Sunteți pe pagina 1din 54

ŞCOALA GIMNAZIALĂ BERCHIŞEŞTI, JUD.

SUCEAVA

pot
REVISTĂ ŞCOLARĂ SEMESTRIALĂ, NR.4, FEBRUARIE 2020

ISSN 2601 – 6761,


ISSN-L 2601 – 6761
Coperta I: gracă realizată de artist Nicolae Gogan

ISSN 2601 – 6761,


ISSN-L 2601 – 6761
Îndemn…

Citesc cu bucurie pagini cu respirări suave, bucovinene, ieșite din


condeie juvenile muiate în vrajă de baladă.
Speranțele se înfiripă din visări candide sub geană de munte, din
unda fremătătoare a râului purtător de istorii glorioase cu vechi peceți
voievodale…
Dascăli pricepuți și răbdători vă facă vrednică ucenicia în a
încondeia cu meșteșug adevărul, binele, frumosul, tumultul vieții și urcați-
le în tril de ciocârlie măiastră…
Purtați- vă cu demnitate gândurile pure izvorâte în lăcaș de școală
nouă, semănați cu mână plină adevărate valori oriunde vă vor purta
pașii, întoarceți-vă la matca primitoare încărcați de povara faptelor
demne asemenea marilor înaintași.
Doresc ca Revista „ Ropot” să cunoască un succes deosebit, să adune
ca într-un stup în paginile ei toate trăirile, așteptările, speranțele,
frământările, jocurile și reușitele voastre și ale generațiilor care vor veni
peste ani și ani, să devină o carte de vizită reală a școlii în care vă
formați și o filă de istorie a satului și zonei în care trăiți!

insp. școlar pentru învățământ primar,


Șpac Laurentie
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Jurnalul unui elev

13 ianuarie 2020

Este prima zi din cel de-al doilea

semestru al clasei a IV-a. Ne reîntâlnim după

vacanța de iarnă și povestim. Doamna

învățătoare ne pune o mulțime de întrebări:

„Cum am petrecut sărbătorile?”, „Ce cadouri

am primit?”, „Pe cine am vizitat?”, „Pe unde

ne-am plimbat?”, „Ce cărți am citit?”. Da,

așa e ea. Vrea să știe totul despre noi.

O privesc pe ea și pe colegii mei.

Povestim, râdem, țesem o grămadă de povești, ne creăm amintiri. Și câte amintiri am

strâns în cei aproape 5 ani!

Parcă ieri am pășit cu emoție în clasa frumos pregătită pentru a ne primi, în

clasa pregătitoare. Nu eram atât de gălăgioși, răspundeam cu greu la întrebările

doamnei, ne fâstâceam. Eram 22 de copii curioși care o priveam pe doamna

învățătoare și ne întrebam cum va fi. Zi după zi ne-am obișnuit unii cu alții, am învățat

că suntem o familie și că trebuie să ne iubim și să ne

respectăm așa cum facem acasă. Am descoperit că nu e

așa cum ne spuneau părinții: „Ai să vezi tu la școală!”.

Am văzut! La școală e frumos. Avem acum o mulțime de

prieteni! Ne întâlnim și în timpul liber, facem proiecte

împreună, participăm la multe activități. Învățăm ce e

bine și ce e rău, cum să ne comportăm, să vorbim corect

și frumos. Învățăm să ne ajutăm între noi, să formăm o

echipă. Facem parte din corul școlii, din ansamblul

folcloric și organizăm spectacole. Suntem niște mici

artiști!

Școala Gimnazială Berchișești


3
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Acum ne încearcă alte emoții. Trecem, în curând, în clasa a V-a. Cum va fi?

Doamna ne asigură că va fi foarte bine și să nu uităm ce ne-a învățat ea. Să rămânem

aceeași echipă puternică și unită și vom reuși să trecem peste toate obstacolele. Dar, noi

știm că nu va fi la fel. Vor fi mai mulți profesori, fiecare cu pretențiile lui și nu știm

cum vom face față. Ne vom despărți de doamna noastră, cu toate că ea ne asigură că

va fi tot timpul acolo pentru noi. Știm că ne putem baza pe ajutorul ei. Știm că vor fi

mari schimbări, dar sunt sigură că ne vom descurca foarte bine. Pe unii profesori îi

cunoaștem deja și ne înțelem foarte bine cu ei. Și ei ne pot ajuta mai departe.

Dar, azi e prima zi din semestrul al II-lea. Mai avem puțin timp să ne bucurăm

că suntem împreună, să ne bucurăm de timpul petrecut cu doamna învățătoare. Sigur

mai avem câte ceva de învățat și vom avea încă multe prilejuri de bucurie. Închei

această zi cu acest gând: mă voi bucura de tot ce ne mai oferă timpul rămas și aștept

cu nerăbdare și emoție următorul an școlar!

ANAMARIA COJOCARI

Clasa a IV-a B

coord. prof. înv. primar LOREDANA DURA

Școala Gimnazială Berchișești


4
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Succesul activităților desfășurate zumba, pictură și handcrafting, excursie


la Școala Gimnazială Berchișești se și drumeții. Iar la final, participanții au
datorează dăruirii cu care le-am fost felicitați de conducerea școlii și
proiectat și încrederii în imaginația, recompensați cu diplome și o petrecere
bucuria și potențialul copiilor nostri. Tot de bun-rămas.
ceea ce întreprindem gravitează în jurul Anul școlar 2019-2020 a început
elevilor noștri, fie că aceștia sunt la Școala Gimnazială Berchișești într-un
implicați direct în activitate, fie indirect. cadru festiv,
plin de culoare,
cu emoții și
bucurie,
invitați de
seamă și
aspirații de mai
bine. Am avut
onoarea de a
Pentru că ne pasă de ceea ce fac
avea alături de
copiii și atunci când sunt în vacanță, am
noi pe doamna inspector școlar general
organizat, în perioada 5-9 august 2019,
de la acea vreme, doamna Gabriela
prima ediție a Școlii de vară.
Mihai de la ISJ Suceava, pe domnul
Participanții au avut parte de experiențe
deputat Emanuel Havrici, pe doamna
inedite care le-au ocupat timpul într-un
primar Violeta Țăran, pe doamna doctor
mod plăcut, i-au adus împreună și le-au
Lelia Melinte, precum și un reprezentant
lărgit zonele de
al Poliției locale. Cu toții ne-au fost
interes. Am adus
alături pentru a ne oferi sfaturi,
în atenție cultura
îndemnuri, exemple și, de ce nu, modele.
japoneză și
Copiii, încrezători și plini de speranțe,
abilitățile practice,
au intrat în sălile de clasă pregătite,
îmbinându-se și
calde, ospitaliere.
creând artă din
Ziua europeană a limbilor
hârtie prin tehnica
străine a fost celebrată la școala noastră
origami, am
printr-o serie de activităţi care au
desfășurat activități de limbi străine,
promovat multilingvismul şi
vizionări de filme și jocuri de
diversitatea culturală. Participanții au
teambuilding și sportive, întreceri, dans,
demonstrat că iubesc învățarea limbilor

Școala Gimnazială Berchișești


5
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

evenimentul care ne reamintește faptul


că o educație de calitate reprezintă cheia
unei reușite profesionale.
Dezvoltarea comportamentului
tolerant, democratic, a spiritului civic,
încurajarea apartenenței la o societate
democratică fără manifestari de rasism,
antisemitism, violență, discriminare au
străine și că varietatea lingvistică este fost obiectivele urmărite în Ziua
un aspect important al bogăției comemorării Holocaustului. Copiii au
culturale a Europei. întocmit referate cercetând surse
Proiectul Siguranța copiilor – diverse, au realizat machete, colaje,
prioritatea noastră!, desfășurat în desene, au prezentat povești ale
parteneriat cu Fundația „Te Aud supravețuitorilor și le-au scris mesaje
România”, a fost inițiat și implementat de încurajare și solidaritate.
datorită evenimentelor care definesc Festivalul Fantezie de toamnă,
realitatea actuală (accidente în care sunt desfășurat în perioada perioada 7
implicați copiii, rătăcirea copiilor sau octombrie-6
noiembrie, a
pornit de la
ideea că
fiecare elev
este unic,
este bun şi
creativ în
felul său, iar
prin
dispariția lor), evenimente care impun diversitatea
însușirea unor comportamente corecte activităților desfășurate am intenționat
pe traseul străbătut de copii spre școală să evidențiem diferite tipuri de
sau spre casă, dar nu numai. Ne-am inteligenţă. Astfel, fiecare copil a avut
propus educarea elevilor noștri astfel ocazia să se exprime în felul său
încât aceștia să conștientizeze posibilele preferat, acolo unde crede că o poate
pericole, să învețe cum să le evite și cum face cel mai bine. Prin activitățile
să procedeze în cazul apariției lor. desfășurate, prin implicarea activă a
De asemenea, am sărbătorit, părinților și elevilor dorim să
împreună cu Biblioteca școlii, Ziua influențăm atitudinea acestora față de
Mondială a Educației. Astfel, am fost activitățile extrașcolare, să-i
pentru o zi autorii unei cărți, am adunat conștientizăm de importanța calității
dorințe, mesaje, îndemnuri, păreri timpului petrecut împreună și să
legate de educație și școală într-un afiș dezvoltăm parteneriatul școală – familie
viu colorat, ne-am amuzat citind glume – comunitate.
din umorul școlar. Am marcat

Școala Gimnazială Berchișești


6
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Pe data de 14 noiembrie, Școala atitudinile extremiste dominate de


Gimnazială Berchișești a fost gazda violență şi ură a fost marcată la școala
reuniunii manageriale din zona Gura noastră prin activitatea Toleranța în
Humorului, cu tema Leadership versus clasa mea, activitate din cadrul
management în cultura parteneriatului devenit tradiție, cel
organizațională a școlii. La eveniment dintre elevii clasei a VIII-a de la Școala
au participat directorii instituțiilor de Gimnazială Berchișești și elevii de la
învățământ din zonă, reprezentanți ai Școala Gimnazială Valea Moldovei.
Inspectoratului Școlar Județean Suceava În perioada 1-20 noiembrie
(insp. general Gariela Mihai, insp. 2019, în Școala Gimnazială Berchișești
s-a desfășurat proiectul Antidot pentru
violență!, din cadrul campaniei naționale
19 zile de prevenire a abuzurilor și
violențelor asupra copiilor și tinerilor.
Proiectul și-a propus prevenirea şi
combaterea violenţei şi a
comportamentelor nesănătoase în
mediul şcolar prin conştientizarea
existenţei problemei violenţei în şcoală
adjunct prof. dr. Cristian Cuciurean,
de către elevi, părinţi şi cadre didactice
insp. management instituțional prof. dr.
şi prin crearea unui cadru formal de
Laura Pintilie și prof. Cristina-Maria
dezbatere a acestei probleme la nivelul
Albu), precum și, ca de fiecare dată, din
şcolii.
partea Primăriei comunei Berchișești,
Cu bucurie, într-o atmosferă
doamna primar Violeta Țăran.
caldă și prietenoasă, școala noastră a
Activitățile susținute, precum și modul
găzduit, pe 6 decembrie, întâlnirea
în care școala noastră tratează educația
coordonatorilor de programe și proiecte
și formarea copiilor au fost apreciate de
educative din zona Suceava,
cei prezenți, demonstrând faptul că la
Berchișești comunitatea educațională
este o echipă!
Ziua Internaţională a Toleranţei,
marcată
anual
pentru a
îndemna
omenirea reuniune cu tema Competențe pentru
la mâine. Meseriile viitorului. Întâlnirea a
înţelegere fost un bun prilej de a descoperi și a ne
și respect descoperi, de a pune și răspunde la
reciproc, întrebări, iar succesul ei s-a datorat
dialog şi cooperare între culturi, muncii în echipă și colaborării. Am avut,
civilizaţii şi popoare, pentru a descuraja și de această dată, oaspeți de seamă:
doamna inspector pentru educație

Școala Gimnazială Berchișești


7
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

permanentă prof. Tatiana Vîntur, În perioada 27-31 ianuarie, în


doamna profesor Carmen Bocăneț, Școala Gimnazială Berchișești s-a
domnul ing. George Ilisei, Codruța desfășurat proiectul de prevenție
Cojocariu (fost elev al școlii) și cadre Săptămâna prieteniei, din cadrul
didactice responsabile cu activitățile campaniei R.E.S.P.E.C.T., marcând
extrașcolare din zona Suceava. săptămâna județeană a nonviolenței în
Așa cum se cuvine, ne-am mediul școlar. Cu acest prilej, ne-am
străduit să-l omagiem și anul acesta pe
geniul nepereche al poeziei românești,
de data aceasta
în cadrul
proiectului
educațional
Eminescu-
durată lirică
eternă
desfășurat în
parteneriat cu propus să-i educăm pe elevi să-şi
Liceul trăiască viaţa frumos, să se ferească de
Tehnologic „Mihai Eminescu" incidente violente, să-i învăţăm cum să
Dumbrăveni. reacţioneze în anumite situaţii delicate,
Ziua Unirii Principatelor care pot naște conflicte și, mai ales, sa
Române a fost marcată cu respect față aibă capacitatea de a identifica situațiile
de înaintași și dragoste de istorie, posibil generatoare de incidente
aducând în fața celor prezenți (cadre neplăcute.
didactice, părinți și elevi) atmosfera Prin activitățile desfășurate la
unei șezători în care s-a discutat despre școala noastră dorim să oferim elevilor
semnificația acestei sărbători, despre un mod de însușire a unor trăiri, valențe
contextul în care s-a realizat unirea, pozitive ale vieții. Ne străduim să le
nelipsind personajele importante: imprimăm acestora valori morale, să-i
îndemnăm să trăiască momente
înălțătoare, să conștientizeze rolul
educației în formarea lor, să opteze
pentru o viață echilibrată. Muncim
împreună pentru formarea copiilor ca
indivizi responsabili și valoroși pentru
societate.

Alexandru Ioan Cuza, Moș Ion Roată și prof. OTILIA CORNICIUC


boierii. La final, cu toții s-au prins în
,,Hora Unirii”.

Școala Gimnazială Berchișești


8
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Interviu cu oameni Mari

Cine este Iosef Bialy?


Iosef Bialy este cetățean român, de origine germană, născut în comuna
Berchișești, județul Suceava (Bucovina), în data de 18 octombrie 1933. Iosef Bialy este
fiul morarului Johann Bialy, care a luptat în cel
de al doilea război mondial și care și-a dat viața
pentru eliberarea Basarabiei de sub dominația
rusă, la vârsta de 34 de ani, fiind înmormântat
în Iași la data de 04.08.1941. Rămas orfan, a
urmat Școala Primară în satul Berchișești, iar
gimnaziul și liceul în municipiul Suceava. După
terminarea liceului a urmat Politehnica-
Facultatea de Mecanică Iași, iar după absolvirea
facultății a intrat în câmpul muncii, fiind activ
aproape 50 de ani în 5 întreprinderi industriale
și 3 societăți comerciale private.

Ce visuri aveați la absolvirea gimnaziului?


Gimnaziul l-am urmat în aceeași școală cu liceul, Liceul de băieți „Ștefan cel
Mare” din Suceava. Primul lucru la care am visat era să urmez în continuare liceul, în
aceeași clădire, ceea ce s-a și întâmplat. La absolvirea gimnaziului nu m-am gândit ce
aveam să fac în viitor, dar, încă de pe atunci, în vacanțele mari petrecute în Berchișești,
mă gândeam la o meserie tehnică. Priveam, adesea, mecanismele morii de apă, care se
afla lângă casa părintească, pe malul stâng al gârlei, captate din râul Moldova.

Ce v-a determinat să alegeți profesia de inginer?


Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava era un liceu de prestigiu, cu profesori școliți
în perioada interbelică, foarte exigenți, cu reguli stricte, mai ales la materiile de bază
(matematică și fizică). Eu, fiind un elev bun la aceste materii, la absolvirea liceului m-am
gândit să urmez Politehnica. Pentru mine, examenul de admitere la facultate a fost ușor,
pentru că știam bine exercițiile complexe de matematică și legile fizice, într-un mod
logic. În plus, m-au influențat și dispozitivele mecanice și hidraulice care puneau în
mișcare roțile de apă ale morii de măcinat cereale, unde tatăl meu era morar.

Școala Gimnazială Berchișești


9
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Care sunt realizările pe care ați dori să le prezentați?


În primul rând, vreau să-mi exprim satisfacția că am reușit să lucrez efectiv și
continuu în meseria mea de inginer timp de 50 de ani, ceea ce nu este simplu. Unde am
lucrat, am căutat să fac inginerie constructivă și inventivă. Realizările mele le-am
sintetizat în cartea mea intitulată „Origini și Pasiuni”, volum donat și Școlii Gimnaziale
din Berchișești. Ea este o carte istorico-autobiografică, o carte de suflet, în care mi-am
exprimat atât nostalgiile locurilor natale, cât și realizările mele în plan profesional.

Ce valori și principii v-au călăuzit de-a lungul timpului?


Virtuțiile umane și morala creștină, urmare a educației mele, atât în familie, cât și
în școală. Urmez reguli de viață privind comportamentul meu în familie și societate,
fiind un om cinstit, integru, civilizat, respectănd prescripțiile legale de organizare,
disciplină și curățenie, având respect față de oameni și față de mediul înconjurator. În
același timp, eu mi-am format conștiința în spiritul muncii, al muncii cinstite, precum și
în spiritului patriotic, prin fapte, și nu prin vorbe.

Ce reprezintă satul Berchișești pentru dumneavoastră?


Satul Berchișești, pentru mine, este locul natal, este locul copilăriei mele fericite,
este locul romantic al adolescenței mele, este locul unde-mi petreceam vacanțele mari,
simțind atracția câmpului, mustind de energie primară, cu farmecul lui rustic. În aceste
vacanțe eram cufundat în peisajul bucovinean, cu miresmele abundente ale câmpului, cu
crângurile, pășunele, holdele, lanurile unduite și legănările line ale spicelor, mângâiate
de zefir.
Eram atras, de asemenea, de umbra înmiresmată a teilor, de aerul casei
părintești, cu mirosul perpetuu de mere și gutui; eram atras de parfumul de busuioc
uscat, de mirosul fânului de curând cosit, de serile senine cu lună plină, toate acestea
pentru iubirea de natură. Dimineața eram trezit de ciripitul păsărilor, de clipocitul morii
de apă și de susurul gârlei captate din râul Moldava.

Ce sfaturi aveți pentru tânăra generație?


Vreau să las un mesaj tinerilor, pentru a-și găsi un ideal și un scop constructiv,
prin muncă cinstită și pasionantă, considerând munca o binefacere, fiind convins că
niciun viitor nu este posibil fără muncă. Munca a fost, întodeauna, temelia vieții omului,
a fericirii și a bunăstării lui.

Interviu realizat de prof. GENOVEVA-MIOARA BÎRGOVAN

Școala Gimnazială Berchișești


10
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Consider un privilegiu al sorții faptul că am devenit învățătoare.


În general, când se pronunță cuvântul
învățător, se evocă un ansamblu de activități ce
aparțin profesiei respective: pregătirea și
predarea lecțiilor, verificarea și notarea elevilor,
menținerea elevilor într-o stare de ascultare
activă și angajarea lor în activități școlare.
Activitatea învățătorului comportă, desigur, mult
mai multe aspecte decât cele menționate, practic
necunoscute celor care nu desfășoară această
nobilă și complexă misiune.
Ca actul educațional să fie condus cu
măiestrie pedagogică, învățătorul trebuie să fie un bun psiholog și pedagog, să cunoască
și să stăpânească anumite cunoștințe de artă, de estetică sub toate formele (muzicală,
picturală, plastică, teatrală), cunoștințe de istorie și geografie, de biologie, de
matematică și fizică, de proiectare și finalități pedagogice.
Nicio altă profesie nu implică atâtea activități, aptitudini, cunoștințe specifice
altor profesii, din diverse domenii de activitate.
Învățătorul este:
Ghid/organizator: organizează clasa de elevi, inițiază diverse acțiuni și activități
didactice și extradidactice;
Administrator: se ocupă de întreținerea, confecționarea materialelor didactice,
amenajarea sălii de clasă, îngrijirea aspectului îngrijit și atrăgător al clasei.
Judecător: judecă nepărtinitor unele fapte de iresponsabilitate ale elevilor, rezolvă
conflicte;
Detectiv/polițist: rezolvă cazuri de furt, de indisciplină, caută să găsească vinovatul;
Consilier școlar: consiliază, ascultă, dă sfaturi atât elevilor cât și părinților acestora;
Medic/asistent medical: acordă primul ajutor în caz de accidente, alină durerile fizice și
chiar sufletești;
Artist: „joacă teatru” asaltat de greutățile vieții, de necazurile sau supărările sale,
păstrându-și zâmbetul și vorbele bune pentru copiii, fără ca aceștia să fie părtași sau
afectați de suferința sa;
Și lista poate continua… .
Din orice perspectivă ar fi privită, personalitatea învățătorului rămâne una
dintre cele mai distinse, complexe, un profil pluridisciplinar datorită rolului atât de
însemnat pe care îl are în viața copilului și a comunității în care își desfășoară
activitatea.
Cu acest crez am condus generații de copii timp de 42 de ani: cu bucurii, realizări,
satisfacții, împliniri. Iar, dacă m-ar întreba cineva „Ce profesie ai alege dacă ai lua-o de la
capăt?”, i-aș răspunde fără să stau pe gânduri – cea de ÎNVĂȚĂTOR.
AURICA BLAGA
(învățătoare)

Școala Gimnazială Berchișești


11
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

... un simplu călător prin viață, în căutarea și împărtășirea fericirii

Nu mi-am propus niciodată să-mi aștern în scris gândurile, sentimentele,


trăirile de orice fel, cu atât mai mult aspectele personale din viața mea de până acum.
Însă tot această viață mi-a îngăduit întâlnirea cu oameni care mi-au dat imboldul
necesar de a trece peste anumite concepții proprii și de a... scrie.
Am văzut lumina zilei pe 22 iulie 1989, fiind născut din dorința părinților
mei, Maria și Spiridon, doi oameni modești, alături de care, împreună, formăm o familie
ce a pus întotdeauna pe primul loc respectul față de oameni, de tradiție și nu în ultimul
rând credința în Dumnezeu.
„Nu știu alții cum sunt...”, dar eu când mă gândesc la copilăria mea, mă
năpădește un sentiment de melancolie. Parcă mă și văd, undeva pe la cinci anișori... o
sfârlează de copil, cu părul ușor
blond, energic și dornic de a
experimenta zi de zi viața și
curiozitățile ei. Cred că fiecare dintre
voi vă regăsiți în acest peisaj.
Această copilărie, în
marea majoritate a ei, mi-am
petrecut-o la țară, în comuna
Berchișești, județul Suceava, un loc cu
oameni mândri, harnici și credincioși.
Aici am întâlnit cântecul, cântecul de
leagăn al mamei, cântecul bunicii
când frământa pentru cozonaci în prag de sărbători, cântecul păsărilor din livada cu
meri în plină vară, cântecul radioului. Cântecul s-a lipit de mine și a devenit parte din
viața mea încă de pe atunci. Țin minte anii de la grădiniță în care eu ocupam un loc
principal de fiecare dată în „mini spectacolele” organizate cu prilejul diferitelor ocazii.
Deși sunt născut și crescut la oraș, copilăria la țară mi-a oferit ocazia de a lua contact cu
graiul autentic, muzica populară pe care o auzeam difuzându-se la radio, dar și cu
tradiția locală. Pot spune că perioada celor „7 ani de acasă” mi-a fost debutul într-ale
cântecului popular, când pășeam cu emoție de fiecare dată pe prima mea scenă, pragul
bunicilor din partea mamei.
Deseori sunt întrebat ce înseamnă cântecul, muzica pentru mine. Oare ce ar
putea să însemne? Ce înseamnă pentru voi, cei care citiți aceste rânduri? Îmi place să
spun doar atât: Cântecul mi-e rugăciune/Dar și felul meu de-a spune/Mulțumesc lui
Dumnezeu/Pentru ceea ce sunt eu! Cântecul a devenit parte din sufletul meu și m-a
însoțit pretutindeni, oriunde viața mi-a purtat pașii.
Timpul a trecut și pentru mine. Vara copilăriei mele de odinioară, căldura
soarelui ale cărui raze străbăteau frunzișul copacilor din livada bunicii proiectând pe
întinderea verde de iarbă jocuri de lumină, mireasma fânului „copt” sub aceleași raze ale
soarelui, cântecul greierilor în toiul nopții înstelate, toate au rămas în urma mea. Dar

Școala Gimnazială Berchișești


12
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

aveau să rămână în continuare încrestate cu litere de aur în mintea și sufletul meu,


lăsând locul celei mai importante zile de toamnă din toată existența mea, ziua în care m-
am desprins de locurile mele natale pentru a mă duce și a-mi urma visul.
Acel vis era de a studia muzica la modul cel mai serios. Mă și văd cu un rucsac
mare în spate, întocmai ca un expeditor ce pleacă în lunga sa călătorie, coborând din
trenul accelerat tocmai în Cluj. Aici, fără să fi absolvit liceul de muzică, am fost admis în
cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”. Emoțiile primelor cursuri au
fost destul de mari. Prin mintea mea străbăteau gânduri de tot felul, gânduri ce-mi
șopteau „ce ți-a trebuit Academie de Muzică, când colegii tăi actuali au o bază teoretică și
practică a unui liceu de specialitate?”. Nu mi-a fost ușor. Cunoștințele mele teoretice pe
care le-am dobândit până la acel moment mi-au fost insuflate din școala generală, de
profesorul meu de muzică, iar mai apoi de profesorul de pian de la Școala de Arte „Ion
Irimescu” din Suceava. Partea practică a muzicii mi-a fost hărăzită de Bunul Dumnezeu.
Lui îi datorez totul. Cu aceste minime cunoștințe, dar și cu cele pe care le-am „recuperat”
pe parcursul primului an de facultate, am reușit să ajung la nivelul colegilor mei.
Să înmulțești talantul care îți este dat... asta spune și una dintre pildele lăsate
de Mântuitorul Iisus Hristos. Anii de facultate nu mi-au fost ușori. Zilele lungi de cursuri,
actul în sine al procesului de învățare, greutatea sesiunii de examene, toate au început
să fie compensate de frumusețea momentelor petrecute în cadrul repetițiilor cu
Ansamblul de Muzică Tradițională Românească „Icoane”, un ansamblu tradițional
format din studenții eminenți ai modulului de folclor, al cărui amfitrion era interpretul
de muzică populară Ioan Bocșa. Aici mi-am format prietenii care persistă și în ziua de
azi, dar aici a început și formarea mea ca artist. În facultate am început să particip la
primele mele festivaluri concurs de folclor, fiind încurajat în acest scop de familie și de
domnul profesor.
Festivalurile-concurs de folclor au reprezentat o etapă extrem de importantă
pentru viitoarea mea carieră artistică. Aici aveam să cunosc oameni de specialitate din
domeniul folclorului, a căror menire era aceea de a alege dintr-un număr mare de
concurenți, pe cei care cântau cel mai bine în preselecții și care mai apoi aveau să se
prezinte în etapa concursului în condiții de spectacol: scenă, orchestră, lumini,
televiziune, o sală plină de spectatori. Perseverența, talentul moștenit din copilărie,
dorința de a deveni din ce în ce mai bun, dragostea pentru folclor au fost elementele
necesare care, de fiecare dată, m-au ajutat să câștig premii și trofee importante.
Datorită concursurilor de folclor la care am participat, am acumulat în
destulă experiență de scenă care, câțiva ani mai târziu, alături de premiile câștigate,
aveau să-mi asigure intrarea mea în cadrul Ansamblului Artistic Profesionist „Ciprian
Porumbescu” din Suceava unde sunt și astăzi angajat ca solist vocal.
Aceeași dragoste pentru folclorul bucovinean, pentru cântec, pentru locurile
natale, m-a îndemnat să mă întorc acasă, în Bucovina mea dragă. Aici mi-am pus bazele
carierei mele artistice din punct de vedere profesional. Cu „trăistuța” încărcată de
experiența în domeniul artistic, cu o tehnică vocală șlefuită în cadrul Academiei
Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” sub atenta îndrumare a domnului profesor Ioan
Bocșa, cu trofeele obținute la concursurile de folclor, am reușit, după cum vă spuneam,
să mă angajez în cadrul unui ansamblu profesionist.
„Ai grijă ce-ți dorești de la viață, pentru că ți se poate îndeplini”. Mă
cuprinde o bucurie, iar pe chip îmi răsare un zâmbet chiar în timp ce scriu aceste
rânduri. De ce spun asta? Pentru că exact în ziua în care mi-am susținut interviul și
probele practice necesare angajării în cadrul ansamblului, am conștientizat că expresia
de mai sus avea să se adeverească și în cazul meu. Copil fiind, eram întrebat deseori, ori

Școala Gimnazială Berchișești


13
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

la grădiniță, ori la școala, așa cum sunteți sau ați fost întrebați și voi - ce vrei să te faci
când o să fii mare? Răspunsul meu era simplu și fără nicio reținere – vreau să cânt. Și
uite că soarta mi-a surâs, am ajuns să fiu solist în cadrul acestui prestigios ansamblu și
să fac exact ceea ce mi-am propus încă din perioada copilăriei.
Să știți că este lucru mare să faci în viață exact ceea ce-ți place, să te duci cu
bucurie la serviciu, să trăiești satisfacția zilnică a faptului că ai ajuns unde ți-ai dorit. De
aici, lucrurile au continuat cu aceeași ascensiune. Am început să mă îngrijesc de primele
mele cântece, să caut versuri prin culegeri, să caut cântece vechi și neștiute de nimeni,
să colaborez cu diverși dirijori și orchestratori din întreaga țară (Constantin Arvinte,
George Sîrbu, Viorel Leancă, Răzvan Mitoceanu, Ștefan Cigu, Ovidiu Barteș, Gheorghe
Cîlțea, etc.), cu diverși oameni de televiziune (Elise Stan, Ileana Vieru, Maria Tănase
Marin, Iuliana Tudor etc.) dar și să particip din ce în ce mai des în cadrul unor emisiuni
televizate de folclor, în cadrul unor spectacole sau turnee. Aria mea profesională
interfera deja cu cea a artiștilor consacrați. Astfel, din anul 2017 am fost cooptat în
cadrul Uniunii Artiștilor Interpreți de Folclor Muzical din
România (U.A.I.F.M.R) de către bine-cunoscutul interpret
de muzică populară Ionuț Fulea, cel care, încă din perioada
concursurilor, mi-a urmărit îndeaproape ascensiunea
artistică, stilul muzical, dar și caracterul meu ca om și
artist.
Ar mai fi multe de spus, însă m-am rezumat
doar la o parte din viața mea, cea care mi-a adus cele mai
multe bucurii, experiențe, diverse trăiri și emoții, una
pentru care am luptat și m-am rugat Bunului Dumnezeu să
mi-o ofere.
Închei acest articol cu un sfat: într-o lume fără
valori, alegeți să aveți valoare! Păstrați în sufletul și mintea
voastră, oriunde veți fi în această lume, locurile unde v-ați
născut, momentele frumoase ale copilăriei voastre, oamenii care v-au crescut și v-au
format ca oameni, tradițiile, obiceiurile și nu în ultimul rând credința în Dumnezeu!
Și nu uitați: ce-ți dorești de la viață ți se poate îndeplini. Luptați pentru
visele voastre, „călcați” cu zâmbete și speranță orice greutate a vieții, orice impas,
pentru că și ele au rolul lor, acela de a vă forma și de a vă împlini ca oameni!
Semnează cu sufletul „un simplu călător prin viață, în căutarea și
împărtășirea fericirii”.

Școala Gimnazială Berchișești


14
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

,,...Nu e datorie românească mai vrednică de a fi îndeplinită şi nu e osteneală mai de folos, decât ca să facem
părtaşi pe cei mai tineri, pe cei ce vin după noi, de bunurile sufleteşti moştenite din vechime, să le predăm lor
ca pe o zestre de mare preţ. Iar zestre mai de preţ nu e alta, ca averea de cuget şi simţire, închisă şi păstrată cu
sfântă grijă de-a lungul vremurilor, în adâncurile sufletului românesc şi creştinesc al moşilor şi strămoşilor
noştri!...” (extras din ,,Cuvânt de lămurire” de G. Breazul)

La români, sărbătorile de iarnă, îndeosebi cele de


Crăciun sunt adevărate sărbători de suflet. Amintirile
copilăriei ce ne revin puternic în minte şi suflet, zăpezile
bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat, colindele şi
clinchetele de clopoţei, mirosul proaspăt de brad, dar şi de
cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor sub pomul de
iarnă, toate creează în sânul familiei o atmosferă de basm,
linişte sufletească şi iubire.
De la Sfântul Nicolae şi până la Sfântul Ioan, românii
se simt în sărbători. Cel mai aşteptat este, însă, Crăciunul,
considerat ca sărbătoare a naşterii Domnului. Oamenii au
cultivat-o de-a lungul timpului, creând tradiţii şi obiceiuri
adaptate culturii lor specifice. Sărbătorile de iarnă aduc în
sufletele noastre bucurie, liniște și armonie. Colindele, cele mai vechi forme de
manifestare a folclorului religios românesc, creații populare, au răsunat în casele
creștinilor din Berchișești din generație în generație, ajungând până în zilele noastre.
Această dragoste a oamenilor din Berchișești pentru colinde m-a făcut să mă gândesc la
înființarea festivalului „Dulcele ecou al colindelor”, care a prins viață cu sprijinul
doamnei director Dura Loredana și cu implicarea și susținerea necondiționată a
doamnei primar Violeta Țăran. Astfel, festivalul „Dulcele ecou al colindelor!” este un
parteneriat între Școala Gimnazială Berchișești, Primăria Berchișești, Arhiepiscopia
Sucevei și Rădăuților, Parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Berchișești, Parohia
„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Corlata și partenerii media, Televiziunea
Intermedia, Fundația 10 pentru Folclor, Radio Impact FM, Monitorul de Suceava, Jupânu’.
Festivalul a avut loc în data de 15 decembrie la Centrul pentru cultură, artă și
tradiție din Berchișești și a urmărit să aducă în rândul elevilor, al părinților și al tuturor
celor prezenți bucuria care a fost la nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, când cerurile
s-au deschis și cetele îngerilor au cântat împreună cu păstorii de pe câmp: „Slavă întru
cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace!”
Scopul acestui festival a fost stimularea interesului elevilor pentru
cunoașterea tradițiilor și învăţăturilor creştine, precum și a valorilor culturale ale
neamului românesc. Acest eveniment a urmărit promovarea tradițiilor cultural-artistice
și religioase românești, promovarea specificului național, bogăția repertoriului și
varietatea costumelor populare. Prin strădania tuturor celor implicați, prima ediție a
reunit un număr record de participanți, durata programului fiind de aproximativ 5 ore.

Școala Gimnazială Berchișești


15
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Dintre formațiile care au încântat publicul cu frumoasele colinde, amintim: Corul


pompierilor de la I.S.U. Bucovina Suceava, Corul de copii Voinicelul de la Școala Bilca,
Corul psaltic Axios, Corul de preoți Sfântul Ioan
de la Rîșca al protopopiatului Fălticeni, Corul
psaltic Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Corul
de copii al parohiei Călugăreni, Grupul de copii al
Școlii Gimnaziale Berchișești, Corul de Copii
Filantropia de la Așezământul Sf. Leontie
Rădăuți, Grupul Școlii Iorgu G. Toma din Vama,
Grupul Mlădițe Pârteștene de la Liceul Pârtești,
Grupul Mlădițele Stupcii, Grupul folcloric Flori de
Mălin al Primăriei Mălini, Corul Parohiei din
Valea Moldovei. Au fost alături de noi la acest frumos eveniment doamna inspector
general al Inspectoratului Școlar Județean Suceava, doamna Gabriela Mihai, P.C. părinți
consilieri Horga Dimitrie și Horga Nicolae,
inspectorul șef Colonel Costică Ghiață de la
I.S.U. Suceava, precum și locuitori și prieteni ai
comunei Berchișești.
Organizatorii au reușit să creeze o
legătură spirituală înălțătoare între toți
participanții, invitați și spectatori, o atmosferă
de bucurie specifică marii sărbători a Nașterii
Domnului Iisus Hristos. Publicul a fost
receptiv la acest eveniment, iar în final a
colindat alături de artiști creând o atmosferă
pioasă. Suntem fericiți că am putut crea o astfel de atmosferă, că am dăruit bucurie în
inimile spectatorilor, și că prin ceea ce am făcut nu a fost altceva decât o prelungire a
neamului, o divinitate ce-ți intră în suflet.
Prin originalitatea și calitatea repertoriului celor prezenți, a măiestriei
interpretative, a portului popular, a emoțiilor pe care le-au transmis publicului larg,
Festivalul „Dulcele ecou al colindelor” este de departe unul dintre cele mai reușite
evenimente de acest fel din județ și nu numai.

prof. BOGDAN NISTOR-MIHAI

Școala Gimnazială Berchișești


16
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Cuza și Moș Ion Roata la noi la șezătoare


Așa cum știm cu toții din cărțile de istorie, în acest
an aniversăm 200 de ani de la nașterea marelui
domnitor, Alexandru-Ioan Cuza. Acesta s-a născut la 20
martie 1820 la Bârlad. Prin alegerea sa ca domn al
Moldovei la 5 ianuarie, a fost înfăptuită unirea celor două
principate.
Pentru a marca acest moment deosebit la istoriei,
doamna profesoară de istorie Genoveva Bîrgovan a venit
cu ideea de a face o scenetă inspirată din viața marelui
om politic. Eroii acestei scenete au fost elevii clasei a
VIII-a și cei din clasa a IV-a A.
Într-una din zile, domnișoara noastră învățătoare,
Anamaria Popovici, ne-a adus rolurile și am început
repetițiile cu colegii cei mai mari. Replicile le-am învățat
în timp scurt. Repetițiile au fost frumoase:
-Mai cu intonație! ne sfătuia învățătoarea.
La fel de importante au fost și costumele
personajelor din scenetă. De acestea s-au ocupat
părinții.
Iată că a sosit și ziua cea mare. Cu toții
am fost emoționați. Erau prezenți copii din mai
multe clase, domnișoara învățătoare, doamna
profesoară de istorie, doamna director, alte
cadre didactice și părinți.
Fetele și băieții din cele două clase ne-au
prezentat o șezătoare din acele vremuri. Unii
împleteau, alții coseau și pe rând au povestit despre faptele marelui domnitor.
Povestirile copiilor de la șezătoare s-au
împletit cu câteva momente în care am apărut
pe scenă noi: Alexandru-Ioan Cuza, Moș Ion
Roata și boierii. Ne-am stăpânit emoțiile și am
,,trăit” pentru câteva minute în acele timpuri.
Punctul final al scenetei a fost Hora
Unirii în care ne-am prins, pe holul școlii, atât
noi, personajele, cât și spectatorii.
La sfârșitul serbării, am fost felicitați și
am făcut fotografii. Moș Ion Roată a fost
darnic și a împărțit cu noi toți bănuții primiți
de la Cuza. Bănuții erau de ciocolată și au fost delicioși!
Ne vom aminti cu drag de această zi!
CLAUDIU-TUDOR NIȚĂ
Clasa a IV-a A

coord. prof. înv.primar ANAMARIA POPOVICI

Școala Gimnazială Berchișești


17
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

CITIM! ÎNȚELEGEM! DĂM MAI DEPARTE!


Putem combate analfabetismul funcțional?

Analfabetismul nu este o citesc cartea în întregime, ci caută doar


problemă cu care se confruntă doar rezumatul care nu permite etapa
generația căutării de sens. Se trece peste
prezentă. neînțelegerea unui cuvânt sau a unei
Formele sintagme.
prin care Elevii din zilele noastre
s-a înregistrează automat cuvinte și
manifestat structuri lingvistice, fără a fi obișnuiți să
de-a își pună întrebări, să caute deosebiri de
lungul nuanță sau chiar de sens. Cauzele se află
timpului și în parcursul nostru educațional.
sunt, însă, Programele școlare au fost concepute și
diferite. Amintesc reforma lui Al. I.Cuza puse în practică asetfel încât i-a
care introducea învățământul familiarizat - auditiv și grafic – pe elevi
obligatoriu pentru învățarea cititului și cu un număr de cuvinte și structuri
scrisului. Prin intermediul tuturor lingvistice, fără a-i provoca să își pună
măsurilor luate pe parcursul timpului întrebări referitoare la situațiile reale în
copiii și adulții chiar au învățat să scrie care se pot sau nu se pot aplica. Ei
și să citească. Doar că, acestea nu sunt memorează o sumă de cunoștințe pe
suficiente și nu-l fac pe om mai care nu le pot aplica în alte contexte. De
performant. Avântul tehnologic a creat aici rezultă și incapacitatea unor
ocazii nenumărate de acțiune și gândire, persoane de a se recalifica pe parcursul
iar însușirea cititului și scrisului nu vieții.
înseamnă automat și formarea și Principala noastră preocupare
exersarea abilităților de a înțelege, de a trebuie să fie găsirea unor soluții care să
face asocieri și de a explica legăturile prevină această problemă. Acestea nu se
dintre diverse informații. impun doar în cadrul orelor de curs
Deși gadgeturile și experiențele obligatorii. Putem crea oportunități prin
inedite pe care era tehnologiei le oferă desfășurarea unor activități pentru
sunt din ce în ce mai tentante putem timpul liber.
găsi modalități de a strecura lectura în Practic, am reușit, pe parcursul
viața celor mici. Lipsa lecturii este una celor doi ani de activitate a Cercului de
dintre principalele cauze ale lectură Dincolo de cuvinte..., creșterea
analfabetismului funcțional. Cercetările numărului de participanți, dar și
au demonstrat faptul că cititul ajută la creșterea interesului pentru lectură. Le-
formarea abilităților lingvistice vitale, a am acordat libertatea de a alege
vocabularului și stabilește noi conexiuni lecturile, tocmai pentru a nu se simți
neuronale ce contribuie la dezvoltarea constrânși, iar momentele de lectură să
cerebrală. Din păcate, se remarcă o devină o plăcere și o aventură.
diminuare a lecturii textelor, aceasta Proiectul Citește și dă mai
fiind înlocuită, tot mai mult, de imagine. departe! s-a dovedit a fi un real succes.
De aici rezultă explozia audio – Copiii au citit, au descoperit, au
vizualului și reducerea presei scrise sau împărtășit informații și au făcut
a producției de carte. Copiii nu mai recomandări de lectură. E o bucurie să

Școala Gimnazială Berchișești


18
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

vezi cum circulă cărțile între ei, să Cu siguranță lectura este soluția
asculți discuțiile din pauze despre cea mai potrivită pentru combaterea
cărțile citite și să observi nerăbdarea cu analfabetismului funcțional. Cu
care așteaptă o carte. Mai mult, au implicare și răbdare putem repune
învățat să realizeze o recenzie de carte, LECTURA la locul potrivit în viața
fapt care i-a obligat să fie atenți la ceea copiilor noștri.
ce citesc, să înțeleagă, să caute sensuri și Citim și dăm mai departe!
legături pentru a putea transmite
conținutul citit.
prof. înv. primar LOREDANA DURA

CEVA CU ADEVĂRAT CIUDAT


Chris Mould

Un puști de 12 ani este moștenitorul castelului unchiului


Swift. A călătorit spre Cramptonrolk și a avut parte de
multe întâmplări ciudate. El dorea să afle cum a murit
unchiul său. L-a întâlnit pe Flyn care îi recomandă să se
ferească de William Prăjitură. Îl consideră suspectul
principal în cazul morții unchiului său.
Numeroasele întâmplări caudate și sinistre m-au ținut
cu sufletul la gură. Am admirat curajul și perseverența
micului „detectiv”.
Dacă vă place suspansul, vă recomand această carte.
Nu o veți lăsa din mână până nu o terminați!
CARMENE IORGOAIA, clasa a IV-a B

FETIȚA CARE VOIA SĂ SALVEZE CĂRȚILE


Klaus Hagerup

Ana era o fetită de 9 ani care avea o bibliotecă impresionantă. Cel mai mult îi plăcea
să își petreacă timpul la biblioteca școlii. Dar, doamna
bibliotecară era foarte supărată pentru că nimeni nu mai
citea. Ana și-a propus să ia toate cărțile la ea acasă. Le-a
cărat cu o roabă și s-a pus pe citit. Si-a făcut 463 de
prieteni imaginari. A citit atât de mult, încât simțea că are
mintea prea dezvoltată.
Doamna bibliotecară a rugat-o să mai citească doar una.
Cartea se numea „Pădurea fermecată”. Era vorba despre un
copil foarte atașat de bunica lui și care a fost foarte trist

Școala Gimnazială Berchișești


19
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

atunci când ea a murit. A găsit un copac pe camp care avea pe trunchi chipul bunicii. Și
cartea s-a terminat…Nu exista
finalul. Atunci, Ana a plecat să caute omul care avea finalul…
Recomand această carte pentru a descoperi că lectura
nu are sfârșit și ne ajută să descoperim o mulțime de lucruri.
VALENTINA ANTONESI, clasa a IV-a B

ÎNSEMNĂRILE UNEI PUȘTOAICE


Rachel Renee Russell

Niki este o fetiță de 12 ani care s-a mutat de puțin timp în


Franța. Nu se simțea bine la noua ei școală deoarece nu era
acceptată de colegi și I se părea că și profesorii nu o tolerau.
Ea dorea să devină celebră, pentru că ea credea că așa va fi
plăcută de toți. Dar, nu reușea și se făcea de râs pe oriunde
megea.
Într-o zi lui Niki îi veni o idée…Dar, vă las pe voi să
descoperiți!
Reomand această carte celor care vor să se relaxeze, să se
distreze și să primească sfaturi pentru adaptarea într-un loc
nou.
ANAMARIA COJOCARI, clasa a IV-a B

HARRY POTTER ȘI PIATRA FILISOFALĂ


J.K. Rowling, Jim Kay

Cartea Harry Potter și piatra filosofală este foarte


interesantă pentru cei care vor să învețe despre magie.
Acțiunea îmbină realul cu fantasticul.
Harry Potter a aflat că părinții lui au murit într-
un accident de mașină. El locuia cu unchii și vărul lui care
nu se purtau frumos cu el. Într-o zi a găsit o scrisoare în
cutia poștală, dar unchiul lui i-a rupt-o. Apoi, bufnițele
au bombardat cutia cu mii de scisori. Unchiul le arde și pe
acestea. S-au tot mutat din loc în loc, până ce Harry a
hotărât să urmeze școala de magie. Și, acolo începe o serie nesfârșită de întâmplări.
Recomand această carte pentru magia lumii pe care o prezintă și pentru
suspansul pe care îl creează.
RAUL BUTA, clasa a IV-a B

Școala Gimnazială Berchișești


20
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Și împărtășim momentele de lectură...

Coordonator,
prof. înv. primar LOREDANA DURA

Școala Gimnazială Berchișești


21
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

FLORIN PIERSIC – personalitate a satului Corlata

Celebrul actor Florin Piersic își în împrejurări de tot grele, printr-un sat
are rădăcinile în satul Corlata din în flăcări pe care-l bombarda duşmanul
comuna Berchișești, localitatea care a (armata rusă – n.n.). Acelaşi subofiţer s-
dat mulți oameni de seamă. a distins şi în alte lupte, conducând
Neamul Piersic a început cu muniţiunea de rezervă în mod strălucit”,
Gavril Persiec, după cum se consemna în numărul din 8
grănicer în noiembrie 1914 al gazetei „Viaţa Nouă”.
Regimentul 2 Dănilă şi Gheorghe Piersic, și-au dat
Românesc de viața pentru neam şi ţară în timpul celui
Graniţă Năsăud, de-al doilea mare război mondial,
plugar din Leşu urmați de alţi doi fraţi, Ion şi Gheorghe
Ilvei, stabilit la Piersic, care au murit în toamna anului
Corlata în 1765. 1944, după întoarcerea din refugiu. Ioan
Al doilea Piersic, Piersic a fost primar al comunei Corlata
menţionat la din 1895 până prin anul 1918, tatăl lui
1830, a Ştefan Piersic şi al lui Axinte Piersic, cel
fost Grigore Piersic, nepotul care îi va succede părintelui său în
emigrantului transilvan Gavril Persiec, funcţia de primar al comunei din 1918,
tânăr absolvent al Seminarului Teologic până în 1919, când îl răpune o boală
din Cernăuţi, poreclit „Dascălu”, cel care necruţătoare. Soţia lui Ioan Piersic şi,
deschisese o şcoală la Corlata, în 1830, deci, bunica lui Florin Piersic, a
pe locul actualelor gospodării ale fost Iftimia, născută Popescu. Vărul lui
învăţătorilor Cioltan şi a lui Constantin Florin Piersic, colonelul în rezervă Ioan
Duca. Grigore Piersic a avut mulţi copii, Niţucă Piersic, a scris despre Stefan și
unul dintre aceştia, Toader Florin Piersic, în cartea „Corlata, un sat
Piersic (1832-1912), însurat cu Teodora din Bucovina”.
Buta (1849-1916), fiind părintele Ștefan Piersic, tatăl actorului a fost
lui Ioan Piersic, viitor primar al profesor universitar doctor, colonel
Corlatei, tatăl lui Stefan Piersic şi medic veterinar. S-a născut la Corlata, în
bunicul lui Florin Piersic. Samuil Persic 27 decembrie 1899, ca fiu a lui Ioan și al
a fost sergent la Regimentul 41, Iftimiei Piersic. Axinte i-a fost frate mai
secţiunea I de mitraliere, ,,cel care, mare, iar Profira, Eugenia și Gherasim,
luptând în armata austriacă, pe frontul erau mai mici. A făcut studii gimnaziale
galiţian – n.n.) ca subofiţer în urma la Suceava până în 1919 şi universitare
frontului a reuşit să înainteze muniţia la Bucureşti, unde a absolvit, cu grad de

Școala Gimnazială Berchișești


22
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

locotenent, în 1924, Facultatea de inimaginabilă a intelectualităţii


Medicină Veterinară a Institutului româneşti, considerată duşman de clasă
Medico-Militar. Pe când era student, a de către regimul totalitarist, Ştefan
înfiinţat Cercul Studenţilor Bucovineni Piersic a fost pus în libertate fără
din București. explicaţii şi fără judecată. S-a stins la
După absolvirea facultăţii, în 1925, a București la 26 iunie 1991.
fost repartizat ca medic militar Vera Piersic, mama actorului Florin
veterinar la Regimentul de Artilerie de Piersic, a fost descendenta unui lung şir
la Floreşti-Cluj. În vara anului 1926, cu de preoţi (câmpulungeni), tatăl ei fiind
ocazia Balului de absolvire organizat de preotul Paşcanu din Valea Seacă (astăzi,
Liceul Normal din localitate, venise la Valea Moldovei). Din 1918 până în 1925,
Gura Humorului, însoțit de ordonanța Vera Paşcanu a urmat cursurile Liceului
sa, călări, pe cai de rasă. Atunci a întîlnit- Normal din Gura Humorului, la balul de
o pe domnişoara Vera Paşcanu, fata absolvire cunoscându-l pe medicul
teologului şi profesorului universitar veterinar militar Ştefan Piersic. Vera
Isidor Paşcanu, (născut în 1878, preot Piersic a trecut prin momente grele: şi-a
din 1903) de la Facultatea de Teologie a pierdut mama când avea 12 ani, și-a
Universităţii din Cernăuţi, fost preot la înmormântat fata și a trăit coşmarul
Valea Seacă, cu care s-a căsătorit. În arestării şi trimiterii la muncă forţată a
1929, s-a născut Lucica, fetiţa care avea soţului său. În anii grei ai prigoanei
să sfârşească tragic în apele Prutului (în comuniste, când rămăsese fără nici o
1941), încercând să-şi salveze prietena, sursă de venit, şi-a procurat un război
pe Doina Puha, din apa înfuriată a de ţesut, supravieţuind din vânzarea de
Prutului. Ștefan Piersic a fost mutat la covoare bucovinene, meşteşugul învăţat
Iaşi în anul 1940, la Cernăuţi în august în copilărie, îngăduindu-i să câştige şi
1941, retras la Piteşti în 1944 şi apoi iar banii necesari susţinerii demersurilor
la Cluj (dar după o pribegie de refugiat pentru ca fiul ei, Florin, să fie primit la
la Seliştea Sibiului). La Corlata, unde examenele pentru admiterea la
locuiau surorile şi fratele său, a facultate. Vera Piersic s-a stins, din
cumpărat 300 de oi, câte o sută pentru cauza unei gripe, în 1985, la 78 ani, în
fiecare surioară şi frate, convingându-i Spitalul Elias, București.
să facă o stână împreună, stână care a Florin Piersic s-a născut la Cluj-
existat până la evacuarea din 1944, când Napoca, în 27 ianuarie 1936.
oile au rămas de izbelişte. Ca Cursurile şcolii primare le-a
intelectual, Dr. Ştefan Piersic a fost început la Cernăuţi, în 1942, şi le-a
mereu în atenția securităţii, fiind terminat la Cluj, în 1946. Au urmat anii
arestat, în toiul unei nopţi a lunii de liceu (şapte, pe atunci), petrecuţi la
septembrie a anului 1952 şi trimis la o Liceul teoretic nr. 3 din Cluj-Napoca,
colonie de muncă din Dobrogea, fără liceu absolvit în 1953. În urma
judecată, deşi el ceruse, în câteva examenului la Institutul de Artă
rânduri, să fie trimis în faţa unei Teatrală şi Cinematografică, Florin
instanţe. În vara anului 1954, după doi Piersic a fost declarat admis printre
ani de împărtăşire din suferinţa primii, dar nu i s-a permis înscrierea în

Școala Gimnazială Berchișești


23
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

anul întâi, datorită „originii (1960), Celebrul 702 (1961), S-a furat o
nesănătoase”, tatăl său, fost medic bombă (1961), Drum nou / Lada cu
militar şi fost universitar, aflându-se, pe zestre (1961), Paşi spre lună (1963),
vremea aceea, alături de marea Neamul Şoimăreştilor (1964), De-aş
majoritate a intelectualităţii româneşti, fi…Harap-Alb (1965), Răscoala (1965),
în coloniile de muncă forţată ale Şapte băieţi şi-o ştrengăriţă (1966),
Dobrogei. A fost căsătorit de trei ori (doi Tunelul (1966), Frumoasele vacanţe
fii): Tatiana Iekel - actriţă la Teatrul Mic, (1967), Bătălia pentru Roma (1968),
în 1961, când s-a căsătorit cu Florin Columna (1968), Kampf um Rom I
Piersic. În 1968, s-a născut Florin Piersic (1969), Haiducii lui Şaptecaiv(1970),
Jr., cel care, în 7 aprilie 2003, la Gala Mihai Viteazul (1970), Zestrea Domniţei
UNITER, a fost desemnat „Cel mai bun Ralu (1971), Săptămâna nebunilor
actor român al anului 2002”. În 1974, (1971), Aventuri la Marea Neagră
Florin Piersic, s-a căsătorit cu Ana (1972), Paraşutiştii (1972), Explozia
Szeleş, partenera sa din „Elixirul (1973), Ştefan cel Mare – Vaslui 1475
Tinereţii” și îl va avea pe Daniel, (1974), Fraţii Jderi (1974), Agentul
absolvent al Facultății de Relaţii straniu (1974), Un August în flăcări
Internaţionale, ce a ajuns directorul unei (1974), Elixirul tinereţii (1975),
bănci maghiare din Viena. În prezent Comoara din Carpaţi (1975), Pintea
este căsătorit cu Ana Toader, o clujeancă (1976), Cuibul salamandrelor (1976),
inteligentă și inimoasă. În 1957, la Instanţa amână pronunţarea (1976),
absolvire, întreaga promoţie a IATC a Roşcovanul (1976), Tufă de Veneţia
fost repartizată la noul teatru din Piatra (1976), Eu, tu şi Ovidiu (1977), Războiul
Neamţ, „Teatrul Tineretului”, dar, de Independenţă (1977), Regăsire
pentru că încă nu se finalizase (1977), Ultima frontieră a morţii (1979),
construcţia edificiului, primele montări Rug şi flacără (1979), Drumul oaselor
s-au jucat pe scena Teatrul „George (1980), Reţeaua S(1980), Trandafirul
Bacovia” din Bacău. În decembrie 1957, galben (1982), O lebădă iarna(1983),
s-au scos la concurs trei posturi de actor Galax, omul păpuşă (1983), Misterele
la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale” Bucureştilor (1983), Masca de
din Bucureşti, ocupate, după o argint(1984), Rămăşagul(1984),
competiţie acerbă, de Florin Piersic, de Colierul de turcoaze(1985), Racolarea
Cosma Braşoveanu şi de Gheorghe (1985), Totul se plăteşte (1986), În
Popovici Poenaru, ultimul urmând să fiecare zi mi-e dor de tine (1987), Fix
emigreze, curând, în Canada. De alert (2004), Eminescu versus Eminem
menționat rolurile sale din „Oameni şi (2005), Lacrimi de iubire (Serial TV)
şoareci”, „Livada cu vişini”, „Zbor (2005) şi primul serial al Televiziunii
deasupra unui cuib de cuci”, ,,Străini în Române Cosmin, fiul zimbrului.
noapte” etc. Filmografia lui Florin Corlata este satul în care Florin
Piersic este impresionantă: Ciulinii Piersic și-a petrecut vacanţele şcolare în
bărăganului -1957, O poveste casa unchiului său, Gherasim Piersic, cel
obişnuită…o poveste ca în basme-1959, care a moştenit casa bunicilor Ioan şi
Aproape de soare (1960), Flăcăul şi focul Iftimia Piersic, casă în care a copilărit şi

Școala Gimnazială Berchișești


24
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Ştefan Piersic, tatăl său. Primăria și Neamul Piersicilor continuă să


Consiliul local au intreprins mai multe existe în satul Corlata, făcând cinste
acțiuni în semn de prețuire și apreciere întregii comune.
a marelui actor:
D-na Primar Violeta Țăran a Bibliografie:
acordat pe 27 august 2000 lui Florin Piersic, Ioan Nicuță, Corlata, un sat din
Piersic, în semn de prețuire și Bucovina, Suceava, Ed. Mușatinii, 2005
confirmare a rădăcinilor sale, diploma http://dragusanul.ro/piersicii-
de „Cetăţean de Onoare al satului bucovinei-i/
Corlata”. https://www.monitorulsv.ro/Local/201
Pe 3 iunie 2016 a avut loc în 2-06-05/Florin-Piersic-la-inaugurarea-
satul Corlata, comuna Berchişeşti, în caminului-cultural-care-i-poarta-
prezenţa actorului Florin Piersic, numele
sfinţirea şi
inaugurarea
căminului
cultural care-i prof. GENOVEVA-MIOARA BÎRGOVAN
poartă numele.
Florin Piersic,
care a fost
aşteptat la
intrarea în sat
de tineri călare,
îmbrăcaţi în
costume populare, a fost adus cu
trăsura, în sunet de corn, la noul cămin
cultural, unde a fost întâmpinat cu pâine
şi sare. Primarul comunei Berchişeşti,
Zenovia-Violeta Ţăran, a dat apoi citire
Hotărârii Consiliului Local prin care s-a
atribuit căminului cultural din Corlata
numele lui Florin Piersic, înmânându-i
actorului un exemplar al documentului.
Panglica inaugurală a căminului cultural
(a cărui construcţie a început în anul
2007, cu cofinanţare de la Ministerul
Culturii, şi a fost finalizată in 2012).
Începând cu luna mai 2015,
anual, de Ziua Comunei Berchișești, are
loc,, Festivalul Procopie Jitariu-Florin
Piersic”, un eveniment ce adună sute de
persoane, artiști și spectatori, inclusiv
din Ucraina și Republica Moldova.

Școala Gimnazială Berchișești


25
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

CUM ÎȘI ARATĂ COPIII DRAGOSTEA


FAȚĂ DE ȚARĂ?

Ne iubim țara? Ne pasă de viitorul ei? Suntem patrioți?

Le vorbim copiilor despre trecutul glorios al


patriei noastre, despre eroii neamului și despre
sacrificii. Ei înțeleg și admiră patriotismul și curajul
înaintașilor, dar, cu siguranță, se întreabă ce pot
face ei înșiși pentru apărarea pamântului românesc,
cum își pot arăta dragostea față de țara lor dragă.
Bazându-mă pe cunoștințele dobândite în cadrul
orelor de istorie, geografie, limba și literatura
română, precum și pe numeroasele activități
extrașcolare cu teme istorice desfășurate, am încercat să realizez un sondaj de opinii
prin care să aflu ce cred copiii despre rolul lor în apărarea și dezvoltarea țării lor,
România.

„Îmi iubesc țara, învăț despre ea, încerc să o cunosc. Îi respect pe înaintașii noștri
pentru toate sacrificiile facute pentru ca noi să trăim într-o țară liberă.”

Sebastian Tîrnovan
Clasa a IV-a B

„Citesc depre trecutul patriei noastre. Curajul și puterea de sacrificiu a eroilor


neamului mă fac să mă simt și eu responsabil pentru viitorul nostru, al românilor. Ce pot
face eu? Pot să învăț, să îmi fac părinții mândri de realizările mele și, prin acestea, să
contribui la dezvoltarea și bunăstarea țării mele.”

Anamaria Cojocari
Clasa a IV-a B

„Cânt cu plăcere imnul național și respect simbolurile țării, cum ar fi steagul și


stema. Port cu mândrie portul popular specific zonei noastre și cânt cu dragoste doinele
și cântecele populare moștenite de la străbunii noștri.”

Raul Buta
Clasa a IV-a B

Școala Gimnazială Berchișești


26
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

„Sunt fotbalist. Urmăresc toate meciurile echipei naționale și sunt cu tot sufletul
meu alături de ei. Echipa națională de fotbal a României este și ea un simbol al țării
noastre și eu sunt tare mândru de ea. Sper să ajung un mare fotbalist și să duc numele
patriei mele peste tot în lume.”
Iustin Buga
Clasa a IV-a B

„Îmi place să călătoresc. Merg cu părinții la mare și la munte în fiecare vară. Mă


gândesc mereu cu dragoste și respect față de cei care au apărat libertatea țării noastre.
Datorită lor s-au păstrat cele mai frumoase și pitorești locuri, iar noi putem acum să
spunem cu mândrie: „Asta e țara mea!”.

Adina Pristavu
Clasa a IV-a B

„Cântul și dansul popular sunt pasiunile mele. Fac parte din corul și ansamblul
folcloric al școlii noastre. Învăț multe despre tradițiile și obiceiurile românești. Păstrez
și transmit și eu specificul românesc.

Valentina Antonesi
Clasa a IV –a B

Coordonator,
prof. înv. primar LOREDANA DURA

Școala Gimnazială Berchișești


27
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

LUMEA COPILĂRIEI

Odată, pe tărâmul numit Lumea Copilăriei, trăiau o mulțime de copii fericiți


alături de prieteni și părinți într-o armonie perfectă. Zilele erau senine, în văzduh
răsunau doar râsetele copiilor
și ciripitul păsărelelor. Nimic
nu le tulbura fericirea și
liniștea. Se jucau, mergeau la
școală, organizau tot felul de
activități și concursuri.
Niciodată nu se certau.
Guvernatorul statului, piticul
Alvin, le-a construit un parc
imens de distracții, unde își
petreceau timpul liber.
Într-o zi, o furtună
puternică s-a abătut asupra Lumii Copilăriei. Toate lucrurile s-au împrăștiat și s-a
așternut o ceață deasă. Toți au intrat în panică. Copiii nu mai găseau drumul spre casele
lor, nu mai vedeau nimic și au rămas rătăciți în negura înspăimântătoare.
Prin aer zburau jucării, crengi, mașini, acoperișuri de case. Piticul Alvin a dat
alarma și a hotărât să ducă copiii la adăpost. Odată ce a pus copiii în siguranță, a
început să caute sprijin la statele vecine. Și-a amintit de Piticul cel Isteț din Țara
Piticilor. Acesta construise o mașinărie care putea capta undele electrice. Nu era o
invenție brevetată încă, dar era singura soluție pentru a asigura ordinea. A trimis un
semnal SOS și acesta a sosit în grabă. Au montat mașina–robot și au apăsat butonul
roșu. O lumină puternică s-a aprins și robotul și-a întins brațele metalice trăgând
undele electrice ca un aspirator.
Un vârtej puternic s-a creat și, în câteva minute, cerul s-a limpezit, vântul s-a
liniștit, lăsând, însă, în urmă o priveliște tristă. Casele fără acoperișuri, păpuși rupte,
mașini stricate creau imaginea unei lumi distruse. Atunci, piticul Alvin a chemat în
ajutor piticii zburători. Aceștia au reușit împreună să reconstruiască casele, să repare
jucăriile și mașinile. Au ieșit și copiii din adăpost și au ajutat la curățenie în parcuri, pe
străzi, în case. În câteva ore toate erau la locul lor. Acum toți zâmbeau din nou.
În parcul de distracții a fost organizată o petrecere. Guvernatorul, ajutat de
ceilalți pitici, le-au oferit copiilor dulciuri și jucării primite în dar de la prietenii din

Școala Gimnazială Berchișești


28
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

țările vecine. Prietenia, compasiunea, solidaritatea i-au ajutat să facă față tragediei care
s-a abătut asupra lor.
În sfârșit, piticul era fericit! Lucrurile din Lumea Copilăriei erau acum în ordine
și totul avea sens.

GEORGIANA OPREA
Clasa a IV-a B

CONCERTUL FLUTURILOR

E o zi de primăvară
În pădure este larmă.
Fluturii au ieșit la soare
Parcă este sărbătoare.

Fluturii au avut ideea


Un concert s-organizeze
Și au presărat aleea
Doar cu flori ca să serbeze.

Au cântat o zi întreagă
Cântece de bucurie.
Pentru zâna lor ea dragă
Transformă pădurea în feerie.
PAUL-DANIEL COZMA
Clasa a IV-a B

Școala Gimnazială Berchișești


29
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

CĂRĂBUȘUL ȘI SOARELE

E o dimineață senină și caldă de vară. Soarele înfășurat într-o mantie de lumină

călătorește deasupra tuturor vestind începerea unei noi zile plăcute de vară. Cărăbușul

s-a trezit cu chef de plimbare. Încotro s-o apuce?

Cărăbușul văzu o mulțime de flori colorate și înmiresmate. A

urcat pe tulpina uneia dintre ele și și-a început călătoria. Urca cu

greu, legănându-se sub ploaia de petale parfumate. Privea în sus și

ofta. Ce mult mai avea până la cupa multicoloră! S-a oprit o clipă

pe marginea unei frunze, și-a tras sufletul și a pornit în continuare.

I s-a părut o veșnicie pănă a ajuns în vârful florii. Dar, odată ajuns acolo, a

alunecat ca pe un tobogan în mijlocul petalelor catifelate. În

sfârșit, putea să se odihnească! Doar că, un zgomot

enervant îl deranja. A privit și a descoperit o albină. Ce

căuta ea acolo? Apoi, își aminti că o mai văzuse și pe lângă

alte flori din grădină. Aceasta, foarte drăguță, l-a invitat

alături de ea și i-a explicat că ea adună polen pentru

miere. L-a invitat să îi cunoască familia. I-a arătat stupul mic de pe creanga salcâmului

care se afla deasupra florii. Cum? Trebuia să urce din nou? L-a convins spunându-i că îl

vor servi cu miere dulce pentru a prinde puteri.

A petrecut clipe foarte plăcute alături de roiul de albine. A mâncat din mierea

lor și a băut apă. Le-a mulțumit și a ieșit pe ramura plină de flori roz și parfumate.

Deasupra a zărit marginea unei streșini. Unde îl va duce? A urcat și a ajuns pe

acoperișul unei case. A ridicat ochii spre cer. A văzut soarele și nu îi venea să creadă că a

reușit să ajungă la el. Ce mult și-a dorit acest lucru! Nu credea că va fi în stare. Ce

mirați vor fi prietenii lui când le va povesti!

S-a așezat pe spate și a rămas așa privind soarele. Un moment lumina sa

puternică l-a orbit. A început să simtă o plăcută moleșeală. A simțit cum soarele îl

cuprinde cu razele lui sclipitoare.

Spre seară s-a trezit amorțit. Era pe pământ, la umbra unor fire de iarbă. Ce

căuta acolo? Ce se întâmplase? Unde era soarele, prietenul lui? A privit cerul. Nu mai

era acolo! Oare a visat?

PAUL-DANIEL COZMA
Clasa a IV-a B

Școala Gimnazială Berchișești


30
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Ploi de toamnă Tablou de toamnă

Toamnă, frunză aurie,


Anotimp cu frunze smulse
Ce strângi rodul din câmpie,
De la flori, de la copaci,
Ploile cu vânt aduci
Ce de vânt apoi sunt duse,
Și coșuri pline cu nuci.
Rămânând goi și săraci.

Ne dai mere rumenii,


Cerul și-a pus iarăși glugă,
Dar și poame dulci în vii,
Gri devine, începe-a curge,
Crizantemele-nfloresc,
La amiaz’ pare-nserat.
Mii de mâini toamna muncesc.
Bici de foc străbate zarea,
Cerul larg se crapă-n două,
Boboceii au crescut!
Parcă se revarsă marea
Școala-n toamnă a-nceput!
Când afară toamna plouă.
Păsările în șir pleacă,
Multe feluri, ca-ntr-o arcă.
Ploaia cade cu putere,
Picurii pe tablă sună,
ELISA-IULIANA MALOȘ
Mai în vale, în depărtare,
clasa a VII-a A
Nori se strâng și iarăși tună.

ELISA-IULIANA MALOȘ
clasa a VII-a A

Toamna

Toamna, frunze ruginii


Cad potop peste câmpii
Sau chiar pare argintie
Când e îmbrăcată-n ie.

Dar mereu este frumoasă,


Îmbujorată, sfioasă...
Cară-n coșuri mere, pere
Și nimic în schimb nu cere.

BIANCA VARVAROI
clasa a VI-a

Școala Gimnazială Berchișești


31
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Pisicuțe somnoroase Dansul fulgilor de nea

Ce frumoasă este iarna! Era o dimineață friguroasă, iar


Ninge parcă e poveste. eu stăteam pe pervazul geamului,
Azi mă duc cu sania, așteptând ca ninsoarea cristalină să se
Prima zi... dar unde este? oprească. Dar fulgii dansau. Fiecare avea
o formă diferită și se mișcau jucăuș. M-
Uite-o aici! În săniuță, au fascinat. Nu mi-a mai păsat că ninge
Toarce-ncet o pisicuță. și am ieșit afară. Noi, eu și fulgii, am
E motanul Cicilică, început să dansăm ca într-un spectacol.
Dar și sora lui mai mică. Ne-am împrietenit, am jucat jocuri
împreună. Dar, când jocul era mai
Iarna sania-i a mea, frumos, aud o voce cunoscută:
Așa cum ne-am înțeles! -Trezește-te! Este timpul să
Om de zăpadă, bulgărit, mergi la școala!
Nu e vreme de dormit. Era mama... .
Am rămas, însă, cu amintiri... de
-Miau, miau! stigă Cici supărat vis!
Măine, dacă faci la fel BIANCA VARVAROI
Tot neamul lui Miaunel clasa a VI-a
Va dormi la tine...-n pat!

CLAUDIU-TUDOR NIȚĂ MAMA


cla a IV-a A
Floricică dulce – amară
Toată lumea are mamă.
De e zi sau noapte
Ea ne e aproape.
Ne veghează suspinând
Se bucură lăcrimând.
Toată ziua ea trudește
Pentru a ne crește.
Ne privește cu iubire
Ne dăruie fericire.
La icoană ea se-nchină
S-avem o viață senină.

VALENTINA ANTONESI
Clasa a IV-a B

Școala Gimnazială Berchișești


32
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Let’s talk about friendship!

True friendship is a rare treasure that needs to be cherished. A true friend is the
one who brings out the best in a person, so if you have at least one true friend
you should feel grateful for that.

How many friends does a person need?

A student came to a teacher and asked him, “Master, how many


friends a person should have – one or a lot?”
“Everything is very simple,” the teacher answered, “pick me that
red apple from the highest branch.”
The student looked up and answered, “But it’s too high, Teacher! I
can’t reach it.”
“Ask a friend, maybe he will help you,” Master answered.
The student called another student and stood on his shoulders.
“I still can’t reach it, Teacher,” said the disappointed student.
“Don’t you have more friends?” the teacher smiled.
The student asked more friends who started standing up on each
other’s shoulders and backs grunting, trying to build a live
pyramid. But the apple was too high, the pyramid crumbled and
the student wasn’t able to pick the longed apple.
Then the teacher called him back.
“So, did you understand how many friends a person needs?”
“I did, Teacher,” the student said, rubbing the injured sides, “o lot – so together we could
solve any problem.”
“Yes,” the Master answered, shaking his head in disappointment, “of course you need a
lot of friends. So that among all of these athletes there would be at least one smart
person who would figure out to bring a ladder!”

Școala Gimnazială Berchișești


33
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Who is you best friend?

My best friend is Alexander. He is 14 years old and his birthday is on July 10th.
He is of medium height and a bit plump. He’s got black hair and brown eyes. He usually
wears sport clothes with a cap. He is a generous guy.
Alexander’s hobby is playing video games and surfing on the internet. He also likes
football, but he usually loses while playing football.
His favourite food is French fries.
When I am around my friend I feel happy because he is a happy person and makes me feel
the same.
CRISTIAN HORGA, 7th grade A

My best friend is Cristian. He is 13 years old. He is a small boy with brown eyes and he likes
wearing colourful clothes and sneakers. He is a good person who doesn’t tell lies, but only
the truth. His hobby is playing sports, especially football and tennis. He is also very
interested in Maths and Science.
He is my best friend and I want to be his friend for many years.
DARIUS POPOVICI, 7th grade A

Hi! My best friend is Denisa. She is 13 years old and her birthday is on July 16 th. Her
favourite colour is yellow and her favourite food is pizza. Her passions are dancing, music,
playing football and hamdball. We dance and play football together. She is a funny and
communicative person. I love her very much.
DENISA HORGA, 7th grade A

Coordonator,
prof. OTILIA CORNICIUC

Școala Gimnazială Berchișești


34
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

J’ LE FRANÇAIS

LA FRANCOPHONIE

Chaque année, le 20 MARS, on célèbre le Jour de la Francophonie. Mais, qu'est-ce


c’est la Francophonie?
Celui qui a inventé le terme de francophonie, c’était le géographe français
Onésime Reclus vers 1880 et à ce temps-là, le mot avait un sens strictement scientifique,
géographique. Mais, après la Seconde Guerre Mondiale, le terme prend un autre sens
«collectivité constituée par les peuples parlant le français» (selon le dictionnaire Le Petit
Larousse).
La Francophonie, comme communauté apparait (en 1969, à la conférence de
Niamey) selon une idée promue par le président du Sénégal, Léopold Sédar Senghor.
Celui-ci, { côté d’autres présidents (de Tunisie, de Cambodge, de Niger) et de l’écrivain
français André Malraux, ministre de la Culture de la France, parle de «la création d'une
communauté de langue française». Une année plus tard, toujours à Niamey, prend
naissance l'Agence de coopération culturelle et technique, devenue
aujourd’hui Organisation Internationale de la Francophonie (OIF).
Ainsi, le 20 MARS devient la Journée internationale de la francophonie. Son logo
est un cercle qui réunit cinq portions d’arcs identiques vert, violet, rouge, bleu et jaune.
Elles représentent les cinq continents auxquels appartiennent les partenaires de la
Francophonie.

Les Sommets francophones (inaugurés en 1986) sont des réunions des autorités
des pays membres de l’OIF. Ils regroupent quatre types de pays adhérents : les
membres dits «de plein droit», les «régions», les «États associés» et les «États

Școala Gimnazială Berchișești


35
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

observateurs». De plus, l'organisation prévoit le statut d'«invité spécial» pour les


collectivités territoriales issues d'États n'y appartenant pas.
Cette année le XVIIIème Sommet aura lieu à Tunis. En septembre 2006, la
Roumanie a organisé le XIème Sommet de la Francophonie, à Bucarest.
La francophonie est née de la nécessité de la collaboration des pays où l’on parle
le français. Cette langue est officielle en 32 pays de cinq continents, elle est aussi la
langue officielle des plusieurs organisations européennes et mondiale comme: l’Union
Européenne, le Conseil de l’Europe, la Croix Rouge, l’Organisation Internationale du
Commerce, le Comité Olympique International etc.
A l’occasion de la Journée Internationale de la Francophonie, dans tous les pays
membres OIF, on organise des nombreuses activités dédiés à cet enveniment: des
projections de films français, des pièces de théâtre, des concerts, des réunions divers,
des concours, des débats etc…
Les élèves de l’Ecole Berchişeşti, ils fêteront aussi la Francophonie par des
activités appropriées à leurs âges : les plus petits feront des dessins ou ils visionneront
des films d’animation, les plus âgés regarderont des films français, ils chanteront, ils
feront de karaoké ou des présentations des personnalités francophones (des artistes,
des personnages historiques, des sportifs etc.).
Bonne Fête de la Francophonie!

prof. GABRIELA COJOCARIU

Școala Gimnazială Berchișești


36
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

1. La langue source de la Francophonie.


2. La capitale de la France.
3. Le nom de l’écrivain français, ministre de la culture à l’époque de
la naissance de la Francophonie.
4. La ville où est née la Francophonie.
5. _____________ Olympique International, l’une des organisations qui
utilise le français comme langue officielle.
6. Le prénom du géographe - père du terme « francophonie ».
7. ____________ de théâtre – l’une des activités organisée à l’occasion
du Jour de la Francophonie.
8. Le nom du président sénégalais qui a mis les bases de la
Francophonie comme communauté.
9. Les réunions de la francophonie.
10. Le Jour de la Francophonie est célébré le ___ Mars.
11. Organisation Internationale de la Francophonie.
12. Le pays originaire du président Léopold Sédar Senghor.

Școala Gimnazială Berchișești


37
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Biblioteca-spațiu de liniște și cunoaștere

Încep acest articol prin expresia


„ce liniște este în bibliotecă!” , mai tot
timpul exprimată de copiii care vin. Cu
atât mai mult, biblioteca rămâne un
„spaţiu ideal”, deschis tuturor pentru
informare, comunicare, cunoaștere și,
de ce nu, și de liniște. Îndrăznesc să
afirm că aşa şi este. Aceste afirmaţii
trebuie să vă trezească, dragi copii,
gustul pentru cărți, plăcerea de a le citi
și răsfoi! Cărțile pot schimba vieți.
Cărțile pe care le citim ne pot
transforma. Ne pot face mai buni, mai
înțelepți, mai culți, ne pot inspira.
Ce-ar fi să rugăm părinții să ne cumpere câte două-trei cărți pe lună, în locul a tot
felul de gadget-uri și să încropim un mic raft cu cărți în camera noastră! Mare bucurie
aduce cititul celor care au această deprindere sau care o dobândesc. Spun din proprie
experiență.
Părinților, ştiaţi că ceea ce citeam noi când eram copii nu mai este de actualitate?
Ştiţi ce citesc acum copiii? Încercați și dumneavoastră: Olguța și un bunic de milioane,
Jurnalul unui puşti, Jurnalul meu haios, Băiatul cu pijamale în dungi, Hoţul de cărţi,
George și cheia secretă a Universului, Pânza Charlottei, Tabăra, Bunicuța hoțomană,
Domnul Fox-vulpoi fantastic, Din 7 în 7, Charlie și fabrica de ciocolată, Matilda, Charlie și
marele ascensor de sticlă, James și piersica uriașă etc. și toate cărțile cartonate cu
coperțile viu colorate. De aceea noi, cei care lucrăm cu cărțile, avem datoria morală de a
încuraja copiii și părinții acestora de a ține pasul cu noutățile și cu gusturile acestora și
de a nu uita că totuși cartea a fost și rămâne pentru totdeauna temelia culturii și a
educației noastre.
În primul semestru al anului școlar 2019-2020, biblioteca școlii a fost foarte
productivă. Am avut diferite proiecte și parteneriate, cum ar fi: Călătorie în lumea
cărților-marcând Ziua Mondială a Educației; Micii meșteșugari-viitori antreprenori-cerc
de abilități practice; Biblioteca școlii mele- marcând Ziua Internațională a Bibliotecilor
școlare; Rapsodii de toamnă; Cel mai bun câștigă!-Concurs de ghicitori, proverbe și
zicători; În Unire stă puterea; Ziua Bucovinei, Ziua României; Tradiții și obiceiuri de iarnă;
CarteTeca-Biblioteca ta fresh!.
Cercul de abilități Micii meșteșugari-viitori antreprenori a luat naștere cu
scopul de a conștientiza copiii de valoarea muncii lor atunci când este făcută cu
îndemânare, răbdare, talent și pasiune.
Obiectivele specifice ale cercului:
 Încurajarea spiritului antreprenorial la copii;
 Dezvoltarea capacității de comunicare și de lucru in echipă;

Școala Gimnazială Berchișești


38
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

 Stabilirea de relații de prietenie;


 Stimularea creativității personale și exersarea abilităților manuale;
 Ateliere de creație;
 Obținerea unor produse inedite folosind diferite materiale;
 Posibilitatea de învățare și exersare a unor tehnici de decorare și
înfrumusețare a diferitelor obiecte;
 Promovarea produselor de artizanat.
Activitatea cea mai importantă a micilor meșteșugari a fost pregătită cu migală și
s-a desfășurat în data de 6 decembrie 2019, când școala noastră a găzduit cercul
pedagogic al coordonatorilor de programe și proiecte educative. Ne-am demonstrat
abilitățile de mici meșteșugari în fața a peste 40 de invitați și am expus lucrările noastre
într-un mic stand.
Un proiect foarte important la care a participat biblioteca școlii a fost
CarteTeca- Biblioteca ta fresh!, proiect implementat de librăria online LIBRIS.RO,
unde școala noastră a obținut unul din cele 4 premii speciale la nivel național. Acest
premiu a constat într-o sponsorizare în valoare de 1.000 lei din care s-au achiziționat 70
de cărți.
Dragi copii, LIBRIS.RO vă recomandă să citiți aceste cărți, iar eu, în calitate de
bibliotecar al școlii, vă recomand să citiți în special cartea Fetița care voia să salveze
cărțile de Klaus Hagerup și Lisa Aisato. Morala acestei cărți: o fetiță a descoperit că la o
bibliotecă, cărțile care nu erau citite de nimeni erau distruse. Atunci fetița s-a hotărât să
le salveze, citindu-le.

bibliotecar LUPAESCU LACRIMIOARA-FLORICICA

Școala Gimnazială Berchișești


39
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Cu o suprafață de aproape 30 de milione de


kilometri pătrați, extins pe două emisfere, nordică și
sudică, traversat de ecuatorul termic, Africa este un
continent dominat de clima caldă (continentul
fierbinte) simbolizat de Sahara, cel mai mare deșert
de pe glob.
Desprins de Europa în Cuaternar, în prezent
înconjurat din toate părțile de apă, cunoscut ca și
continentul bogățiilor subsolice, nu reușește să ofere
populației codițiile și resursele necesare.
Denumit și continentul care întinerește, Africa
se confruntă cu numeroase probleme sociale,
economice, demografice și în special ecologice
(deșertificare). desen de Diana Jitaru, clasa a VII-a A
Cunoscut pentru resursele de apă insuficiente, mare parte din locuitorii Africii
nu au acces la apă potabilă, această situație ducând la numeroase maladii, respectiv
decese.
Chiar dacă aurul și diamantele sunt și vor rămane unele din cele mai prețuite
bogății ale Africii, milioane de oameni sunt afectați de foamete și lipsiți de condițiile
bune de trai.
Maladiile, conflictele armate și insuficienta dezvoltare a sistemului medical au
dus la o rată ridicată a mortalității, mai ales în randul copiilor.
În schimb, atunci cand iți vine in
minte Africa, te gandești inevitabil la
animale sălbatice, fiind continentul cu cea
mai mare diversitate a lumii animale și
vegetale, este protejată prin înființarea a
numeroase parcuri naționale (cea mai mare
concentrare de rezervații naturale de pe
planetă) care au menirea de a proteja
speciile de animale pe cale de dispariție.
Astfel, pădurea ecuatorială și tipica savană
africană (situată in regiunea tropiclă)
desen de Gabriel Balan, clasa a VI-a
găzduiesc importante specii vegetale
(abanos, palisandru, acaju, baobabi si accacia, dar și animalele specifice: lei, elefanți,
antilope, zebre, girafe, maimuțe).
Acest imens spațiu geografic, scăldat de binecunoscutul fluviu Nil, dominat la
nord și sud de nesfârșitele peisaje aride și fierbinți slab populate, în opoziție cu arealele
intens populate din bazinul Zairului și câmpiile litorale, poate fi numit cu adevărat
continentul marilor contraste.

Școala Gimnazială Berchișești


40
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Africa, un loc în care timpul a încremenit, un loc în care dezvoltarea nu și-a pus
amprenta, în loc în care găsim cele mai mari rezervații și parcuri naturale și locul unde
poți merge într-un safari de neuitat!
Elisa-Iuliana Maloș, clasa a VII-a A

Învățând despre continentul african, o lume bogată și săracă în același timp, mi-am
însușit o lecție de viață. Am învățat să apreciez ceea ce am și să conștientizez adevărata
valoare.
Ana Huzdup, clasa a VII-a A

Coordonator,
prof. DORIN SENIUC

desen de Gabriel Obadă, clasa a VI-a

desen de Diana Jitaru, clasa a VII-a A

Școala Gimnazială Berchișești


41
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Excursia–motiv de bucurie pentru copii

„Mișcarea dă sănătate trupului, echilibru membrelor și virtute sufletului" Galenus

Activităţile extașcolare sunt menite să ofere copiilor oportunităţi multiple de


recreere, să le dezvolte spiritul de competiţie, să le valorifice potenţialul intelectual şi
aptitudinile, să le stimuleze imaginaţia,
creativitatea şi iniţiativa.
Una dintre cele mai interesante, plăcute și
utile activităţi extrașcolare este excursia școlară.
Aceasta oferă copilului oportunitatea de a observa,
de a cerceta, de a cunoaște în mod direct o mare
varietate de aspecte din mediul natural, înlesnește
educarea şi dezvoltarea simţului estetic, stârneşte
dragostea pentru natură și respectul pentru
frumusețile ei, stimulează curiozitatea şi spiritul
de echipă ale copiilor.
Excursia contribuie la lărgirea
cunoștințelor teoretice, întregește efectul instructiv–educativ al activității didactice,
realizând în acest mod legătura dintre teorie și practică. Prin excursiile organizate se
urmărește și întărirea și călirea organismului copiilor, formarea unor deprinderi de
igienă și de comportare civilizată. Se mai are în vedere educarea copiilor în spiritul
colectivului prin subordonarea interesului individual
față de cel colectiv, educarea spiritului de ordine și
disciplină. Prin excursii copiii învață să se comporte în
grup, să protejeze mediul și să se destindă.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate,
posibilități deosebite să-și cunoască copiii, să-i dirijeze,
să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai
frumos obiectivul principal al învățământului–pregătirea
copilului pentru școală și viață. Excursiile au un caracter
relaxant, contribuind în mod categoric la sudarea
colectivelor. După trecerea anilor, copiii își amintesc cu
plăcere de întâmplările din timpul excursiilor.
În cadrul grădiniței noastre se organizează periodic activități extrașcolare
reprezentate prin excursii tematice, vizită la muzee, grădini zoologice, expoziții,
monumente și locuri istorice, stimulând activitatea de
învățare a preșcolarilor.

O astfel de activitate a fost și cea de pe


semestrul I în care preșcolarii de la grupa mare au
făcut prima lor excursie cu trenul pe traseul
Berchișești–Gura Humorului. Prin joc, voie bună şi
experiment preșcolarii au aflat că trenul este cel mai
prietenos mijloc de transport cu mediul înconjurător
şi că regula de bază pentru efectuarea unei călătorii

Școala Gimnazială Berchișești


42
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

este aceea de a avea BILET!


La Gura Humorului au fost primiţi de un reprezentant al gării care i-a introdus în
tainele acestei meserii. Au pornit de la casele de bilete, au citit informaţiile de pe panoul
,,Mersul trenurilor”, au aflat regulile de călătorie cu trenul și au vizitat biroul
impiegatului de mișcare. Copiii au lăsat ghiozdanele deoparte şi le-au înlocuit cu
compostorul de bilete şi cu chipiul de ceferist. Au fost curioşi, au pus întrebări şi au
umplut gara de veselie!
O surpriză plăcută pentru excursioniști a fost și călătoria cu trenulețul de
agrement care ne-a dus la Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”.
Copiii au admirat atât arhitectura cât şi pictura interioară şi exterioară deosebită a
mănăstirii ctitorită de Ștefan cel Mare.
La întoarcerea spre casă, ne-am oprit în Parcul Ariniș. Aici copiii s-au jucat, apoi
au chemat veverițele adăpostite în arborii bătrâni. Ademenite de zgomotul nucilor
bătute, acestea și-au făcut apariția fiind o încântare pentru toate privirile. Obosiți, dar
încântați de frumusețea locurilor vizitate, ne-am întors la grădiniță cu microbuzul școlii.
Așadar putem spune că excursiile sunt un veritabil mijloc de cunoaştere şi
relaxare și după cum spunea marele nostru cărturar român Nicolae Iorga „excursiile te
învaţă mai mult decât zece biblioteci la un loc”.

Bibliografie:

 ,,Revista Învăţământul Preşcolar”, nr. 3-4/2006, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,


Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Ed. Coresi, Bucureşti;
 Soos Lenke, Năstase-Kovacs Maria, Excursia – o experiență fundamentală de
cunoaștere, în Didactica geografiei, nr. 2, Cluj-Napoca, 1999.
 Ionescu, M., Radu, I., (2004), ,,Didactica modernă”-ediţia a II-a, revizuită, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca.
prof. înv. preșc. SENORICA PĂDURE

Școala Gimnazială Berchișești


43
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

IMPLICAREA PĂRINȚILOR ÎN
ACTIVITĂȚILE DIN GRĂDINIȚĂ
„Toți oamenii au fost la început copii, dar puțini își mai amintesc.”
Antoine de Saint-Exupery

Prima zi din viaţă, prima zi în gradiniţă, prima zi la școală


sunt evenimente pe care părinţii şi, în unele cazuri, copiii le ţin
minte. Ele sunt de multe ori înregistrate în „documente oficiale
de suflet” – fotografiile.
Primul contact mai lung cu mediul social este acela din
grădiniţă cu colegii şi cu educatoarea. Este locul unde îşi va
petrece jumatate de zi, alături de alţi copii şi de o persoana
adulta. În primii ani de viaţă formarea copilului se realizează
mai ales sub influenţa părinţilor. Ei sunt primii agenţi de
modelare a copilului. Mai târziu creşte rolul celor apropiaţi ca
vârstă: colegii de grupă de la grădiniţă, colegii de clasă, copiii
din vecinătatea locuinţei, prietenii. Deoarece, în orice
împrejurare, cei din jur supun copilul unui adevărat examen privind comportamentul,
de la cele mai mici vârste asupra copilului acţionează două tipuri de influenţe: unele
neintenţionate, spontane şi altele intenţionate reprezentând educaţia propriu-zisă.
Atunci când copilul vine la grădiniţă, pentru el se deschide o lume nouă. În aceeași
situație se află și unii dintre părinți. Aceștia pun multe întrebări despre programul
grădiniţei. De aceea, ei trebuie implicați în cât mai multe activități alături de copiii lor.
În mediul rural, pentru a mări frecvența copiilor în grădinţă, părinţii trebuie
încurajaţi să o viziteze, să cunoască programele desfaşurate, dar şi să se simtă
bineveniti. Dacă părintele va fi mulţumit de ceea ce i se oferă, aceasta mulțumire se va
transmite şi copilului, şi el va fi bucuros să o frecventeze, căpătând încredere în cadrul
didactic și în mediul nou din care face parte.
Familia este pentru copil primul grup în care exersează comportamentele sociale şi
se descoperă pe sine. Este instituţia cea mai stabilă, responsabilă de păstrarea şi
dezvoltarea tradiţiilor culturale.
Vârsta preşcolară este, fără îndoială, temelia educativă a întregii vieţi. Datorită
vârstei mici, educaţia preşcolară capătă caracter specific. Această perioadă, ca îngrijire
şi educaţie, formează temelia întregii vieţi de mai târziu.
Debutul în gradiniţă este timid, apare sentimentul abandonului alături de
persoanele pe care le cunoaşte mai mult sau mai puţin. Acest moment este începutul
parteneriatului dintre grădiniţă şi familie. Pentru ca perioada de acomodare să fie
uşoară şi scurtă părinţii sau alţi membri ai familiei sunt încurajaţi să stea împreună cu
cu ei la grădiniţă, pâna copilul se adaptează.
Parteneriatul grădiniţei cu familia implică informarea teoretică a părinţilor în
problemele de psihopedagogie preşcolară. Educatoarea poate avea discuţii personale
sau colective cu aceştia, dezbătând diverse teme: „Cum ne jucăm cu copiii noştri”, „Cum
putem contribui la dezvoltarea limbajului copiilor”, „Care sunt problemele copilului

Școala Gimnazială Berchișești


44
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

singur la părinţi”. Se pot ţine lectorate cu părinţii şi şedinţe pe diferite teme în cadrul
cărora sunt invitaţi specialişti (medici, logopezi, psihologi).
Mijloacele aflate la îndemana educatoarelor pentru a-i determina pe părinţi să fie
parteneri activi în educaţia copiilor sunt:
- şedinţele cu părinţii;
- acţiuni comune părinţi şi copii;
- vizite la domiciliul copiilor;
- discuţiile zilnice cu părinţii sau atunci când evenimentele le solicită.
O altă modalitate de a implica părinţii în activităţile grădiniţei se realizează prin
întâlniri programate, la care pot participa şi rudele care doresc să se implice în educarea
copilului. Aceste întâlniri se pot realiza sub forma unui program: filme, prezentări,
jocuri de rol, diverse activități. În urma discuţiilor pe o anumită temă părinţii pot învaţa
unii de la alţii cum să găsească soluţii la problemele reale cu care se pot confruna în
familie la un moment dat. Pentru educatoare este o modalitate de a afla multe lucruri
despre ei şi copii lor, despre modul lor de viaţa acasă.
Este necesară încurajarea participării „taţilor” la astfel de activităţi, deoarece sunt
familii unde acesta este considerată „treaba femeilor”. Se poate proiecta o întâlnire
numai „pentru tati” şi o alta numai „pentru mame”. În timpul acestor activităţi se pot
prezenta activităţi desfăşurate la grădiniţă pentru ca părinţii să le continuie acasă.
Părinţii pot fi învăţaţi să se joace jocuri diferite cu
copii lor, dar şi cum să le citească o poveste.
Părinţii pot da o mână de ajutor efectiv în
grădiniţă. Trebuie să utilizăm aptitudinile
deosebite ale părinţilor. Dacă un părinte este
muzician putem să-l implicăm în activităţi prin
realizarea unui moment deosebit pe parcursul
zilei.
O atmosferă deschisă şi prietenoasă va duce
la respectarea deosebirilor culturale şi etnice, dar
va preveni şi abandonul şcolar. O legatură
deosebită între educatoare şi părinţi va duce la o relaţie deosebită între copii şi
educatoare.
Participarea părinţilor la unele activităţi ale grădiniţei (vizite, excursii, activităţi
comune, lecţii deschise, expoziţii ale copiilor) şi chiar implicarea acestora în
organizarea, desfăşurarea lor le vor permite o mai bună cunoaştere a particularităţilor
propriilor copii, a dificultăţilor pe care aceştia le întâmpină în activităţi.
Un părinte se poate considera împlinit atunci când împreună cu grădiniţa ori şcoala
reuşesc să educe copilul astfel încât el să aprecieze munca, să fie util în societate.
Dialogul dintre familie şi educatoare este benefic, fie că se desfășoară cu fiecare
familie separat, fie că se desfășoară în cadrul şedinţelor cu părinţii, el contribuie la
desfășurarea în bune condiţii a procesului instructiv-educativ pentru că:
- modul de viaţă al familiei devine modul de viaţă al copilului;
- familia este modelul pe care copilul îl imită;
- comunicarea intrafamilială sprijină dezvoltarea psihofizică a copilului şi formarea
personalităţii;
- şedinţele cu părinţii si dialogul individual educatoare-părinte contribuie la formarea
viitorului adult.
Activitatea cu părinţii, ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea copilului în
programul educativ din grădiniţă poate deveni un start bun pentru a crea părinţilor

Școala Gimnazială Berchișești


45
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

respectul de sine, încredere în competenţele lor, făcându-i mai buni. Parteneriatul


grădiniţă-familie se referă la construirea unor relaţii pozitive între familie şi grădiniţă,
la o unificare a sistemului de valori care poate avea un efect benefic asupra copiilor
atunci când aceştia văd educatoarea sfătuindu-se cu părinţii.

Bibliografie:

Eduard Dancila si Ioan Dancila – Noi și copilul nostru ne pregătim pentru școală, 2003,
Editura Edid

Anton Moisin – Arta educării copiilor și adolescenților în familie și scoală, 2001, E.D.P.
Bucuresti

Magdalena Dumitrana – Didactica Preșcolară, 1998, Ed. V&I Integral Bucuresti

prof. înv.preșcolar/primar: OANA TÎRNOVAN

Școala Gimnazială Berchișești


46
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

AL PATRULEA MAG - O ADEVĂRATĂ EVANGHELIE

Tradițiile Crăciunului au
fost îmbogățite de la an la an.
Cei mici îl așteaptă an de an pe
Moș Crăciun cu plete dalbe,
care vine cu tolba încărcată de
cadouri pentru copiii cuminți,
iar cu câteva zile înainte de
Crăciun se împodobește bradul
cu ornamente de culoare roșie
sau verde.
Tradiția de a primi copiii
daruri de Crăciun este legată de
cei trei magi, care, urmărind
steaua, au venit și s-au închinat
pruncului Iisus, aducându-i
tămâie, aur și smirnă. O veche legendă spune că de fapt a mai fost un mag, pe nume
Budepan. Despre cel de-al patrulea se spune că și-ar fi vândut tot ce avea și ar fi
cumpărat trei nestemate-un safir, un rubin și o perlă-pe care să le ducă în dar
Mântuitorului. Și, grăbindu-se el să ajungă în Babilon, unde, după cum se vorbiseră, îl
asteptau ceilalți trei, acesta a întâlnit pe drum un om rănit, aflat în suferință, la care
nimeni nu se uita. De îndată se hotărî să-l ducă la un doctor, căruia îi dădu safirul ca să-l
îngrijească pe bolnav pănă la deplina însănătoșire. Numai că astfel, zăbovind prea mult
pe cale, ceilalți nu l-au mai așteptat și au plecat fără el.
El n-a deznădăjduit, ci, ținându-se după stea, a făcut singur drumul spre Betleem.
Aici a aflat că magii Îl găsiseră pe Prunc și I se închinaseră deja, că soldații lui Irod
porniseră măcelul celor nou-născuți și că Sfânta Familie apucase calea Egiptului. Cum
chiar în fața lui un soldat încerca să-i smulgă unei tinere femei copilul din brațe, pentru
a-l omorî, magul nu stătu pe gânduri și, arătându-i soldatului splendidul rubin, îl
înduplecă să-l primească în schimbul vieții pruncului. Soldatul a luat piatra, ștergând-o
în grabă de acolo, iar biata femeie nu mai știa cum să-i mulțumească străinului.
Magul își puse în gând să-L caute mai departe pe Mântuitorul, cu singurul dar care-
i mai rămăsese: perla. A umblat el vreme îndelungată, dar n-a aflat ce căuta, căci nu mai
era steaua care să-i arate drumul. Și iată că, după 30 de ani și mai bine, află de la niște
călători că Iisus propovăduia în părțile Ierusalimului. Porni bucuros într-acolo, dar în
seara când sosi, află că Iisus tocmai fusese răstignit pe Golgota. Magul se duse la locul cu
pricina, ca măcar în clipa din urmă să se închine înaintea Domnului și să-I dea ce mai
rămăsese din darul pe care i-L pregătise cândva din toată inima. Iată însă că prin fața lui

Școala Gimnazială Berchișești


47
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

trecură doi soldați romani ce târau spre temniță o tânără evreică. Oprindu-i din drum,
magul scoase repede perla și le-o trecu pe sub ochi, zicând: „Dacă îi dați drumul fetei, vă
dăruiesc vouă această perlă, și veți fi mult mai câștigați”. Lacomi, soldații luară perla și-o
eliberară pe tânără, ale cărei mulțumiri înlăcrimate magul nu mai stătu să le audă, căci
zorea să-L prindă în viață pe Cel răstignit. Inima ii era grea, căci nu mai avea nimic să-I
dea în dar Împăratului împăraților, dar spera măcar să-L vadă și să I se închine. Când a
ajuns lângă Cruce, Mântuitorul S-a uitat drept în ochii lui și i-a spus:
- În sfârșit, ai venit! Tu mi-ai adus cele mai frumoase daruri.
- Bine, dar nu mai am nimic, ce Ți-am adus eu?!, bâigui magul, mirat.
- Tot ce duceai cu tine ai dat celor nevoiași. Ori, dându-le lor, Mie Mi-ai dat. Darul tău a
ajuns la Mine și, adevărat îți spun, că este cel mai de preț dintre toate. Căci cel ce-L
iubește pe Dumnezeu, acela își revarsă dragostea sa asupra oamenilor; și cu cât te
apropii mai mult de oameni, cu atât esti mai aproape de Dumnezeu.

prof. BOGDAN NISTOR-MIHAI

Școala Gimnazială Berchișești


48
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Există în jurul nostru copii care sunt mereu


nervoși, cărora orice le-ai spune le sare țandăra, îți
răspund țipând și zeflemitor. Intră mai tot timpul în
conflicte și provoacă situații neplăcute pentru cei
din jur. Sunt numiți „copii – problemă” și sunt
supravegheați cu atenție de profesori și părinți.
Eu cred că sunt doar copii care au nevoie de
ajutor pentru a înțelege comportamentul corect în
grupurile din care fac parte. Pe lângă lecțiile de
educație civică și activitățile cu teme antiviolență,
un sprijin îl pot constitui și cărțile pentru copii care
dezbat acest subiect.
„Nu trăiești în peșteră, poartă-te frumos!” este o carte pe care am citit-o recent și
care m-a ajutat să înțeleg că armonia din clasă, de acasă, din grupul de joacă depinde și
de mine. Nu vă va transforma în copilul perfect, dar vă oferă posibilitatea de a descoperi
cum să aveți un comportament adecvat, cum să vă consumați energia, care sunt
modalitățile de a vă motiva singuri, cum să nu mai intri în bucluc, să te înțelegi bine cu
toată lumea. Dacă vrei să înveți cum să te distrezi și să te simți bine, să devii o persoană
plăcută și agreată de cei din jur, citește cartea „Nu trăiești în peșteră, poartă-te frumos!”.

CARMENE IORGOAIA, clasa a IV-a B

Școala Gimnazială Berchișești


49
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

De câte ori nu te-ai simțit speriat în


jurul unor copii violenți, în jurul celor care
parcă știu totul și par foarte siguri de ei? De
câte ori nu ai vrut să dispari din fața lor, dar te
simțeai țintuit acolo? Câte nu ai fi vrut să le
spui, dar nu puteai deschide gura? Te simțeai
intimidat și incapabil să ai vreo reacție.
Cine sunt acești dominatori care îți
acaparează spațiul și liniștea? Sunt numiți
bullies. Ei sunt cei care te fac să te simți supus,
neînsemnat, înfricoșat. Cum să le faci față?
Cartea „Bullies: cum să faci față intimidării?” este un îndrumător plin de umor și
înțelepciune care poate fi citit atât de cei intimidați cât și de cei care intimidează. M-a
învățat cum să mă protejez și cum să nu îi mai las pe bullies să ma afecteze emoțional.
Am descoperit sfaturi și strategii de acțiune și apărare cu ajutorul cărora voi ști de acum
cum să îi înfrunt sau să îi evit.
Îți recomand lectura acestei cărți pentru a-ți asigura liniștea și siguranța într-o
lume afectată din ce în ce mai mult de bullying.

VALENTINA ANTONESI, clasa a IV-a B

*Aceste cărți le găsiți la biblioteca clasei noastre. Vi le oferim cu drag!

Coordonator,
prof. înv. primar LOREDANA DURA

Școala Gimnazială Berchișești


50
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

TEST DE CULTURĂ GENERALĂ

Vrei să-ţi verifici cunoștințele de cultură generală şi să te distrezi ȋn același


timp? Răspunde enunțurilor de mai jos cu ADEVARAT sau FALS:

1. Lumina face o călătorie de 8 minute de la Soare la Pământ.


2. Gutenberg a tipărit prima carte, Biblia, ȋn 1455.
3. Calculatorul IBM Deep Blue a fost bătut la șah de către Garry Kasparov, ȋn 1997.
4. Pasările colibri bat din aripi de peste 7o de ori pe secundă ca să poată rămâne ȋn
aer pentru a se hrăni.
5. Rinocerii sunt animale carnivore.
6. Oamenii colorează blana puilor de focă pentru a evita vânarea lor.
7. Lemurienii sunt primate pe cale de dispariție din Australia.
8. Pădurea amazoniană e cea mai mare pădure tropicală din lume.
9. Asia e cel mai mare şi mai populat dintre continente.
10. Moneda unică europeană este lira.
11. Fanionul ȋn dungi albe şi negre anunță startul şi sfârșitul curselor de mașini şi
motociclete.
12. Everestul este cel mai înalt munte din lume.
13. Marea Barieră de Corali aparține Australiei.
14. Tsunami este un val uriaș provocat de flux.
15. Dromaderul şi cămila sunt același animal.
16. Rio de Janeiro găzduiește ȋn fiecare an un carnaval celebru.
17. Tokyo are cea mai mare rețea de metrou din lume.
18. Cățelușa Laika şi astronautul Yuri Gagarin au călătorit împreună ȋn spaţiu.
19. Diamantul este o piatră prețioasă formată dintr-un singur element – carbonul .
20. Scheletul uman are 206 oase.
21. Groapa Marianelor este cel mai adânc punct de pe Pământ şi se află ȋn Oceanul
Atlantic.
22. Fermoarul a fost inventat de către Elias Howe, care a inventat şi mașina de cusut.
23. Teoria relativității a fost opera fizicianului german Albert Einstein.
24. Primul film „vorbit”, cu sunet, a fost „Cântăreţul de jazz” din 1927.
25. Calul cu mânere este un aparat din gimnastica feminină.

Școala Gimnazială Berchișești


51
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Iată și răspunsurile corecte:

1. Adevărat
2. Adevărat
3. Fals (calculatorul l-a bătut pe sportiv)
4. Adevărat
5. Fals (sunt erbivore)
6. Adevărat
7. Fals (sunt din Madagascar)
8. Adevărat
9. Adevărat
10. Fals (euro)
11. Fals (fanionul e ȋn pătrăţele albe şi negre)
12. Adevărat
13. Adevărat
14. Fals (e provocat de cutremur subacvatic)
15. Fals (dromaderul are o singura cocoașă)
16. Adevărat
17. Adevărat
18. Fals (cățelușa Laika a zburat in 1957, Y. Gagarin in 1961)
19. Adevărat
20. Adevărat
21. Fals (se află în Pacific)
22. Adevărat
23. Adevărat
24. Adevărat
25. Fals (este din gimnastica masculină)

Ai răspuns corect la

 0-6 întrebări? Hmmmm... Nu e bine. Împrietenește-te cu școala!


 7-13 întrebări? Mai ai încă de lucru. Dar nu renunța!
 14-19 întrebări? Ești pe drumul cel bun. Continuă!
 20-25 întrebări? Bravo!! Ești foarte bine informat. Ține-o tot așa!

prof. GABRIELA COJOCARIU

Școala Gimnazială Berchișești


52
Revista ROpot, Nr. 4- Revistă semestrială

Cuprins

Îndemn

Jurnalul unui elev .............................................................................................................................................3

Evenimente. Activități. Proiecte..................................................................................................................5

Mă inspiră să devin... ........................................................................................................................................9

Gândurile unui dascăl ...................................................................................................................................11

Lecția de reușită ..............................................................................................................................................12

Păstrăm și continuăm tradiția ...................................................................................................................15

Cuza și Moș Ion Roată la noi la șezătoare .............................................................................................17

Citim! Înțelegem! Dăm mai departe! ......................................................................................................18

Rădăcini. Florin Piersic, personalitate a satului Corlata................................................................22

Cum își arată copiii dragostea față de țară?.........................................................................................26

Din vârful peniței ............................................................................................................................................28

English corner ..................................................................................................................................................33

J′ le français ..................................................................................................................................................35

Pași spre bibliotecă ........................................................................................................................................38

Africa, un continent al contrastelor ........................................................................................................40

Excursia, motiv de bucurie pentru copii...............................................................................................42

Implicarea părinților în activitățile din grădiniță ………………………………………………….…44

Candela din sufletul copilului ...................................................................................................................47

Te provoc să descoperi ................................................................................................................................49

Mă descopăr......................................................................................................................................................51

Cuprins ................................................................................................................................................................53

Școala Gimnazială Berchișești


53

S-ar putea să vă placă și