QUO VADIS?
Aspecte ale dezvoltãrii capacitãþilor
cognitive la adolescenþi în procesul
instruirii asistate de calculator
Aglaida BOLBOCEANU
Influenþa maºinii electronice de calcul (MEC) asupra
dezvoltãrii intelectuale se manifestã atît în aspect istoric
cît ºi ontogenetic, pe parcursul evoluþiei psihicului. Din
punctul de vedere al ontogenezei, dezvoltarea psihicã este
un proces de achiziþionare a experienþei sociale
(L.Vîgotsky). Analizînd prin aceastã prismã rolul MEC
în dezvoltarea intelectului, constatãm urmãtoarele: o datã
cu apariþia acesteia se schimbã forma de pãstrare, în mare
parte, a experienþei sociale; procesul de achiziþionare a
cunoºtinþelor obþine încã un component – calculatorul; are
loc reducerea informaþiei pînã la cea necesarã de a fi însuºitã.
Influenþa computerului asupra dezvoltãrii psihice a
copilului poate fi analizatã din punctul de vedere al
conþinutului general ºi al celui specific, implicate în
dezvoltarea intelectualã a copilului ºi în sfera persona-
litãþii acestuia.
În condiþiile de computerizare a activitãþii de joc, cele
mai importante schimbãri au loc în sfera cognitivã a
copilului. Ele reflectã, în esenþã, legitãþile de însuºire a
calculatorului ca mijloc de activitate. Lucrul cu calculato-
rul contribuie la echilibrarea dinamicii dezvoltãrii proce-
selor psihice (percepþia; gîndirea imaginativã, verbalã,
logicã) în baza principiului de complementaritate.
Computerul este un obiect complicat pentru copil,
înaintînd exigenþe sferei cognitive. Concomitent, el pune
la dispoziþie posibilitãþi de cunoaºtere, care lipsesc în
condiþiile tradiþionale din cauza unor abilitãþi neformate
încã (preºcolarul, de exemplu, nu poate elabora imaginea
graficã a unor raporturi).
În interacþiunea cu computerul, copilul trebuie sã
cunoascã ºi sã realizeze modalitãþi generalizate ale
acþiunilor cu obiectele în cadrul gîndirii intuitiv-practice
sau, conform terminologiei lui J.Piaget, al intelectului
senzo-motor ºi al gîndirii preoperaþionale. Computerul
îi oferã copilului, începînd cu vîrsta de trei ani, o varietate
mare de transformãri ale elementelor de joc, de modalitãþi
de includere a acestora în diferite activitãþi.
La vîrsta preºcolarã superioarã, pentru ca inter-
acþiunea cu computerul sã devinã joc, e necesarã
restructurarea acþiunilor cu obiectele exercitate ante-
rior ºi devenite deja ºabloane. Realizarea potenþialului
dezvoltativ în interacþiunea cu computerul depinde însã
20
de condiþiile interne ale subiectului, în special, de
interesul ºi activismul lui cognitiv. Particularitãþile date
impun abordarea individualã a copiilor în procesul
însuºirii computerului ºi dirijarea de cãtre adult a acestui
proces într-un mod special. Însuºirea computerului
presupune cooperarea cu un adult sau un alt copil ce
cunoaºte mai bine procedeele de joc. Necesitatea de
conlucrare este determinatã în mod direct de dezvoltarea
activismului cognitiv. Copiii nemotivaþi abandoneazã
jocul, în timp ce apelarea la ajutorul unui matur sau al
unui copil relevã tendinþa de continuare a jocului.
Urmãrind acþiunile adultului ºi considerînd cã le-a
însuºit, copilul refuzã ajutorul acestuia.
Interacþiunea copil-computer se caracterizeazã prin
emotivitate înaltã, fapt care stimuleazã nu doar dezvol-
tarea intelectualã, ci ºi sferele afective ºi motivaþionale.
De menþionat, cã atunci cînd rãspunde corect sau obþine
rezultatul scontat, copilul are variate sentimente.
Interacþiunea în cauzã cere ca premisã un anumit nivel
de dezvoltare al copilului, dar ºi anumite stãri: plãcerea
de a cunoaºte, satisfacþia realizãrii ºi obþinerii unui rezultat,
perseverenþa care faciliteazã continuarea activitãþii în
cazul unor dificultãþi.
Vom evidenþia aspectele psihicului care se supun unei
schimbãri mai profunde în interacþiunea copil-calculator.
1. Accelerarea tempoului de dezvoltare inte-
lectualã ºi de formare a activismului cognitiv.
Copiii de pînã la 5 ani însuºesc computerul
tot atît de repede ca ºi cei de 6-7 ani, care au
deja formate anumite acþiuni-stereotip.
2. Mai puþin pronunþate devin diferenþele dintre
dezvoltarea proceselor psihice – percepþia,
memoria, gîndirea etc.
3. Influenþa asupra sferelor afective, motivaþio-
nale ºi volitive ale copilului are un caracter
complex, manifestatã în operarea conco-
mitentã cu sunetul, culoarea, miºcarea obiec-
tului ºi tempoul apariþiei stimulenþilor, inten-
sificã formarea structurilor reglatoare ale
personalitãþii ºi dezvoltã activitatea de comu-
nicare.
4. Utilizarea raþionalã a modalitãþilor de prezen-
tare a obiectelor cu care opereazã copilul
creeazã condiþii favorabile pentru dezvoltarea
creativitãþii, aptitudinilor generale ºi speciale.
Vom remarca cã aceste schimbãri nu survin atunci
cînd interacþiunea cu computerul are un caracter spontan,
nefiind organizatã ºi dirijatã de adult.

Pentru a stabili influenþa interacþiunii elev-calculator
asupra dezvoltãrii cognitive în adolescenþã, am efectuat
un studiu experimental, la care au participat douã
eºantioane de elevi din clasele liceale ale unui colegiu
din capitalã.
Grupurile experimentale se deosebeau dupã un
singur criteriu: ponderea utilizãrii calculatorului în
activitatea de învãþare. Conform rãspunsurilor, pentru
grupul A calculatorul constituie viitoarea specialitate;
interacþiunea cu acesta este mai extinsã în timp; învãþarea
calculatorului este mai profundã. Grupul B studiazã
calculatorul în limitele prevãzute de programa pentru
un liceu cu profil sociouman.
Instrument de cercetare
Dezvoltarea sferei cognitive a fost cercetatã prin
aplicarea testului de structurã a intelectului, elaborat de
psihologul german R.Amthauer, care constã din sarcini
verbale ºi nonverbale (cifre ºi imagini). El include 8
subteste ce permit evaluarea nivelului de dezvoltare
intelectualã sub urmãtoarele aspecte: operaþii logice,
evoluþia gîndirii formale ºi a celei spaþiale. Testul în cauzã
poate fi aplicat concomitent unui grup destul de numeros
(25-30 de elevi), iar rezultatele obþinute oferã informaþii
despre structura individualã a intelectului, fapt pentru
care am preferat sã lucrãm cu acesta, scopul studiului
fiind constatarea direcþiilor de influenþã a interacþiunii
cu calculatorul asupra dezvoltãrii cognitive a ado-
lescentului.
Rezultate
Rezultatele generale obþinute în urma aplicãrii
testului Amthauer (în puncte convenþionale, media pe
grup) sînt prezentate în tabelul ce urmeazã.
Examinarea sumarã a tabelului denotã diferenþe între
nivelul ºi structura grupurilor cercetate. Mai întîi de toate,
variazã media generalã: în grupul A aceasta este egalã cu
60,5 puncte (suma posibilã fiind 156), iar în grupul B ea
constituie 48,7 puncte, deci cu 12 puncte mai puþin.
Acest indicator confirmã un nivel mai înalt de dezvoltare
a intelectului în grupul A.
Diferenþele de structurã a intelectului între cele douã
grupuri pot fi reprezentate grafic astfel:
ASPECTE ALE DEZVOLTÃRII CAPACITÃÞILOR COGNITIVE LA ADOLESCENÞI ÎN PROCESUL INSTRUIRII ASISTATE DE CALCULATOR
QUO VADIS?
Profilul intelectului în grupurile de subiecþi studiate
În grupul A elevii au obþinut rezultate mai bune la
subtestele V,VI, care necesitã operaþii logice cu cifre ºi
la subtestele VII,VIII, ce depisteazã nivelul de dez-
voltare a gîndirii spaþiale. În grupul B rezultate mai
înalte s-au înregistrat la subtestele II, III, IV, ce conþin
sarcini pentru studierea intelectului verbal ºi a capacitãþii
de stabilire a raporturilor dintre noþiuni. Un numãr egal
de puncte au acumulat ambele grupuri la subtestul care
include sarcini verbale ºi de culturã generalã. Pentru
studiul nostru sînt relevante cîteva momente: diferenþa
marcantã dintre grupuri la subtestul VI (operaþii de
scriere cu cifre, de exemplu: “Continuaþi ºirul: 9, 7, 10,
8, 11, 9, 12...”) ºi la subtestul VIII (identificarea cubului
prin schimbarea imaginarã a poziþiei lui în spaþiu).
Grupul B a dat dovadã de un nivel mai înalt la toate
testele verbale (a se vedea graficul).
Concluzii
Rezultatele menþionate constituie argumente în
favoarea ideii cã interacþiunea om-calculator determinã
modificãri de ordin calitativ în dezvoltarea proceselor
psihice cognitive. În cazul nostru s-a depistat nu doar
accelerarea dezvoltãrii cognitive, dar ºi diferenþe de
structurã a intelectului. Dacã la majoritatea elevilor din
grupul B, care studiazã calculatorul dupã o programã
redusã, prevaleazã capacitãþile verbale, membrii grupului
A, cu studierea aprofundatã a calculatorului, posedã
capacitãþi mai înalte în ceea ce priveºte operaþiile formale
cu cifrele ºi relaþiile spaþiale. Se contureazã o tendinþã
Didactica Pro..., Nr.4(8), anul 2001
centralã vizavi de influenþa interacþiunii cu calculatorul
asupra intelectului adolescenþilor: amplificarea dezvoltãrii
gîndirii formale ºi spaþiale însoþitã de un tempou relativ
mai scãzut de dezvoltare a intelectului verbal.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
1. Cristea, S., Dicþionar de pedagogie, Grupul
Editorial Litera-Litera internaþional, Chiºinãu-
Bucureºti, 2000.
2. Äåÿòåëüíîñòü ìëàäøèõ øêîëüíèêîâ â
êîìïüþòåðíîé èãðîâîé ó÷åáíîé ñðåäå,
“Èíôîðìàòèêà è îáðàçîâàíèå”, ¹6, 1990.
3. Òèõîìèðîâ, Î.Ê., Ïñèõîëîãèÿ êîìïüþòå-
ðèçàöèè, Êèåâ, 1998.
21