Claudia Partole

BUNĂ DIMINEAȚA,
DIMINEAȚĂ

Barza

Barza în cioc m-a adus

Şi sub varză m-a ascuns!
Mama, tata m-au găsit
Şi mi-au zis:”Bine-ai venit!”
Barză, barză, berzioară,
Adă-mi şi o surioară!

Bună dimineața, Dimineață

- Bună dimineaţa,
Dimineaţă!
- Bune te-am găsit,
Copil cuminte!
Știu că vrei să crești
Și-am să te cresc -
De aici
Până la soare-asfinte.
Bună dimineața, Soare!

- Bună dimineața, Soare!

- Mulțumesc, vlăstar de om,
Se închină și-o crenguță:
- Te sărut, copil de pom
Norii

Norii şi cu nouraşii -
Albi, pufoşi ca iepuraşii,
Cât e ziulica - mare
Se plimbă şi stau la soare.
Parcă au fugit de-acasă,
Nu le trebuie nici masă!

Albinuţe-ţărăncuţe

Albinuţe-ţărăncuţe
Se pornesc la drum în zori,

Dau bineţe la copaci

Şi petalelor de flori.

Duc polenul în trăistuţe,

Fac din muncă o plăcere!
De aceea tot ce-adună
Se preface-apoi în miere.

Ţara mea

Ţara mea e ca o stea

Şi mereu mi-e dor de ea.
Sunt pe lume-atâtea stele!
Ţara mea e printre ele.

Darul
Lui MATEEVICI

Când venii în lume,

La botezul tău
El a fost alesul
De la Dumnezeu.

Îți şoptea cuvinte,

Te încorona!
Din tăcere-adâncă
Graiu-ți dezlega...

Raze de lumină
Ţeși de-atunci mereu!
Este darul, sfântul,
De la Dumnezeu.

Bunătatea

-Bună, bună-Bunătate!
Eu te rog, ia-mă de frate!
- Bine, dacă zici că vrei,
Dar să uiţi de răutate
Și de fraţii ei!

Coţofana

- Coţofană, coţofană,
Ce tot cauţi în poiană?
- Caut puii, că s-au dus
La plimbare, vai! şi nu-s...
- Cum arată puii tăi?
- Nu-s în lume pui ca ei!

Fluturele și melcul

- Lasă-mă la tine-n casă

Și-o să-ți dăruiesc mătase!
- Trebuia să-ţi faci o casă,
Apoi să aduni mătase...

Râul

Într-o zi veni la mare

Un râu lung și foarte mare,
Unic se credea sub soare!
Dar văzu atâta mare
Şi-nghiţi atâta sare,
Că se prefăcu în mare.

Răii

De departe, din pădure,

Se aude şoaptă grea:
„Vin topoare să mă fure,
Vai de inimioara mea!
Mi-au tăiat toţi copăceii...”
Nu pot să ascult, să tac,
Strig să mă audă răii:
”Lasă că vă vin de hac!”

Vreau să cresc

Vreau să cresc, sunt încă mic!

Nu-s luat în serios...
Știu că toți te iau în seamă,
Dacă ești înalt, spătos.

Vreau să cresc: mănânc un morcov,

Două roșii, trei măsline,
Dar nu văd să cresc deloc,
Toți se uită-n jos la mine.

Ce-ar zice Dumnezeu?

- Bunică, bunicuță,
Mă vede Dumnezeu,
Doar sunt atât de mic?
- Te vede și se bucură,
El, Bunul aude
Și șoapta unui spic.
- Ascultă, bunicuță,
Dar nu s-a supărat,
Că ieri am fost un rău?
- Știu eu... Vezi altă dată,
Să te gândești întâi
Ce-ar zice Dumnezeu.

La culcare

După-o zi de alergare,
Vin acasă la culcare
Mic şi mare.

Îşi adorm ghetuţele,

Îşi culcă hăinuţele,
Sărută pernuţele.

Patul

Haide iute,
Mititelu,
Vino-n braţe
La bunelu!

Licuricii

Pe cer au apărut
Clipind niște steluţe.
De-aici de jos se-arată
Ca nişte flori drăguţe,

Ca nişte licurici
Ce poartă felinare
Aprinse de la lună,
Dar poate de la soare?

Stelele
Noaptea când coboară lin,
Stelele pe boltă vin.
Vin clipind sute şi mii:
„Noapte bună, dragi copii!”

Îngeraşul

Bine că n-ai adormit,

Îngeraşul ţi-a venit!
Vrea să-ţi spună:
Noapte bună!
Somn uşor şi
Să creşti mare,
Pui de om,
Boboc de floare!

Somn uşor

Nani-nani, puiul mamei,

Odoraş, fluturaş!
Dormi că luna te-a veghea
Şi mama te-a legăna,
Nani-na! Nani-na!

Fluturaşii dorm în zbor,

Florile dorm pe răzor,
Buburuzul Bubulic
Îl leagănă pe-un pisic.
Nani-na! Nani-na!
Mami, dormi şi dumneata!

Sfântă și frumoasă

Masa fie încărcată,

Însă nu-i ajunge suflet,
Dacă am uitat de pâine:
Sfânta și frumoasa mesei,
Cea de Ieri, de Azi, de Mâine.

Modesta mireasă-a mesei

Pentru prinți și cerșetori.
Mană sfântă de la Domnul,
Dar și crez întru vecie
Neamului de muritori.
Eroii din poveşti...
Fata babei de lenoasă,
A ajuns o urâcioasă
Și oricine o să spună:
Fata moşului e bună.

Cine-a îngrijit izvorul

Şi copacul, şi cuptorul?
„Bine faci – bine primeşti!” –
Spun eroii din poveşti.

Trenul
Eu te duc,
Eu te aduc!
Tot pe drum,
Pe drum de fier
Şi pe soare,
Şi pe ger.

Şi atunci
Când plânge cerul,
Tu te legeni
Ca boierul!
Şi te bucuri
Că te duc,
Şi mă rogi
Să te aduc...
***
Trenul vine,
Trenul pleacă,
Fluierând.
Trec vagoanele
Prin gară,
Rând pe rând.

O grădiniţă, într-o poeniţă

În poiană, o căpriţă
A deschis o grădiniţă. 
Şi tot vin, şi vin copii
Din hăţişuri, din câmpii...
 
Dinspre lac vin două raţe
Cu răţuştele în braţe. 
Hăt din zare, de pe soare,
Lin coboară trei cocoare.

Vin şi patru căprioare,

Aducând câte o floare,
Iar pe spate - câte-o carte.
 
Când ajung în poeniţă
Toţi întreabă de căpriţă -
Ea e şefa grădiniţei!

Fularul zebrei

Cică-a fost odată

O zebră delicată...

S-ar fi strecurat
Și a evadat
De la menajerie...
Nu e fantezie!

Calea i-a tăiat

Un drum aglomerat.
Fularul i l-a smuls
 Și l-a brâu l-a pus...

Cămila

Drumurile prin pustie,

Ea le ştie!

Şi se laudă că poate
Duce-n spate
O fântână
Plină, plină...

Când o vezi plutind în zare,

Parcă-ar merge pe-o cărare
Două semne de-ntrebare.

Nu ştiu altă vietate,

Care poartă munţi pe spate!

Mieluţii

Mieii zburdă, ce li-i lor,

Când le cresc corniţe!
Geaba strigă-n urma lor
Mamele-oiţe.

Măgăruşul

Se opreşte,
Împietreşte,
Cu antenele în jos,
Măgăruşul mofturos!

Nu striga!
Cheamă-l încet.
Va veni
Ca un prostuţ,
Măgăruș
Deştept!

Vulturul

Ca un rege zburător
Trece vulturul în zbor.
Cu aripile umbreşte,
Cu privirea te vrăjeşte.
Urechilă, dragă iepuraș

Urechilă, dragă iepuraş,

Poţi să treci cu traiul la oraş!
Eşti micuţ, plăpând şi eşti fricos...
„Sunt! Dar în pădure-i mai frumos!”

Caii

Caii demult au fugit în poveste!

Aici, în lumea Lumii, sunt uitaţi.
Acolo pasc şi zburdă sus pe creste,
Ducând pe spate fii de împăraţi...

Cerbul

- Cerbule, eşti ca un rege

De pădure-ncoronat!
- Prea mi-e dragă, de aceea
Cu-al ei chip m-a înzestrat.

Ciorile

Patru ciori aseară

Se făleau cât cară:
- Car! - Car!- Car! Car!
Toate nucile-n hambar!

Au aflat că vine
Iarna pe patine.
Cât vor aduna,
Atâta vor mânca!

Bufniţa

Ce mai pasăre ciudată,

Doarme ziulica toată!
Când coboară înserarea,
Ea începe şezătoarea...

Cocoarele

Desenează sus în zare

Semn că pleacă-n
Depărtare...
Ariciul

Măi Arice, Aricică,

Pari bătrân şi urâcios!
Fără haina ta ghimpoasă,
Ai fi tânăr şi frumos.

Fluturaşii

Zboară, zboară printre flori,

Parcă-s îngeraşi!
Albi sunt şi multicolori –
Dragii fluturaşi!

Apa

Apă dulce, cristalină,

Rază vie de lumină,
Se strecoară din adânc -
Crește rază din pământ!
Ca un vis ce prinde viață,
Ca o lacrimă pe față...

Câinele

Câinele s-a supărat,

A rămas nelăudat!
Toată noaptea a lătrat,
Semn că face slujba bine!
Însă nimeni nu i-a dat
Bucăţica lui de pâine...

Jucăriile

În odaie la copii
Sunt atâtea de jucării!
Azi e linişte şi pace,
N-au cu cine să se joace!

Macaraua

- Eşti cocor sau eşti maşină?

- Am volan şi am cabină!
- Ai, le văd, dar ce folos,
Parcă-ai fi un cocostârc
Supărat, cu nasu-n jos!
Oglinda

În oglindă te-ai văzut!

Crezi că te-a recunoscut?
Oglinjoarelor le place
Cu fetiţe să se joace
Şi cu unii băieţei
Pieptănaţi şi curăţei.
Rochiţa

O fetiţă mofturoasă
Vrea rochiţă de mătase!

Bunul domn modelier

Scoate din şifonier
Rochiile mai frumoase,
Dar şi ele mofturoase.

Îi propune o rochiţă,
Stil cochet şi cu fundiţă.
O îmbracă şi îi place,
Acum nu vrea s-o dezbrace!

În poiană

În poiană fiecare
Are locul său sub soare:
Albina e gospodina,
Iar bondarul – gospodarul!

Hoțul

Pe furiş intră-n grădină,

Cine crezi? Un iepuraş -
A gustat legumele!
Cu codiţa pămătuf
A șters toate urmele.

Şoricelul

Ş-Ş-Ş-Ş! Furiş, târâş,

Iese, uite-l, la plimbare
Şoricelu-mititelu,
Vrea să vadă lumea mare!
Dar se roagă, nu de frică!
Să nu-l vadă vreo pisică.

Neamul mieunaţilor

A fi motan e-o cinste mare:

Ai gheare, coadă şi mustăţi!
Dar sunt motani între motani –
Sunt: torcălăi, fricoşi, isteţi...

Sunt şi din cei mai norocoşi –

Ei trândăvesc pe perne moi,
Cu cisme roşii, pălării...
Aceştia-s în poveşti eroi!

Piu, rătăcitul
Piu! Piu! Piu!
Ştiu
Şi nu ştiu!
Unde-i mama?
Unde-i tata?
Unde este casa mea?
Care este ţara mea?
Poate ştie careva,
Poate-mi spune cineva?!
Ca să ştiu cine să fiu:
Piu! Piu! Piu!
***
Ica, Ica
Pistruica,
Tu ești neam
Cu rândunica!

Ulciorul
Când se linişteşte apa,
Mă priveşte-atent izvorul.
Murmură de parcă-mi spune
Să nu sparg cumva ulciorul.

L-am umplut cu apă rece,

Duc în braţe-ncet ulciorul.
Dacă-l scap – se varsă apa
Şi se supără izvorul.

Știi cine-a venit?

Se ating, căzând din ram,
Frunzele stingher de geam:
”Te lăsăm, stimată doamnă,
Noi plecăm pe-aripi de toamnă!”

Bate tremurând în sticlă

O crenguță, o aripă
De copac... vești pentru cine?
”Doamnă, iarnă aspră vine”

Se ițesc prin geam, în casă,

Cu năframă de mireasă
Flori de vișin înflorit:
”Doamnă, știi cine-a venit?”

Nici să-mi bucur așteptarea,

Că prin frunze-aleargă vara,
Mă îndeamnă:”Dragă doamnă,
Vezi-ne că-acuși e toamnă!”

Iepuraşul

Eu sunt
Un simplu iepuraş!
Mai vin şi eu,
Ca toată lumea,
Duminica
Pe la oraş.

Îmi cumpăr
Varză,
Cumpăr morcovi,
Apoi,
Cu primul tren
Din gară,
Mă-ntorc acasă,
Până-n seară.

În poieniţă
Mă aşteaptă,
Nerăbdător,
Un iepuraş.
El m-a rugat
Şi i-am adus
Un vorcomel
De la oraş.

Melcul

- Cred că eşti pornit departe,

Dacă-ţi duci căsuța-n spate?
- Da, și-mi este mult mai bine,
Când am casa lângă mine.

Pisica Miau

- Cine ești?
- Sunt Miau, pisică,
Sora lui Motan,
Cea mică.
- Dar colea,
După căpiţă,
Cine este?
- Doamna Mâţă!
- Ea ce face?
- Cred că toarce.
- Las”să toarcă,
Hai la joacă!
- Nu eşti rău?
- Sunt bun,
N-ai teamă!
Şoricelul Chiţ
Mă cheamă.

Ciupercuțele

Niște ciupercuţe
Cu pălăriuţe
Au găsit o scenă
Sau poate-o arenă!?
Şi au hotărât:
Şapte nopţi la rând
Să-şi facă de cap
Pe trunchiul de copac...
Le vede-o buburuză,
Se uită şi se-amuză.

Pescăruşii

Au ieşit la plimbare
Şi zboară pe cer,
Care mai de care,
Sunt tare frumoşi!
Dar şi lăudăroşi.
Se-nalţă sus, în zare,
Şi strigă că-s la mare.

Copacii

Cresc în sus şi cresc spre soare:

Unul mic, altul mai mare!
Frunze au şi înfloresc,
Iar în toamnă-ngălbenesc.
Stau așa într-un picior -
Dacă-l tai, ei mor de dor...

Băltoaca

Oac! Oac! Oac!

Nu e râu şi nu e lac!
Oac! Oac!
Cântă, cântă un broscoi
Şi se laudă la toţi:
Marea asta-i pentru noi!

Soarele

Nimeni, nimeni nu-l întrece

În lumină şi căldură!
E frumos şi foarte darnic,
Dar primeşte-l cu măsură!
Este frate drept cu luna:
El e unul, ea e una!

Curcubeul

Cine şi-a uitat fularul?

Nu fularul, ci ştergarul!
Nu-i nici una, nici cealaltă -
E o coardă colorată
De un pictor desenată...

Marea

Saltă valurile-n sus,

Ca pe o toloacă!
Nicăieri n-ai să găseşti
Vai! Atâta apă:
Neagră-albastră
Și sărată!
Parcă s-a topit la soare-un
Drob de sare
Foarte mare!

Ploaie de vară

Vine de pe nori, de sus,

Și se-nvârte ca un fus,
Cu picioare lungi și ude,
Iar în juru-i se aude:
”Vino! Vino!”
”Unde? Unde?”
Apoi, cui să-i vină-a crede:
Pașii-i se prefac în verde!

Stelele

Sunt nişte prieteni mici -

Micii licurici!
Vin din ceruri, de departe -
Vin din noapte!
Ies cu mama la plimbare,
Pui de soare!

Fricosul

Fuge fricosul de frică

Și frica se face mai mică,
Fiindcă de frică fricosul
A speriat-o pe frică.

Fricosului frica îi pare

Cât el, poate mai mare...
Eu nu știu cine-i fricosul
Și care fuge de care?
Ai venit, mătușă iarnă

Ai venit, mătuşă iarnă!

Doamne, cât te-am aşteptat...
Toarce, parcă-i o pisică
Focu-n vatră aciuat.

Vara s-a ascuns pe sobă,

Vântu-aleargă supărat,
El întreabă: „Cine-n iarnă
Fără sanie-a intrat?”

Înger, îgeraşul meu...

Fulgii cad, se-aştern troiene.

Înger, îngeraşul meu,
Ajută-i lui Moş Crăciun,
Că-i bătrân şi merge greu.

Totu-i alb şi nu se vede

Unde-i sat, unde-i oraş.
Dacă rătăceşte drumul?
Tu ajută-l, îngeraş!

Calendarul

Zilele se-adună
Una câte una,
Când ajung la șapte –
Nu vor mai departe!
Se învârt așa întruna,
Până se încheie luna.

Lunile s-au împărțit

Câte trei în anotimp:
Trei regine-s albe-dalbe,
Alte trei au flori, cireșe
Agățate-n salbe.
Trei surori cu poale pline
Vin la vara-doamnă,
Altele ca niște-albine
Se întorc în Toamnă...

Cheamă îngerașul
Când ți-e trist și foarte greu,
Când te crezi uitat de lume,
Singur pe pământul mare,
Cheamă îngerașul tău.

Cheamă-l cum o chemi pe mama

Ori pe Bunul Dumnezeu,
Vei simți o fluturare
De aripi ușor-ușoară,
Semn că-i îngerașul tău.

Noaptea când se lasă umbra,

Frica neagră te pândește,
Spune-i îngerașului,
Că el micul te aude:
- Suflețelul mi-l păzește!