Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Autori:
MESEŞAN VIORICA
PRODAN LUMINIŢA
ISBN 978-973-0-23704-7
DEJ ,2018
1
Magia sărbătorilor de iarnă
Încă de copil ochii ţi se umplu de fericire la vederea primei zăpezi, la fulgii mari şi groşi
care anunţă venirea celei mai importante sărbători de iarnă, naşterea lui Isus sau sărbătoarea
Crăciunului.
Fiecare îşi aminteşte cu nostalgie serile de Crăciun din copilărie, când, după ce bradul a
fost împodobit, oala cu sarmale sfârâia pe sobă şi colacii se răceau sub pânza curată, ne lipeam
nasul de fereastră şi aşteptam cu înfrigurare să sosească Moş Crăciun cu jucării şi cu dulciuri.
Toate aceste amintiri sunt parcă foarte îndepărtate, şi acum, mai mult ca niciodată, avem
datoria şi obligaţia de-a ne învăţa copiii să nu uite şi să păstreze datinile moştenite din străbuni
pentru că aceste datini ne reprezintă ca popor, păstrându-ne identitatea naţională.
Pe Valea Budacului, o vale aflată la poalele Munţilor Călimani, datinile s-au păstrat în
mare parte, în ciuda „modernismelor” care ameninţă moştenirea lăsată din bătrâni.
Astfel, de Crăciun, în această zonă a României, în orice casă ai intra simţi mirosul de
cozonac făcut în cuptor de cărămidă, miros de sarmale împletite în varză acră scoasă din butoiul
din beciul de piatră al casei. Bradul este înalt, întotdeauna bogat împodobit ca să fie anul viitor
mănos, plin de bucate.
Dar partea „cea mai grea” este ca fiecare familie cu copii „sa găsească” câte un Moş
Crăciun disponibil în seara de Ajun, să îmbrace un suman lung până la pământ din lână de oaie,
să-şi acopere faţa cu o mască din blăniţă de miel şi să umble pe la copiii vecinilor cu darurile
puse în desagi ţesuţi în casă de femeile harnice şi pricepute la lucrul cu războiul de ţesut, care la
noi pe vale se numeşte stative.Tot în Ajunul Crăciunului, copiii merg la colindat pe la casele din
sat, ferindu-se cu multă pricepere de eventualii Moşi Crăciuni care vor să-i certe cu nuiaua
2
pentru năzbâtiile pe care le-au făcut peste an deoarece Moş Crăciun ştie tot ce fac copiii, nu-i
aşa?
Odată trecută seara de Crăciun, toţi tinerii satului se pregătesc pentru a doua zi de
Crăciun când se umblă cu arcăneaua. Acest obicei „de-a umbla cu arcăneaua” este foarte vechi,
de pe vremea saşilor care au populat cu foarte multă vreme în urmă zona noastră. Potrivit acestui
obicei, toţi tinerii din familiile cu stare a satului, îmbrăcaţi în costume populare, umblă de la o
casă la alta, prin tot satul , jucând arcăneaua.
Această arcănea, cum o numesc bătrânii satului, este o horă jucată de cei mai vrednici
feciori. Feciorii îşi aleg un conducător care se numeşte vătaf, acesta având rolul de-a bate la
poarta gazdei, ca să-i ceară permisiunea de-a primi arcăneaua. Bineînţeles, toată comunitatea
aşteaptă cu nerăbdare să-i treacă prin faţa casei tinerii îmbrăcaţi în costume populare, chiuind şi
jucând în horă.
Partea amuzantă a acestui obicei este că pe lângă tinerii dansatori umblă şi comedieşii,
aceştia fiind alţi tineri, mascaţi, îmbrăcaţi în zdrenţe, murdari, cu mături în mână. Aceşti
comedieşi urmează arcăneaua ca o umbră şi lovesc cu mătura peste picioare copiii neascultători
sau mătură încălţămintea gazdelor care i-au primit cu ţuică sau cu vin fiert şi cozonac.
La sfârşitul zilei, după ce au trecut pe la toate casele, tinerii arcăneşi organizează la
căminul satului un joc cu lăutari, şi fetele frumoase şi harnice din sat sunt invitate să participe şi
ele.
Acest obicei al umblatului cu arcăneaua se pierde în vechime fiind cunoscut de
generaţiile actuale, de părinţii, bunicii şi străbunicii noştri. Nu putem şti când a apărut, ştim doar
că nu vrem să se sfârşească pentru că este obiceiul satului nostru şi ne reprezintă comunitatea.
Probabil apariţia acestui obicei se pierde în păgânism şi-mi place să cred că tinerii frumoşi ai
satului, îmbrăcaţi în costumele lor populare, umblând de la o casă la alta, prin dansul lor săltat,
voinicesc, urmăresc alungarea spiritelor rele care s-ar putea adăposti la vreo gospodărie din sat
iar spiritele rele sunt reprezentate de ceilalţi tineri îmbrăcaţi în haine ponosite, murdari şi cu
măşti hidoase pe faţă.
Gospodarul încearcă „să-şi îmbuneze soarta” opătând comedieşul cu vin, ţuică fiartă şi
cozonac, sperând că îl va mătura pe încălţăminte şi nu-l va lovi cu mătura peste picioare. Acest
obicei reprezintă încercarea ţăranului român de-a-şi îmbuna soarta, lăsându-l să spere la un an
bogat, cu multe recolte, ograda plină de vite şi sănătate multă ca să poată munci pământul.
3
Bibliografie:
1. Budacul de Sus – vatră cu valori tradiţionale, Voichiţa Stejerean(coordonator),Ed.
EIKON, 2011
2. Un om, o viaţă, o carte, Ioan Moldovan,Ed. Ioan Cutova, Bistriţa, 2006
GRUPA: Mare
TEMA ANUALĂ: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
TEMA PROIECTULUI: „Iarna în haine de sărbătoare”
SUBTEMA: „ În aşteptarea lui Moş Crăciun”
TEMA ZILEI: „Vine, vine Moş Crăciun!”
TIPUL ACTIVITĂȚII: Predare-învăţare
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP)
Întâlnirea de dimineaţă „Din bătrâni se povesteşte”
Rutine „şi eu pot să fac o bucurie” (deprinderea de a dărui)
Tranziţie „Mergem să dăruim celor mici”(deplasare la colegii mai mici pentru a le
oferi ce au confecţionat)
ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (ALA I) – CENTRE DE INTERES
Joc de masă: „Jocul umbrelor”
Construcţii: „Orăşelul lui Moş Crăciun”
Artă: „Tablou de Crăciun” – desen
ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (ADE)
4
DLC-Memorizare: „Moş Crăciun e generos” de Aurora Georgescu
DOS-Aplicaţie practică – aplicaţie: „Felicitări de Crăciun”
ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (ALA II)
Joc distractiv: „Fulgii de nea”
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Dezvoltarea capacităţii de a memora şi reproduce logic o poezie;
Formare priceperilor şi deprinderilor practice.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
ALA I:
Joc de masă: - „Jocul umbrelor”
- să identifice jetonul potrivit fiecărei umbre;
- să aşeze jetonul la locul potrivit;
Construcţii: „Orăşelul lui Moş Crăciun”
- să construiască din cuburi Orăşelul lui Moş Crăciun;
- să colaboreze cu colegii pentru realizarea sarcinii.
Artă: „Tablou de Crăciun” – desen
- să coloreze folosind cromatica potrivită
5
STRATEGII DIDACTICE
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, turul
galeriei;
MIJLOACE DIDACTICE: jetoane şi planşe suport pentru jocul umbrelor, cuburi,
tablouri cu imagini de colorat, creioane colorate, imagini de iarnă, planşe reprezentative ale
poeziei, lipici, hârtie colorată, confetti, brăduţi, felicitări model, recompense.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupuri mici
DURATA: o zi
LOCUL DESFĂȘURĂRII: Sala de grupă
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
„Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani)”,
M.E.C.T., Bucureşti, 2008;
Paraschiva Florescu – „Proiecte didactice” – Învăţământ preşcolar, Editura Excelsior,
2002,Timişoara;
Ana Motora Ionescu, „Cântece şi jocuri muzicale pentru preşcolari”, E.D.P., Bucureşti,
1980
SCENARIUL ZILEI
6
Noutatea zilei: educatoarea va purta cu copiii o scurtă discuţie pe marginea temei „Din
bătrâni se povesteşte”, apoi se anunţă tema şi obiectivele activităţilor din ziua respectivă, pe
înţelesul copiilor.
În continuare, prin tranziţia „unu doi, unu doi, câte unu-n pas vioi, trenuleţul îl formăm şi
spre centre ne-ndreptăm” se trece pe la fiecare centru de interes deschis, se explică sarcinile de
lucru, iar copiii îţi aleg sectorul la care doresc să lucreze.
La centrul Joc de masă se vor juca „Jocul umbrelor”, unde copiii vor trebui să asocieze
jetonul cu umbra potrivită, la centrul Construcţii vor construi „Orăşelul lui Moş Crăciun”, iar la
centrul Artă vor colora imaginile cu brăduleţ.
Prin tranziţia „Moş Crăciun cu plete dalbe”, se face trecerea spre activitatea de
memorizare, unde copiii vor învăţa poezia „Moş Crăciun e generos” de Aurora Georgescu şi
pentru a veni în sprijinul moşului, copiii sunt invitaţi să confecţioneze felicitări de Crăciun.
Activitatea zilei se va încheia cu jocul distractiv „Fulgii de nea”.
Astăzi copii, la centrul joc de masă va trebui să asociaţi jetonul cu umbra potrivită, la centrul
construcţii veţi construi orăşelul lui Moş Crăciun, iar la centrul artă veţi colora un tablou
decorativ, după care vom învăţa poezia „Moş Crăciun e generos” de Aurora Georgescu, iar apoi
veţi confecţiona felicitări de Crăciun. În încheierea activităţilor ne vom juca jocul distractiv
„Fulgii de nea”.
Copiii împreună cu educatoarea trec pe la centrele de interes şi fiecare copil îşi alege centrul
la care doreşte să lucreze.
- La centrul Joc de masă, copiii asociază jetonul cu umbra potrivită.
7
- La centrul Construcţii, construiesc orăşelul lui Moş Crăciun.
- La centrul Artă colorează un tablou decorativ.
Prin tranziţia: „Moş Crăciun cu plete dalbe”, se face trecerea spre activitatea de
memorizare.
Educatoarea familiarizează copiii cu textul poeziei prin prezentarea acestuia sub forma unei
naraţiuni.
Se va trece la recitarea model a poeziei de către educatoare, folosind tonul şi mimica
adecvată.
Familiarizarea copiilor cu textul poeziei : Educatoarea va recita o dată, de două ori poezia,
apoi va explica cuvintele sau expresiile necunoscute (seara de Ajun, negreşit, darul cel mai
potrivit).
Ciocolată la fetiţe,
Alune la veveriţe,
Bomboane pentru băieţi,
Miere pentru ursuleţi,
8
Poezia va fi memorată pe unităţi logice în felul următor:
- se recită prima strofă şi se repetă cu câte doi copii de două- trei ori,
- se recită prima cu a doua strofă şi se repetă cu alţi doi copii de două- trei ori.
- în final se va recita poezia cu doi- trei copii.
Se insistă asupra reproducerii corecte şi expresive a poeziei de către copii.
Tranziţia la următoarea activitate se face prin cântecelul „Vine, vine Moş Crăciun”.
Copiii se vor aşeza la măsuţe, unde au pregătite materialele pentru activitatea practică. Ei vor
confecţiona felicitări de Crăciun.
Se intuiesc materialele necesare realizării lucrării.
- Ce aveţi voi pe măsuţe?
Se prezintă şi se analizează modelul educatoarei.
- Priviţi, ce am realizat eu aici? (o felicitare)
Se va explica şi demonstra modul de realizare a lucrării.
- Iar acum copii, vă explic cum vom realiza felicitarea de Crăciun.
- Vom lipi mai întâi hârtia suport pe felicitare, apoi brăduleţul, după care îl vom
împodobi/decora.
Se efectuează exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii:
„ Mâna lebădă o fac
9
Cu cinci minute înainte de expirarea timpului, copiii vor fi anunţaţi că trebuie să finalizeze
lucrarea.
Se va da semnalul de încetare a lucrului.
Lucrările vor fi expuse la panou şi se va face analiza lor cu ajutorul copiilor.
Un fulg de nea
Se legăna
Pe un norişor pufos
Copiii stau pe băncuţe şi cântă. Pe rând, la fiecare strofă, se ridică câte un copil şi se leagănă,
efectuând diferite mişcări cu mâinile.
Când au fost chemaţi toţi copiii (sau atâţia câţi formează un grup – în limitele numeraţiei
învăţate până la momentul respectiv) ei cântă ultima strofă:
10 fulgi de nea
Se legănau
Pe un norişor pufos
şi deodată ei
Fulgii au căzut
şi-un covor de nea s-a aşternut
şi apoi se aşează jos pe covor, formând covorul de zăpadă.
Se fac aprecieri generale asupra modului de desfăşurare al activităţii şi asupra modului de
comportare al copiilor. În finalul activităţii copiii vor primii recompense.
10
PROIECT TEMATIC
DURATA: 3 SĂPTĂMÂNI
ARGUMENT
La români, sărbătorile de iarnă sunt adevărate sărbători de suflet. Ne revin puternic în minte şi în
suflet amintirile copilăriei,ne amintim cu drag de zăpezile bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat, de
colindele şi de clinchetele de clopoţei care ne umplu sufletele de bucurie,ne amintim cu drag de mirosul
proaspăt de brad, dar şi de cozonaci, de nerăbdarea cu care aşteptam darurile sub pomul de iarnă.
Toţi copiii sunt fascinaţi de lumea lui Moş Crăciun, de obiceiurile de iarnă petrecute la bunici, de
diferite povestiri religioase.
Un rol important în decizia de alegere a temei l-au avut întrebările copiilor pe care le pun de fiecare
dată la început de iarnă: ,,Când vine Moş Crăciun?”, „ De ce vine Moşul doar iarna?”. Şi întrebările au
11
început să curgă, aşa cum numai copiii ştiu să o facă. Astfel, de comun acord cu copiii, am intitulat
proiectul ,, Decembrie-magie şi poveste. »
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
- să descopere elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea tuturor organelor de
simţ;
-să precizeze activităţile corespunzătoare sărbătorilor de iarnă(sosirea lui Moş Crăciun, colindul,
împodobirea bradului, amenajarea orăşelului copiilor, pluguşorul, sorcova,capra, ursul )
-să afle despre semnificaţia religioasă a Crăciunului şi despre modul în care este sărbătorit la
români;
-să cânte cu dezinvoltură cântece pentru copii şi colinzi conştientizând semnificaţia acestora şi
interpretându-le expresiv;
-să exprime trăirile proprii prin activităţi artistico- plastice, practice şi muzicale;
-să exprime sentimente de dragoste pentru sărbătorile religioase făcând distincţia între o zi
obişnuită şi o zi de sărbătoare;
-să utilizeze cunoştinţele însuşite şi deprinderile formate în diferite contexte în vederea exprimării
unor sentimente şi manifestării unor comportamente care să corespundă situaţiilor în care sunt implicaţi;
TEHNICI DE EVALUARE:
12
I.secvenţială: observarea sistematică a activităţilor şi a comportamentului copiilor;
aprecieri pozitive asupra acţiunilor şi răspunsurilor copiilor, joc de rol, probă practică
fişe de muncă independentă-probă scrisă, confecţionarea unor obiecte specifice sărbătorilor de iarnă-
probă practică, aprecieri individuale şi de grup, interevaluarea, autoevaluarea, expoziție cu lucrările
copiilor;
II. portofoliile copiilor, program artistic “Uite, vine Moş Crăciun!”, poze.
GRUPUL ŢINTĂ:
METODE,TEHNICI, PROCEDEE:
Împreună cu părinţii vom procura cât mai multe materiale pentru desfăşurarea activităţilor pe
care ni le-am propus şi vom amenaja centrul tematic în sala de grupă. Pe parcursul derulării proiectului
,centrul tematic va fi îmbogăţit cu pliante, felicitări, cărţi, planşe şi alte materiale utile pentru bunul mers
al proiectului.
RESURSE:
-cărţi şi reviste cu obiceiuri şi tradiţii de iarnă, albume foto; imagini despre diferite sărbători de iarnă;cărţi
cu poveşti şi poezii; calculator şi imprimantă;imagini de pe internet, imagini power point;CD-uri, CD-
player
ARTĂ:
13
-creioane colorate; tempera; acuarele, pensule; hârtie colorată; hârtie creponată; aracet; pastă de lipit,
plastilină; cărţi de colorat; foarfece; fişe pentru colorat; caiete şi foi albe pentru desen;
CONSTRUCŢII :
-trusa cu material mărunt; cuburi de plastic; carton duplex colorat; mozaic, lego, rotodisc; personaje
miniatură;
ŞTIINŢĂ
-„Jocul anotimpurilor”, „Jocul umbrelor”, imagini ce reprezintă tradiţii şi obiceiuri, crenguțe de brad,
calendarul naturii, obiecte şi ornamente de brad
JOC DE ROL
-căsuţa decorată de sărbătoare; recuzita pentru obiceiuri de Crăciun;diferite jucării şi materiale; costum
de Moş, măşti, sorcove, clopoţei;obiecte populare;
JOCURI DE MASĂ:
NISIP ŞI APĂ
INVENTAR DE PROBLEME
-Care arbore este mereu verde; Crăciun; Legenda bradului de bradului de Crăciun;
Ce împodobim de Crăciun; Crăciun şi a lui Moş Crăciun; -Datini şi obiceiuri de Crăciun
Moş Crăciun aduce daruri; Semnificaţia şi mesajul ale poporului român şi ale altor
Copiii trebuie să fie cuminţi; colindelor; popoare;
14
Moş Crăciun vine de sărbători; Datini şi obiceiuri de Crăciun ale -Ce obiceiuri există de sărbătorile
Moş Crăciun este îmbrăcat în poporului român; de iarnă?
roşu; Sania moşului este trasă Ce sunt datinile?Ce obiceiuri - -Cum se sărbătoreşte Crăciunul
de reni; De Crăciun colindăm există de sărbătorile de iarnă? la sat şi la oraş;
şi mergem la biserică;
- Cine este Moş Crăciun.
Colindătorii primesc bani şi
dulciuri; -Cum se colindă de sărbători;
BIBLIOGRAFIE
15
MAGIA CRĂCIUNULUI, PRIN OCHI DE COPIL
Sărbătoarea Crăciunului este cea mai frumoasă şi mai iubită de cei mici şi mari, săraci
sau bogaţi. Veche de peste două milenii, răspândită pe tot globul, cea mai importantă sărbătoare
a creştinilor este aşteptată cu emoţie şi bucurie. Crăciunul este asociat cu feeria iernii, cu
puritatea zăpezii şi este o sărbătoare emoţionantă mai ales pentru copiii care aşteaptă sosirea lui
Moş Crăciun.
Semnificaţia religioasă a Crăciunului este naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu trimis pe Pământ să ajute oamenii, să devină mai buni, mai credincioşi, mai
îngăduitori. Această sărbătoare semnifică naşterea, creaţia şi veşnicia Universului.
Prin naștere se perpetuează specia umană şi viaţa devine veşnică. În aceste zile suntem
mai buni, mai veseli, mai sănătoşi şi mai umani. Fiecare om, copil sau bătrân, îşi aminteşte cu
plăcere sărbătorile de Crăciun şi momentele speciale pe care le-a trăit. Copiii îl aşteaptă cu
nerăbdare pe Moş Crăciun în faţa căruia recunosc fără teamă dacă au fost cuminţi sau au făcut
năzbâtii. Ei ştiu că Moşul este iertător şi le aduce daruri mai ales dacă spun o poezie sau cântă o
colindă.
Pe lângă sosirea lui Moş Crăciun o altă bucurie este Bradul de Crăciun, acest pom
venerat, care rămâne verde tot anul, ne aduce în case mirosul pădurii, este simbolul purităţii şi al
veşniciei. Întreaga familie participă cu veselie la ritualul împodobirii bradului cu globuri
multicolore, beteală, dulciuri şi beculeţe colorate.
În seara de Crăciun sunt emoţionante colindele care vestesc naşterea lui Iisus cel trimis
de Dumnezeu să mântuiasă oamenii de păcate, ură, invidie. Copiii merg cu colindul din casă în
16
casă, înfruntă gerul, zăpada, cântă cu veselie, cu însufleţire chiar dacă au năsucurile îngheţate şi
primesc cu bucurie daruri, colaci, nuci, mere, etc.
Sărbătorile de Crăciun sunt minunate mai ales în sate unde se respectă tradiţiile străvechi.
Peisajul de iarnă este emoţionant: căsuţele sunt luminate, prin geamuri licăresc lumânări şi
globuri colorate, iar mesele sunt pline de bunătăţi tradiţionale: sărmale, colaci, cozonaci.
Amintirile sărbătorilor de Crăciun din copilarie ne întristează uneori pentru că realizăm că nu
putem da timpul înapoi, dar e minunat să primim în casele noastre cu lacrimi de emoţie în ochi,
pe copiii şi nepoţii noştri care ne urează tot ce e mai frumos şi ne încălzesc sufletele cu veselia
şi tinereţea lor.
Sărbătoarea Crăciunului este unică, deoarece în noaptea sfântă cu toţii ne simţim copii şi
ne dorim minuni.
Bibliografie:
“Crăciunul pentru pitici” de Alice Nichita, Mihaela Vasiliu, Editura Aramis, anul 2007;
“Ne pregătim de Crăciun” de Alice Nichita, Mihaela Vasiliu, Editura Aramis, anul 2007.
17
SERBARE DE CRĂCIUN
ÎN AŞTEPTAREA MOŞULUI
18
FULGII: Cine? Cine?
PREZENTATORII : MOŞ CRĂCIUN!
INTRĂ OAMENII DE ZĂPADĂ PE MELODIA ,,Omuleţii de zăpadă”
CÂNTEC: Omuleţii de zăpadă
Singurei stau în ogradă
Hai copii să-i luăm la joacă
Fiindcă tare o să le placă!
*mers legănat de pe un picior pe altul, cu mâinile la spate se învârt pe loc*
FULG: Cine v-a chemat la noi
Când serbarea e în toi?
Cine sunteţi, Moş Crăciun
De-aţi venit la noi acum?!
OM DE ZĂPADĂ: Suntem oameni de zăpadă
şi vrem să vă ajutăm,
Dar un pic să aşteptaţi
Că îndată-l căutăm
Cu toţii pe Moş Crăciun,
Nu mai fiţi îngrijoraţi!
STEA: Vai, ce bucurie mare!
Păi, atunci nu-i de mirare
Că în seara asta de iarnă
Cu toţii ne-am adunat
De la mic şi pân’ la mare.
Psst! Moş Crăciun acum apare.
Se aud clopoţei. Intră Crăciuniţele pe cântecul ,, Hai să facem un spectacol”
CÂNTEC: Hai să facem un spectacol
FULG: Sunt un fulguşor gingaş,
Mititel şi drăgălaş
şi vă spun încetişor:
Bună seara, tuturor!
STEA: ştiu, dragii mei, foarte bine
19
Aşa cum le ştiu pe toate,
Că serbarea de Crăciun
Fără Moşul nu se poate.
OM DE ZĂPADĂ: Frăţioare fulguşor,
Stai şi ascultă-mă un pic.
Nu va fi nicio serbare.
Nu mai anunţa nimic.
CRĂCIUNIŢĂ: Nu va fi?! Ei, asta-i bună!
Dar serbarea a-nceput.
Nu vrei să ne spui şi nouă
Ce e oare de făcut?
STEA: Vă spun eu acum, pe dată
O veste foarte ciudată,
Care rău m-a întristat,
Sania lui Moş Crăciun
A dispărut şi se pare
Moşul nu mai are cum
Să ajungă la serbare.
CRĂCIUNIŢĂ: Eu am auzit ceva
Că Moşul s-a îmbolnăvit.
Sperăm cu inima toată
Că nu s-a întamplat nimic.
CRĂCIUNIŢĂ: Hai mai bine să cântăm,
Pe Moşul să-l aşteptăm.
Poate vine, e pe drum
Bunul, dragul Moş Crăciun.
CÂNTEC: Moş, Moş, Moş Crăciun
Vine, vine, e pe drum
20
Eşti obosit de atâta drum.
Eu sunt cuminte, tu eşti bun
şi am atâtea să îţi spun.
şi toată grupa mijlocie
Îţi urează numai ţie:
TOŢI: Moş Crăciun, bine-ai venit!
CRĂCIUNIŢĂ: Pentru tine Moş Crăciun
Bradul am împodobit,
Cântece şi poezii
Noi am pregătit.
Am ştiu că la serbare
Vii tu negreşit!
STEA: Moş Crăciun, bine-ai venit!
Că ţi-e frig de mult o ştim
Însă noi ne-am pregătit
Cât mai cald să te primim.
Lângă brad am aşezat
Scăunelul ca să stai
şi-o măsuţă am adus
Pentru daruri să o ai.
STEA: Vai, ce plin îţi este sacul!
Ai păpuşi, maşini şi nuci.
Spune tu, pe vremea asta
Unde vrei să te mai duci?
Stai la noi că-i cald şi bine
şi ţi-om pune masă mare.
Stai la noi că-i frig afară
Nu se vede nici cărarea.
CÂNTEC: ,,Încărcat cu coşuri pline”
STEA: Iarna-şi scutură cojocul
Bradul e împodobit
21
Nici nu ştii, Moşule dragă,
Cât sunt eu de fericit.
Vreau să ştii c-am fost cuminte
Multe rele n-am făcut.
Am plâns poate câteodată
Am greşit, dar chiar n-am vrut.
CRĂCIUNIȚĂ: Moş Crăciun, Moş Crăciun
Îmi doresc ca în Ajun
Multe daruri să îmi pui
Jos sub brad că e frumos
şi e tare luminos.
Pentru Mario că e mic
şi nu ştie mai nimic
Dăruieşte-i jucării
Că îi plac, aşa să ştii.
FULG: Moşule, aşa să ştii
Că eu vreau bijuterii.
Cerceii de argint îmi plac,
Lănţişor cu zodiac
şi pe deget un inel
Ca să mă mândresc cu el
şi rochiţe multe-aş vrea
Cum nu are mama mea.
OM DE ZĂPADĂ: Vreau şi eu acum să spun
Ca să ştie Moş Crăciun
Că în grupa de pitici
Toţi copiii sunt cuminţi.
Haideţi să cântăm acum,
Să ne-audă Moş Crăciun.
CÂNTEC: ,,Ai venit la noi, tu, Moş Crăciun”,
CRĂCIUNIŢĂ: Moş Crăciun cel darnic,
22
Cel bogat şi bun
A umplut toţi sacii
şi-i la noi acum.
El aduce-n casă
Multe bucurii.
Are sacii plini
Cu multe jucării.
FULG: Moş Crăciun, pe drum de seară,
Te-a prins viscolul aseară.
Neaua rece şi pufoasă
şi s-a prins în barba deasă.
Iarna-i grea şi vreau să fii
Musafirul meu, să ştii.
Stai la mine, te-aş ruga
Că mai vreau să-şi spun ceva.
FULG: şi când vine Moş Crăciun
Se aşterne iar pe drum
Covoraşul de omăt,
Bucurie peste tot.
Săniuţa e pe drum,
Moş Crăciun bătrân şi bun,
Bradul nostru-mpodobit
Îţi urează: Bun venit!
CÂNTEC ( melodia ,, Clopoţei”): Iarna a sosit!
FULG : Cât de mult te-am aşteptat
Langă bradul luminat
Cu cadouri, jucării
Pentru cei mai buni copii.
Dacă ai multe surprize,
Cred că ştiu cui să le-mparţi.
Cele mai frumoase daruri
23
La copiii minunaţi.
CRĂCIUNIŢĂ: Pentru tot ce ţi-am urat,
O răsplată ne vei da.
ştim că pentru fiecare,
Ai în sacul tău ceva.
CRĂCIUNIŢĂ: Moş Crăciun, să ne trăieşti,
Să nu mai îmbătrâneşti
şi la anul să mai vii
Încărcat cu jucării.
CRĂCIUNIŢĂ: Serbarea noastră să vă fie
Prilej de mare bucurie
C-am ajuns şi-n acest an
Să vă spunem: ,, La mulţi ani!”
CRĂCIUNIŢĂ: Deci rămâneţi sănătoşi,
Să aveţi Crăciun frumos
şi rămâneţi luminaţi,
De colinde fermecaţi
Ce cu drag le ascultaţi.
CRĂCIUNIŢĂ: Hai, copii, veniţi aici
Să întindem hora-aşa
şi pe Moş Crăciun cel drag
La horă l-om invita.
CÂNTEC: Colindăm de sărbători- Miracol
STEA : Moşulică dragă, noi te-am păcălit!
Nu am fost cuminţi,
Numai am glumit.
BIBLIOGRAFIE:
1. Buloagă, V., Tătaru, L., Bucur, N., Dosa, R., Hărean, M. (2009) ,,Poftiţi… la serbare!”,
Editura ,,Diamant”, Piteşti.
24
2. Cormos, R. (2000) ,,Cântec, joc şi voie bună în grădiniţă”, Editura ,,Imprimeriei de Vest”,
Oradea.
3. Meraru, R., Oprisa, E., Oprisoreanu, V. (2005) ,,La serbare", Editura ,, Emia", Deva.
Poveste de Crăciun
Borodi Flavia
25
De-atunci în fiecare an el vine
Şi de emoţii sunt copiii plini
Poveşti şi basme, poezii, colinde
Aşa-i la toată casa de creştini.
Seara de Crăciun
26
Masa de Crăciun
27
MOŞ CRĂCIUN
Ei promit că se îndreaptă,
De ai lor părinţi c-ascultă.
Dar când Moşul va pleca,
Promisiunea o vor uita.
28
COLIND SPRE CERURI
Chiorean Măriuca
În sat şi în oraş
În turla mănăstirii
Clopotele bat.
Apar colindători
Întregului popor:
Mântuire pe pământ.
Ca semn de mulţumire
Ne adunăm cu drag
Colindul minunat!
29
CRĂCIUNUL DIN CASA POVEŞTILOR
Scenariu: Cei 4 copii aşteaptă Crăciunul. Observă venirea iernii cu omul de zăpadă şi fulgii.
Apoi îngeraşi vorbesc despre semnificaţia religioasă a Crăciunului, despre copiii care nu primesc
nimic de Crăciun şi păpuşile şi soldăţeii se oferă să-i bucure. La final, prinţii şi prinţesele din
poveşti coboară din lumea basmelor pentru întâlnirea cu Moş Crăciun, valsează şi colindă
împreună cu toţii.
(copil 1) (copil 2)
Frăţiori dragi, la fereastră Cine oare a pictat
Am zărit azi dimineaţă În mod aşa minunat
Flori de gheaţă desenate Şi pomii cu promoroacă
De degete fermecate. Ca pe moşi a vrut să-i facă?
(copil 3) (copil 4)
Ştiu eu bine cine poate Uite vine cu alai mare
Să le facă acestea toate Se luptă cu mândrul soare
Iarna, zâna cea de gheaţă Purtată de fulgi uşori
Care dă fulgilor viaţă. Iarna mândră, frăţiori
32
(păpuşică 4): (soldăţel 4):
Vă rugăm cu toţii în cor De la unu am numărat
Să pornim în pas uşor Că-i păpuşă sau soldat
Soldăţei şi păpuşele Pân’ la opt cât am ajuns
Chiar de le iubiţi pe ele Fiecare aşa a spus:
La alţi copii să le daţi Să fiţi buni în astă seară
Tristeţea să le-alinaţi Pe toţi să ne dăruiţi
Să aveţi un suflet bun Celor cu viaţa amară
Că aşa-i bine de Crăciun. Sau celor fără părinţi.
33
MOŞ CRĂCIUN
IARNA
34
Dealurile le-a- mpânzit,
,,CRĂCIUNUL LA ROMÂNI’’
Vremea e să vă treziţi
Un an nou să vă urăm.
Sănătoşi să vă găsim
Cu toţii să aşteptăm
Colinde, poezioare,
Vă rugăm să ne-ascultaţi
Şi să ne aplaudaţi.
Noaptea pe la cântători,
Dumnezeu adevărat,
E de binecuvântat
Binele să se-mplinească.
Lumânările aprinse,
Mesele să fie-ntinse
Încărcate cu bucate,
36
Să trăiţi în sănătate
Că ne daţi adăpostire.
Pe podele de nuiele
Să le lase pe la case
Şi cu dragoste creştină
Aleargă împreună.
Ce doruri îi frământă?
Aprinse, bucuria
Povara de păcate.
Şi lângă el pământul
Mititel înfăşeţel,
În scutec de bumbăcel
38
R:
R:
R:
Cu scânteieri şi zâmbete.
În sărbătorile de iarnă,
Pe-mpăratul tuturor
El va aduce pe pământ,
În Dumnezeu, cu bucurie.
De sfinte sărbători,
Poveşti cu îngeraşi
Copilul binecuvântat,
Ce se vede-n zare?(bis)
O lumină mare!(bis)
Peştera se vede!(bis)
Maica-ntrânsa şede(bis)
Steaua străluceşte(bis)
Şi lumii vesteşte(bis)
Că azi preacurata(bis)
Fecioara Maria(bis)
Naşte pe Mesia(bis)
El e împăratul(bis)
Şi cuvântul mi-ascultaţi:
42
Mâine anul se-nnoieşte,
Pluguşorul se porneşte,
Şi începe a ura,
Pe la case-a colinda.
Doamne, binecuvântează,
Copiii sunt răsplătiţi de către gazde (educatoare) cu nuci, mere şi covrigi, iar de către Moş Crăciun
cu surprize.
BIBLIOGRAFIE:
-Colinde de Crăciun, interpretate de copii, pentru copii, Editura Eve Press, Bucureşti, 2008; --
Revista Învăţământul primar, nr. 4, Editura Miniped, Bucureşti, 2004;
43
MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
Dincolo de faptul că este una dintre cele mai importante sărbători creştine, Crăciunul e
aşteptat cu mare entuziasm de toată lumea, indiferent de vârstă, uneori chiar şi de religie. Sigur te
gândeşti cu drag la cadourile lui Moş Crăciun, la colinde, la mirosul de brad şi la vâscul din pragul
uşii. Şi, cu siguranţă, experienţele personale au încărcat astfel de clipe magice cu semnificaţii
proprii. Dar mai mult decât atât, tradiţiile legate de Crăciun aduc simboluri naturale vechi de sute de
ani.
Bradul deţine rolul principal în perioada Crăciunului. Împodobitul acestuia este cel mai îndrăgit
obicei de sărbători, datorită simbolurilor care i se asociază: iubire (pentru că este împodobit de
întreaga familie), bucurie şi fericire (pentru că sub el sunt puse cadourile), magie (se spune că Moş
Crăciun nu vine în casele unde nu e brad), viaţă, trăinicie şi sănătate (pentru că este mereu verde,
chiar şi când afară e zăpadă). Practic, bradul a devenit centrul sărbătorilor de iarnă!
Despre obiceiul bradului de Crăciun nu se ştie exact de unde a luat naştere. Se bănuieşte
că pomul de Crăciun ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul acest
obicei a intrat şi în tradiţia creştină.
În România bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I
de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au prelua taceastă tradiţie.
Bradul de Crăciun era împodobit, la început, cu fructe, flori de hârtie sau biscuiţi. În timp, s-
a trecut la ornarea acestuia cu fel şi fel de minunăţii, printre care: globuleţele de sticlă, beteala,
bomboanele de ciocolată, instalaţiile luminoase, etc
Mulţi brazi de Crăciun au o steluţă în vârf. Se spune că stelele ne conduc spre locuri
speciale, iar pe vremuri multe dintre constelaţii, de exemplu, Ursa Mare şi Ursa Mică erau venerate
ca divinităţi. Evreii din vechime foloseau steaua în şase colţuri a lui David ca simbol religios, iar
steaua de Crăciun în cinci colţuri ne aminteşte de steaua apărută deasupra Betleemului la naşterea
44
Pruncului. În multe culturi, stelele sunt semne ale norocului şi ale realizării unor ţeluri măreţe.
Agăţarea coroniţelor de uşa casei este un obicei originar din Europa, unde, de Crăciun,
porţile se decorau cu ramuri veşnic verzi, pentru a invita în casă spiritele pădurii. Există crezul că
aceste spirite ar aduce sănătate şi noroc.Oamenii încă îşi mai împodobesc casele cu coroniţe de brad
şi de laur, ca mod de a-şi întâmpina prietenii şi rudele. Forma circulară a coroniţei simbolizează
natura veşnică a dragostei.
Cine nu a auzit de simpaticii reni care trag sania Moşului? Ei sunt nouă la număr şi au nume
amuzante: Dasher, Dancer, Donner, Vixen, Comet, Cupid, Prancer, Blitzenşi Rudolf. Povestea
cunoscută a renului cu nasul roşu, Rudolf, cel care luminează drumul pentru sania plină cu daruri a
lui Moş Crăciun, face ca aceste personaje să fie şi mai simpatice. Şi pentru că sunt animale specifice
zonelor reci, renii se potrivesc de minune în decorurile de iarnă şi de sărbători.În plus, ei poartă
clopoţei care aduc veselie, anunţând celor care le aud clinchetul că au sosit cadourile.
Obiceiul ciorapilor de Crăciun provinedintr-o legendă de spre un nobil care şi-a risipit
necugetata verea, lăsându-şi fetele fără zestre. Sfântul Nicolae a auzit despre această situaţieşi a
venit pe ascuns la locuinţa fetelor. El a aruncat trei pungi cu monede de aur prin hornul casei, care
au căzut în ciorapii fetelor, atârnaţi la uscat lângă şemineu.
În secolul al XVIII-lea, copiii din Olanda îşi lăsau saboţii lângă vatră, sperând că Sinterclass
(Moş Crăciun) le va aduce daruri. Mai târziu, pantofiorii de lemn s-au transformat în şoseţele, iar
Sinterclass a devenit, pentru englezi, Santa Claus.Astăzi, multă lume încă foloseşte ciorăpelul de
Crăciun, în care pune mici daruri pentru copii şi cei dragi.
Se crede că vâscul a fost utilizat dintotdeauna pentru a sărbători sosirea iernii. Această plantă veşnic
verde era folosită pentru decorarea locuinţei, se credea că posedă puteri tămăduitoare speciale,
vindecând orice, de la infertilitatea femeilor până la otrăviri.Scandinavii vedeau vâscul ca pe o
plantă a păcii şi a armoniei, asociindu-l cu Frigga, zeiţa dragostei. Obiceiul sărutului sub vâsc
provine din credinţa că acest gest sub un lăstar al plantei aduce armonie şi înţelegereşi face ca să
crească iubirea în cuplu.
45
frumuseţea luminilor care străluceau printre ramurile unui brăduţ din faţa casei sale. Luther a
împodobit apoi bradul de Crăciun din casa sa cu lumânări.
Se ştie despre Crăciun că este sărbătoarea naşterii Domnului Iisus, o sărbătoare a liniştii
sufleteşti, a păcii şi a cadourilor. De altfel, Crăciunul este o sărbătoare plină de lumină, de
semnificaţii şi simboluri.
Fiind o sărbătoare magică,pregătirile pentru această sărbătoare încep odată cu intrarea în post.
Toată lumea se pregăteste pentru această sărbătoare începând de la cel mai sărac om şi până la cel
mai bogat ,de la mic şi până la mare.
46
lui Moş Crăciun într- un personaj care de Ziua Naşterii lui Isus aduce daruri copiilor, adulţilor şi
toată lumea indiferent de starea materială sărbătoreşte evenimentul Naşterii Mântuitorului.
Colindul este una din cele mai cunoscute datini de iarnă specifice acestei sărbători
.Colindele sunt texte rituale cântate la sărbători creştineşti, închinate Crăciunului, Anului Nou. De-
a lungul secolelor colindele au devenit tot mai frumoase şi au căpătat o mare varietate pe întreg
teritoriul ţării. Ele creează atmosfera de sărbătoare, buna dispoziție cu care tot omul întâmpină
aceste sărbători.
Începând din Ajun colindătorii de toate vârstele vestesc Naşterea Mântuitorului şi primesc
conform tradiţiei mere, nuci, colăcei, iar în ultimii ani dulciuri sau bani. Dacă în urmă cu 20 30 de
ani,, de colinzi răsuna satu”, iar copiii îşi pregăteau din bună vreme trăistuţele pentru a merge la
colindat, pentru a primi ,,plata,,” de la ,,gazdă” iar la urmă erau curioşi să vadă câte mere, nuci,
colăcei şi au adunat, astăzi acest obicei se mai păstrează puţin, copiii sunt încântaţi de partea
financiară.
Unii povestesc cu entuziasm imaginea Naşterii Pruncului Isus în peştera din Bethleem.
Bătrânii satului sunt nerăbdători să cânte la biserică tradiţionalele colinde care îşi umple sufletul de
bucurie, iar conform tradiţiei să taie porcul pentru a umple de bunătăţi masa din seara de Crăciun şi
pentru a trăi bucuria Naşterii Mântuitorului alături de cei dragi.
O, ce seară minunată!”
Toate sunt minunate, dar sosirea lui Moş Crăciun este punctul culminant al
sărbătorii.Împodobirea bradului ,pregătirea cadourilor, febra sărbătorilor creează o adevărată lume
de basm. Pentru o scurtă perioadă ne gândim să fim mai buni, să sprijinim pe semenii noştri sărmani
sau în suferinţă ,,şi nu uita şi la nevoi creştine să fii bun!”.
Obiceiurile frumoase legate de Naşterea Domnului ne apropie mai tare unii de alţii
,cadourile de sub brad ne fac să ne gândim şi să nu uităm de cei apropiaţi. Să ne bucurăm cu toţii de
Naşterea lui Isus şi să nu uităm să promovăm diversitatea colindelor şi a tradiţiilor. Trebuie să
îndemnăm copiii să păstreze tradiţiile, să-i îndrumăm să creeze frumosul specific acestei
sărbători:felicitări, decoraţiuni, ornamente,să colinde alături de cei dragi.
47
Sărbătoarea Crăciunului a reprezentat dintotdeauna o bucurie pentru toată lumea, dar
mai ales pentru copiii care pregătesc serbări şi aşteaptă nerăbdători sosirea Moşului Nicolae şi a lui
Moş Crăciun.Să nu uităm că de fiecare dată copiii fac promisiuni să devină mai buni, ascultători, să
fie cu sufletul deschis.
Peste tot în lume, se organizează ample acţiuni care să umple sufletul tuturor de
bucurie,Sărbătoarea Crăciunului este o sărbătoare de bucurie sufletească, de întrunire, întrevedere
cu cei apropiaţi sau peste hotare plecaţi şi care să întorc acasă de sărbători., este o sărbătoare în care
dăruim multă bucurie şi căldură sufletească.
În Viflaimul frumos!”
BIBLIOGRAFIE
Manual de religie
48
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Georgiu Mariana
Vass Maria
Data: 12.12.2017
Grupa: mică B
Durata : 30 minute
DOS1: „Crăciunul
copiilor” de O. Goga „Crăciunul copiilor”
Biblioteca: “Spune ce
vezi în imagine”
Construcţii: „Coroniţe
- citire de imagini de Crăciun”
Ştiinţă: „Sărbătoarea
Crăciunului”
- prez. Power-Point
SCOPURILE ACTIVITĂŢII:
49
Consolidarea şi exersarea unor comportamente şi atitudini conforme cu normele prestabilite
şi cunoscute.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
- să identifice în imaginile afişate, ajutorul moşului, pe baza lecturii “Crăciunul copiilor”, cu ajutorul
educatoarei;
- să enumere cel puţin două reguli de comportament la grădiniţă (acasă ), bazându-se pe experienţa personală;
STRATEGII DIDACTICE :
Mijloace de învăţământ: planşe cu imagini din poezie, siluete cu Moş Crăciun, brad împodobit,
sacul moşului, o carte mare, imagini reprezentative pentru Crăciun, rotodisc.
SCENARIUL ACTIVITĂŢII
I. Moment organizatoric
Pentru buna desfăşurare a activităţii, mobilierul se aşează corespunzător modului de
concepere al activităţii şi se asigură o atmosferă de lucru adecvată.
Astăzi, copii, vă voi citi poezia „Crăciunul copiilor”, iar apoi ne vom juca la centre.
Le citesc copiilor poezia „Crăciunul copiilor”. În timpul lecturii voi marca principalele
momente prin expresivitatea limbajului, nuanţarea vocii. Prin intensitatea timbrului vocal voi
încerca să creez o atmosferă propice captării atenţiei copiilor asupra conţinutului poeziei. După
50
lecturarea poeziei, le voi arăta copiilor imagini sugestive, pe baza cărora vom discuta conţinutul
poeziei. Voi sublinia, împreună cu copiii, câteva reguli de comportament, care trebuie respectate,
atât la grădiniţă, cât şi acasă.
Ne-nvârtim, ne răsucim
Copiii se vor îndrepta spre centre după ce fiecare şi-a ales semnul dorit dintr-un bol.
Copiii îşi vor alege imagini specifice Crăciunului şi vor povesti ceea ce văd. Vor face
schimb între ei cu imaginile folosite, spunând unii altora ce le place mai mult în imagini.
Copiii se vor aşeza în jurul unei măsuţe cu rotodisc colorat şi vor construi coroniţe.
Copiii se vor aşeza pe scăunelele din faţa calculatorului şi vor analiza imaginile care
reprezintă sărbătoarea Crăciunului împreună cu educatoarea.
Se va realiza o imagine după conţinutul poeziei, cu ajutorul siluetelor. Pe rând vine câte un
copil, alege o siluetă şi o aşează pe tabloul pregătit. După ce s-au aşezat toate elementele, copiii vor
spune poezia „Scrisoare către Moş Crăciun”
Voi face aprecieri verbale asupra modului cum au răspuns şi s-au comportat copiii în timpul
activităţii.
51
PROIECT DIDACTIC
HOSU AURELIA
FULEKI LUMINIŢA
Data: 12.12.2017
Grupa: Mica
Domeniul experenţial: DŞ
Scopul : Perceperea şi indicarea verbală adecvată unor relaţii spaţiale (pe-sub) dintre diferite
obiecte.
Obiective operaţionale:1
Să sorteze obiectele de acelaşi fel, grupându-le după criteriul formă (toate globurile), (toate
cadourile);
Să aşeze obiectele indicate în poziţia spaţială „pe”(pe brad), “sub” (sub brad) ;
52
Să descopere greşeala făcută intenţionat de educatoare.
Sarcina didactică: Aşezarea obiectelor în pozitia spaţială „pe” şi “sub”, motivându-i poziţia când
este posibil.
Reguli de joc:
Strategii didactice:
2. Materiale şi mijloace auxiliare: spiriduşul, globuri galbene, roşii şi verzi, cutii de cadouri
roşii, galbene şi verzi, coşuleţe, bagheta spiriduşului.
Durata: 10 - 15 minute
Material bibliografic:
SCENARIUL ACTIVITĂŢII
Captarea atentiei o voi face prin asigurarea conditiilor necesare unei bune desfasurari a
activitatii.Voi aseza materialele necesare desfasurarii activitatii.Vom intra ordonat in sala de grupa
si ne vom aseza pe scaunele.
53
Introducerea in activitate se face prin intermediului Spiridusului. Spiridusul este trist, pentru ca nu
stie sa impodobeasca bradul, deoarece podoabele din cosul lui sunt amestecate.Isi doreste sa-l
ajutam noi.
54
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Grădiniţa cu P.P.”Arlechino”
Loc.Dej Jud.Cluj
Gupa: mijlocie A
Scopul activităţii:
Formare deprinderii de a pronunţa cuvintele corect din punct de vedere gramatical;, expresiv
Formarea deprinderii de a intona corect, expresiv şi omogen cântecul respectând poziţia
corectă, tonul, semnalul de început şi respiraţia în emiterea sunetelor.
Dezvoltarea capacităţii copiilor de a-şi coordona mişcările în colectiv, respectând ritmul
melodiei şi sugestiile motrice oferite de textul cântecului.
Obiective operaţionale:
55
- să pronunţe corect cuvintele ;
Strategii didactice:
Mijloace didactice: planşe cu copii care merg la colindat, planşe cu cântecul şi jocul muzical.
SCENARIUL ACTIVITĂŢII
I.Moment organizatoric
II: Captarea atenţiei: se va realiza printr-un tablou care înfăţişează nişte copiii care sunt îmbrăcaţi
în costume populare româneşti şi merg la colindat.
Astăzi, copii, o să învăţăm o poezie care se numeşte „Noi umblăm cu colindatul” şi apoi o să
învăţăm o colindă foarte frumoasă pe care au cântat-o chiar şi copiii din imaginea pe care v-am
arătat-o.
DLC:
56
Predarea poeziei:
Se anunţă titlul, apoi recit poezia cu intonaţia corespunzătoare de 2- 3 ori. Întreb copiii daca
le-a plăcut poezia şi îi întreb care este titlul.
Explic cuvintele necunoscute. Apoi trecem la învăţare ei prin folosirea metodei globale.
Recit cu copiii poezia în întregime.
Cu ajutorul tranziţiei „Unul după altul ...”, mergem la baie. Copiii intră în sala de grupă şi
cântă colinda „Astăzi s-a născut Hristos”.
DEC:
Exerciţii pregătitoare: Copiii repetă după mine următoarele sunete: „bim-bam”, „tic-tac”,
„vâjj-vâjj”, „ham-ham”,”Di-di-di”, „tu-tu-tu”,”mac-mac-mac”, „be-be-be”...
Anunţarea titlului:
Azi o să învăţăm o colindă. Aceasta se numeşte: „Iată vin colindători”.
Fixarea cântecului:
Pentru a memora cântecul, ne vom juca un joc care se numeşte „Eu încep cântecul tu îl continui..”
57
V. Asigurarea retenţiei şi a transferului:
- Dacă vreţi să mergem la colindat la ceilalţi colegi va trebui sa recitaţi poezia învăţată şi să
cântaţi colinda care am învăţat-o azi.
Merg cu copiii la colindat în vizită la cealaltă grupă mijlocie, pentru a le arata colegilor ce
am învăţat noi. Se recita poezia învăţată în grupuri dar şi individual Şi îi colindăm cu
colinda pe care am învăţat-o.
Voi face aprecieri verbale asupra modului cum au răspuns şi s-au comportat.
Bibliografie:
1. Tătaru L., Glava A., Chiş O., Piramida cunoaşterii, Repere metodice în aplicarea
curriculumului preşcolar, , editura Diamant, 2016
GRUPA – FLUTURAŞII
58
TEMA ACTIVITĂȚII: ”Bunul Moş Nicolae”
DOS1– ,,Povestea lui Moş ”BUNUL MOŞ - facem puzzle – tăiere pe linie dreaptă
Nicolae”- şi curbă - NII- facem dulciuri –
NICOLAE”
activitate gospodărească- NI
lectura educatoarei
Scopurile activităţii:
Formarea şi cultivarea comportamentului moral, toleranţi de solidaritate faţă de cei neajutoraţi; formarea
unor deprinderi practice şi gospodăreşti.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
- să îşi exprime sentimentele cu privire la categoriile sociale descrise în poveste, respectiv orfanii şi săracii;
STRATEGII DIDACTICE:
Mijloace didactice: scrisoare de la Moş Nicolae, imagini cu fapte bune, imagini cu ”Povestea lui
Moş Nicolae”, imaginea lipită a lui Moş Nicolae, imagini cu copii orfani şi săraci,ecusoane cu
dulciuri şi jucării( puzzle şi biscuiţi cu cremă), carton colorat, imagini din poveşti, foarfece, biscuiţi,
cremă de ciocolată, cuţite de plastic,planşete, coifuri, şorţuleţe, monede aurii de ciocloată.
DURATA: o zi.
59
SCENARIU
În pachet, pe lângă alte materiale necesare activităţii se găseşte şi o scrisoare de la Moş Nicolae.
Educatoarea citeşte scrisoarea în care Sf. Nicolae le spune că ar dori ca ei să îi afle povestea şi îi
mai roagă să îl ajute să facă dulciuri şi jucării pentru copiii orfani şi săraci.
Educatoarea anunţă: ”Dragi copii astăzi vom afla adevărata poveste a lui Moş Nicolae şi îl vom
ajuta făcând dulciuri şi jucării pentru copiii nevoiaşi!”
ADE: Preşcolarii revin în semicerc, iar educatoarea scoate din pachetul lăsat de Moş Nicolae
povestea acestuia şi descoperă imaginile. Tot acum se va începe şi sintetizarea conţinutului
activităţiii prin metoda Ciorchinelui.
Introducerea în activitate:Pe o planşă în centru va fi lipită imaginea Sf. Nicolae, iar educatoarea le
va reaminti copiilor că vor afla cine a fost Moş Nicolae şi cum a ajuns să împartă cadouri copiilor.
Pe durata expunerii educatoarea va arăta imagini ce sugerează diferite momente ale conţinutului
poveştii, facilitând astfel asimilarea acestuia.
Fixarea conţinutului: Se va pune accent pe cele două categorii sociale pe care le ocroteşte Sf.
Nicolae: orfanii şi săracii.
60
Educatoarea va explica conceptele ”copil orfan” şi „copil sărac” , apoi va lipi, cu ajutorul copiilor
pe schema ciorchinelui imagini sugestive pentru cele două concepte.
Se va purta apoi o discuţie care va avea ca scop sensibilizarea şi exprimarea emoţiilor copiilor cu
privire la cele două categorii sociale defavorizate.
Pentru a ajuta copiii să îşi exprime emoţiile şi stările sufleteşti, precum şi pentru a stârni
compasiunea şi dorinţa de a oferi ajutor, educatoarea îi va ghida cu întrebări:
- Cum v-aţi simţi dacă părinţii voştri nu ar avea bani să vă cumpere mâncare, haine şi jucării?
Se va stabili cu copiii că pentru a le oferi un strop de bucurie acestor copii nevoiaşi Moş Nicolae le
aduce dulciuri şi jucării. Se vor lipi apoi imagini cu dulciuri şi jucării pe panoul ciorchinelui.
După masă copiii se vor întoarce în sala de gupă cântând cântecul ”Moş Nicolae” şi se vor aşeza pe
scăunele, iar educatoarea le va reaminti ceea ce i-a rugat Moş Nicolae în scrisoare: faptul că el este
foarte bătrân şi nu a apucat să cumpere suficiente dulciuri şi jucării pentru copiii săraci şi orfani şi îi
roagă pe ei să-l ajute şi să facă câteva.
Pentru a fi nişte ajutoare de nădejde ale lui Moş Nicolae copiii vor avea nevoie de un plan.
Preşcolarii de nivel II vor primi coifuri şi ecusoane cu jucării şi vor fi ”Meşteri făuritori de jucării”,
iar cei de nivel I vor primi şorţuri şi ecusoane cu dulciuri şi vor fi ”Meşteri cofetari”.
Se va stabili apoi ca ”Meşterii făuritori de jucării” să facă puzzle tăind imaginile cu animale şi scene
din poveşti pe linia specifică trasată pe mijloc, iar ”Meşterii cofetari” să facă biscuiţi cu cremă,
aplicând cremă de ciocolată cu cuţitul de plastic şi acoperind cu alt biscuite.
Copiii se vor aşeza apoi la măsuţele de lucru pregătite pentru fiecare echipă.
61
Prezentarea modelului educatoarei: Educatoarea prezintă echpei ”Meşterilor făuritori de jucării” un
puzzle deja realizat şi el expică cum a fot tăiat, iar echipei ”Meşterilor cofetari” le arată un biscuite
cu cremă şi deasemenea le explică cum a fost făcut.
Mişcăm degeţelele,
Batem palmele,
Executarea temei de către copii: Preşcolarii vor lucra individual, iar educatoarea va oferi ajutor şi
indicaţii celor care au nevoie.
După terminarea activităţii copiii vor ieşi ordonat din sala de grupă şi vor merge la baie pentru a se
spăla pe mâini.
Împreună cu copiii se vor analiza dulciurile şi jucăriile pregătite,iar pe baza ciorchinelui se va face o
retrospectivă a întregii activităţi.
62
De la centrul CONSTRUCŢII se vor aduce lădiţele în care se vor aşeza puzzle-urile şi biscuiţii cu
cremă pregătite pentru copiii defavorizaţi.
Educatoarea se va aşeza în rând cu copiii şi le va cere ca fiecare să îşi aştepte rândul pentru a
participa la ştafetă, va porni în alergare uşoară, va alege o imagine de pe masă subliniind faptul că
fiecare copil va trebui să aleagă o singură imagine, se va întoarce tot alergând şi va adresa grupului
întrebarea ”Ce reprezintă această imagine?”, va solicita apoi ca toţi copiii care doresc să răspundă
să ridice mâna. Va alege un copil care va răspunde: Ex. ”Să ajutăm copiii săraci!”. Copilul care a
răspuns va parcurge traseul ştafetei, iar jocul va fi repetat până când participă toţi copiii.
VI: Încheierea activităţii. Aprecieri finale Se vor face aprecieri cu privire la participarea copiilor
la activitate şi se vor oferi recompense: monede de ciocolată trimise de Moş Nicolae drept
mulţumire pentru ajutorul acordat.
POEZII
de Prof.Ionac Liliana
Grădiniţa cu program prelungit”Lumea Piticilor” Dej, jud. Cluj
MOŞ CRĂCIUN
Tudorel şi cu Ancuţa
Au venit la el fuguţa,
Ca să-i facă ghiduşii,
63
Să-i spună şi poezii.
Prof. Indrecan Bianca, Grădiniţa cu Program Prelungit „Piticot” Loc. Dej, Jud. Cluj
Prof. Lădar Rodica, Grădiniţa cu Program Prelungit „Piticot” Loc. Dej, Jud. Cluj
De sfinte sărbători
2. Poveşti cu îngeraşi
Aflaţi-le acum,
E seara de Ajun
Se-aud colindători
65
Cântec: “O brad frumos…”
A sosit acum,
Bulgări de zăpadă
Ca pe dinţi cu periuţa
Şi cu pastă de zăpadă,
Ca un cavaler cu spadă.
Înhămat la sănioară
66
Vine Moş Crăciun
Şi ne-aduce-n tolbă
67
Colindă: “Astăzi s-a născut Hristos”
Sănătate la părinţi
Şi bunicilor cuminţi.
Bibliogarfie:
1. Hăran. M., 2017, Poftiţi.... la serbare!, Culegere de programe artistice pentru preşcolari, Editura Diamant,
Piteşti;
2. www.didactic.ro
68
Familia, baza educaţiei copiilor
Exemple de bună practică,
Iudit Czako,
Şcoala Gimnazială Hăşdate – Finişel,
loc. Hăşdate, jud. Cluj
„Copilăria e o lume aparte pentru noi, o lume fantastică, ireală, pentru cei care fac parte din
ea, dimpotrivă, una reală şi plină de armonie.” (Eugen Heroveanu).
Familia are un rol deosebit în structurarea personalităţii copilului. Primele deprinderi de
comportare civilizată, de socializare, se formează în familie. Părinţii, subliniindu-le importanţa
regulilor de comportare în familie, pe stradă, la grădiniţă, în alte împrejurări, îndemnându-i să le
respecte, urmărindu-le manifestările, contribuie substanţial la formarea unui comportament civilizat.
Părinţii şi ceilalţi membrii ai familiei, aprobând şi dezaprobând faptele copiilor, după caz,
direcţionează purtarea lor, îi ajută să-şi însuşească elementele de bază ale disciplinei conştiente în
general, şi să-şi formeze deprinderi temeinice de conduită morală. Aprecierile obiective, făcute de
către părinţi asupra comportării copiilor, îi vor ajuta să-şi dezvolte judecata morală şi să-şi
aprecieze conduita proprie. Explicaţiile date copilului cu privire la necesitatea respectării regulilor
şi normelor conduitei morale constituie şi un bun prilej de a-i explica cerinţele vieţii şi comportării
faţă de membrii familiei, faţă de alţi copii din cartier, de la grădiniţă şi de la şcoală.
În realizarea acestor deziderate este deosebit de importantă conduita părinţilor, exemplul
personal al acestora, acordul între vorbe şi fapte, atitudinea constantă faţă de anumite manifestări
ale copilului. Tonul părinţilor, cerinţele lor, sfaturile lor şi conduita lor model, sunt un permanent
stimulent pentru copii, în structurarea unor judecăţi şi a unor conduite corespunzătoare.
Aş mai sublinia aici, necesitatea de a acorda copilului mai mult timp, adică cei doi părinţi să
fie cât mai mult timp alături de copil. Copilul nu are nevoie numai de mâncare foarte bună şi de o
ţinută cât mai sofisticată, ci are nevoie de prezenţa părinţilor.
Una din cele mai importante probleme de educaţie care se pune în procesul formării
personalităţii copilului este cea a autorităţii. Părinţii trebuie să dea dovadă de unitate de cerinţe şi
acţiune. Forma de intervenţie a fiecăruia poate fi diferită, mai blândă la unul, mai aspră la celălalt,
dar în ochii copiilor trebuie neapărat asigurată unitatea educaţiei, prin perfecta înţelegere în această
privinţă, între toţi membrii familiei. O personalitate bine orientată şi bine educată devine capabilă să
asculte pe cei ce au autoritate, este capabilă să colaboreze cu multă uşurinţă cu cei din colectivitatea
socială din care fac parte, să-şi asume responsabilităţi şi să poată avea la rândul său, autoritate.
69
”Copilul care nu cunoaşte altă regulă decât imediata satisfacere a plăcerii sale, căruia îi
îndeplinim toate poftele, va fi condamnat mai târziu să sufere eşecuri în relaţiile sale şi să trăiască în
singurătate. Va rămâne o fiinţă egoistă, pe care nu o iubeşte nimeni, un biet nefericit.” (Alfred
Adler)
Iată că, cel mai mare rău ce-l putem face copiilor proprii rezidă în a-i lăsa să facă numai ce
doresc, în a nu le arăta limitele în formarea lor intelectuală, morală etc.
Comunicarea autentică dintre părinte şi copil reprezintă un fundament şi indicator al
climatului de dezvoltare a acestuia în familie. Climatul de dragoste, atmosfera de grijă, preocuparea
de a-i crea condiţii optime de creştere şi de dezvoltare, fac din familie primul şi poate cel mai
important factor de educaţie. De regulă între părinte şi copil se stabilesc în mod firesc relaţii de
încredere reciprocă şi ataşament pe fondul cărora comunicarea se desfăşoară fără mari dificultăţi. La
baza înţelegerii şi optimizării comunicării dintre părinţi şi copil trebuie să stea modelul comunicării
interumane totale, cuprinzând atât nivelul semantic, cât şi cel extrasemantic, pentru că părinţii
comunică cu copiii lor nu numai prin cuvinte ci şi prin componente neverbale, afectiv-emoţionale,
gestică, care contribuie la înţelegerea mesajului verbal, la susţinerea energetică ”motivaţională” a
atenţiei, a interesului, a efortului de înţelegere. Copilul este deosebit de sensibil la atitudinea
adultului. O privire absentă sau plină de interes, un zâmbet cald sau unul ironic, un gest de tandreţe
sau unul de nerăbdare, de nervozitate completează mesajul verbal, îl potenţează sau îl diminuează.
Copilul simte acut nevoia comunicării. Dacă părinţii nu-l ascultă, afişând mereu oboseală,
dezinteres pentru ”micul univers”, despre care copilul vrea să le spună ce ştie şi ce simte, acesta se
simte neglijat, respins şi chiar umilit. Fiecare părinte trebuie să fie convins că numai apropiindu-se
de sufletul copilului, numai dacă pătrunde în lumea sa interioară, în propriul mod de a gândi şi de a
simţi, el devine confidentul şi sfătuitorul copilului. Acest lucru sporeşte şansele copilului să nu fie
doar ascultat, ci şi iubit şi respectat. Ascultarea este condiţia înţelegerii celuilalt. Ea este una din
cele mai rare şi preţioase calităţi umane, care presupune, măcar pentru o clipă diminuarea glasului
propriului eu şi aplecarea urechii la glasul celuilalt.
Trebuie doar ca atenţia să fie îndreptată asupra „semnalelor” pe care le trimit copiii, pentru a
putea profita de „vârsta de aur” a copilăriei, când cei mici sunt curioşi, dornici să înveţe, să
descopere lumea.
70
În seara Ajunului
Iudit Czako,
Şcoala Gimnazială Hăşdate – Finişel,
loc. Hăşdate, jud. Cluj
În seara Ajunului,
Ajunul Crăciunului,
Pe albastrul cerului,
Apare steaua Mântuitorului.
O stea ce străluceşte,
şi lumii vesteşte,
O minune mare,
Hristos azi se naşte!
Păstorii când au văzut,
Pe gânduri au căzut,
Oare ce-i de făcut?
Cum ajung la Noul născut?
Ei astfel au procedat,
Viaţa Micuţului fiind salvat,
Omenirea de atunci înţelege,
Domnul cât de mult ne iubeşte
DE CRĂCIUN
72
şi misterul sărbătorii, în împăcare să-l trăim.
Dacă nu ar fi Crăciun
Nu ne-am bucura acum.
N-am fi an de an copii,
Daruri multe n-am primi.
El vine negreşit,
Cu magii de la răsărit,
Cu iubire vine iară,
Din Cerul Cel sfânt coboară.
Lângă bradu-mpodobit
Copiii, aşteptând, au adormit.
Visând păpuşi, leggo, maşinuţe
Alţii haine nou nouţe.
74
Aduci daruri în cătune
Pentru cei cu fapte bune.
Niciodată tu nu uiţi
Pe copiii cei răuţi.
GRUPA MARE
TEMA ANUALǍ DE STUDIU:CU CE ŞI CUM EXPRIMǍM CEEA CE SIMŢIM?
TEMA PROIECTULUI: ,,MAGIA SǍRBǍTORILOR DE IARNǍ”
TEMA SǍPTǍMÂNII: ,,UITE,VINE MOŞ CRǍCIUN!”
TEMA ACTIVITǍŢII: ,,SPIRIDUŞII MOŞULUI”
TIPUL ACTIVITǍŢII: MIXT
CATEGORII DE ACTIVITǍŢI DE ÎNVǍŢARE:ADP+ALA1+DLC+DEC+ALA2
SCOPURILE ACTIVITǍŢII: consolidarea deprinderii de a asculta cu atenţie o poveste şi de a reda
ideile acesteia; consolidarea deprinderii de exprimare corectă în propoziţii scurte în vorbirea
curentă; exersarea tehnicilor de lucru necesare prelucrării diverselor materiale în scopul realizării
unor produse simple; exersarea deprinderii de a intona corect,expresiv şi omogen cântecul;
consolidarea deprinderii de a asocia versurile jocului cu mişcările aferente.
75
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
-să interpreteze corect mesajul poveştii, cu ajutorul întrebărilor educatoarei;
-să răspundă la întrebări legate de conţinutul poveştii având la dispoziţie imaginile prezentate;
-să formuleze propoziţii simple fără ajutorul educatoarei;
-să completeze piramida pe baza întrebărilor educatoarei;
-să formeze grupe de obiecte după criteriul culorii;
-să realizeze globuri colorate utilizând tehnica dactilopicturii;
-să interpreteze cântecul cu ajutorul educatoarei;
-să ritmizeze cântecul cu mişcãrile sugerate de educatoare;
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, problematizarea, brainstorming,
povestirea, exerciţiul, demonstraţia, turul galeriei, piramida(adaptată), jocul, R.A.I(adaptată).
MIJLOACE DIDACTICE: calendarul naturii, spriduş de pluş, căciuliţe de spiriduşi, imagini
reprezentative pentru conţinutul poveştii, jetoane pentru completarea piramidei, globuri din plastic
colorate (roşu, galben, albastru), globuri din polistiren, biscuiţi, gem, brad artificial, faţã de masă,ş
erveţele, farfurii din plastic, cuţite din plastic din setul de jucării, şerveţele umede.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe, individual.
SCENARIUL ZILEI
I.MOMENT ORGANIZATORIC
În vederea bunei desfăşurări a activitãţii au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniştii şi
asigurarea unei atmosfere plăcute.
II.ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ
76
e) ACTIVITATEA DE GRUP ŞI MOMENTUL DE MIŞCARE
Se va realize ,,Dansul spiriduşilor”-pe melodia ,,Gingle bells”
III.CAPTAREA ATENTIEI
Spiriduşul le arată surprizele pe care le-a adus: un brad neîmpodobit, globuri colorate, globuri
din polistiren,biscuiţi,gem, şi le spune copiilor că toate aceste lucruri le-au fost trimise de către Moş
Crãciun pentru ca ei să-l ajute să se pregătească de sărbători, fiindcă el nu mai are timp.
IV.ANUNŢAREA TEMELOR ŞI A OBIECTIVELOR ACTIVITǍŢII
Spiriduşul le spune copiilor ce vor avea de făcut, moment în care sunt anunţate obiectivele
activităţii. Ei trebuie ăasculte cu mare atenţie ,,Povestea lui Moş Crãciun”, să se joace cu nişte
jetoane, să picteze globuri cu degetele, să facă ,,prãjituri” din biscuiţi şi gem, să aleagă globuri
clorate pentru brad, să înveţe un cântec, să împodobească bradul şi să aranjeze masa. Dacã vor face
toate astea cu siguranţă vor primi surprize din partea lui Moş Crăciun. Dacă ascultă cu atenţie
,,Povestea lui Moş Crãciun” vor afla de ce nu are moşul timp să se pregătească de sărbători.
V.DIRIJAREA ÎNVǍŢǍRII ŞI OBŢINEREA PERFORMANŢEI
ADE-DLC(Educarea limbajului)- ,,Povestea lui Moş Crãciun”-povestirea educatoarei
Voi începe sã spun povestea cu intonaţia adecvatã,cu tonalitate potrivitã, cu modularea
vocii,cu marcarea pauzelor, mimică şi gesturi adecvate situaţiilor punând accent pe cuvintele şi
propoziţiile care vor ajuta la înţelegerea mesajului poveştii. Copiii ascultă cu atenţie povestea.
Expunerea povestii va fi sustinita de prezentarea planselor ce redau evenimente din poveste,
exprimand firul sau logic. Voi explica cuvintele necunoscute din text si expresiile pe care copiii nu
le înţeleg. Copiii vor reda pe scurt conţinutul poveştii pe baza întrebărilor ajutătoare.
Se concluzionează faptul cã Moşul este foarte,foarte ocupat sã împartă daruri copiilor,umblă pe
timp de noapte iar ziua trebuie să se odihnească şi de aceea nu mai are timp şi pentru el, iar acum
are nevoie de ajutorul copiilor.
Pe tranziţia ,,Are Moşul spiriduşi” copiii ies din sala de grupă. La întoarcerea copiii vor vedea pe
flipchart o piramidă construită din şase cărămizi. Copiii chemaţi vor veni pe rând, iar cu ajutorul
întrebărilor adresate de educatoare vor ataşa jetoanele în piramidă.
Prin tranziţia ,,Ai-ho!,Ai-ho!” spiriduşii se vor îndrepta către centrele de interes unde le vor fi
prezentate frontal sarcinile de lucru de la fiecare centru apoi îşi vor alege centrul la care vor dori să
lucreze.
Pe parcurs se reia explicarea şi demonstrarea modului de lucru dacă este cazul. Dupã încetarea
lucrurui toate produsele realizate de către copii vor fi expuse pe două măsuţe aşezate paralel. Prin
tranziţia ,,Mersul Moşului” se va realiza turul galeriei pentru a aprecia munca fiecărui spiriduş.
VI.ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI TRANSFERULUI
77
Cu tranziţia ,,Moş Crăciun cu plete dalbe”,copiii vor merge la baie. La întoarcere copiii sunt
invitaţi să ia loc pe scăunele pentru că urmează să înveţe un cântec pentru a-l putea cânta cât mai
bine lui Moş Crăciun la serbare şi părinţilor atunci când vor merge acasă.
Pentru a-l putea cânta cât mai bine va trebui să facem câteva exerciţii să ne încălzim vocile. Se
fac exerciţii muzicale pregătitoare.
Voi anunţa titlul cântecului pe care urmează să-l înveţe: ,,Cine vine,oare cine?”(linie
melodică,adaptare după “Furnicile”-din folclorul copiilor). Familiarizarea cu conţinutul cântecului
se va face cu ajutorul unei imagini cu Moş Crăciun alături de copii.
Voi interpreta cântecul de două trei ori în întregime.Se trece apoi la etapa de învăţare a
cântecului cu întreaga grupă.Î nvăţarea se va realiza pe fragmente muzicale. Fragmentele se
reunesc, apoi cântecul va fi cântat în întegime cu întreaga grupă, pe echipe, grupuri mici sau
individual.
Ritmizarea cântecului.
Voi prezenta copiilor mişcările pe care vor trebui să le facă: copiii aşezaţi în cerc fac mişcări
de braţe prin care imită chemarea Moşului imaginar.
Pe a doua parte a strofei întâi, respectiv ultimele două versuri, mers ritmic în coloană unul
după altul. Mers aplecat, greoi pe versul ,,C-a sosit Moşul cel bun”.
Apoi aşezaţi în cerc, copiii bat din palme ritmic, cu veselie: ,,Să ne bucurăm cu toţii/Şi la
geam acum să stăm”. Odată cu interpretarea ultimelor două versuri: ,,Chiar de vine-n toiul
nopţii/Trebuie să-l aşteptăm!”,se imită privirea pe fereastră.
Se reaminteşte titlul jocului. Se repetă jocul de către copii, de două-trei ori, urmărindu-se
executarea cât mai corectă a mişcărilor şi coordonarea cât mai bună a acestora cu ritmul melodiei.
Prin tranziţia ,,Ai-ho!,Ai-ho!” copiii vor împodobi bradul adus de spiriduş,cu globurile de la
centre iar platoul cu “prăjituri” va fiaşezat pe o măsuţă.
VII.ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII.APRECIERI FINALE
După împodobirea bradului şi aranjarea mesei îi invit pe copii să ne jucăm un joc (metoda
R.A.I-adaptată)cu ajutorul spiriduşului care a venit dimineaţă la noi în grupă. Le voi adresa copiilor
întrebări legate de activitatea din întreaga zi prin înmânarea spiriduşului unui copil care urmează să
răspundă.Acesta va înmâna spiriduşul unui alt copil numit de educatoare.
Voi face aprecieri finale privind răspunsurile şi modul în care s-au comportat copiii pe
parcursul întregii zile. Copiii vor fi recompensaţi de către spiriduş care apoi îşi va lua rămas bun de
la ei şi va merge să-i spună Moşului cât au fost de harnici şi de cuminţi, pentru ca acesta să le aducă
multe,multe daruri de Crăciun.
78
COLINDĂTORII
Maltin Ramona,
Baba: - Le-am pregătit demult, demult... Îţi aduci aminte, moşule ce frumos era
Ceilalţi copii îmbrăcaţi în costume populare intră cântând colindul „Deschide uşa creştine” în timp
ce se aşează frumos unul lângă celălalt.
La un an cu sănătate,
79
Ne daţi ori nu ne daţi, ne daţi, ne daţi?
Pe la case să urăm
De ne dă un covrigel
Să –l băgăm în ghiozdănel.
Noaptea pe la cântători
Ci v-aduc pe Dumnezeu
Şi se roagă să trăiţi
Şi ca pomii să rodiţi
Şi ca iei să-mbătrâniţi
80
3. Au sosi colindători
Îi aud de peste drum.
Roagă-te-ngenunchi cu mine
Povara de păcate.
Cu inima-ţi de gheaţă
Mărturiseşte-ţi fapta ta
Va răsări pe boltă.
81
6. Din an în an sosesc mereu
La geam cu Moş Ajun
Şi la sania uşoară
A-nhămat un iepuraş
Drumurile-s troienite
Cu urechile ciulite
Iepuraşul se grăbeşte.
Am venit cu sănioara
Şi cu daruri proaspete
Bucuroşi de oaspete?
82
9. Bururoşi, bucuroşi
Strigă glasul de copii
La fereastră să vă vadă
Ce copil şi ce purtare
83
Crăciunul în Apuseni
Înv. Marc Aurica – Şcoala Gimnazială Câmpeni, loc. Cîmpeni, jud. Alba
Înv. Gligor Dana – Şcoala Gimnazială Câmpeni, loc. Cîmpeni, jud. Alba
Perioada sărbătorilor de iarnă reprezintă un moment cu totul şi cu totul special. Ele ne opresc
pentru o clipă din curgerea ireversibilă a timpului şi ne introduc într-un timp mistic. După cum
spunea Mircea Eliade, “sărbătoarea este un timp diferit calitativ, timpul sărbătorii fiind un timp
circular (repetitiv), spre deosebire de timpul profan , care este linear (reversibil)” şi ne introduce în
lumea unor personaje care au îndeplinit un rol în istoria omenirii şi a lumii.
Crăciunul – atmosferă magică, tradiţii păstrate cu sfinţenie, beculeţe, globuri, vitrine, râsete
zglobii, frânturi de colinde înveşmântate în mantia de gală a iernii.
Crăciunul este zi de sărbătoare pentru tot creştinul, zi în care Domnul Iisus Hristos s-a născut
în peştera rece şi întunecoasă , singura lui lumină fiind aceea a stelei care a vestit naşterea.
Aici, în Ţara Moţilor, mai ales în inima ei – Câmpeni, sărbătorile, datinile şi obiceiurile şi-au
păstrat întreaga lor autenticitate. Cu toţii ştim numeroase colinde care, din moşi strămoşi s-au
păstrat la fel de frumoase şi care încălzesc sufletele oamenilor şi le aduc din nou zâmbetul pe buze.
Ele vestesc Naşterea Domnului fiind purtate din uşă în uşă de neobosiţii colindători.
Pe lângă aceştia, această sărbătoare este vestită şi de către „Crai”, care prezintă sub formă de
teatru episodul vestirii Naşterii Domnului, de către magi. Craii umblă din casă în casă pentru a vesti
naşterea lui Iisus Hristos.Din echipa crailor fac parte opt tineri,fiecare întruchipând un personaj care
a avut un rol anume în vechime,în perioada naşterii lui Iisus Hristos.Unul este Irod,jucând rolul
împăratului Irod,ce-l căuta pe Iisus să-l omoare.Este îmbrăcat în roşu.Alte personaje sunt:
Melfior,îmbrăcat în galben,Valtezar,se presupune că ar fi fost astronom,este îmbrăcat în albastru şi
Gaşpar,îmbrăcat în roşu şi albastru.Aceştia joacă rolul crailor de la răsărit sau al magilor,care l-au
84
căutat pe Iisus,i s-au închinat dându-i daruri,aur,smirnă şi tămâie.Alături de ei mai sunt: doi
ciobani(păstorii),care au fost anunţaţi în vis de naşterea pruncului sfânt,văzând steaua ce-i va
călăuzi până acolo,Ozea(preotul) şi ostaşul,ambii aliaţi ai lui Irod,care-l sprijineau să-l caute pe
Iisus.Craii şi Irod poartă pe cap un coif din carton, cu zale, hârtie glasată şi staniol.Preotul,ostaşul
şi ciobanii poartă costumaţie corespunzătoare fiecărui rol.
Fiecare are numeroase replici,specifice rolului pe care îl joacă,cât și anumite colinde potrivite
momentului interpretat.
Acest obicei este moştenit din moşi strămoşi,îndrăgit de oameni,craii fiind aşteptaţi cu drag şi
astăzi în fiecare casă.Sunt răsplătiţi cu bucate tradiţionale,dulciuri de casă,iar astăzi şi bani. Despre
cei Trei Crai de la Răsărit sau Magii călători se spune că au venit să se închine lui lisus, după unii
din Arabia Fericită, iar după alţii din Persia.
În Ajunul Crăciunului, copiii mai mici de zece ani umblă din casă în casă ” La piţărat”,
purtând cu ei ” piţăra sau colindiţa”, care este un obiect făcut manual cu mezdreala, dintr-un băţ de
alun sau răchită şi seamănă cu ”părul creţ al unei fete”. La intrarea în casă, piţărăii spun ” Bun
Ajunul de Crăciun!” iar la ieşire spun ” Noi ieşim, Dumnezeu intră!”. Gazdele le dau covrigi şi
colaci făcuţi în casă, nuci, mere şi dulciuri. Copiii umblă în Ajunul Crăciunului şi cu ” Steaua”,
purtând în mână o stea confecţionată şi împodobită de ei. Prin acest colind vestesc naşterea lui Iisus
Hristos.
Împodobim şi aici bradul, care vine ca o bucurie în case, în viaţa copiilor în special, în viaţa
comunităţii.
Se spune ca Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul sa fie în această zi sătul. Cine nu are porc
gras de Crăciun nu poate spune ca a fost fericit în acel an.
Şi la noi, porcul se taie de Ignat, adică în 20 decembrie. Se zice că porcul care n-a fost tăiat
în această zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc după ce a fost
înjunghiat se pune la uscat, apoi se macină şi se afumă cu el, peste an, copiii ca să le treacă de
guturai, de spaimă şi de alte boli.
Cu siguranţă că aceste frumoase obiceiuri se regăsesc şi în alte zone ale ţării şi totodată sunt
cunoscute şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri
străvechi sau creştine.
Nalterea o preamărim,
Pe Hristos îl lăudăm,
86
SERBARE
,,PRINTESA FULGILOR DE NEA”
Prezentator
Şi plutesc, mă învârtesc,
Fulg 2.
Fulg 3
87
Eu doar iarna vin, să ştiţi
Fulg 4
FULG 5
Şi eu sunt un fulguşor
Am steluţe pe căpşor
Eu şi frăţiorii mei
Fulg 6
Colinda:,,Ninge, ninge”
Fulg7
88
Ne aşternem lin pe stradă,
Şi pornim de dimineaţă,
Fulg 8
Fulg 9
Fulg 10
Că se va naşte Mesia
Luminând Împărăţia
Fulg 11
89
Vă anunţ cu bucurie
Pe Hristos ce va să vie!
Colinda:,,Fulg de nea”
Om de zăpadă
Prezentatorul
Pe pamant de sarbatoare
A sosit Craciunul
O, ce bucurie!
Tu ne-aduci Isuse
Har si veselie
Ce frumos e bradul!
Ce frumos e tot!
90
O, ce bucurie
Ce întrebaţi?
Să ne-nchinăm negreşit,
Ce ne iartă de păcat
91
Eu în noapte te veghez şi întruna tot oftez,
SFARSIT
Se cuvine de Crăciun
Şi noi să ne închinăm
GRUPA: mică
DATA: 12.12.2017
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
,, O brad frumos”-cântec
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Să găsească locul potrivit pentru fiecare formă geometrica, după ce o recunoaşte şi o descrie
după formă, mărime, culoare ;
93
să sesizeze greşala strecurată intenţionat în joc şi să o corecteze.
REGULILE DE JOC:Copiii sunt aşezaţi pe scaunele în forma de semicerc şi copilul pe care-l voi
numi va veni să rezolve sarcina jocului didactic. Este aplaudat fiecare copil care rezolva sarcina
corect, iar răspunsurile incorecte sunt sesizate de copii şi corectate.
STRATEGII DIDACTICE:
DURATA: 1 zi
94
În prima parte a zilei, la întâlnirea de dimineaţă în care se realizează salutul,
prezenţa, completarea calendarului naturii, activitatea de grup în care voi prezenta noutatea zilei
Brăduţ, brăduţ drăguţ şi tema zilei descoperind bradul împodobit sub formă de surpriză purtând
o scurtă discuţie despre programul zilei alături de el , apoi după tranziţia,, Dacă vreau sa cresc
voinic fac gimnastică de mic” vom trece la activitatea matematică Ds 1- joc logic urmată de
activitatea DOS-Activitate practică-felicitări de Crăciun apoi vom continua programul prin
servirea micului dejun efectuându-se rutinele
,, Singurel mă-ngrijesc” deprinderi de igienă, rugăciunea urmată de tranziţia,, Bat din palme
clap , clap, clap” vom desfăşura activităţile alese ALA 1/ pe centre de interes:
urmată de tranziţia- ,, O brad frumos” şi terminând programul zilei cu ALA2- dans tematic de
Crăciun şi cântecul,, Moş Crăciun cu plete dalbe”
ŞI DE DE
96
până când toţi copiii reuşesc să
răspundă.
Complicarea jocului
Aprecierea
răspunsuri-
Copiii vor închide ochii, timp în care eu
lor copiilor
voi lua un pătrat de la brăduţul patratelor
şi îl voi pune la brăduţul cercurilor; la individuală
bătaia mea din palme copiii vor deschide
ochii, vor privi brăduţii şi vor descoperi Jocul
greşeala care s-a strecurat . Repetăm de
mai multe ori acest exerciţiu pentru ca să
aibă cat mai muţi copii posibilitatea să
răspundă.
Individual
Tranziţie – O brad frumos,- cântec
97
Dansul clopoţeilor Jingle Belles Exercițiul lucrări
clopoţei
Mirion Mioara-Crinuţa
Şcoala Gimnazială Hădăreni
Judeţul Mureş
astfel de clipe magice cu semnificaţii proprii. Dar mai mult decât atât, tradiţiile legate de Crăciun
aduc simboluri naturale vechi de sute de ani.
Crăciunul este sărbătoarea sfântă a Naşterii Domnului, timp al bucuriilor, al păcii şi al
liniştii sufleteşti. Este o perioadă în care primim şi daruim multă iubire şi căldură sufletească.
Sfintele sărbători aduc cu ele un repertoriu neasemuit de bogat în datini şi credinţe, în
realizări artistice, muzicale, coregrafice şi nu numai. Colindele, urările de belşug şi recoltă bogată
sunt doar câteva din manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai
spectaculoase manifestări spirituale ale poporului nostru. În această perioadă, copiii, care ţin locul
păstorilor şi magilor, cetele de colindători sfidează intemperiile vremii din dragoste pentru misiunea
încredinţată lor pentru a duce, mai departe, această misiune din generaţie în generaţie.
Majoritatea ţărilor europene serbează Crăciunul şi Anul Nou , dar fiecare în felul ei, cu
tradiţii specifice. Peste tot însă copiii sunt aceia pentru care minunile de Crăciun apar din cer, iar
îngerii îi ţin în braţe şi îi veghează. Cunoaşterea şi practicarea obiceiurilor străbune de către copii
98
contribuie la clarificarea raportului dintre individ, colectivitate şi tradiţie, contribuie la păstrarea
nealterată a unui măreţ tezaur de spiritualitate creştină.
La români, sărbătorile de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate sărbători de suflet.
Amintirile copilăriei ce ne revin în minte şi suflet, zăpezile bogate şi prevestitoare de rod
îmbelşugat, colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul proaspăt de brad, dar şi de cozonaci,
nerăbdarea aşteptării darurilor sub pomul de iarnă, toate creează în sânul familiei o atmosferă de
basm, linişte sufletească şi iubire. Decembrie vine cu sărbătoarea, atât de aşteptată de copii, a
Sfântului Nicolae.
Câţi dintre noi nu au aşteptat cu înfrigurare dimineaţa de 6 decembrie pentru a se uita dacă
Moşu a lăsat ceva în ghetele pregătite de cu seară? Acest obicei al darurilor aduse de Moş Nicolae,
s-a împământenit mai mult la oraş. Este posibil să fie un împrumut din ţările catolice, unde Moş
Crăciun este cel care pune daruri în ghete sau ciorapi anume pregătiţi.
Copiilor din România li se poate întâmpla ca Moş Nicolae să aducă şi câte o vărguţă (pentru
cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxă Sfântul
Nicolae îi dă dreptul să intervină în acest fel în educaţia copiilor. De la Sfântul Nicolae şi până la
Sfântul Ion, românii se simt în sărbători. Cel mai aşteptat este însă, Crăciunul, considerat ca
sărbătoare a naşterii Domnului. Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, creând tradiţii şi
obiceiuri adaptate culturii lor specifice.
Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei fiind ocazia când toţi se reunesc, părinţi,
copii, nepoţi făcându-şi daruri, se bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credinţa
că prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat. La sate, îndeosebi sunt
păstrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului.
Una dintre cele mai răspândite datini la români este colindatul, un ritual compus din texte
ceremoniale, dansuri şi gesturi. Astfel în ajunul Crăciunului, cete de colindători, costumate
tradiţional, urează pe la casele gospodarilor pentru sănătate, fericire şi prosperitate, împlinirea
dorinţelor în noul an. Pe lângă colindele religioase există vechi colinde laice cum sunt: Capra,
Ursul, Cocostârcul, Căiuţii etc.
Acestea sunt în fapt, jocuri cu măşti şi costumaţii speciale confecţionate de meşteri locali şi
care ironizează personajele negative ale lumii satului. Colindătorii sunt aşteptaţi în casele lucind de
curăţenie şi frumos împodobite şi sunt răsplătiţi de gospodari cu covrigi, fructe, nuci, colăcei sau
chiar bani. Adulţii sunt invitaţi la o ţuică fiartă, vin şi cozonac. Se aud de asemeni colinde precum:
Steaua sus răsare, Buna dimineaţa la Moş Ajun, O ce veste minunata.
Ecourile primelor colinde răsună încă din noaptea de 23 spre 24 decembrie. În Ajun numai
copiii colindă, deoarece ei simbolizează puritatea, curăţenia sufletescă. Cete de copii înarmaţi cu
clopoţei şi bice, şiraguri de zurgălăi, încep “a colinda/ pe la case a ura”, strigând pe la uşi şi la
99
ferestre “Bună dimineaţa la Moş Ajun/ Ne daţi ori nu ne daţi”. Tradiţia spune că nu este bine să
respingi colindul, deoarece astfel respingi şi binecuvântările acestuia şi nu-ţi va merge bine tot anul.
Gazdele ies în uşă şi-i poftesc pe micuţi în casă, servindu-i cu tradiţonalii covrigei, cu nuci şi mere,
cu colaci făcuţi în casă şi gogoşi proaspete.
Tradiţia spune că primii care intră in gospodăria gazdei sunt băieţii, deoarece aduc belşug în
gospodărie. În unele zone această tradiţie poartă denumirea de “Colindeaţă”, având loc în noaptea
de 23 şi grupurile de copii îi trezesc pe gospodari pocnind din bici şi strigand “Bună dimineaţa, dă-
ne colindeaţa!”. Acesată colindeţă reprezintă darul oamenilor către copii şi este menită să reverse
asupra celui care o dăruieşte împlinire şi câştiguri.
Mai ales, de Crăciun, să ne-ntoarcem puţin la sufletul cald de copil ce emană candoare,
bunătate şi dragoste ...să revenim la copilărie, să învăţăm să readucem în prezent tot ce a fost
miracol în trecut: iarna, vacanţa, brăduţul, colindele, tradiţiile, poveştile la gura sobei, pe bătrânul
Moş Crăciun. Veniţi să simţim cu toţii Crăciunul prin ochi de copil!...Sărbători fericite tuturor!
Primeşte colindătorii pentru că, prin formulele lor magice, dansul şi gesturile specifice
scenariilor, ei îţi aduc sănătate şi belşug.
Au venit colindători
Seara pe la cântători
Vestea despre o minune
Ce se-naţă tot mai sus
100
Vă vestim cinstită gazdă
Astăzi s-a născut Iisus.
Noapte Sfântă,minunată
Dinainte de Crăciun
Ba l-am şi împodobit
Mama-ncet ne povesteşte
Casele le aşezaţi
102
Pe la use cu brânduşe
Iată că am îndrăznit
Cu colindul am pornit
Ca să facem pomenire
Să mă duc la altul
Să le lăsaţi cu căldură.
Haideţi să ne prezentaţi
Să se nască şi să crească
La oameni pe pământ
Un staul se iveşte-cale
Smerit de tainica-ntrupare
Seara şi închinare
Un inger binecuvântat
Păstorilor de pe camp.
Şi cu capre şi cu urs
Da nu ne-am împotmolit
Ţa ţa capra capriţă
106
C-ai ramas fără catrinţă
Spurcate şi afurisite
Şi cu coarnele tocite
Joacă şi nu te lăsa
Să fie ca nişte oi
Să joace la sărbători.
Iacăta-l şi iacăta-l
107
Şi-l ţinem vara cu flori
De ruşine nu se face.
Pe la curţi de gospodari
De se miră gospodării
De tare băncăluieşte
La covata cu cârnaţi
Să nu te vadă stăpânii
108
Cu toţii v-aţi veselit
Şi o sută la stăpân.
Am venit ca fiecare,
Azi în zi de sărbătoare
Căci suntem din depărtare,
Să vă facem o urare:
O urare din străbuni,
Căci ei au fost oameni buni.
Pluguşor verde pe masă
Noi urăm la gazda aleasă
Şi urăm cu bucurie,
Şi cu mare veselie
Pe cine credeţi dvs.
Pe cei din astă casă
Îi cunoaşte orişicare
De la mic până la mare.
Că sunt la gospodari,
Inimoşi şi plini de dar.
Ia sunaţi din zurgălăi,
Să se-audă-n munţi şi văi.
Mânaţi mai flăcăi!
Hai! Hai!
Cu lumina sa cerească
S-aveţi pace,fericire
Să trăiţi să întineriţi
Să trăieşti şi să creşti
Şi ca merii să-nfloreşti
110
Rămâneţi toţi sănătoşi/Casa să vă fie plină/De a cerului lumină
VIN COLINDĂTORII
Serbare – grupa mijlocie
ED.MONCEA ELENA
Grădiniţa cu p.p. Junior-Dej
Ninge!Ninge ca-n poveşti! Natura s-a gătit într-o haină albă, de sărbătoare! E iarnă!
Bucurie, bucurie
La apus şi răsărit
111
Căci a lumii mântuire
Omenirea prăznuieşte
Blând-admiră-al ei odor.
Bucurii şi sănătate
În pluguşor vă urăm.
DECOR-O căsuţă, tata, mama şi copii, îmbrăcaţi în costume naţionale, stau lângă brad şi
vorbesc:
Băiatul-gazdei: Ei, mamă! Mari minuni s-au petrecut la Naşterea Domnului! În noaptea aceea cerul
s-a deschis şi cete de îngeraşi au coborât cântând imnuri de slavă pentru Fiul lui Dumnezeu.
Fetiţa –gazdă: O stea mare şi luminoasă a răsărit pe cer. După ea s-au luat Magii de la răsărit care
au venit cu daruri scumpe să se închine Mântuitorului Iisus.
Băiatul-gazdei: Astfel, lumea a putut afla că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, că El a venit pe pământ
să-i înveţe pe oameni credinţa adevărată.
112
Fetiţa –gazdei: Şi de atunci, în fiecare an , noi sărbătorim Naşterea Domnului Iisus. Şi în fiecare an
în ajun de Crăciun se aud colindătorii. Numai la noi, n-a venit încă nimeni!
Băiatul-gazdei: Pus-ai pe masă bucate pentru colindători? Fetiţa –gazdă:Am pus, am pus...mere,
nuci, colăcei!
113
Şi se duce la săraci într-un grajd cu două vaci
Astăzi să se-nveselească.
Şi strălucea cu tărie!
Că veşnicul Dumnezeu
Să se nască-n Bethleem.
COLINDĂTOR
Cum s-a născut Iisus în frig,/În ieslea cea săracă,/Cum boul peste el sufla
COLINDĂTOR
COLINDĂTOR
COLINDĂTOR:
115
,,Când se-aştern ninsorile pe-afară/Şi răsună casele-n colind,
Şi strălucesc pe rând
,,Se cuvine de Crăciun/Tot omul să fie bun,/Cei mai mici şi cei mai mari
COLINDĂTOR:
În ochii noştri limpezi/În raza blândă a lunii./În fiecare casă,/Cu licăriri de soare
COLINDĂTOR:
COLINDĂTOR
117
„Am spus că astăzi s-a născut/Iisus în ieslea sfântă/C-acolo-n ceruri heruvimi
COLINDĂTOR
TOŢI:
Acel prin care-am cunoscut/A cerului lumină. În noaptea asta cor ceresc
118
AJUTOARELE LUI MOŞ CRĂCIUN
Spiriduş 1:
Crăciuna:
Moş-Crăciun:
Nu mai fi îngrijorată
Jucăriile frumoase
În cutiile lucioase
119
Stau maşini, păpuşi sau lei.
Spiriduş 2:
Am primit de la copii!
Spiriduş 3:
Darurile preferate
Să le-mpachetăm cu spor,
O maşină-ncăpătoare
Ce merge teleghidată.
Spiriduş 4:
Nu e pic de supărare
Să aducem alinare.
La copiii necăjiţi
Cu rochiţă dantelată,
Să nu fie singurică
Spiriduş 6:
Spiriduş 7:
Spiriduş 8:
Ce frumoase jucării
Pot fi şi ei răsplătiţi,
Cu un sincer te iubesc
Crăciuna şi Moş-Crăciun,
Să mă ajutaţi să pun
Se va însănătoşi
Spiriduş 10:
Dănuţ va fi fericit,
Bucuros a se juca
Spiriduş 11:
Ei încep să povestească
122
De Maria şi de sfinţi
Şi aşteaptă să primească
Spiriduş 12:
Merită o bucurie
Crăciuna
Spiriduşi, grăbiţi-vă
De drum pregătiţi-vă
O, ho, ho!
Săniuţa ne aşteaptă,
An de an lor să le dăm.
TOŢI
Poezii să recităm
124
Şi-un cadou să căpătăm
FULG
FULG
Ce vine la grădiniţă.
Ca să fiu şi eu mămică.
FULG
125
Iute eu cobor în zbor
FULG
FULG
FULG
FULG
126
Toţi suntem fulgii brodaţi
FULG
Nu o-ntrece Fulguşor
FULG
SPIRIDUŞ
De mă sui în săniuţă
SPIRIDUŞ
127
Moşu-aduce bucurie.
SPIRIDUŞ
SPIRIDUŞ
SPIRIDUŞ
SPIRIDUŞ
128
Să-i cântăm brăduţului.
SPIRIDUŞ
SPIRIDUŞ
Şi cadouri la fereastră.
SPIRIDUŞ
Spiriduşi, s-aplaudăm!
SPIRIDUŞ
Pe părinţi eu îi ascult
129
Colindă „Colindăm ,colindăm”
SPIRIDUŞ
SPIRIDUŞ
Şi ne-aduce-n tolbă
TOŢI
Îl aşteptăm cu nerăbdare
La serbare.
130
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ
Pentru noi toţi, iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului, ci şi acela al bucuriilor
prilejuite de atâtea datini şi obiceiuri legate de sărbătorirea Naşterii Domnului.
Obiceiurile legate de sărbători fac parte din cultura tradiţională a neamului nostru. Este o mare
bucurie că încă se mai păstrează în unele zone ale ţării aceste datini care ne ajută să înţelegem
sărbătoarea respectivă precum şi să ne bucurăm împreună de Marele Praznic. Păstrarea acestor
datini este o mărturie vie a faptului că avem o conştiinţă a neamului din care facem parte.
Se spune că în seara de Ajun se deschid cerurile şi cei evlavioşi pot auzi glasurile îngerilor.
Sărbătorile de iarnă la români încep odată cu prinderea Postului Crăciunului (15 noiembrie) şi
ţin până la Sfântul Ioan (7 ianuarie). Este o perioadă bogată în obiceiuri, diferite de la o zonă la alta,
având în centru marile sărbători creştine prăznuite în această perioadă. Reperele mai importante
sunt: Postul Crăciunului, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza şi Sfântul Ioan. În funcţie de acestea,
grupele de tradiţii şi obiceiuri diferă.
Un obicei foarte cunoscut este „tăierea porcului”. În unele zone ale ţării, porcul se taie de
Ignat, adică în 20 decembrie. Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă,
căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc după ce a fost înjunghiat se pune la uscat, apoi se
macină şi se afumă cu el, peste an, copiii ca să le treacă de guturai, de spaimă şi de alte boli.
Ignatul este divinitatea solară care a preluat numele şi data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul
(20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - în zorii zilei de Ignat se taie
porcul de Crăciun - şi cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitică a
panteonului românesc, pedepseşte femeile care sunt surprinse lucrând (torc sau ţes) în ziua de Ignat.
Animalul sacrificat în această zi este substitut al zeului care moare şi renaşte, împreună cu timpul, la
solstiţiul de iarnă. În antichitate, porcul a fost simbol al vegetaţiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a
transferat în iarnă.
În acea zi se pregătesc bucatele tradiţionale pentru Crăciun: cârnaţi, caltaboşi, jumări, sângerete,
slănină sau suncă, etc. Tot atunci se toacă şi carnea pentru sarmale, iar pulpele se tranşează pentru
friptură. Unele dintre preparate se pun la afumat (cârnaţii, slănina, pieptul ardelenesc, etc.). Imediat
după sacrificare, gospodarul face “pomana porcului”: oferă celor care l-au ajutat la tăiat (uneori şi
vecinilor) şorici, carne proaspăt prajită şi un pahar de vin (sau ţuică fiartă în anumite zone). În
puţinele zile rămase până la Crăciun, gospodinele fac piftie (răcitură), sarmale, cozonaci cu nucă,
mac şi rahat (sau brânză şi stafide), plăcintă şi prăjituri diverse. În acelaşi timp, începe curăţenia în
casă şi în curte, împodobirea locuinţei şi pregătirea hainelor pentru Sărbători.
Odată finalizate toate pregătirile, gospodinele pun din fiecare fel de mâncare câte ceva într-un
coş de nuiele şi o sticlă cu vin şi duc acest coş la biserică, în seara de ajun, pentru sfinţire.
Un obicei foarte cunoscut este împodobirea pomului de Crăciun, a bradului. Bradul care este
veşnic verde simbolizează viaţa, făcându-se astfel analogie cu viaţa care intră în lume o dată cu
Naşterea Fiului lui Dumnezeu, Căci Cel Ce este Viaţa Se naşte pentru ca noi să dobândim viaţa
veşnică. Datina împodobirii bradului de Craciun pare a fi de obârşie germană, aşa cum este şi
cântecul "O, brad frumos!". În Germania, această sărbătoare este cunoscută sub numele de
Cristbaum.
Pomul de Crăciun este un brad împodobit, substitut al zeului adorat în ipostaza fitoformă, care
moare şi renaşte la sfârşit de an, în preajma solstiţiului de iarnă, sinonim cu Butucul de Crăciun.
Împodobirea bradului şi aşteptarea de către copii a "Moşului", numit, în sud-estul Europei, Crăciun,
132
care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a pătruns de la oraş la sat, începând din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pomul de Crăciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al
incinerării Butucului (zeul mort) în noaptea de Crăciun, simbolizând moartea şi renaşterea
divinităţii şi a anului la solstiţiul de iarnă, Obiceiul a fost atestat la români, aromâni, letoni şi sârbo-
croaţi.
Primele semne ale Sarbatorii Naşterii Domnului le dau grupurile de colindători, care pornesc din
casă în casă, cu o traistă încăpătoare pe umăr, pentru a le ura gazdelor fericire, sănătate şi
prosperitate. Aceste colinde sunt creaţii populare cu text şi melodie, care conţin mesaje speciale
(religioase sau satirice la adresa celor uraţi). Colindătorii vestesc naşterea Domnului, urează
gazdelor sănătate şi bucurii, primind pentru aceste urări cozonac, prăjiturele, covrigi, nuci, mere şi
chiar colăcei - pe care gospodinele care respectă tradiţia le-au pregătit cu mult timp înainte. Diferind
doar destul de puţin, colindele religioase sunt foarte asemănătoare în toate zonele ţării, cele mai
cunoscute şi apreciate fiind: “O, ce veste minunată”, “Steaua”, “Trei păstori”, “La Vifleim colo-n
jos”, “Cântec de Crăciun”, “Aseară pe înserate”.
În unele locuri în noaptea Cracinului putem întâlni şi cântarea religiosă cunoscută sub numele
de Vicleimul sau Irozii, la care participă copiii. Această dramă religioasă ne înfăţisează misterul
Naşterii Domnului în toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod şi ceata sa de Vicleim, un ofiţer
şi soldaţi îmbrăcăţi în portul ostaşilor români, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar şi Gaspar, un
cioban, un prunc şi în unele părţi o paiaţă.
Vicleimul apare la noi pe la sfârsitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseană şi se
leagă de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu în Germania si Ungaria, a
pătruns la noi prin saşii din Transilvania. Din prima formă a Vicleimului, prezentarea magilor şi
dialogul lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor cărturari, trei tipuri principale, în cele
trei mari ţinuturi: Muntenia, Moldova şi Ardeal.
Alături de partea religioasă a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar şi astăzi, partea
profană, jocul păpuşilor. Într-o cutie purtată de doi băieţi este înfăţişată grădina lui Irod şi o parte
din piaţa oraşului. Moş Ionică, îngrijitorul curţii şi o paiaţă dau naştere la o serie de scene care
satirizează întâmplari şi obiceiuri prin care sunt ridiculizaţi hoţii, fricoşii ori femeile ce se
133
sulemenesc. Vechi de tot, teatrul păpuşilor a fost o petrecere plăcută chiar în palatele Domnitorilor
ţării.
Începând cu Ignatul şi sfârşind cu zilele Crăciunului, prin alte părţi începând cu zilele
Crăciunului, iar prin altele obişnuindu-se numai în ziua de Sfântul Vasile, există obiceiul ca flăcăii
să umble cu ţurca, capra sau brezaia.
Jocul "caprei" (uciderea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un
ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să
aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor -
invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste cortegiul "caprei".
Capra joacă după fluier, iar la terminare, unul din flăcăi; apropiindu-se de masa unde sunt
membrii familiei, începe să vornicească. Flăcăii joacă pe stăpâna casei, pe fete şi chiar servitoare,
dacă sunt acasă, şi apoi mulţumind se îndepărtează.
"Capra" este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg, care ţine deasupra capului un
băţ în vârful căruia este cioplit un fel de cap de capră. “Falca” de jos a “caprei” este mobilă, astfel
încât gura acesteia poate închide sau deschide, dar mai ales poate “clămpăni”, făcând un zgomot
specific. În jurul caprei cântă şi dansează alţi colindători mascaţi şi costumati specific, unii dintre
aceştia fiind instrumentişti cu acordeon, fluier, tobă sau chiar vioară.
Cea mai amplă ceată o are "Capra" moldovenească care a grupat în jurul nucleului principal de
personaje, un număr impresionant de "mascaţi" (35-40 de personaje). În această componenţă, cetele
parcurg întreaga aşezare sătească, din casă în casă, "Capra" fiind jucată pentru a aduce noroc şi
belşug.
Ursul este întruchipat de un flăcău care poartă pe cap, pe umeri şi pe spate blana unui astfel de
animal, având în jurul urechilor nişte ciucuri roşii.
În timp ce ursul mormăie şi joacă în ritmul tobelor şi al fluierăturilor, ursarul strigă: “Joaca bine,
măi Martine, / Că-ţi dau pâine cu măsline”. “Ursul” este însoţit de un grup de colindători mascaţi şi
costumaţi, care reprezintă diverse animale sau personaje şi care îl aţâţă prin strigături.
La sfârşit, toţi le urează gazdelor multă sănătate, fericire, recolte bogate, mese îmbelşugate şi la
mulţi ani.
134
,,Steaua" este un colind care începe din prima seară a Crăciunului şi se încheie la Bobotează.
Micul cor al stelarilor, care intră în imobil în zilele Crăciunului, cântă versuri religiose despre
naşterea lui Isus: "Steaua sus răsare"; "În oraşul Vitleem"; "Trei crai de la est".
Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei; este ocazia când toţi se reunesc, părinţi, copii,
nepoţi îşi fac daruri, se bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credinţa că prin
cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat.
BIBLIOGRAFIE
Petruţ Iuliana
Grădiniţa cu PP Elpis,Dej,jud.Cluj
GRUPA :MICĂ
SCOPURILE ACTIVITĂŢII:
Perceperea unor însuşiri ale obiectelor,gruparea după formă şi culoare ;formarea deprinderii
tehnice de dactilopictură ,prin implicarea analizatorilor vizual şi tactil-kinestezic;aplicarea
deprinderilor igienico –sanitare adecvate modului de lucru,educarea gustului estetic.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
STRATEGII DIDACTICE:
Forme de organizare:frontal,individual
SCENARIUL ZILEI
Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi în funcţie de culoarea ecusonului vor merge la centrul
artă sau construcţii.
Prin tranziţia :
Spre centre noi pornim!’’ copiii merg la centrele ARTĂ unde prin tehnica dactilopicturii vor
picta globurile din felicitarea pentru Moş Crăciun, iar la centrul CONSTRUCŢII vor îmbina piesele
de lego mare pentru a obţine o casă . Copiii se vor roti la centre astfel încât să treacă toţi pe la cele
două centre.
Prin tranziţia ,,Rândul iute să-l formăm!se merge la baie pentru spălat mâinile şi se
desfăşoară la întoarcere jocul de mişcare ,,O dată sus ,o dată jos’’.
Stimularea faţă de noul conţinut se realizează prin intermediul unei scurte povestiri spusă de
către educatoare având imagini suport .
137
,,Mâna lebădă o fac
Pe fond muzical ,fiecare copil va trece pe la tăviţa cu material şi va lua un jeton pe care îl
va pune la grupa de unde face parte –grupa urşilor sau grupa pinguinilor.Se va insista pe limbajul
matematic folosit: am format mulţimea urşilor şi mulţimea pinguinilor..
,,Aşteptați!Nu în zadar!
Moşul se pregăteşte!
Îl pune şi a fugit .
Merge şi se strecoară.
ED.POP ALINA
Povestitor
O poveste ,o minune
139
Într-o ţară –ndepărtată
Betleem intitulată
Un om cu povara sa
Şi cu paşnice cuvinte
Că soţia îi va naşte.
Fecioara Maria
Iosif
Oamenii nu au putut
Obosiţi şi supăraţi,
140
Maria :Iosif sa ne oprim aici, drumul a fost lung si obositor este tarziu si sunt foarte obosita. Vom
ramane aici in staul.
Maria:
Dumnezeu nemărginit.
Prunc Dumnezeiesc.
Pastor 1 :
O cântare minunată
Păstor 2:
Ce minune, ce minune,
141
Cerul parcă se aprinde
Inger
Păstor 1:
Se ascunde în tăcerea ei
Păstor 3:
Prevestirea de Profet?
Colind:
Trei pastori
Magul 1
Pretutindenea călcăm
142
Şi de-mpărat întrebăm
Pe cerul înstelat.
Magul 2
Pe cerul înseninat
Că se va naşte curând
Magul 3
De la Persida am pornit
Şi să mă închin şi eu
143
Ca unuia lui Dumnezeu.
Steluta
Crai iubiţi
Să mergem la Viflaem
Colind
Toţi Copiii
Şi pe la case se opresc
Şi gospodarii îi cinstesc
Cu dărnicie-ndesă-n saci.
145
Ne bucurăm ca vine Moş Crăciun
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Rutine: Sosirea copiilor, Salutul, Micul dejun, Ne pregătim pentru activitati; “Sunt cuminte
şi ascultător”-deprinderea de a respecta regulile grupei
Tranzitii: Fac gimnastică de mic ; « Lanţul », « Renul lui Moş Crăciun »
OBIECTIVE GENERALE:
o Cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor specifice poporului român legate de sărbătorile de
iarnă;
o Formarea deprinderii de a observa, analiza şi investiga imaginile prezentate ;
o Dezvoltarea creativitatii si expresivitatii in limbajul oral.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
146
O2: să potrivească piesele puzzleului primit;
O4: să enumere comportamentele pozitive necesare pentru a primi cadouri de la Moş Crăciun
(cuminte, ascultator, bun etc.);
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca
independentă şi pe echipe.
Mijloace de învăţământ: imagini cu Moş Crăciun, cuburi, mobilierul grupei
Forma de organizare: frontal, individual, pe grupe
SISTEMUL DE EVALUARE:
147
Vom analiza fiecare imagine in parte punând un accent mai mare pe Naşterea Domnului pe
urmă vom vorbi despre Moş Crăciun, despre ajutoarele şi prietenii lui.
În continuare ne vom deplasa la centrele de interes puse la dispoziţia copiilor unde vom
„citi” imagini despre Moş Crăciun la centrul Bibliotecă; la centrul Ştiinţă vom realiza un puzzle, iar
la centrul Construcţii vom construi sania lui Moş Crăciun. Copii se indreaptă spre centru dorit, dupa
efectuarea câtorva exerciţii de încălzire a muşchiilor mici ai mâinii se apucă de treaba.
La finalul activităţilor ne vom juca un joc motric „Atinge crenguţa”.
Bibliografie:
CU COLINDUL PE LA CASE
148
Copiii se pornesc
Pe uliţe gonesc,
Fetiţe şi băieţi
La uşi ne poposesc.
Apar colindătorii sunând din clopoţei:
„ Am pornit să colindăm,
Pe la geamuri să cântăm.
Am pornit să dăm de veste
C-a venit un Prunc în iesle.
Iarăşi e Crăciun
Clopote răsun,
Veniţi toţi pe la ferestre,
S-auziţi această veste!”
Copiii cântă prima colindă:„ Iarăşi e
Crăciun
149
Despre Pruncul cel Presfânt
Ce S-a născut pe pământ.
CASA I (fetiţa)
(băiatul)
150
Covoare am scuturat,
CASA II (fetiţa)
(băiatul)
Masa eu am aranjat
Însă nu am terminat.
La programe să mă uit.
(băiatul)
151
Cadouri, cumpărături…
Ce zi de alergături!
Acum să ne relaxăm,
La un film să ne uităm!
(băiatul)
CASA V( fetiţa)
Veniţi şi ne deranjaţi,
(băiatul)
152
Plecaţi de-aici imediat
CASA VI(fetiţa)
S-a înfiorat pământul şi-a–ncremenit la astă ştire tot ce mişca întreaga fire.
Un loc de poposire
Încet se pierde-noapte-acum
153
Abia zăreşte o lumină
Smerit, în tainică-ntrupare
(băiatul)
Ca să te rogi neîncetat
154
AJUNUL CRĂCIUNULUI
Şi cu bradul de Crăciun
Papucei se pregătesc
La uşă ei poposesc
Să le-aducă jucării
Biciclete, cărţulii
155
CRĂCIUNUL LA ROMĂNI
EDUC:SÂNGEORZAN GINA
GPS DUMBRAVA
MINUNATĂ,LOC.BISTRIŢA,JUD.B-N
Colindǎtorii:
- Am venit sǎ colindǎm
De bine sǎ vǎ urǎm,
Sǎnǎtate, mult noroc
Şi tot anul plin de rod!
Colindǎm de sǎrbǎtori,
Noaptea pe la cântǎtori
Şi aceastǎ zi sǎ fie
La mulţi ani, cu bucurie
Cǎ-i seara de Ajun
Colindǎm pentru Crǎciun.
La mulţi ani, s-aveţi folos,
De naşterea lui Hristos!
URARE
Acum în prag de sǎrbǎtori
S-aveţi în suflet numai flori
Lumina sǎ vǎ cǎlǎuzeascǎ.
Credinţa-n Dumnezeu sǎ vǎ-ntǎreascǎ.
156
E postul sfânt, e postul de Crǎciun,
În care omul e menit sǎ fie bun.
Smerit în rugǎciune sǎ trǎiascǎ
Pe Dumnezeu şi pe Iisus
Sǎ îi cinsteascǎ.
IARNA
Bine-ai sosit, crǎiasǎ iarnǎ,
Cu-alai de mândre sǎrbǎtori
Bogatǎ-n datini şi-obiceiuri,
Cu dalbe flori şi cu ninsori.
157
Cu Iosif ea cǎlǎtoreşte,
Cǎ aşa Domnul vru.
158
Se mai vǎd venind cǎlǎri
Trei crai mari, având la ei
Daruri sfinte pregǎtite
Lui Iisus îi sunt menite.
COLINDE
Se aud colinde în zare
Cântǎ întreaga suflare
Sǎrbǎtorile-au sosit,
Bradul este împodobit.
159
Cete de colindǎtori
Îţi ureazǎ pânǎ-n zori:
Florile-s dalbe de mǎr
Noi pe Iisus lǎudǎm.
CREŞTINUL BUN
Dacǎ eşti un creştin bun
Îl ajuţi pe Moş Crǎciun.
Dacǎ ai suflet milos
Îl primeşti azi pe Hristos.
160
LA COLINDAT
Ce minunat mai ninge afarǎ.
Şi pare-se cǎ s-a înoptat
Dar nu ne ducem la culcare,
Ci toţi pornim la colindat.
Cu clopoţei, cu zurgǎlǎi,
La poarta noastrǎ s-au oprit
Ca sǎ ne binecuvânteze,
Cǎ astǎzi, Iisus s-a nǎscut.
COLINDǍTORII
Noi suntem mici colindǎtori
Şi am pornit la colindat,
Colinda sfântǎ din strǎbuni,
Cu ea în suflet am plecat.
De sǎrbǎtori, în orişicare an
Cu bucuria-n inimi vǎ vestim
Cǎci s-a nǎscut pe-acest pǎmânt,
Domnul Iisus! Ce mult noi îl iubim.
161
IISUSE
O, Iisuse, bun Iisuse,
Noi la tine azi venim
O, Iisuse, bun Iisuse,
Din suflet îţi mulţumim.
Azi e zi de sǎrbǎtoare
Azi e ziua de Crǎciun
Îţi aducem o-nchinare
Dumnezeule cel bun.
162
Ca sǎ ne dai jucǎrie.
CRǍCIUNUL
A sosit Crǎciunul!
Numai bucurie,
Toţi copiii spun cǎ :
Moşul o sǎ vie!
Ei au fost cuminţi,
Şi au aşteptat
Ca Moşul cel drag,
Sǎ se-ntoarcǎ-n sat.
An de an soseşte
Moş Crǎciun cel bun
Încǎrcat cu daruri
De pe lungu-i drum.
Iubeşte copiii
Şi cu drag le-mparte,
Tot ce are-n sacul
Dus cu greu în spate.
Bibliografie:
Colinde de Crăciun, interpretate de copii, pentru copii, Editura Eve Press, Bucureşti,
2008;
163
Proiect de activitate
GRUPA: Mijlocie
Obiective operaţionale:
Să-şi exprime opinia faţă de lucrarea proprie si faţă de lucrarea celorlalţi, utilizand un
limbaj specific;
Strategii didactice:
164
Mijloace didactice: coşuleţe, brăduţ, steluţe, îngeraşi, globuleţe toate decupate, lipici.
DURATA: 20 minute
165
globuleţe, lipici si
braduleţul decupat.
Educatoarea Explicaţia
explica şi demonstraţia
demonstrează
realizarea lucrarii.
Se ia lipiciul in
mana dreapta si se
aplica pe podoabe.
Acestea se lipesc pe
braduleţ pană ce
umplem toata
suprafata.
Inainte de
efectuarea lucrărilor
se vor efectua
cateva exerciţii
pentru încalzirea
muşchilor mainii:
,, Mişcam, mişcam
degeţelele
Batem, batem
palmele,
Se-nvârtesc
moriştile
Zboară, zboară
păsărelele
Şi la lucru mainile.”
Copiii realizează
lucrarile fiind
supravegheati si
dirijaţi de
educatoare cu
informaţii
suplimentare.
Evaluarea Lucrarile se Conversaţia Aprecieri pozitive
evalueaza oral Frontal asupra activităţii
antrenandu-se şi copiilor.
copiii in evaluarea Stimulare
produsului personal
dar si a celorlalţi
colegi.
Copiii vor fi lăudaţi
şi recompensaţi cu
bombonele pentru
pom.
166
Incheierea Activitatea se Aprecieri pozitive
activitatii încheie cantand asupra activităţii
cântecelul copiilor.
,,Braduleţ, braduţ
draguţ.
Grupa: mică
“Legenda
167
luiMoşCrăciun”
Scopul activităţii:Asimilarea cunoştintelor privind obiceiurile şi tradiţiile specific
poporului român legate de venirea lui Moş Crăciun; Identificarea elementelor
caracteristice ale lui Moş Crăciun regăsite în textul povestirii;
Obiective operaţionale:
- Să identifice două aspect caracteristice ale lui Moş Crăciun pe baza lecturii
educatoarei şi a imaginilor prezentate;
- Să precizeze succesiunea evenimentelor,pe baza imaginilor prezentate;
- Să formuleze propoziţii din două, trei cuvinte,pe baza imaginilor din cartea lui
Moş Crăciun;
- Să coloreze imaginea lui Moş Crăciun, respectând conturul dat;
- Să îmbine piesele lego, astfel încât să realizeze căsuţa Moşului;
Strategii didactice:
Scenariul activitătii
I.Moment organizatoric
Spiriduşul moşului îşi face apariţia în sala de grupă şi le citeşte copiilor scrisoarea de la
Moş Crăciun:
168
“Dragi copii, eu ştiu că în fiecare an mă aşteptaţi cu mare nerăbdare. Am aflat că voi ştiţi
multe poezii, şi sunt foarte bucuros când le aud. Spiriduşul meu vă va spune ceea ce aveţi
astăzi de făcut şi vă va împărţi mici surprize din partea mea. Abia aştept să văd cât de
frumos o să mă primiţi.”
“Dragi copii,astăzi vom asculta povestea lui Moş Crăciun, vom citi în cartea Moşului, ii
vom colora imaginea şi ii vom construi o căsuţă.”
Educatoarea expune povestea nuantându-şi tonul, în aşa fel, încât să menţină interesul
copiilor,marcând pauzele determinate de punctuaţie, utilizând mimica si gesturile
adecvate situaţiei. Concomitent cu povestea educatoarei,aceasta expune şi imaginile
suggestive pentru conţinut.
În partea a doua a activităţii, copiii vor trece cu ajutorul tranzitiei ”Bat din palme…”la
centrele de interes.
Se vor prezenta copiilor temele centrelor de interes şi obiectivele propuse spre realizare.
În acest sens, se va trece pe la toate centrele de activitate deschise.
169
Artă:“Mos Craciun”– colorare în contur;
MOŞ CRĂCIUN
Prof.Sîngiorzan Sorina,
Grădiniţa P.N. Hodoş, loc. Hodoş, jud. Timiş
170
FARMECUL IERNII ŞI A SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
Crăciunul este cea mai veche sărbătoare din calendarul bisericesc şi celebrează
Naşterea Mântuitorului Iisus. Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit şi Anul Nou
în ziua de Crăciun. La români, în unele sate bănăţene şi transilvănene, zilei de 1 ianuarie,
Anului Nou, i se mai spune şi Crăciunul Mic.
Cel care vesteşte apropierea sărbătorilor de Crăciun este Sfântul Nicolae, serbat
pe 6 decembrie. În zilele rămase până la Crăciun gospodinele fac curat în casă şi în curte,
pregătesc bucatele tradiţionale (cârnaţi, sarmale, cozonaci, colaci şi turte), iar bărbaţii taie
porcul în ziua de Ignat, (20 decembrie).
171
În ziua de Crăciun, după slujba de la biserică, românii se aşază la masa încărcată
de bucate preparate din carne de porc: sarmale, cârnaţi, fripturi, tobă, caltaboşi şi
nelipsiţii cozonaci.
În multe regiuni ale ţării se practică Viflaiemul sau Irozii, o dramă religioasă care
înfăţişează misterul Naşterii Domnului, la care participă copii, interpretând pe Irod, Cei
trei Crai de la Răsărit, Soldatul, Preotul, Ciobanii sau Îngerul.
În seara de Ajun şi în ziua de Anul Nou, ceata de urători formată din doi până la
douăzeci flăcăi sau bărbaţi proaspăt însuraţi pleacă din casă în casă să ureze cu plugul sau
cu buhaiul, obicei străvechi agrar prin excelenţă, numitPluguşorul. În dimineaţa Anului
Nou, copiii obişnuiesc să meargă cuSorcova şi cu Semănatul.
E vremea colindelor
Colinda este zestre fără seamăn a simţirii bunătăţii, omeniei şi statorniciei noastre,
efigie a sfântului Crăciun, cu simbolistica şi ceremonialul său, împodobind îndeletniciri şi
rosturi tradiţionale, devenind poezia şi oglinda acestora, temeinica unitate a pământului şi
a poporului român.
Colindele dau o măreţie imperială nopţilor de Crăciun, ducând din casă în casă
vestea cea mare a Naşterii Domnului. Ele sintetizează întreaga istorie a mântuirii
neamului omenesc.
172
În trecut, când formele tradiţionale erau mai bine păstrate, colindatul era un
spectacol măreţ, la care participa întreaga colectivitate a satului. Colindele se cântă,
începând cu noaptea de 24 spre 25 decembrie, până la Bobotează, fiind urmate de urările
specifice sărbătorii de Crăciun şi de Anul Nou.
Ceata junilor sau a feciorilor este unul dintre obiceiurile de iarnă care încă se mai
practică, spre exemplu în Mărginimea Sibiului, sau în alte sate transilvănene, şi nu
numai. În satul Deal, judeţul Alba, ceata junilor este denumită „Ficiorii de la Bute”,
butea derivând de la obiceiul umplerii buţii cu vin în ziua de Sfântul Nicolae şi
reprezentând „gazda”, casa închiriată pentru această perioadă.
Feciorii de la Săliştea Sibiului, după ce se adună la „gazdă”, îşi aleg cu grijă repertoriul şi
îşi tocmesc o bucătăreasă care să le prepare alimentele primite de la săteni.
În fiecare casă sunt aşteptaţi pe masă cu un colac împodobit, carne afumată, cârnaţi şi cu
bani. La casele cu fete mari, pe lângă membrii familiei, vin fete şi neveste din vecini şi
joacă două-trei jocuri cu junii.
173
• Colindatul continuă în prima zi de Crăciun, după masă, mergându-se din casă în casă la
toţi gospodarii. În colindele lor tinerii laudă înţelepciunea şi hărnicia gospodarului, vitejia
feciorilor şi frumuseţea fetelor.
• A doua zi, împărţiţi în grupuri mai mici, de trei-patru persoane, pornesc după alimente
(ouă, varză, carne, zarzavaturi) puse în coşuri şi în traiste de femei şi de fete.
• A treia zi, la Pavilionul unde se strângeau seară de seară, junii îşi aleg fetele ce aveau să
îi însoţească la „întâlnirea jocurilor”, din 28 decembrie. De obicei flăcăul ce avea să se
căsătorească curând este însoţit de logodnica sa, iar ceilalţi de surori sau de alte fete (rude
mai apropiate). Seara sunt invitaţi la cină oaspeţi din localitate: familii de tineri şi
vârstnici.
• În a patra zi de Crăciun, în Piaţa din Sălişte are loc întrunirea tradiţională a tuturor
societăţilor de juni din Mărginimea Sibiului, cunoscută sub numele de întrunirea
jocurilor. Totul se desfăşoară după un ritual bine stabilit, iar în final, toţi se prind într-o
mare horă.
• În seara de 31 decembrie, fetele sunt din nou invitate la cină. La miezul nopţii junii,
fetele şi muzicanţii, plătiţi să îi însoţească pe durata acelor zile, pornesc spre pavilion
cântând melodii de jale. O dată ajunşi acolo, înscenează o înmormântare cu un sicriu pe
care este gravat anul ce se încheie. Se întorc apoi la gazdă, cântând şi dansând, salutând
anul nou ce începe.
Bibliografie
174
SERBARE DE CRĂCIUN
Grădinţa cu P.P.
“JUNIOR”
Astăzi, copiii dumneavoastră cu sufletele curate şi inimile pline de bucurie vor incerca să
vă creeze o zi specială. O zi de sărbătoare.
Asemeni stelelor care luminează bolta cerească în nopţile senine, vor cânta şi recita să vă
lumineze sufletul şi cugetul. Sperând din suflet că veţi uita pentru o clipă de problemele cotidiene
şi veţi păşi alături de ei, în lumina de vis a colindelor, iar versurile recitate să vă fie rugăciunea
fiecăruia pentru noi şi pentru semenii noştri.
Să-i muţumim lui Dumnezeu pentru ce avem şi să-l rugăm să ne dea tuturor multă sănătate ,
fericire, iar in anul care vine să ni se îndeplinescă toate dorinţele. CRĂCIUN FERICIT ŞI LA
MULŢI ANI!
ZÂNA Iarnă
175
Căci fluturii de-argint din preajma mea,
Povesti cu Sfinti parinti pentru copii cuminti. /Aflati-le acum in prag de Mos Ajun.
Fulg de nea
176
Fulg de nea :Prin aer dansez uşor,/Sunt Iernuţa-fulguşor/Între cer şi glie zbor
Fulg de nea :Sunt steluţa argintie,/Şi ca mine sunt o mie/Dacă vreşi să vă jucaţi
177
Sunt un omuleţ tăcut/Vă salut şi nu stau mult,
Omul de zăpadă III:Vin din ţara lui Gerilă/Şi mă cheamă Frigurilă/Daţi-mi în loc de tigaie,
178
Mă conduci la bine/Scump mântuitor/Viaţa mea întreagă
CANTEC: ,,BRADULET”
R: Brăduţule, prietene,
Tu înveseleşti sărbătorile
179
R: Brăduţule, prietene,
Tu înveseleşti sărbătorile
180
CANTEC: ,,MOS CRACIUN CU PLETE DALBE”
Zana Iarnă:E iarnă ,e sfârşit de an şi-s sărbători,/E timpul să primim în prag colindători,
S-au aşezat, astfel, două pietre de căpătâi a cercului legăturii omului cu tatăl său
ceresc. Incipitul sau, altfel spus, intrarea în labirintul căutării unităţii cu divinitatea se
181
face odată cu naşterea pruncului Iisus în trup de om. Când ciclul naturii intră în punct
terminal, omul păşeşte pragul ciclului unităţii divine. Când natura moare sau intră în
stare de latenţă, omul se apropie mai profund de Creator, sărbătorind naşterea celui ce
salvează omul prin jertfa sa şi îi dă posibilitatea pământeanului de a fi veşnic alături de
cel ce i-a dat suflare de viaţă.
Epilogul sau, altfel spus, uşa de ieşire din labirintul căutărilor şi aflarea comuniunii
supreme cu Dumnezeu este moartea lui Iisus, punctul când acesta se dă jertă pentru
salvarea omului şi aflarea vieţii veşnice alături şi în armonie totală cu cel ce îi este tată.
Când natura reînvie la viaţă oferind curcubeu de culoare şi tril de fericire, omul
sărbătoreşte şi varsă lacrimi de mulţumire pentru darul ceresc al mântuirii sale.
182
În fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii ştiu că trebuie să-şi cureţe
încălţările şi să le pună la uşă, pentru că vine Moş Nicolae. Dimineaţa cei mici vor găsi
în ghetuţe dulciuri, dacă au fost cuminţi peste an şi o nuieluşă, dacă au fost neascultători,
simbol al faptului că ei trebuie să fie ascultători faţă de bunici şi părinţi. Moş Nicolae
este foarte ocupat în această noapte, pentru că el trebuie să ajungă la toţi copiii de pe
pământ şi cu toate acestea el găseşte timp să asculte dorinţele şi copiilor de pe Valea
Someşului. În tradiţia noastră românească, Moş Nicolae este înfăţişat ca un bătrân cu
barbă lungă albă, pe un cal alb, culoarea albă fiind simbol al primei zăpezi, ziua sfântului
este considerată în popor ca data de început a iernii. El îi ajută pe toţi cei nevoiaşi,
văduvele, orfanii şi fetele sărace fără de zestre, protejează soldaţii pe timp de război şi
ajută marinarilor pe ape.
O altă tradiţie ce se menţine şi în zilele noastre este tăiatul porcului în ziua de Ignat,
în 20 decembrie. Etnologul Ania Moldoveanu afirmă următoarle: "Ca reprezentare
mitică, Ignatul reuneşte mai multe atribute, el este un spirit al belşugului şi un vestitor al
sărbătorii mari care urmează, figura sa fiind probabil contopită cu o divinitatea
precreştină solară.De altfel această legătură este sugerată şi desemantica numelui (ignis =
foc) şi cu practicile care au loc în această zi: sacrificiul animalului şi trecerea acestuia
prin foc".
Potrivit credinţei religioase populare, sângele porcului în timpul postului este considerat
ca fiind necurat, dar în timpul acestei sărbători ne purifică devenind un paradox al
purificării prin post şi sânge.
Ania Moldoveanu mai arată că: "Tăiatul porcului, activitate la care participa întreaga
familie, era supus unor restricţii rituale complexe: porcii se tăiau în zorii zilei sau
dimineaţa; animalul era stropit cu apă sfinţită şi aşezat cu capul spre răsărit; pe frunte sau
pe ceafă se cresta cu cuţitul o cruce pe care se presăra sare; din carne se păstra câte o
bucată de carne care se dăruia Sf. Ignat. Femeile aveau o grijă deosebită pentru capul şi
picioarele porcului, folosite la piftii (aituri sau răcituri), preperat tradițional care asigura
sporul şi sănătatea animalelor în gospodărie şi se împărţea ca ofrandă pentru cei morţi".
Irina Nicolau, expert al folcorului şi tradiţiilor româneşti, afirmă faptul că: ”În ziua
de Ignat nu se lucrează, se taie porcul şi se crede că cine nu are porc gras de Crăciun şi
183
cuţit în vremea pepenilor nu a cunoscut fericirea”. Toate aceste obiceiuri se mai păstrează
şi astăzi în zona rurală de pe lângă râul Someş.
şi dacă am afirmat că de la 15 noiembrie femeile încep a ţese pânza pentru straiele de
sărbătoare, trebuie să subliniez şi faptul că la 20 decembrie este stabilit termenul limită
de prelucrare a acestor fire naturale. La sat se mai ţese pânză şi astăzi, mai mult, se
croiesc costume populare din pânză de o rară frumuseţe. şi pentru ca portul popular să fie
complet se fac zgărzi şi brâuri cusute cu mărgele.
În ajunul Crăciunului, la sate, gospodarii se trezesc dis-de-dimineaţă să facă foc în
sobă, iar cu o crengută dintr-un pom din grădină să aţăţe jarul. Ei stau la gura sobei şi
spun urări pentru belşug şi prosperitate: „Bună dimineaţa lui Ajun!/C-a venit într-un ceas
bun/Să ne-aducă: porcii graşi şi frumoşi/Oamenii toţi sănătoşi;/Vacile cu viţeluşi si-oile
cu miei,/Cloştile cu pui şi scroafele cu purcei”.
Astăzi această tradiţie este răspândită în toate regiunile ţării noastre. În zilele noastre
împodobirea bradului a devenit una dintre cele mai iubite datini atât în mediul rural, cât
şi urban. La brad, în seara de Ajun soseşte Moş Crăciun şi aduce cadouri copiilor. Toți
copiii scriu scrisori pentru bătrânul moş în care îi spun cât de cuminţi au fost peste an şi
ce işi doresc ei să primească ca formă de recompensă pentru comportamentul lor. Părinţii
mei mi-au spus că bradul l-a adus de Moş Crăciun, atunci când eu şi fratele meu
dormeam. Împodobirea bradului era un adevărat ritual în familia noastră. Toţi membrii
familiei participam la decorarea bradului cu: beteală multicoloră, globuleţe colorate ce
sclipesc în lumina lumânărilor, beculeţe luminoase ale instalaţiei electrice pentru brad, ce
dau parcă viaţă acestuia, steaua vestitoare a Naşterii Domnului Iisus, pe ramura din
vârful bradului, îngeraşii care ne îndeamnă să trăim emoţiile Naşterii Pruncului Sfânt.
Toate ne anunţă taina din Seara cea Mare.
Seara pe străzi şi în casele oamenilor se aud colinzile. Colindul este cântecul cu care
omenirea întâmpină napşterea lui Iisus Hristos, venirea pruncului în lume. Originea
184
cuvântului colind o aflăm în latină prin latinescul ”calendae”, nume dat de romani
sărbătorilor păgâne de Anul nou.
La noi, pe înserare vin copii mici care colindă, şi urează de bine gazdelor; apoi în
seara de ajun vin copiii şcolari care colindă afară, la fereastră, în trecut primeau nuci,
mere şi colaci, iar acum primesc dulciuri şi bani; ultimii şi cei mai aşteptaţi sunt tinerii.
Mai demult, flăcăii erau cel mai bine primiţi în casele unde erau fete de măritat. Aceştia
aveau printre ei un responsabil cu adunatul vinului într-o bute şi un tânăr responsabil cu
adunatul darurilor, denumit şi iapa. În zilele noastre nu mai merg la colindat doar băieţii,
acum se merge la colindat din casă în casă în grupuri mixte de adolescenţi. Casele unde
se opresc să colinde sunt, în general, casele părinților celor care alcătuiesc grupul de
colindători şi ale profesorilor de la şcoală.
Din repertoriul colindelor fac parte colinde precum: ”Steaua sus răsare”, ”Trei
păstori”, ”Vifleemul”, „Trei crai de la răsărit”, ”Ziurel de ziuă”, ”Lerului ler”, Florile
dalbe” etc. Colinda cu steaua aminteşte de steaua care a vestit naşterea lui Isus şi i-a
călăuzit pe magi spre ieslea în care s-a întâmplat minunea. Steaua cu care copiii colindă
se confecţionează dintrun lemn uşor şi prezintă mai multe colţuri. Se decorează cu hîrtie
colorată şi are fixată la mijloc o iconiţă cu Maica Domnului şi Isus Hristos. În regiunea
Someşului există şi obiceiul de a merge "cu capra" , o colindă la care participă băieţii,
unul dintre ei se deghizează în capră şi face doar ghiduşii în casa celor ce sunt colindaţi.
185
lui şi aduce recompense dulci. Copiii plini de bucurie îi recită moşului poezioare prin
care prezintă tradiţia împodobirii bradului şi a compunerii scrisorilor pentru el pentru a-i
arăta ce-şi doresc sub brad.
Bibliografie
1. http://calendarulortodox.ro/datini-obiceiuri-tradiţii/tradiţii-de-crăciun
2. http://www.crestinortodox.ro/tag/ignatul
3. http://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-tradiţii-şi-obiceiuri-româneşti-de-
iarnaă
4. https://www.romaniatv.net/tradiţii-şi-obiceiuri-de-ignat
5. http://www.timpul.md/articol/tradiţiile-şi-obiceiurile-românilor-de-crăciun
186
PROIECT TEMATIC:,,BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ”
GRUPA MIJLOCIE
187
Portofoliile copiilor; CD cu poze;
Concurs ,, Ce ştim despre obiceiurile şi tradiţiile de Crăciun?”
Podoabe pentru brad.
BIBLIOGRAFIA
CENTRE DE INTERES
- fişe de lucru
188
INVENTAR DE PROBLEME
Obiective cadru
DOMENIUL ŞTIINŢE
Obiective cadru
189
Dezvoltarea capacitãţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurãtor,
precum şi stimularea curiozitãtii pentru investigarea acestuia.
Obiective de referinţă
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE:
Obiective cadru
Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,
toleranţă, armonie concomitent cu învăţarea autocontrolului;
Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu
norme prestabilite şi cunoscute.
Obiective cadru
190
DOMENIUL PSIHOMOTRIC:
Obiective cadru
Vă mulţumim!
ZIUA
DATA
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
191
ADP.Învăţăm să fim ascultători”- întâlnirea de dimineaţă
LUNI ALA. Bibliotecă „Ce mi-a adus Moş Nicolae?”; Construcţii:”Săniuţe”; Ştiinţă:”Pliante
cu obiceiuri şi tradiţii”; Jocuri distractive: ,,Alergăm să prindem fulgi”;,,Atinge
11.12.
clopoţelul!”
2017
ADE: „Colindătorii”-lectură după imagini( DS)
MARŢI ALA. Construcţii: „Ieslea lui Iisus”, Ştiinţă :„De ce rămân brazii verzi?”; Artă: „La
colindat”-desen ; Jocuri sportive,,Vulpea şi iepurele”
12.12.
ADE. „Bradul de Crăciun”-activitate integrată(DLC-lectura educatoarei,DOS-colaj)
2017
192
aplicativ)
ZIUA
DATA
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
MARŢI ALA.Joc de rol: „De-a spiriduşii lui Moş Crăciun”; Ştiinţă: „De ce vine Moş Crăciun?”;
Construcţii,,Bradul”; Joc de mişcare „Ursul doarme”
19.12.
193
2017 ADE. „Scrisoare către Moş Crăciun”-activitate integrată(DOS-convorbire,DEC-pictură)
JOI ALA.Arta:”Ce doresc să-mi aduca Moş Crăciun?”,Joc de rol:”Moş Crăciun soseşte”,
„Construcţii:”Cutii pentru cadouri”;Jocuri distractive:”Atinge clopoţelul”,”Prindem fulgi
21.12.
de zapadă”
2017
ADE:”În aşteptarea lui Moş Crăciun”(DS-joc didactic-cunoaşterea mediului)
194
Serbare - „În aşteptarea lui Moş Crăciun”
PREZENTATORUL: Andrei C.
TIC-PITIC: Alex C.
195
Ia te uită pe Crăiasă
A zăpezilor mireasă!
TIC-PITIC: Alex C.
Am una c-o veste bună
Hai s-o citim împreună!
,,Asteptaţi-mă copii
Vin c-un sac de jucării
Iar mai jos aici priveşte
Moş Crăciun se iscăleşte!”
196
Da, cu plăcere
Şi-acum plec. La revedere!
SPIRIDUŞ:Robert
Zână Iarnă, unde eşti?
Tu crăiasă din poveşti,
Hai cu noi să colindăm
Moşul bun să-l căutăm!
Bogdan S
Azi la noi la grădiniţă,
A spus tare o fetiţă
Oare cine-i la portiţă
Uite-un moş cu barba albă
Cu obrajii ca de nalbă
Şi cu haina toată dalbă.
197
Mai departe ştiţi voi bine
Cine-i moşul care vine
LUCAS
Dragi copii din ţara asta
Vă miraţi voi cum se poate
Moş Crăciun din cer de-acolo
Să le ştie toate toate
Uite cum vă spune badea
Iarna-n noapte pe zăpadă
El trimite câte-un înger
La feriastră să vă vadă
PETRUŢA
Moş Crăciun, bine-ai venit!
Pune tolba lângă sobă
Eşti cam oboist
Te-ateptăm noi Moş Crăciun
Şi suntem cuminţi
Eu îţi spun şi-o poezie
Dacă vrei s-asculţi.
Despre daruri, ce să zicem
Ştim că eşti bogat
Ne-a spus nouă bunicuţa
Că vii încărcat
198
Iar la anul când mai vii
Noi o să ne străduim
Cu toţii cuminţi să fim.
Iar acuma, la plecare
Toţi de-aici din grupa noastră
Sănătate îţi dorim
Şi să ştii că te iubim!
199
CUPRINS
200
12. SERBARE GRUPA MARE ,,CRĂCIUNUL LA ROMÂNI’’,Prof. înv.
preşc. Dragoş Claudia Alina, G.P.S.,,Dumbrava Minunată’’ Bistriţa……………35
18. BUNUL MOŞ NICOLAE, PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ, Ionescu Irodina, Grădiniţa cu
P.N. Arlechino Str. I, Loc. Dej, jud. Cluj………………………………………..............58
Program Prelungit „Piticot” Loc. Dej, Jud. Cluj, Prof. Lădar Rodica, Grădiniţa cu
Program Prelungit „Piticot” Loc. Dej, Jud. Cluj……………………………………….64
21. Familia, baza educaţiei copiilor, Exemple de bună practică, Iudit Czako,
Şcoala Gimnazială Hăşdate – Finişel, loc. Hăşdate, jud. Cluj………………………….69
22. În seara Ajunului, Iudit Czako, Şcoala Gimnazială Hăşdate – Finişel, loc.
Hăşdate, jud. Cluj…………………………………………………………………… .71
201
23. DE CRĂCIUN , Kiss Klara Isabela, rădiniţa cu Program Prelungit Parfum de Tei,
localitatea Cluj- Napoca, judeţul Cluj…………………………………………………72
27. Crăciunul în Apuseni, Înv. Marc Aurica – Şcoala Gimnazială Câmpeni, loc.
Cîmpeni, jud. Alba, Înv. Gligor Dana – Şcoala Gimnazială Câmpeni, loc. Cîmpeni, jud.
Alba………………………………………………………………………………………………84
202
34. AJUTOARELE LUI MOŞ CRĂCIUN, Prof. Nicolae Anamaria Sabina,
G.P.S.,,Dumbrava Minunată’’, Bistriţa, Bistriţa-Năsăud………………………….119
Toderean Daniela, Grădiniţa cu P.P. „Paradisul Piticilor” loc.Dej, jud. Cluj ………………….124
38. SERBARE GRUPĂ MIJLOCIE „Naşterea Domnului Iisus Hristos”, ED.POP ALINA
INTEGRATĂ, Prof. înv. preşc: Precup Simida Ioana ,G.P.S. “Dumbrava Minunată”
Bistriţa. Bistriţa-Năsăud...................................................................................................146
40. CU COLINDUL PE LA CASE, prof.Rus Ioana Marcela- Grădiniţa Elpis PP,
Dej………………………………………………………………………………………148
203
44. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ “LEGENDA LUI MOŞ
CRǍCIUN”, Sînă Alina, LazinAnca, Grădiniţa cu P.P. “Paradisul Piticilor”, Loc.
Dej, jud. Cluj…………………………………………………………………………..167
45. MOŞ CRĂCIUN, Prof.Sîngiorzan Sorina, Grădiniţa P.N. Hodoş, loc. Hodoş,
jud. Timiş…………………………………………………………………………….170
204
205