun Noapte bun! Noapte bun! Ciufi Ciufi nu-i dect un pui Prsit de mama lui! Nu-i deloc adevrat! Puiul nu a ascultat! Vrbioi zglobiu mereu, A fcut un lucru ru. De prini s-a furiat i din cuib el a zburat! Toat ziua, cam flmnd, Ma a rmas la pnd. L-a scpat din gheara ei, Curajosul pici, Matei! Vrabia, mmica lui, L-a certat aspru pe pui. Ciufi-i tare speriat! A greit, noi l-am iertat! Brotacul si limonada

Un brotac verde-smarald, Fiindc i era prea cald, i-ar fi vrut s fac-o baie, i dorea un strop de ploaie. Soarele-i dogoritor i pe cer nu-i nici un nor, Prea departe este lacul! Tot orcia brotacul. Dar sub vie, e-o teras, Trei pahare stau pe-o mas. Vrnd mai bine s le vad, A czut n limonad!

Clopotelul fermecat Am primit un clopoel! Oare ce-am s fac cu el? Ai s-l iei la colindat, La urat i semnat! Anul bun n clinchet drag, Celor ce-l primesc n prag! Cling, cling, cling, cnd el rsun Toat lumea e mai bun, Lucrurile-s mai cu spor i cei mici de ajutor. Tat, cnd l-ai cumprat, Ai tiut c-i fermecat?

Cati bunici am? Tat, de ce toi copiii Au bunici mai muli ca mine? Oare eu n-am fost cuminte Sau nu tiu s numr bine? Azi mi-a povestit mmica De bunicul de la ar C-i plecat n cer i poate Doar n vis o s apar! Stau i m ntreb adesea Chiar de sunt cam mititel Oare-o fi tiind bunicul C mai are-un nepoel?

Morcovelul cu codita Morcovelul cu codita A crescut in gradinita Iar mamica l-a luat Si in ciorba l-a tocat: Toc, toc, toc! Ciorba e pe foc Pentru-a mea fetita De la gradinita Tac, tac, tac Pentru-al meu baiat Marunt l-am tocat... Vitamine si culoare Gustu-i bun - iti place oare? Zi de zi el te ajuta In ciorbita si in supa

Si in orisice mancare Ca tu sa cresti mare, mare! - Stii copiii de la scoala? Ia mananca morcovei, Ca sa cresti mare ca ei! II. Morcovelul cu codita A crescut in gradinita Si mamica l-a luat Si la ciorba la tocat. Toc, toc, toc

Ciorba e pe foc Sa o pape-a mea fetita Cand vine de la gradinita III. Morcovelul cu codita A crescut in gradinita Si mamica lui l-a luat Si in supa l-a tocat Toc, toc, toc, Supa e pe foc Buna si gustoasa Hai copiii la masa

O fetita cu funtita Poezii pentru Iepuras Iepurasul cel motat A venit tare-ncarcat Oua rosii ne-a adus Cinste Domnului Iisus! (piersikutza) O fetita cu fundita Se ducea la gradinita Si mamica o-ntreba: "Un'te duci fetita mea?" "Ia ma duc la gradinita Sa ma fac o doctorita Dar taticu-i suparat Ca n-are si el baiat Sa il dea pe santier Sa il faca inginer Omul de zapada Sprijinit intr-un toiag Sta-n ograda un mosneag Poarta-n cap o oala veche, Rasturnata pe-o ureche.

Iepurasul mustacios Pentru-un Paste delicios Va aduce la copii Dulciuri, haine...bucurii. (cristina.popesku ) Iepurasul cel cochet Cica e in faliment N-o sa-mi aduca nimic Cu toate ca sunt pitic... (jeanina) Intr-o zi, un copias Mi-a spus despre Iepuras: "Face oua...nu mai naste!" "Recunosc...dar doar de...Paste." (cameliamichis) Iepurica mea cea buna Pe rochita a vrut sa-si puna Nasturei din ousoare Si la urechiusa-o floare. (Sherydan) Iepurasul urecheat A venit la noi in sat Cu un ou incondeiat Caci Hristos a inviat! (bianca_gemini) Cine bate-n usa mea Si-mi ofera o acadea? Ei, hai, chiar nu ati ghicit? Iepuras...bine ai venit! (mariel) Am aflat ca Tupa-Tup Nu se mai teme de lup, Si-a venit la noi in sat Cu bomboane incarcat (dumiver) Stimate domn Iepuras, Si eu sunt tot dragalas. Si de Paste as vrea mult soare, Ca sa mergem la plimbare.

Ochii negri si luciosi Sunt carbuni din vatra scosi Nu-i lipseste nici lulea! Parca pufaie din ea! Iar pe piept, perechei, perechi Are mosul nasturi vechi Si mai are si-un nas ros Ca o creasta de cocos.

Mama mea m-a invatat Ca sa fiu mereu curat. Serile si dimineata Sa-mi spal mainile si fata, Pe urechi, pe ochi pe gat

E de ajuns numai atat? Nu-i de-ajuns ca peste zi Ma pot iarasi murdari.

Sus pe cer sunt numai stele, pe pmnt sunt floricele ,dar nici una dintre ele nu sunt ca ochii mamei mele. Doctorita Cu sort alb peste rochita Eu sunt astazi doctorita! Am seringa si-i facuta Dintr-un cui Si-un dop de pluta. Pe papusa si pe Vlad Grijulie i-am culcat. Am sa-i spal, le fac injectii Si-i mai incalzesc cu frectii. Intr-un ceas ii scol voiosi, Odihniti si sanatosi! Ceapa Toti copii din camine La un loc s-au adunat. De seminte pumnu-i plin; Azi e zi de-nsamantat. In pamant scobim culcusul Cald semintelor sa tina, Pana vom vedea urcusul Plantei noastre spre lumina. Oana tine-n mana ei Bulbi rotunzi si mititei. Ii sadeste-apoi cu randul, Uda harnica pamantul. Pana va zari cu ochii Ceapa grea cu sapte rochii. Ratoiul bucatar La vagonul-restaurant E ratoiul elegant.

Catelusul schiop Eu am numai trei picioare, Si de-abia ma misc: top, top, Rad cand ma-ntalnesc copiii, Si ma cheama "cuciu schiop". Fratii mei ceilalti se joaca Cu copiii toti, dar eu Nu pot alerga ca dansii, Ca sunt schiop si cad mereu! Si stau singur toata ziua Si plang mult cand ma gandesc Ca tot schiop voi fi de-acuma Si tot trist am sa traiesc. Si cand ma gandesc ce bine M-as juca si eu acum, Si-as latra si eu din poarta La copiii de pe drum!... Cat sunt de frumosi copiii Cei cuminti, si cat de mult Mi-ar placea sa stau cu dansii, Sa ma joc si sa-i ascult! Dar copiii rai la suflet Sunt urati, precum e-acel Care m-a schiopat pe mine, Si nu-i pot iubi de fel... M-a lovit din rautate Cu o piatra in picior, Si-am zacut, si-am plans atata, De credeam ca am sa mor... Acum vine si-mi da zahar Si ar vrea sa-mi fie bun, Si-as putea sa-l musc odata De picior, sa ma razbun, Dar il las asa, sa vada Raul, ca un biet catel Are inima mai buna Decat a avut-o el. Pufulet Pufulet e un pisoi Cu mustati albe si moi Ziua toata el se joaca Cu un nod de la cravata Dar tarziu, pe inserat Se taraste-ncet spre pat. - Pufulet, ce sa-ntamplat ? - Sunt bolnav si obosit Nodul, iar m-a pacalit Toata ziua-am alergat M-a tot prins, dar am scapat. - Si... de ce esti bolnavior ? - Miau, miau miau! de-atata trap Am uitat laptic sa pap Iar burtica asta mica Plange ca ii e fomica Dar imi e asa somnic Ca nu pot sa pap nimic.

Cu un sort legat la gusa, Scoate capul grav pe usa: Pentru pranz am sa va fac Cozonac cu mac, mac, mac. !

Si zacand asa in pat Toata noaptea s-a vaitat Din labute a tot dat, A tot plans, a mieunat... Dar de zi cand s-a crapat Tot lapticul l-a papat Si acum e vesel tare Caci burtica nu-l mai doare.

Ferfenitele-i atarna Si pe ochi, pe nara carna, Si se-ncurca si descurca, Parca-i scos din calti pe furca. Are insa o ureche De pungas fara pareche. Da tarcoale la cotet, Ciufulit si-asa laiet, Asteptand un ceas si doua O gaina sa se oua, Care canta cotcodace, Proaspat oul cand si-l face. De cand e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie, Si, pe branci, taras, grabis, Se strecoara pe furis. Pune laba, ia cu botul Si-nghite oul cu totul. - "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. - "L-a mancat!" "Stai nitel, ca te dezvat Fara matura si bat. Te invata mama minte." Si i-a dat un ou fierbinte. Dar decum l-a imbucat, Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat. Cand se uita la gaina, Cu culcusul lui, vecina, Zice Zdreanta-n gandul lui "S-a facut a dracului!" Degetutele Degetul cel mare pleaca la plimbare, Aratatorul duce bastonul, Mijlociul duce pardesiul, Inelarul duce geamantanul, Iar degetul mic, fiindca e pitic, Nu duce nimic Asta merge cu purceii, asta merge cu viteii, asta face aschiute , asta face placintute, asta zice: valeu valeu-da-mi si mie ca si mama ti-o dat tie.

Poezie: Closca Cot-cot-cot, Cot-cot-cot, Fac si eu ce pot, ce pot Cot-co-dac, Cot-co-dac, Puii sa-mi impac... Ciugulesc, ma zbarlesc, Si mi-i chem, mi-i chem mereu, Ca nu-i las, nici un pas, Far'de mine, eu. Si le-adun ce-i mai bun -Si seara, cu drag, le spun Cot-co-dac, Cot-co-dac, Basme sa-i impac. Clonc-clonc-clonc, Clonc-clonc-clonc, Si-i adorm apoi asa, Incalziti si paziti Sub aripa mea. Ceata lui Pitigoi Ceata lui pitigoi, Trece mandra prin zavoi. Toti luptatori de soi, Dai intr-unul tipa doi. Aualeu ce taraboi, Dai intr-unul tipa doi. Aualeu ce taraboi, Dai intr-unul tipa doi. Ageri ca niste zmei Si cu pusca dupa ei. Sprinteni si ochesei, Latra cainii dupa ei Ham, ham, ham langa bordei, Latra cainii dupa ei. Ham, ham ham langa bordei, Latra cainii dupa ei. . Zdreanta L-ati vazut cumva pe Zdreanta, Cel cu ochii de faianta? E un caine zdrenturos De flocos, dar e frumos. Parca-i strans din petice, Ca sa-l tot impiedice,

Gandacelul - De ce m-ai prins in pumnul tau, Copil frumos, tu nu stii oare Ca-s mic si eu si ca ma doare De ce ma strangi asa de rau? Copil ca tine sunt si eu, Si-mi place sa ma joc si mie, Si mila trebuie sa-ti fie De spaima si de plansul meu!

De ce sa vrei sa ma omori? Ca am si eu parinti ca tine, Si-ar plange mama dupa mine, Si-ar plange bietele surori, Si-ar plange tata mult de tot Caci am trait abia trei zile, Indura-te de ei, copile, Si lasa-ma, ca nu mai pot!... Asa plangea un gandacel In pumnul ce-l strangea sa-l rupa Si l-a deschis copilul dupa Ce n-a mai fost nimic din el! A incercat sa-l mai invie Suflandu-i aripile-n vant, Dar a cazut in tarna frant Si-ntepenit pentru vecie!... Scarbit de fapta ta cea rea Degeaba plangi, acum, copile, Ci du-te-n casa-acum si zi-le Parintilor isprava ta. Si zi-le ca de-acum ai vrea Sa ocrotesti cu bunatate, In cale-ti, orice vietate, Oricat de far-de-nsemnatate Si-oricat de mica ar fi ea! Pisicuta pis,pis,pis Pisicuta, pis, pis, pis, Te-am visat azi-noapte-n vis, Te spalam, te pieptanam, Funda rosie-ti puneam. Iar tu cu labuta, Mi-ai zgariat manuta. Pisicuta noastra are Ochii verzi si blana moale Doarme, toarce si viseaza Ca de-acuma tricoteaza Numai dintr-un firicel Vesta pentru-un soricel. "Puisorul cafeniu" A iesit din ou la soare Cel din urma puisor, Se usuca pe picioare Si-o porneste binisor! Sta gaina la-ndoiala Ca din 7 puisori 6 sunt galbeni-galbiori Ghemotoace de beteala, Numai cel de la sfarsit A iesit Mai ponosit! Si se intreaba speriata: -Nu cumva-i de ciocolata???... Aceasta e familia mea Acesta e tata, Bun si serios. Aceasta e mama, Exemplu frumos. Fratele cel mare

Merge la scoala, Sora cea mare Cu papusa in poala. Sora cea mica La mama alearga. Acestia formeaza Familia intreaga. Albinita In gradina de flori plina Vesel zboara o albina, Zumzaie din floare n floare Ispitita de culoare. Florile rad n lumina, Canta ntreaga gradina, Ea culege migalos Polenul cel pretios. In gradina casei mele, de G. Moraru In gradina casei mele, Am prieteni fel de fel O gaina, o pisica Un cocos si un catel Gainusa imi da oua Iar cocosul ma trezeste Pisicuta prinde soareci Si catelul ma pazeste Dau graunte gainusei Si cocosului falos II dau pisicutei Si catelului un os Trenul Soricelul zgribulit Langa soba s-a-ncalzit Apoi iute s-a-mbracat Si-a pornit timid in sat Pana seara a umblat... Langa gara-a poposit Si un tren el a privit Cum aluneca pe sine Si se leagana-n nestire... Trei Pitici Suntem trei pitici , Harnici si voinici, In zori ne trezim Gata sa muncim. Coboram in mina S-aducem lumina, Din adancuri scoase, Pietre pretioase, Din fundul pamantului Sclipirea argintului, Dupa cum e datina , Aurul si platina. De sute de ani Spargem bolovani, Pe drumul comorilor

Din inima muntilor. Cand se face seara Ne intoarcem iara, Sa ne odihnim Puternici sa fim.

Unu doi Unu doi, car cu boi trei patru merg la teatru cinci sase mere rase sapte opt ardei copt noua zece apa rece Un pui de gaina Bibelou de aur, moale S-a ivit din nou, agale. Puiul mic, cu ca la cioc Vrand i el pe lume loc. Primii pai parc i-ar face Tot acolo, in goace. Dar cind mersu-i se infirip iue de zor i ip : "-Piu-piu-piu, sunt tare mic i imi e fric de pisic. Care, uite-l cum pindete Din cotlonu-i motnete. Zu i-a zice, cu nduf, C-s doar un ghemotoc de puf Auriu, ieit la soare Dup aer i mincare." "-Dar ce tie el, nu pot sa spun, Despre ou i despre pui ? Ar sri s m inface Chiar dac puful nu-i place, Dar se rsgindete indat, Cind al clotei clon se-arat Cloncnind, vijelios : "-Vrei tu pui, dar nu-i frumos !" Unu, doi, trei Un, doi, trei, Am cules ardei. Patru, cinci, sase, Turturica zboru-si luase. Sapte, opt, noua, Uite ca si ploua. Si mai zic eu zece, Stol de rate trece. Zece rate-acuma Intrecura gluma. Noua mai bondoace

Stau ca si pe ace, Ca opt dintre ele Au pene mai grele, Iara sapte alte Au trecut la fapte. Si acum doar sase Ma privesc curioase. Ramanand doar cinci In apa fac plici. Patru mai motate Inoata cu toate, Iara trei mai slabe Au pe piepturi salbe Din culori alese, Doua par mirese. Si-una de mai este Uite-o in poveste. Vine rata Vine rata de la balta Cu codita ridicata Si se duce-n locusor Si face un ousor Pentru Nicusor! Veverita Veverita din revista Sufla nasul in batista Se va duce la spital la un doctor papagal Papagalul este foarte Ocupat in alta parte La spital daca te duci Bei precis sirop de nuci Alifiile sunt bune Daca-s dulci si cu alune Trei furnici Trei furnici, pe inserate, Cu un spic de grau in spate, Se duceau la fluture, Boabele sa scuture. Dar vazand un greiere, L-au rugat sa treiere Si promit ca pana maine Vor avea cu totii paine. Tarzan Tarzan se lupta-n jungla cu tigrii si cu lei S-o apere pe Cita si pe copiii ei Cita, Cita, zapacita a umblat cu dinamita Dinamita a luat foc; Iesi afara tu din joc!!!

Sunt fetita Sint fetita cu codita Si ma duc la gradinita Iar taticu-i suparat Ca de ce n-am fost baiat!

Uite-asa cum ma vedeti Nu ma dau pe cinci baieti! L Luna, lacul lumineaz; Lebda pe el plutete Lunecnd pe luciul apei, Capu-n pene-i odihnete. C Pisicel la mas muc bucat de gluc i d la opt pui s mute Opt buci de opt glute Castelul este sus pe stnc. Clin este un copil asculttor. Autocarul pleac peste cteva ore. Barca este pe lac. Cosmina citete o carte. G Pe o buturug groas, Gndcelul a srit. Iepuraul l-a zrit, i-a fugit cuprins de groaz. Culeg o gutuie gustoas. Ginile i gtele fac mult glgie. Gleata este galben. Mama gtete legume proaspete. Gust din gogoile glazurate.

Rsare de dup o cas E palid i frumoas. Spune povestea c-ar fi o crias Tcut i misterioas. Sanda se d cu sania. Vasile este sntos. Am srat supa. Mama a sosit asear. Sorin a scris o scrisoare. Z Azi e ziua mea. Zidarul zidete zidul cu crmizi. Zizi noat n bazin. Mama pune zarzavat i orez n sup. Pe o buturug groas, Gndcelul a srit. Iepuraul l-a zrit, i-a fugit cuprins de groaz. exerciii de imitare a sunetelor din natur: arpele: s s s s albina: z z z z trenul: avionul: j j j j musca; bzzz bzzz bzzz morica: vjjj vjjj vjjj cntecelul: la-la-la celul: ham ham ham lupul: hau hau hauuu pisica : miau miau miau oaia: beee beee vaietul: vai! vai! vai! oftatul: of! of! of! cucul : cu-cu! cu-cu! gsca: ga ga ga ga raa: lipa-lipa gina: cot cot cot cotcodac! curcanul: glu glu glu broasca: oac oac oac raa: mac mac mac vaca: mu mu muuu! punul: chiau chiau! mgarul: i ha, i ha btaia din aripi: fl-fl maina: brrrrum, brrrrum senzaia de frig: brrrrrrr-brrrrrrr! Cum a invatat elefantelul sa nu-si mai supere burtica A fost odata ca niciodata o familie de elefantei: mama elefant, tata elefant si puiul de elefant. Toata lumea era foarte fericita. Parintii mergeau la serviciu iar puiutul de elefant mergea la gradinita elefantilor. Ii placea foarte mult la gradinita pentru ca acolo se juca si invata tot felul de lucruri: sa coloreze, sa cante, sa danseze, sa scrie, sa numere. Tot acolo avea si o multime de prieteni. Puiul de elefant era acum elefantel mare si era foarte mandru de asta. Si parintii lui erau la fel

F A fost odat ca-n poveti, A fost ca niciodat, Din rude mari mprteti, O prea frumoas fat. Fetia are o fust frumoas. Pun n faa fiecruia farfuria i furculia. Elefantul fuge n tufi. Mi-e foarte foame. Fac o cafea pentru musafiri. V Vine i el vineri, cu vaporul. Elevul este grav bolnav. Morcovii i varza au multe vitamine. Sportivul acesta este foarte emotiv. Vntorul a prins vulpea. . Ex. Pe copacul nverzit Vrbiua a sosit: Hu-a, hu-a cu crengua! Ce voioas-i vrbiua Care leagn crengua!

S Luna blnd i sfioas

10

de mandri si il iubeau foarte mult. Elefantelul reusea sa manance singur, sa faca pipi la wc-ul elefantilor. Intr-o zi i s-a intamplat sa faca pipi pe el. Acest lucru a ingrijorat-o pe mamica lui. A doua zi elefantelul nu a mai facut pipi pe el si a observat ca a primit cadou pentru asta o ciocolata. Din acea zi elefantelul a inceput sa ceara in fiecare zi in care nu facea pipi pe el, cate o ciocolata. Daca nu-si primea ciocolata, elefantelul se supara pe data si facea din nou pipi pe el. Din aceasta cauza mamica elefant era foarte necajita. Ea stia ca burtica elefantelului suferea foarte mult de la atata ciocolata. Dupa mai multe zile in care a tot mancat ciocolata, intr-o zi, burtica elefantelului nu a mai putut suporta, s-a suparat asa de tare, incat a inceput sa-l doara ingrozitor pe elefantel. Degeaba incerca elefantelul sa o roage sa se potoleasca. Ea i-a raspuns: - Imi face rau atata ciocolata si tu nu vrei sa intelegi. Mereu ceri ciocolata si cadouri. Eu te ajut in asa de multe privinte si nu-ti cer nimic pentru asta. Am grija sa diger mancarea pentru ca tu sa poti avea putere sa te joci. Mama ta merge la serviciu in fiecare zi pentru ca sa poata castiga bani si nu cere cadouri pentru asta in fiecare zi. Azorel isi apara stapanul in fiecare zi si se multumeste sa primeasca cateodata un os. Nu cere in fiecare zi oase. Iar tu ceri mereu ciocolata cand reusesti sa faci pipi ca un baietel mare ce esti. Elefantelul si-a dat seama cat rau ii facea burticii sale, care il ajuta foarte mult. De a doua zi a inceput sa nu mai ceara ciocolata sau alte cadouri. Din acea zi cadoul lui era faptul ca era elefantel mare, puternic si ascultator. Era cel mai mare cadou pe care il putea primi si era mandru de el. Povestea ursuletului Martinica

Ursuletul Martinica era un ursulet foarte simpatic. Ii placea sa se joace, sa cante, sa danseze, sa construiasca, sa se uite la Power Rangers si sa mearga la gradinita. Da, ii placea tare mult sa mearga la gradinita pentru ca acolo invata tot felul de lucruri minunate. In plus avea si o multime de prieteni. Cel mai bine se impaca cu o fetita ursulet, care era singura din grupa ursuletilor. Nu-i pasa daca ceilalti colegi, rautaciosi, spuneau ca nu e potrivit sa se joace cu fetitele. El facea o multime de jocuri interesante cu prietena lui. Avea si prieteni baietei ursuleti. In ultima vreme ursuletul nostru avea o mare ingrijoarare: ii venise in minte ca el trebuie sa faca toate lucrurile foarte, foarte bine. Dorea sa o impresioneze pe Miss ursoaiaca, pe prietena lui, pe mami. De aceea ursuletul Martinica se supara foarte foarte tare daca se intampla sa nu stie ceva la gradi, daca se intampla sa greseasca ceva la o fisa sau sa depaseasca in timp ce colora. In acelasi timp, insa, nu vroia sa se dea de gol si sa le arate si celorlalti cat de suparat este el in realitate. Uneori ii venea sa planga de

suparare, dar se gandea ca se va face de rusine. Asa ca prefera sa sufere in tacere. Dar erau atatea lacrimi adunate si neplanse: trebuia sa scape cumva de ele. Asa ca cerea voie la baie de multe, multe ori sa mai scape de lacrimile adunate. Credea ca asta e solutia cea mai buna. Intr-o zi, obosite de atata mers la baie picioarele ursuletului si partile intime au cerut ajutorul unui spiridus care locuia in padure. Spiridusul era tare intelept si priceput la tot felul de solutii. Asa ca intr-o zi, pe cand Martinica se intorcea de la gradinita, i-a iesit in cale si i-a spus: Stiu despre supararea ta. Iti voi pune trei intrebari magice si daca vei sti raspunsul la ele, supararea ta va disparea: Prima intrebare a fost: Cine din intreaga padure reuseste sa faca intotdeauna toate lucrurile bine fara sa greseasca niciodata? A doua intrebare a fost: Ce se intampla cand gresim? A treia intrebare a fost: Ce inseamna prietenia? Spiridusul i-a dat trei zile lui Martinica pentru a gasi raspunsul. Martinica a stat si s-a gandit si a incercat sa vada care era raspunsul la cele trei intrebari. In prima zi a gasit raspunsul la prima intrebare: nimeni nu face intotdeauna toate lucrurile bine. La inceput era cat pe ce sa spuna ca Mami face intotdeauna toate lucrurile bine. Dar si-a adus aminte ca si mami uita uneori anumite lucruri, ca si ea mai spune: "Vai ce neatenta am fost!"Dupa ce a gasit raspunsul la aceasta intrebare, Martinica a simtit cum supararea sa se imputinase deja. A doua zi a gasit raspunsul la a doua intrebare. Chiar s-a intamplat sa greseasca ceva la gradi. A stat sa vada ce se intampla: prietena lui l-a iubit la fel de mult, Miss Ursoaiaca nu l-a certat, mami si tati l-au iubit ca in fiecare zi, jocurile i-au parut la fel de amuzante si placute. La fel si desenul lui animat cu Power Rangers. In plus a avut si o surpriza: pt. ca nu s-a mai suparat cand a gresit, Zana solutiilor l-a ajutat sa gaseasca solutia potrivita pentru a-si indrepta greseala. Miss l-a laudat ca si-a recunoscut greseala sa ca a reparato. Deja Marinica scapase de mare parte din suparare. Nici nu mai putea sa spuna ca nu-i iese nimic. Pentru ca isi daduse seama ca acest lucru nu era deloc adevarat. In sfirsit in a treia zi Martinica a gasit raspunsul si la cea de-a treia intrebare. S-a gandit la prietena si la prietenii lui si si-a dat seama ca ii iubeste la fel de mult chiar si atunci cind gresesc. Si atunci, ca prin minune, odata cu frica de a-si pierde prietenii, a disparut si ultima picatura de suparare. Martinica stia ca e posibil sa se mai supere cateodata, dar stia si ca la orice problema poate gasi o solutie. Mai stia ca supararea impartasita cu cineva trece mai usor. In sfarsit picioarele si partile intime rasuflau linistite ca nu mai erau puse sa munceasca atat de mult degeaba. Povestea stupului de albine

11

Intr-un stup traia o regina foarte preocupata de calitatea mierii produse de supusele sale. Multa vreme, mierea a fost de calitate superioara, dar, de la un timp, lucrurile au inceput sa se schimbe: albinele au devenit mai superficiale, leneveau la umbra unei frunze sau se harjoneau intre ele. Situatia a inceput sa se agraveze de la o zi la alta, cu toate observatiile reginei. Intr-o zi, cand toate albinele se odihneau, s-a produs un eveniment inexplicabil: stupul s-a rasturnat si toate albinele au fost aruncate afara. Din fericire, atat albinele cat si regina au scapat nevatamate. Speriate, albinele s-au grupat in jurul reginei lor. In ajutorul albinelor a venit si regele bondarilor. Acesta a inceput sa analizeze situatia pentru a vedea care a fost cauza catastrofei. La sfarsit concluzia a fost urmatoarea: nenorocirea s-a produs chiar din vina albinelor, deoarece acestea au muncit fara sa fie atente astfel incat au depozitata toata mierea intr-o singura parte a stupului si l-au dezechilibrat. Marele bondar a chemat toate albinele si le-a explicat cum au reusit sa dezechilibreze stupul. Albinele si-au inteles greseala. Din acel moment regina a devenit mai hotarata si toate deciziile ei au fost respectate intocmai. Foarte repede albinele au refacut stupul, iar la festivalul mierii au castigat marele premiu. Povestea celor cinci puisori Stiti povestea celor cinci puisori? Ei bine, au fost odata ca niciodata cinci puisori care traiau impreuna cu mamica gaina si taticul cocos. Intr-o dimineata cei cinci puisori s-au trezit foarte flamanzi, la fel cum va simtiti si voi dimineata cand va treziti sau cand ajungeti acasa de la gradinita. Primul a spus: "Mi-e foame. As vrea sa-mi dea cineva un vierme mare si gras". Si a inceput sa viseze la viermele cel mare, sa-si imagineze cum il inghite si ii ajunge in stomac. Indiferent cat de mult si-a dorit primul puisor sa-i dea cineva un vierme mare si gras, acest lucru nu s-a intamplat si prin urmare se simtea tot mai flamand. Al doilea puisor era si el foarte flamand si auzindu-l pe fratele sau vorbind despre ce isi dorea sa manance a spus si el: "Si eu sunt mort de foame. As dori sa apara in fata mea o gazuta grasuta pe care sa o inghit cat ai zice "peste". Si-a ridicat privirea sa vada daca nu vine vreo gazuta si pe masura ce se tot uita i se facea si mai foame. Cel de-al treilea puisor se simtea la fel de flamand ca si fratii sai. "Piu! Piu! Piu!" a strigat sperand ca cineva il aude. "As vrea ca fermierul sa ne aduca un vas mare cu boabe din acelea de care ne aduce adeseori." Cu gandul acesta in minte, a ramas uitandu-se la portita pe care intra de obicei

fermierul sa aduca boabele, sperand ca-l va vedea si de aceasta data. Speranta lui a fost in zadar si se simtea tot mai infometat. "Ah!" spuse cel de-al patrulea puisor urmandu-si fratii "daca sotia fermierului ar veni si ne-ar aduce niste firimituri de la cina de-aseara, ce bine ar fi!". La fel ca si cel de-al treila puisor, cel de-al patrulea a ramas uitandu-se in zadar la portita pe care intra de obicei sotia fermierului. Si i se facea tot mai foame... Toate aceste discutii despre mancare l-au facut pe cel de-al cincilea puisor sa se simta atat de flamand incat ii venea sa lesine. "Eu as vrea iute niste grau crocant. Sau m-as multumi si cu orice altceva". Privirea lui a ramas atintita spre tavita in care fermierul le punea grau. Cu fiecare secunda care se scurgea, foame puisorului devenea tot mai mare. Auzind dorintele celor cinci puisori, taticul cocos i-a strigat: "Veniti aici!". Adunandu-i pe cei cinci puisori in jurul lui le-a spus: "Ati observat ce facem eu si mamica voastra atunci cand ne este foame? Daca doriti sa luati micul dejun veniti dupa noi pe cararea din gradina. Acolo veti putea invata sa scormoniti pamantul si sa luati cata manare doriti!".

12