Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Creștină Dimitrei Cantemir

Facultatea de Management Turistic și Comercial


Master: Managementul Afacerilor in Turism

PROIECT
Managementul Turismului Cultural-Religios

Tema proiectului:
Satul DRĂGUȘ (jud. Brașov)

1
SATUL DRĂGUȘ

Satul Drăguş, aflat la 90km de Brașov, este o așezare mică și chochetă de


la poalele Munților Făgăraș. Satul are condiții ca la oraş după ce sistemul de apă
şi canalizare a fost pus la punct, drumurile asfaltate, grădiniţa funcţionează după
un program prelungit, iar predarea se face inclusiv în limbă germană.

Satul Drăguş este un exemplu că fondurile europene sunt o variantă


viabilă pentru dezvoltarea zonelor rurale.

Primele fonduri europene au fost accesate de primăria Drăguş în anul


2008, în cadrul programului național de dezvoltare rurală. Uliţele prăfuite au
fost rapid acoperite cu asfalt, iar satul începea să semene cu micile aşezări
bavareze.

Aflat la o oră şi jumătate de Braşov, satul Drăguş s-a implicat in turism.


Astfel a fost inființat un centru de informare turistică şi un muzeu sătesc dedicat
lui Dimitrie Gusti au fost ridicate tot cu bani europeni.

„Muzeul a fost finanţat pe fonduri europene în anul 2014, termenul de


finalizare al proiectului trebuia să fie în 2019, însă a fost terminat în 2015.
Valoarea proiectului a fost de 44 de mii de euro, si a fost refăcute casele, exact
ca o casă tradiţională din Draguş”, a explicat Cosmin Racu, referent turistic.

Casa traditionala

din satul Drăguș

2
Satul Drăguş a fost desemnat în anul 2018, alături de alte 16 comune din
ţară, Sat Cultural al României. Evenimentele culturale, istoria, tradiţiile păstrate
cu sfinţenie, dar şi peisajele superbe i-au adus acestă titulatură aşezării de la
poalele munţilor Făgăraş.

Turism

O bază turistică, situată la Moțul Drăgușului (la sud de satul Drăguș) a


fost deschisă la începutul sezonului de iarnă 2009 - 2010. Este vorba de o pârtie
de schi, luminată nocturn, dotată cu instalație teleschi și cu tunuri pentru
obținerea zăpezii artificiale, precum și de Pensiunea „Casa Zmeilor” care a
primit numele de la traducerea în limba română a denumirii satului Drăguș în
limba germana.

Între timp, baza turistică s-a îmbogățit cu tiroliene și cu noi pensiuni,


printre care Căsuța din Pădure.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăguș se


ridică la 1.162 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002,
când se înregistraseră 1.187 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
(98,28%). Pentru 1,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
(97,5%). Pentru 1,64% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.

Istorie

În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma Inocențiu Micu-Klein a


organizat o conscripțiune în Ardeal, în satul românesc Drăguș (ortografiat:

3
Dragus), au fost recenzate un număr de 120 de familii. Cu alte cuvinte, în
Drăgușul anului 1733, trăiau circa 600 de persoane. Din registrul aceleiași
conscripțiuni, mai aflăm numele preoților din sat: Miklos (Nicolae), care era
greco-catolic, precum și Iuon senior, Rad, Iuon, Rad 2, Georgie, care erau
ortodocși.] În localitate funcționa o biserică.

Monumente Istorice

Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” (1896), renovată în


perioada 1996 - 2007;

Biserica greco-catolică, „Sf. Gheorghe” (1835), retrocedată în 1993;


renovată în perioada 1994 - 2007.

Persoane celebre din Draguș

Cojocarul Dumitru Sofonea (77 de ani) este emblema satului Drăguş, din
Ţara Făgăraşului. Este celebru în toată lumea şi a fost declarat anul acesta
Tezaur Uman Viu – o titulatură acordată de UNESCO doar meşterilor care
păstrează tradiţiile populare şi le povestesc tuturor.

Nea Dumitru este printre ultimii oameni care mai cunosc tainele acestui
meşteşug în România, iar pieptarele sale (n. r. – veste din piele, devenite
simboluri ale satului) au făcut înconjurul lumii.

Dumitru Sofonea este cojocar de când se ştie, iar meseria este o tradiţie de
familie. Toţi cei cinci copii ai lui au învăţat meşteşugul. Deşi are 77 de ani nu se
lasă de meserie şi le împărtăşeşte tuturor celor care vor să-l asculte secretul
măiestriei sale. „Lucrez de la cojocul ciobănesc până la pieptare şi tot felul de
cojoace. Din clasa a II-a m-a pus tata la cusut. Fraţii mei lucrau la animale, eu,
când veneam de la şcoală, coseam. Am material al meu personal aşa că cine nu
are piei poate veni, că am eu. Am lucrat şi pentru ambasadori şi pentru alţi
străini care au venit special la Drăguş pentru un cojoc“, a spus Sofonea. Toţi

4
turiştii care ajung la Drăguş îi calcă pragul şi rămân impresionaţi de măiestria
cojocarului.

Premii caștigate

Satul braşovean a fost declarat anul trecut cel mai frumos sat din
România, într-o competiţie organizată de Asociaţia Cele mai frumoase sate din
România şi o companie aeriană. Au fost selectate 10 sate din toată ţara, iar
Drăguşul a câştigat. Istoria, atracţiile Drăguşului şi o galerie foto au fost fi
incluse într-o broşură şi vor fi văzute de peste un milion de turişti care merg cu
avionul.

Activitați

Turiştii pot vedea la Drăguş, la pas, casele vechi specifice Ţării Făgăraşului,
biserica din secolul al XVIII-lea, dar şi cea mai veche moară cu pietre din zonă.
În plus, sătenii oferă şi cazare în casele lor. În cel mult două săptămâni, toate
casele vor avea la poartă pancarte din lemn, iar cazarea se va face într-un mod
inedit. Turistul merge la Centrul de Promovare Turistică din localitate, aici i se
dă adresa şi apoi caută singur locul de cazare, fapt care îi dă pobilitatea să
descopere satul şi peisajul. O cameră costă 50 de lei pe noapte. În gospodăriile
ţăranilor, turiştii pot gusta preparate tradiţionale şi pot participa la muncile din
casă dacă doresc, se pot plimba cu căruţa şi pot hrăni animalele. În Drăguş,
există şi o pensiune, iar cazarea costă 90 de lei camera pe noapte.

Vizitatorii iubitori de munte pot face drumeţii în Munţii Făgăraşului.


Există un traseu marcat care duce până la Coliba lui Remus (denumită după un
cioban), la 1.650 de metri înălţime. Aici există un refugiu amenajat şi se poate
înnopta.

La Drăguş este deschis și Muzeul Etnografic. Primăria a primit o finanţare


europeană de 100.000 de euro pentru amenajarea unui muzeu în care să fie
5
prezentate tradiţiile satului. „Muzeul va fi într-o casă de la 1800 care acum este
reabilitată. Muzeul se numește «Dimitrie Gusti», care este considerat un fiu
spiritual al satului. Aici, turiştii vor putea vedea imagini şi documente vechi ale
Drăguşului. În şură va fi un atelier de creaţie unde vizitatorii pot vedea
obiceiurile satului. Vom aduce aici pe cojocarul satului, un potcovar, dar şi
femei din sat care vor ţese şi vor picta pe sticlă. Turiştii vor putea învăţa
obiceiurile noastre.

Turiştii care ajung la Drăguş pot vizita labirintul din lanul de porumb.
Aici, poveştile şi basmele populare prind viaţă, şi pe aleile înguste vă puteţi
întâlni cu Ileana Cosânzeana, Făt Frumos, Zmeul sau cu Baba Cloanţa.
Labirintul Poveştilor de la Drăguş este un eco-parc într-un lan de porumb prin
care îţi poţi croi drum doar dacă ai cultură generală. Se întinde pe trei hectare,
iar o călătorie prin labirint se transformă într-o aventură fascinantă în lumea
poveştilor. Labirintul constă într-o reţea de alei, trei piaţete şi o piaţă circulară
amenajate în interiorul lanului. La intersecţia aleilor, există indicatoare cu câte o
întrebare despre cultura generală rurală. Fiecare întrebare are două sau mai
multe variante de răspuns. Sub fiecare răspuns se află câte o săgeată, iar
răspunsul corect indică direcţia cea bună a drumului. Labirintul se deschide în
luna august şi poate fi vizitat până în luna octombrie. Intrarea este liberă.

Imagine cu labirintul din lanul de porumb

6
Pionierul satelor din România
Satul Drăguş a devenit cunoscut încă din 1929 şi a devenit practic
emblema tuturor satel or româneşti. „Atunci, o echipă de 80 de specialişti
conduşi de profesorul Dimitrie Gusti au realizat la Drăguş prima serie de
monografii rurale, primele campanii de cercetare experimentală şi primele 12
cărţi referitoare la viaţa socială a satului din România, dar şi primul film
documentar sociologic din lume. Atunci, Drăguşul nu devenea numai cel mai
studiat sat din ţară, ci şi cel mai reprezentativ sat românesc în lume. Tot atunci a
fost culeasă şi melodia care avea să devină mai târziu «Cine iubeşte şi lasă» a
MarieiTănase“, spune Nicolae Marghiol, preşedintele Asociaţiei Cele mai
frumoase sate din România.

Tradiţii din moşi-strămoşi şi aventură modernă


Oamenii din Drăguş au păstrat din moşi-strămoşi această o sărbătoare
care semnifică încheierea anului agrar şi care se celebrează în fiecare an în
weekendul de după Sfânta Maria. Sărbătoarea „Buzduganului“ este un obicei
popular vechi al locului, unul de mulţumire către Dumnezeu. Din cele mai
frumoase spice se face un buzdugan, în formă de cruce dublă, care este
împodobit cu beţe. Acesta este purtat până în sat, iar purtătorii lui sunt stropiţi
cu apă. Tinerii se adună la biserică şi apoi pornesc prin sat însoţiţi de lăutari. La
fiecare poartă, bătrânele, îmbrăcate în port popular, ies la porţi şi se alătură
tinerilor. Până la ieşirea din sat, alaiul devine tot mare. Când toată adunarea
ajunge la casa stăpânului clăcii (se alege în fiecare an, ca un vătaf), buzduganul
este pus pe masă de secerătorul care l-a purtat, iar gazda îl va pune la loc de
cinste pentru anul următor. Apoi se dă semnalul începerii petrecerii, care ţine
până în zori.

7
Pârtie de schi şi Aventura parc

Drăguşul oferă şi distracţii moderne turiştilor care ajung în zonă. Vara,


vizitatorii se pot distra la Aventura Parc, deschis în acest an de un investitor
privat. Parcul este situat în mijlocul pădurii şi îi aşteaptă pe turişti să exploreze
traseele la înălţime, să se dea cu tiroliana şi să înveţe tainele tirului cu arma sau
cu arcul. Turiştii care folosesc panoul de căţărare, parcurg traseele la înălţime
sau aleg tiroliana. Iarna, turiştii pot schia la Drăguş. Aici a fost inaugurată o
pârtie în 2009, pentru care s-au investit un milion de euro. Aceasta este de talia
Pârtiei Bradul din Poiana Braşov, cu aceleaşi dotări, însă cu costuri mult mai
scăzute. Domeniul schiabil este dotat cu telescaun, tunuri de zăpadă şi chiar şi
instalaţie de nocturnă. Cei care nu au schiurile la ei nu trebuie să îşi facă
probleme, deoarece există şi un centru de închirieri. Cazarea este mult mai
ieftină decât în staţiunile renumite. În plus puteţi evita aglomeraţia din marile
staţiuni.

S-ar putea să vă placă și