Dragul meu ABECEDAR

Prima carte de şcolar !

Cărticica mea de drag ,
Cu fereastră şi cerdac
Şi cu foşnet de copac...

Îţi aminteşti ? La început ,

Ce greu a fost !
Atâtea semne
Parcă fără rost :
Ovale , zale , bice , bastonele ,
Priveam nedumerit la ele .
Acum le stăpânesc pe fiecare ;
Prietene îmi sunt ,
Iar eu ştiu să scriu şi să citesc
Şi taina cărţilor uşor o desluşesc.
.

Literele ştiu câte o poveste

Cât Neghiniţă sau cât o alună
Pe care , numai o dată în an ,
Vin să ne-o spună .

1
Hai , cântă ciobănaş ,
Din fluieraş !
Să joace munţii
Blânzii uriaşi
Potecile să-şi pună licurici
Cu felinare mici
Pentru pitici ;
Să vină păsările-n zbor
Şi mieii cei cu mers uşor ,
Arici ţepoşi cu paşii mici
Şi cârdurile de furnici
Şi cu bunici şi cu nepoţi ,
Să vină la serbare toţi !
Povestea literelor începe !
Ne înclinăm , Alfabetule - mărite ,
Ascultându-ţi , pe rând , fiicele .
Înşiră-te , mărgărite !

A
A fost odată , a fost cândva
Un moş bătrân cu baba sa ;
Uitaţi de lume ei trăiau
într-o căsuţă , undeva ,
Cu toate basmele în ea .
Acul cosea
Fusul torcea ,
Băbuţa mică împletea
Covor cu stele argintii
Din care se cerneau pe seară
Poveştile către copii .

2
 B
Berzele-au făcut cuibar
Cât o roată de la car ,
Colo sus , lângă un nor ,
La poarta bunicilor ,
între ramuri şi frunziş ,
Cerul li-i acoperiş .
Şi de-alaltăieri , din zori ,
Berzele au puişori .
îi întreabă :
- Vreţi halva ?
Iar ei dau din cap că „da" !

C
Casa , când o faci , îi pui
Lemne , cărămizi şi-un cui…
Ba mai multe cuie-mi pare ,
Că şi casa este mare ;
Nu e cât a lui Azor
Fără geamuri şi pridvor ,
Fără coş înalt spre cer ,
Fără pat şi frigider .
Casa , când o faci , tu vrei
Să dureze... e-he-hei !
Şi să-ţi placă , nu-i aşa ?
Fiindcă este casa ta !

3
 D
Două dude dintr-un dud
Dimineaţa nu aud ,
Pe la prânz aud niţel ,
Cât o urmă de viţel .
Seara , când se bat pe drum
Taurii cu nori de fum ,
Două dude dintr-un dud
Cic-aud şi ce n-aud...
Baba Cloanţa , când le-aude
Are ochii ca de dude .

E
Elefantul - uriaşul
Clatină , de vrea , oraşul .
Şi , de vrea , adeseori ,
îşi trimite nasu-n nori ;
Şi prin pomi cotrobăie ,
De adună frunzele .
La o masă... e de furcă...
Cu un pom nici nu se-ncurcă.
Şi mai are nişte colţi ,
Uite-aşa... de câţiva coţi ,
Şi urechi ca nişte roţi .
Dar e blând cât e de mare
Şi mă duce în spinare.

4
 F
Furnicuţa - bunicuţa
Şi Furnicul de bunicu'
Au un nepoţel
Care vrea...altfel :
Când e de culcare ,
El vrea la plimbare ,
Când e să mănânce ,
Lui îi vine-a plânge ,
Când e noapte-afară ,
Cântă la vioară
Şi când e soare
Vrea un nor mai mare...
Ce-o să se facă, drăguţa,
Bunicuta-Furnicuta
Şi Bunelul-Furnicelul
Cu-n nepot… puţin mai altfel?

G
Ghi-ga-ga şi ga-ga-ga !
Gâştele au pornit, aşa,
Ca bărcuţele argintii
Cu lopeţi portocalii.
Şi bărcuţele mai mici,
Ba încolo , ba aici ,
Cu albastru se adapă
Ciupind soarele din apă
E mălai sau altceva ?
Ghi-ga-ga şi ga-ga-ga !

5
 H
Hai la joc cu fulgi albaştri
Ninşi din ape , ninşi din munţi
Hai la joc când se coboară
Haina serii peste punţi !
Hai la joc cu mic, cu mare
Şi cu iarba din cărare ,
Şi cu stele şi cu vise ,
Cu căpşuni şi cu caise.
Hai la joc,
Că-i cu noroc !

I
Ion avea o pălărie
întinsă aşa ca o tipsie
Şi-a pierdut-o( nu ştiu cum );
Marin ar fi găsit-o-n drum...
Şi-a pus-o, deci , pe cap, Marin
Şi a pornit la drum senin.
Acum, să vezi ce ghinion :
Marin se crede a fi Ion ,
Ion are şi el un spin :
Că e Marin sau nu-i Marin .
O codobatură , spre han ,
De sub o frunză de lipan,
Strigă senin chimion:
- Eu sunt Marin !
- Eu sunt Ion !

6
 Î
Învăţătoarei îi spun , cu fală ,
Iubitei mame de la şcoală.
Stăpâna basmelor frumoase,
A literelor graţioase,
A cifrelor puse-n probleme,
Stăpână peste atâtea teme.,
învăţătoare-ţi spun, cu fală,
Iubită mamă de la şcoală !
Eu sfatul ţi-1 urmez cuminte,
Tot ce mă-nveţi eu iau aminte,
Iţi simt ocrotitoarea mână,
învăţătoare , zână bună !

J
Joi , trecut-a pe la noi
Jupâneasa Vulpişoară
Cu jupanul ei Vulpoi.
Jupâneasa graţioasă
Ca pe jar şedea: vai, vai !
Răsucind un evantai,
Sorbind sucul cu un pai.
-Vai !- zice jupan Vulpoi
(Când serveşte o cafea )
Nu ştiu ce au unii cu noi ,
Zău aşa !
-Rea e lumea, soro dragă ,
Zice dânsa cu dispreţ .
- Noi mâncăm doar fân din luncă.
(Dar cu ochii spre coteţ...)

7
 K
Kilogramele de mere
Cu obrajii de vopsele ,
Vesele şi răsfăţate ,
în sacoşă , s-au găsit ,
Cu cartoful bosumflat ,
Supărat ,
În haina lui
De culoarea drumului.
- Ce ai , mărule , matale?
- Ori îţi plouă în sandale ?
Dar un morcov furios ,
Cu mustăţile zbârlite ,
Zice-ncet , cu glasul gros :
- Domnişoare ionatane ,
Nu cunoaşteţi , of , of , of ,
Un cartof ?

L
Lebăda, din zori de zi,
Stă la sfat cu nuferii,
Mândră-n pene de ninsoare.
Argintii şi lucitoare.
Şi prinţesa graţioasă
Ştie bine că-i frumoasă ;
Când uşor-uşor pluteşte
Chipu-n lac îşi oglindeşte
Şi se-ntreabă :
- Eu sunt oare ?
Sau pe lac e-o albă floare ?

8
 M
Mamă, zână bună , ţie
îţi spun prima poezie ,
Tot aşa cum ţi-am spus
De-un dinte ce s-a dus ,
Şi de-o febră, de-un necaz ,
Şi de mărul din obraz ,
Şi de-o notă mică, mare ,
Şi , din lecţii de-o-ntrebare…
Mamă dragă , mama bună ,
Prima mea învăţătoare !

N
Nuca este căsuţa
Ce se dă uţa
Pe-o creangă de nuc .
Când cântă un cuc .
Şi-n nucul din curte ,
Căsuţe sunt multe ;
Din dese frunzare ,
Cad toamna-n cărare .
Din casa cea mică ,
Din lemn şi pitică ,
Eu miezul adun ,
Că-i dulce şi bun .

9
 O
Oul este un palat
Văruit şi curat :
Fără uşă ,
Fără scară ,
Fără geam sau cutie poştală ,
Fără scaune, masă…
Prinţul va şti de acolo să iasă .

P
Pelicanul - năzdrăvanul
Prinde peşte cu toptanul
Şi-1 adună la un loc ,
Lângă cioc , mai jos de cioc ,
Într-o traistă-ncăpătoare ,
S-aibă puii de mâncare .
Puii lacomi se servesc
Pan' ce traista o golesc.
Şi din pelicanii mici
lată-i pelicani voinici !

10
 R
Roata pune-n mişcare
Lumea cea mare .
Oamenii toţi
Şi-au făcut roţi ,
La trăsuri , la maşini , la tractoare ;
Şi toate
Merg ca pe roate.
Roata rostogolită
Şi nepotolită
Aleargă , nu se-ncurcă ,
Coboară , urcă,
Abia se opreşte
Şi iarăşi porneşte .
De când e stăpân pe roata cea mare ,
Omul odihnă nu are !

S
Soarele e un Făt-Frumos
Luminos.
Ziua întreagă,
într-o caleaşca de foc, pe boltă, aleargă.
Seara, e obosit tare
Şi coboară încet la culcare.
Peste palatele-ntinse
Visul se lasă
Şi soarele nu ştie cum îl caută
Luna-fată frumoasă.

11
 Ş
Şapte şoapte şi-un şoptit ,
De cu zori , s-au întâlnit .
Şoaptele şoptesc în lege ,
Dar şoptitul nu-nţelege .
- Ce-ai , măi frate, ce te doare ?
Ori eşti de urechi cam tare ?
(Că şi cu-n şoptit în ciorbă
Tot nu este vorba-vorbă).
Nu vezi că se face noapte ?
Dă-le mâţelor de şoapte !

T
Toc-toc-toc!
în orice loc.
Toacă toată ziua tare
O ciocănitoare-vrăjitoare.
Toacă fân ?
Toacă mărar ?
Când mai des ...
Şi când mai rar...
De ascultă , e cu-n scop :
Are dânsa stetoscop.
Şi consultă fără stop
Păr cu nuc şi măr cu plop.
Mamă, mamă , să mă-mpiedic.
Uite, frate , ce mai medic !

12
 Ţ
Ţara cât este de mare ?
Cât un munte cu cărare ?
Cât un munte şi-o câmpie ?
Cât un deal cu pomi şi vie ?
Ţara-s munţii-n horă prinşi ,
Cu argint pe frunte ninşi ,
Dealurile-n valuri line
Şi cu pivniţele pline ;
Sânt câmpiile cu grâu ,
Pe la brâu cu-albastru râu .
Şi e mare ,
Că ne are
Pe noi toţi :
Strămoşi , nepoţi .

U
Ursul umblă furios ,
Mormăind în sus şi-n jos .
- Ce-ai , măi urse - frăţioare ?
Ce te doare ?
Oare vrei
Miere din ştiubei ?
Suc de zmeură să bei ?
îngheţată de agrişe
Sau plăcintă de măcrişe ?
Poate vrei să-ţi dau o prună ,
Moşule cu blana brună ?
De nimic nu-mi este dor ,
C-am un ghimpe în picior .
Mor , mor , mor !

13
 V
Varza s-a-ntâlnit cu barza
Lângă-o brazdă de mărar ;
Şi acum calcă barza rar
Varza-i spune :
N-ai ca mine
Fuste multe... Ce ruşine !
Barza i-a zâmbit de sus ,
Şi-a luat zborul şi s-a dus .

X
Xenia are un pix
Şi la ora şapte fix
Lasă pixul şi-un creion
Şi cântă la xilofon .
Exersează , exersează
Şi pe toţi exasperează .
Un dovleac a explodat ,
Că n-a fost examinat ,
Iar un iepure de-un cot
Se exprimă prea de tot…
Vai ! - exclamă un ţânţar
Este extraordinar !

14
 Z
Zece zebre şi-un zebroi
Pasc pe câmpul de trifoi ;
Şi cum stau aşa-nşirate ,
îndungate şi-nvărgate ,
Zici că Leana a spălat
Şi întinse la uscat ,
Agăţate , colo-n zare ,
Parcă. ..zece pijamale !

Zilele săptămânii

Băbuţa săptămâna
Chiar şapte fete are ;
Frumos se ţin de mână
Şi pleacă la plimbare ;
Luni, marţi, miercuri
Sunt primele trei ,
Mijlocie, apoi ,
Este joi ,
Vinerea şi sâmbăta
Şi apoi, duminica .

Şapte fete cucuiete ,

Şapte flori-şapte surori .

Băbuţa săptămâna
Chiar şapte fete are ;
Frumos se ţin de mână
Şi pleacă la plimbare .

15
A
Sunt harnic şi la toţi plac,
Cu mine coşi şi sunt un…

B
De mă umfli-ndată zbor,
Mă înalţ, rotund , uşor.
Când mă sparg , ce ghinion...
Aţi ghicit ? Sunt un…

C
Eu sunt plină de poveşti,
Dacă ştii să mă citeşti.
Dacă mă iubeşti...ai parte.
Eu prieten sunt şi…

D
Ştiu un căpăcel de fier,
Acul nu trece prin el.
Când Măria coase iar,
Pune-n deget...

E
Este mare, iute-n pas,
Cu o trompă-n loc de nas...

F
Chiar de nu eşti croitoreasă,
Tu mă ţii la tine-n casă.
Tai hârtie , petece
Şi îmi zice ...

16
G
In grădina lui, Vasile
A săpat vreo două zile.
Vrea pământul să-1 aşeze,
Brazdele să le grebleze.
Ce unealtă, aţi aflat,
Foloseşte la greblat?

H
Horia, la şcoală ,vine
îmbrăcat cum se cuvine.
Şi nu este nici o taina
El îşi perie, cu grijă,
Zilnic îngrijita-i...

I
Fuge , chiar la deal mai bine
Şi se teme de oricine.
Este mic şi drăgălaş
Şi se cheamă...
Ne învaţă lucruri multe.
Cine n-ar vrea s-o asculte?
Eu cu drag i-aduc o floare,
Că e doamna.

J
Maşinuţe, păpuşele,
Trenuleţe, mingi zglobii,
Toate sunt , într-un cuvânt.
Nişte...

17
K
De e zahăr, de-i orez,
Când le cumpăr, să le am,
Le măsor c-o unitate
Ce se cheamă...

L
Pe cerul nopţii e doar una
Şi se numeşte...

M
E rotund şi roşu
Bun într-adevăr,
Îl muşc cu plăcere
Şi se cheamă...

N
Are coajă , are miez
Şi e bun când se usucă.
Este fruct crescut de nuc.
Cum se cheamă , oare ?

O
E un animal cuminte
Nu prea-i place însă ploaia,
Paşte-n turmă şi dă lapte,
Dă şi lână şi e...

18
P
Omul seamănă-n ogor,
Boabe, grâul roditor;
Şi udat şi îngrijit
Rodul iese însutit.
Boabele duse la moară
Fac făina albişoară.
Din făină , până mâine.
Mama face bună..

R
Negre şi-albe-s penele
Coada parcă ar fi un V.
Pleacă de la noi din ţară,
Primăvara vine iară.
Zboară iute , este mică
Şi se cheamă...

S
Stă pe viţă brobonat
Şi e dulce la mâncat.
Să fie un ciucure ?
Fugi de-aici , că-i...

Ş
Cenuşiu şi tare mic
Mi se teme de pisic.
Stă pitit , deoarece
Se numeşte...

T
Are floare mândră tare
Cu parfum şi cu culoare.
Te înţepi când rupi un fir
Că e fir de…

19
Ţ
Are coarne şi bărbiţă,
Merge lângă o căpriţă.
Ştiu că este tare-n cap
Cum se cheamă oare .

U
O deschidem negreşit,
Dacă ploaia s-a pornit.
Şi ne apără de ploaie,
Chiar de plouă în şiroaie.

V
Sare iute prin crenguţe
Cu alune în lăbuţe.
Şi roşcată e blăniţa
Cin-să fie…

X
Şi-a făcut , mai ieri , Gheorghiţă
Două beţe şi-o scăriţă,
Vrea să cânte-n orice ton,
Fiindcă are…

Z
Când îl trag încet de sfoară,
Vântul bate şi el zboară.
Mi 1-am meşterit chiar eu
Şi sunt mândru c-am un.

20
 Numărăm până la 10

0
ZERO e clădirea goală
Fără nici un ţânc în şcoală ,
Colivia ce o ţii
Fără vrăbii şi scatii;
Este - acvariul fără peşte
Şi balonul ce pocneşte
Gol - goluţ ciupit de-un cleşte,
însă numerele toate
Fac ce fac,
Că de-l pun la dreapta lor,
Cresc precum un cozonac.

1
UNU e un cârligel
Şi e singur-singurel.
Una este numai Luna,
Unu-i Soarele din zare,
Una e măicuţa-buna,
Una-i tara noastră mare.

2
DOI e lebăda frumoasă
Printre trestii graţioasă,
Doi ochi sunt şi două mâini,
Două mâini, două picioare,
Două feţe luna are.
Câte doi sunt buni amici,
Doi părinţi
Şi doi bunici.

21
3
TREI a fost un colăcel,
Dar Gigei,
Muşcând din el,
Jumătate 1-a mâncat,
Jumătate 1-a lăsat.
Trei sunt iezii mititei,
Purceluşii sunt tot trei,
Trei sunt date de-ncercat
Şi trei fete de-mpărat.

4
PATRU e un scăunel
Răsturnat de Costăchel.
Anul, cât este de mare
Patru anotimpuri are.
Carul are patru roti,
Fără patru nici ca poţi.
Şi picioare, calul are,
Ca şi ursul din pădure,
Câte patru fiecare.
Dar ca notă-n catalog
Zău că nu e bun deloc.

5
CINCI e semnul de-ntrebare
Răsturnat de nu ştiu care,
E o seceră de mână
Pusă-n cui de o bătrână.
Cinci la mână-s degete,
Harnicele, frumuşele
Şi unite împreună
Ca să facă treabă bună.

22
6
Ochelarii lui Tănase
Niţeluş s-au rupt şi-s 6;
Şi acum îi pune el
Aşezaţi în chip şi fel ,
Dar nu sunt ca ai lui tata,
Că s-au rupt acum şi gata.

7
ŞAPTE este ca o coasă
Aşezată după casă,
Fâş prin iarba de mătase.
Şapte sunt pitici,
Şapte felinare
Şi tot şapte zile
Săptămâna are.

8
OPT e împletit colac
Şi cu miere şi cu mac;
Mănânci mierea, mănânci macul.
Despletind frumos colacul.
Nu doar colăcelul copt,
Chiar şi ochelarii-s opt,
Ba şi bicicleta-mi pare
C-ar avea asemănare.
Opt e colăcelu-ntreg,
Nu-l greşesc că-i greu să-l dreg.

23
9
Nouă-i şase răsturnat,
Dar cu-atât n-am terminat,
Că din astă întâmplare
S-a trezit cu trei mai mare.
Când zici nouă, vezi, drăguţă,
Şi o haină nou-nouţă.
Dar şi nouă ca şi vouă
Mult ne place nota nouă.

10
Uite, nu ştiu cum să zic
Dintr-un 1 şi nimic
Şi prin nu ştiu ce-ntâmplare
Iese nota cea mai mare.
lată-acum prin gând îmi trece
Să fiu un copil de 10.

La şcoală

Sună clopoţeii toamnei,

Şcoala-i un buchet de flori,
Cerul scrie cu cerneală
Şiruri duse de cocori.

Dumitrel duce ghiozdanul

Pin de sfaturi şi sfială.
Cât îl sâcâie-ntrebarea:
- Oare cum o fi la şcoală?

- Nu te teme, parc-ar spune

Vrăbiuţa de pe ram;
Am să-ţi ciripesc la geam,
Ca să iei doar note bune.

24
 Ce voi fi

- Ce voi fi ?- l-am întrebat pe tata,

Care meserie să-mi aleg ?
Tata a zâmbit, privindu-şi fata
Şi mi-zis domol, să-l înţeleg:

- Multe meserii sunt inventate,

Insă lucrul cel mai minunat
E să-nveţi a fi întâi de toate,
Ţine minte: om adevărat!

Vorba lui în gând mereu îmi sună

Şi mă-ntorc spre sfatul său mereu ;
Zilnic am să fac o faptă bună,
Ca s-ajung un om ca tatăl meu.

Învăţătoarei

Când am venit la şcoală-n toamnă

Eram un ţânc sfios şi mic ;
M-aţi mângâiat pe creştet, Doamnă,
Şi, parcă, m-am simţit voinic.

Nu aţi văzut în ochi de stele

Bobite calde de mărgele,
Sau le-aţi văzut, acum ştiu clar,
Dar le-aţi închis într-un sertar.

Ce caldă mână mi-aţi întins!

Şi-am scris şi am citit cu spor;
Nimic în viaţă nu-i uşor!
Să fim destoinici ne-aţi pretins.

25
O dată, poate, aţi lipsit,
Ce mult atunci ne-am necăjit,
Că e uşoară truda noastră
Doar sub privirea dumneavoastră.

Şi în dulapuri ferecate
Sunt toate poznele-ncuiate,
Le-aţi adunat ca pe mărgele
Dar noi... am învăţat din ele.

Acum , când primul an s-a dus

Ca Soarele către apus,
Pe când ne înălţăm c-o treaptă,
Vă sărutăm mâna cea dreaptă,

Şi vă aducem Doamna noastră

Tot cerul într-o floare-albastră!

Scrisoare

Bunico, scriu prima scrisoare

Azi , pe adresa dumitale.

Ştiu alfabetul, scriu, citesc.

Bunico, ce mult te iubesc!

Cu grijile, cu treburi multe,

Îţi este greu, nu e aşa?
Dar în curând va fi vacanţă
Şi iarăşi ne-om îmbrăţişa.

Te-oi ajuta pe la grădină,

Prin casă-ţi voi da ajutor,
Să uiţi că n-am fost lângă tine,
Să uiţi că nu ţi-a fost uşor.

26
Abia aştept să-ţi spun măcar
Puţin din cât a fost de greu
Să fiu în clasa-ntâi şcolar!
Dar, de-ai avea o-nvăţătoare
Cum este buna doamnă-a mea,
Ai vrea să vii şi tu la şcoală.
Să-nveţi din nou, aşa ai vrea.

Te-mbrăţişez, dragă bunică

Şi-ţi desenez o floare mică.

27