Cuprins

1.Rețeaua Internet – Apariție Si Evoluție ............................................. 2

2.Avantajele Internetului ............................................................................................. 7
3.Dezavantajele Internetului ...................................................................................... 8
4.Influenţa Internetului Asupra Copiilor Şi Adolescenţilor ...................................10
5.Comunicarea ............................................................................................................15
Concluzii ......................................................................................................................18
6.Socializarea Pe Internet, Între Avantaje Şi Riscuri .............................................18
7. Impactul Internetului Asupra Societății Umane .................................................22
Bibliografie ..................................................................................................................29

1
 1.Rețeaua Internet – apariție si evoluție

De-a lungul ultimelor trei secole omenirea a cunoscut

o dezvoltare spectaculoasă. Fiecare din cele trei secole a fost
dominat de o singură tehnologie. Secolul al XVIII-lea a fost
momentul marilor inovații in domeniul sistemelor mecanice
precum și a revoluției industriale. Secolul al XIX-lea a fost
marcat de motorul cu abur și începutul dezvoltării industriale.
De-a lungul secolului al XX-lea acumularea de informații,
procesarea și distribuția lor a fost tehnologia ce a dominat.
Printre alte dezvoltări importante observate de-a lungul
acestui secol se numără instalarea de rețele de telefonie,
apariția radioului și a televizorului, nașterea și creșterea
spectaculoasă a industriei in domeniul calculatoarelor
precum și lansarea de comunicații prin sateliții.
Datorită unui progres tehnologic rapid, toate aceste
domenii (radio, televiziune, comunicare prin sateliți si prin
rețele de calculatoare) au devenit convergente, iar diferențele
în modul de colectare, transport, stocare și procesare de
informații au dispărut rapid.
Chiar dacă industria calculatoarelor este tânără în
comparație cu alte industrii (ca de exemplu industria
automobilelor sau a transportului aerian), ea a înregistrat un
progres spectaculos intr-un timp foarte scurt.
Cea mai mare realizare in domeniul calculatoarelor
este incontestabil apariția Internet-ului. El va rămâne în
istorie ca cea mai importanta realizare în domeniul
tehnologiei marcând puternic începutul noului mileniu.

2
 Începuturile Internet-ului se situează în anii ’60. Astfel
în 1976 Bob Taylor ce lucra la ARPA (Advanced Research
Project Agency) a avut idea de a lega impreună într-o rețea
redundantă, bazată pe pachete, toate calculatoarele de la
universitățile importante și participante la programele
agenției.
Astfel se realizează în 1969 prima conexiune la
distanță între două calculatoare, ARPA experimentând o
rețea de comutare de pachete, bazată pe linii telefonice, între
Stanford Research Institute și University of California din
Los Angeles. În acest fel ia naștere 1ARPANET.
În perioada anilor ’70 s-au adus o serie de modificări
în sensul îmbunătățirii comunicațiilor, cea mai importantă
fiind elaborarea unor seturi de reguli (protocoale), ce au
asigurat o comunicare între calculatoare la un nivel mai bun
ce a adus viteza de transmitere la 50 Kbps.
Anul 1977 înnoiește rețeaua prin adăugarea E-mail-
ului, iar puțin mai târziu în 1979, s-a adăugat USENET o
rețea virtuală de știri, servicii ce au lărgit considerabil aria de
utilizare și au oferit o nouă orientare în evoluția rețelei.
La începutul anilor ’80 datorită traficului extrem de
ridicat de informații și din rațiuni de securitate a datelor cu
caracter militar, ARPAnet se divide în
două sedimente: MILnet – o rețea militară și ARPAnet o
rețea civilă ce continuă cercetările asupra rețelelor și este
orientată pe schimbul nelimitat de informații.
Anul 1982 aduce reunirea principalelor rețele:
ARPAnet, MILnet, BITNET (Because It’s Time NETwork –

1
Advanced Research Project Agency Network.

3
apărută în mediul universitar), USENET (apărută tot în
mediul universitar, dar care oferă și o serie de servicii
comerciale) și a altor rețele luând naștere Internet-ul, sub
denumirea de Internetwork 2System.
Evoluția Internet-ului este evidențiată în continuare de
adăugarea de noi servicii: serviciul de informare GOPHER,
serviciul de transfer de fisier FTP, serviciul World Wide
Web, etc.
Ziua de 1 ianuarie 1983 marchează trecerea de la
protocolul NCP (Network Control Protocol) la TCP/IP
(Transport Control Protocol / Internet Protocol).
În anii ’90 Internet-ul s-a dezvoltat mult, nu numai ca
volum de informații și servicii permanent accesibile, dar și ca
număr de utilizatori. Astfel începând cu anul 1991 este
momentul în care National Science Foundation, care
superviza modul de operare pe Internet a ridicat restricțiile
impuse de domeniul comercial, ceea ce a produs o adevarată
„explozie” în creșterea numărului de calculatoare conectate:
Ø 992.000 în 1992;
Ø 1.776.000 în 1993.
În 1993 sesizând importanța deosebită, Casa Albă
deschide o cutie poștala Internet
(president@whitehouse.gov).
Anul 1994 marchează realizarea primelor transmisii
audio și video prin Internet. În fiecare lună se conectau la
Internet peste un milion de noi utilizatori. Internet Society
estimează că aproximativ 115 țări dispuneau de o conexiune
la rețeaua informatică mondială.

2
Sistem Interconectat de rețele.

4
 Creșterea exponențiala a numărului calculatoarelor
conectate scoate în evidență evoluția deosebit de rapidă a
Internetu-lui, remarcându-se, prin analogie, o creștere
importantă și în ce privește numărul de utilizatori.
Ca pondere în populația totală, utilizatorii Internet
înregistrează o creștere de la 0,63 % în anul 1995, la 8% în
anul 2002. Din punctul de vedere al repartizării utilizatorilor
conectați la Internet, pe zone geografice, se constată că pe
primul loc este America de Nord, urmată de Europa, America
Latină,
Asia/Pacific.

Corespunzator unor studii realizate de organizații

specializate se estimează că în anul 2002 existau peste cinci
milioane de site-uri Web, din care trei milioane publice,
însumand 400 milioane de pagini și 700 milioane de fișiere.

5
 În România, Internet-ul s-a impus greu, în primul rând
din cauza insuficienței suportului material: calculatoare și
echipamente de comunicație. Deși piața românească în
domeniul tehnologiei informației este foarte dinamică,
dimensiunea sa este încă restrânsă ca urmare a gradului redus
de dotare cu calculatoare (4,2 calculatoare la mia de locuitori)
și a insuficienței fondurilor alocate (cheltuielile din acest
domeniu fiind de numai 25 dolari/locuitori, față de 38
dolari/locuitor în Bulgaria și 2.500 dolari/locuitor în Canada).
Această comparație reflectă faptul că în țara noastră
dezvoltarea societății informaționale este încă la un nivel
scăzut, în raport cu nivelurile altor state consacrate în acest
domeniu. Prezența pe Internet a populației din România este
foarte mică în comparație cu amploarea și dinamica
fenomenului Internet în Europa și în întreaga lume. Un aspect
pozitiv îl reprezintă însă faptul că penetrarea Internet-ului în
România a atins 16% în anul 2003, înregistrându-se o
creștere de 8 ori față de anul 1998. Această evoluție
reprezintă consecința creșterii numărului de utilizatori și a
vitezei conexiunilor și este comparabilă cu ce înregistrată
în alte țări ale Europei Centrale și de Est. Totodată, în prezent
sunt înregistrate peste 50.000 de domenii Internet cu

6
terminația .ro, rata anuală de creștere a acestora fiind de
minimum 35%.
2.AVANTAJELE INTERNETULUI

1. Acces foarte rapid şi facil (de regulă) la toate

avantajele internetului.Internetul oferă informaţii din toate
domeniile (politică, administraţie, sport, agricultură, vreme,
informaţii juridice – legi, hotărâri etc.) prezentate sub tot felul
de forme: ştiri, articole, imagini, videoclipuri etc.
2. Comunicare cu instituţiile publice şi companii
private (găsirea numerelor de telefon şi fax, posibilitate de
comunicare prin mail – poştă electronică
etc); socializare prin: mail, siteuri de socializare, messenger,
skype etc; există posibilitatea de a vorbi ca la
telefon, gratuit; comunicare cu rude şi prieteni, comunicare
cu colegi de şcoală/facultate/serviciu, comunicare cu
profesori etc.
3. Instruire. Acces la cursuri online (unele gratuite), şi
alte informaţii/documente utile în pregătirea profesională şi
carieră (valabil în perioada şcolii, liceului, facultăţii,
serviciului şi tot restul vieţii). Posibilitatea de a învăţa limbi
străine gratuit

7
 4. Comerţ electronic. Posibilitatea de a găsi şi
cumpăra produse de care ai nevoie, la cel mai mic preţ de pe
piaţă. Posibilitatea de a vinde chiar tu diferite produse, ca
persoană juridică, sau chiar fizică.
5. Publicitate.Posibilitatea de a da, gratuit,
anunţuri referitoare la orice: cumpărări-vânzări,
matrimoniale, evenimente, proteste etc.
6. Posibilitatea de a-ţi face publică o părere (de a te
face auzit) – prin comentarii la diferite ştiri, articole, pe
forumuri, pe diferite siteuri etc, prin administrarea unui
propriu site de internet / blog, unde poţi posta (poţi publica)
ce informaţii doreşti.
7. Poţi învăţa gratuit să faci tot felul de chestii utile
vieţii cotidiene (prin videoclipuri, tutoriale, prezentări, puse
la dispoziţie oricui pe internet).
8. Economie de timp. Internetul îţi poate asigura o
foarte mare economie de timp. În loc să pierzi timpul (în
diferite moduri), pentru a obţine ceva/a rezolva ceva, prin
intermediul internetului foarte multe probleme se rezolvă
mult mai rapid.
3.DEZAVANTAJELE INTERNETULUI

1. Accesul la internet este permis oricui, indiferent

de vârstă, indiferent de pricepere şi experienţă în domeniul
informatic. Astfel, oricine poate intra pe internet, însă şi
8
oricine poate dăuna internetului, în diferite moduri. Internetul
este de cele mai multe ori ”poluat” de următoarele categorii
de persoane: copii/tineri incompetenţi care publică
informaţii false; persoane de rea-credinţă care încearcă să
manipuleze, prin publicarea de informaţii false.
2. Calitatea şi veridicitatea informaţiilor de pe
internet este nesigură. Pentru că oricine are acces la internet,
oricine poate posta informaţii pe internet, oricine poate spune
neadevăruri, poate dezinforma, sau poate minţi.
3. Informaţiile personale nu sunt în siguranţă când
folosim internetul. Această securitate a datelor personale pe
care o promovează site-urile ce oferă, de exemplu, căsuţă de
mail, este falsă. Adică, tot ce este în calculator este expus în
momentul în care este conectat la internet.
4. Infracţiunile / ilegalităţile / fraudele / ţepele care
pot avea loc, şi care pot afecta, legate de: tranzacţii bancare
online, ţepe economice, ţepe în comerţul electronic, ţepe în
diferite oferte de afaceri, de muncă, ţepe în diferite colaborări
online etc. Pe internet nu există siguranţă 100% legat de
contul bancar sau de orice alte conturi online deţinute! Lipsa
unei identităţi reale a colaboratorilor/partenerilor pe internet,
creşte riscul de a fi minţit.
5. Pierderea de timp este o altă problemă pe internet.
Oricât de multe avantaje şi informaţii utile ar avea internetul,
foarte mulţi oameni ajung să piardă foarte mult timp pe
internet, fără să câştige ceva real, concret, inteligent, util din
asta (este cazul pierderii a prea mult timp pe siteuri de
socializare, privind filme, jucându-ne etc).
6. Dăunează sănătăţii. În cazul filmelor, distanţa faţă
de monitor este mai mare, deci e mai puţin dăunător ochilor.
9
Chiar şi în cazul jocurilor, distanţa se poate mări (mai ales
cu tastatură şi mouse fără fir). Însă navigarea pe internet,
dăunează cel mai mult ochilor, pentru că presupune o distanţă
mică faţă de monitor. Ochii se vor obişnui să facă focus la
distanţă mică, şi îşi vor pierde încet încet abilitatea de a vedea
clar la distanţă.

4.Influenţa internetului asupra copiilor

şi adolescenţilor

Rolul şi locul internetului în vieţile copiilor este un

subiect îndelung dezbătut în ultimii ani. Din ce în ce mai
mulţi cercetători caută să observe efectele frecventei utilizări
a internetului, a reţelelor de socializare şi a jocurilor online.
Internetul este o sursă nelimitată de informaţii diverse din
nenumărate domenii şi poate fi atât benefic cât şi dăunător
celor care îl utilizează, în special copiilor din ce în ce mai
interesaţi şi atraşi către această lume virtuală plină de
curiozităţi şi necunoscut.
Beneficiile utilizării internetului se referă la resursele
bogate pe care le pune la dispoziţia copiilor care se
10
interesează de un subiect anume, care îl folosesc pentru a-şi
face temele, proiecte, referate, pentru a-şi lărgi sfera
cunoştinţelor sau a se pune la curent cu întâmplări şi
evenimente din întreaga lume. De asemenea, tot prin
intermediul internetului, copiii de azi intră în contact cu tot
mai multe persoane de diferite etnii, religii, culturi oferindu-
le şansa de a cunoaşte şi a lega prietenii cu oameni diferiţi lor,
devenind astfel mai toleranţi poate faţă de ceea ce este diferit
de propria persoană.
Un alt beneficiu al utilizării internetului ar putea fi, din
punct de vedere al anumitor părinţi, faptul că nu mai duc grija
copilului atunci când el stă acasă, petrecând timp în faţa
calculatorului, în loc să umble pe străzi sau prin alte locuri
mai mult sau mai puţin periculoase. În astfel de familii,
internetul reprezintă o mai mică ameninţare pentru copil
decât timpul petrecut în afara casei, în compania unor
persoane necunoscute sau dezagreate de către părinţi.
Tot la capitolul beneficii ale utilizării internetului ar
putea intra şi concluziile la care au ajuns anumiţi cercetători
şi anume că internetul stimulează dezvoltarea cognitivă şi
psihosocială, jocurile pe calculator îmbunătăţesc orientarea
vizual-spaţială, timpul de reacţie şi atenţia. Totodată, unele
cercetări arată ca utilizarea frecventă a motoarelor de căutare
îi face pe copii mai pricepuţi în a-şi aminti unde găsesc
informaţiile de care au nevoie în loc de a fi nevoiţi să
memoreze informaţiile în sine. Astfel, creierul nemaifiind
ocupat cu memorarea unei mari cantităţi de informaţii, poate
să se angajeze şi să aloce mai mult timp altor procese precum
gândirea critică şi rezolvarea de probleme.

11
 Putem spune că efectele internetului asupra copiilor ţin
foarte mult de modul în care este utilizat. Prin urmare,
folosirea frecventă a internetului de către copii poate fi şi
foarte dăunatoare. Deşi prin intermediul internetului se pot
stabili sau menţine relaţii la distanţă (prieteni sau rude din alt
oraş sau plecate în altă ţară), se vorbeşte tot mai des despre
superficialitatea relaţiilor, a prieteniilor online care împiedică
un contact direct, autentic, între cele două persoane.
Concomitent, timpul îndelungat petrecut online poate avea
consecinţe grave asupra sănătăţii fizice cât şi mentale,
precum: deprivarea de somn, oboseală cronică, izolare,
scăderea interesului şi neglijarea activităţilor legate de şcoală
şi a timpului petrecut alături de familie şi prieteni.
Un efect negativ ar fi faptul că, informaţiile în care
abundă mediul virtual nu sunt întotdeauna selecţionate şi
copilul este vulnerabil în faţa mai multor pericole. Unul
dintre acestea este expunerea timpurie la pornografie ce poate
avea consecinţe grave, precum începerea vieţii sexuale
prematur, angajându-se în comportamente sexuale fără a avea
sau a ţine cont de informaţiile privind contracepţia, metodele
de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală, existând chiar
şi riscul apariţiei unor comportamente sexuale deviante. Pe
lângă materialele cu conţinut obscen, se găsesc foarte multe
site-uri şi materiale care încurajează sau promovează violenţa
şi care îi influenţează uşor pe cei mai vulnerabili.
Deşi unul dintre avantajele internetului îl constituie
bogăţia informaţiilor pe care o oferă şi de care copilul se
poate folosi pentru pregătirea sa şcolară, există frecvente
cazuri în care, din cauza timpului îndelungat petrecut în faţa
calculatorului, el ajunge să-şi neglijeze temele, să nu mai fie
12
interesat de şcoală, să absenteze mult sau chiar să renunţe la
a se mai duce la şcoală.
Un alt efect negativ important este hărţuirea atunci
când copilul intră în contact cu oameni cu intenţii ascunse,
mesaje cu conţinut sexual, agresiv, ameninţător, abuziv.
Pericolul şi mai mare este când, seduşi şi manipulaţi de
anumite persoane, copiii stabilesc să se şi întâlnească cu
acestea, devenind astfel potenţiale victime ale pedofililor,
agresorilor, traficanţilor de carne vie, de droguri ş.a.m.d.
După cum putem observa, internetul poate fi o resursă
importantă dar şi un pericol pentru copilul vulnerabil care are
acces nelimitat la mediul online. În ultima perioadă tot mai
mulţi copii folosesc smartphone, tablete, laptopuri şi alte
electronice, fiind în pas cu tehnologia.
Pe lângă motoarele de căutare, filmele, muzica,
jocurile la care au acces, cei mai mulţi au acum conturi pe
diferite reţele de socializare – un alt subiect controversat în
ultimii ani. Aceste reţele de socializare pot fi folosite în
diverse scopuri, mai mult sau mai puţin constructive pentru
copii. Unii cercetători (University of Pittsburgh şi Columbia
Business School) au constatat că folosirea reţelelor de
socializare joacă un rol important în creşterea stimei de sine
datorită “like”-urilor şi “comment”-urilor pozitive primite
din partea prietenilor apropiaţi. Pe de altă parte, acest lucru,
susţin ei, poate duce la o scădere a autocontrolului, atât în
mediul online, cât şi în viaţa de zi cu zi.
Pentru a răspunde la întrebarea ce anume ar putea face
adulţii pentru a-i îndruma pe copii să folosească reţelele de
socializare în mod constructiv, cred că e important ca accesul
copiilor la internet să fie supravegheat şi limitat pentru
13
protecţia lor. Deşi unele reţele de socializare nu acceptă
utilizatori cu vârste mai mici de 18 ani, tot mai mulţi părinţi
se simt neputincioşi în a ţine sub control accesul copiilor lor
şi timpul petrecut de aceştia pe Facebook, Twitter şi nu
numai. Este important să se discute cu copilul despre nevoile
şi aşteptările lui privind folosirea reţelei de socializare, dar şi
despre pericolele la care se expune. El trebuie învăţat să se
protejeze şi să comunice cu părinţii ori de câte ori primeşte
vreun mesaj cu caracter sexual, abuziv, ameninţător şi ori de
câte ori i se cer informaţii personale, date sau poze în diverse
contexte, o relaţie deschisă, sinceră şi de încredere părinte-
copil fiind esenţială.
Părinţii care lasă copilul nesupravegheat timp
îndelungat, având acces la internet, pot folosi programe de
filtrare a conţinutului web şi de control parental gratuite sau
contra cost, pentru a limita accesul copiilor pe anumite site-
uri, a timpului petrecut în mediul virtual. Deşi nu toţi părinţii
cunosc aceste opţiuni sau nu apelează la ele, este foarte
important să ia în considerare folosirea unor astfel de
programe, reducând pericolele la care este expus cel mic.
Comunicarea cu copilul este fundamentală şi stabilirea
împreună cu acesta a unui program şi unor reguli clare
privind utilizarea internetului, discutând despre primejdii,
modalităţi de a se apăra de potenţiali agresori, protejându-şi
intimitatea online (cum să refuze sau să blocheze anumite
contacte, să nu furnizeze informaţii personale necunoscuţilor
ş.a.m.d.) dar şi despre priorităţile copilului (activităţi
educative, sportive, recreative etc.) în defavoarea timpului
petrecut online şi a consecinţelor pe termen lung ale utilizării
internetului în exces.
14
 În privinţa performanţelor şcolare ce au de suferit din
cauza folosirii exagerate a internetului, părinţii pot discuta cu
copilul care sunt aşteptările lor legate activitatea şcolară,
importanţa acesteia şi pot stabili împreună anumite reguli
astfel încât educaţia să fie o prioritate.
În concluzie, internetul reprezintă evoluţia şi vrând-
nevrând face parte din vieţile noastre din ce în ce mai mult,
fiind o sursă inepuizabilă de informaţii. Deşi mediul online
oferă numeroase beneficii utilizatorilor din ce în ce mai tineri,
este datoria adulţilor, a părinţilor să îşi protejeze copiii şi să
îi ajute să se dezvolte armonios, ferindu-i de pericole,
stabilind o relaţie bazată pe comunicare şi încredere, lăsându-
i să se bucure de inocenţa acestei perioade din viaţă într-o
lume în care tehnologia şi ştiinţa progresează din ce în ce mai
rapid.

5.Comunicarea
Comunicarea reprezintă un ansamblu de acțiuni și
procese prin care interlocutorii își transmit informații prin
mesaje ce pot căpăta diverse forme [1]. Comunicarea este un
proces absolut indispensabil omenirii, iar de-a lungul
timpului mesajele au fost transmise prin diverse căi,
comunicarea căpătând astfel diverse forme și fiind utilizată în
diverse medii. Începuturile au fost reprezentate de
comunicarea scrisă și grafică, prin text și simboluri de
imagistică, alături de comportament și sistemul gestual. Însă
omenirea nu s-a rezumat doar la aceste căi de comunicare.
Aceste modalități ne puteau ajuta fără nicio problemă în a
derula o conversație, însă pentru a putea comunica în masă
trebuia să existe o metodă mai performantă. În acest fel s-a
15
 dezvoltat presa scrisă. Ținând cont de faptul că în acest proces
de comunicare trebuie să existe înțelegere și cooperare între
interlocutori, interesul și atragerea publicului căpătau noi
dimensiuni deja.

Comunicarea este un proces ce se află în perfectă

legătură cu 3persuasiunea, iar în mass-media înțelegerea
acestui fapt este esențială. Cu cât comunicatorii reușesc să
persuadeze publicul, cu atât mai mult își vor putea atinge
scopul final. Pentru a reuși să atragă mase de oameni cât mai
mari și pentru a acapara publicul cu forme cât mai diverse și
mai atractive de comunicare, era nevoie încă odată de un nou
început. Astfel, nu a mai existat decât un singur pas până la
comunicarea prin media televizate și radio.

Dezvoltarea procesului de comunicare a fost continuă

de aici și pași noi aveau să iasă la suprafață. Odată cu nașterea
mediului virtual, comunicarea a depășit orice barieră,
iar libertatea este caracteristica primordială a acestui proces
în zilele noastre.

Pentru a putea diferenția acum site-urile în mediul

online, acolo unde concurența este în totală creștere pe
absolut orice nișă, era nevoie de un element diferențiator, un
element care să scoată în evidență informațiile oferite de un
anumit site. Acest element este CONȚINUTUL!

Pentru a putea comunica indiferent de bariere ai nevoie

de conținut original, adaptat publicului țintă, care să
diferențieze și să poziționeze corect web site-ul tău.

3
Acțiunea, darul sau puterea de a convinge pe cineva să creadă, să gândească sau să facă un anumit
lucru.
16
 Atunci când vorbim de conținut trebuie să aducem
aminte de singura caracteristică ce poate transforma
conținutul în mină de aur sau într-un deșert secătuit de
valoare: unicitate.

Așadar, specialiștii în web design, dar și web

developerii au început să creeze platforme din ce în ce mai
atractive grafic, cu elemente de eleganță și cu tot felul de
pachete de optimizare integrate, iar etapa finală cădea pe
umerii unui content manager care trebuia să redacteze
conținutul de prezentare pentru acel site. Acest lucru însemna
ciclul perfect un web site profesionist. Era singurul mod de a
crește.

În acest mod, comunicarea în online a avansat

progresiv și a atins cote inimaginabile, urmărind să-și
îndeplinească încă de la începul obiectivele prestabilite.

Obiective ale comunicării online

 Generarea notorietății
 Crearea de lead-uri
 Creșterea ratei de impact a informației prezentate
către public
 Îmbunătățirea ratei de engagememt a publicului
 Creșterea vânzărilor
 Fidelizare

În cele din urmă, toate aceste obiective s-au rezumat

mereu într-un scop final și concret în lumea virtuală,
anume prezența online pe o poziție cât mai avantajoasă,
pentru a putea beneficia de cât mai multe avantaje ale acestui
mediu.
17
 Concluzii

Încă de la apariția sa, internetul a fost într-o reală cursă

contra cronometru, dezvoltând și punând bazele unei noi
modalități de comunicare. Prin intermediul acestei
posibilități și datorită multitudinii de canale puse la
dispoziție, Internetul a reprezentat cel mai mare punct de
reper în ceea ce privește comunicarea.

Într-un mediu atât de concurențial și aflat în continua

mișcare, poziția informației determină notorietatea și
succesul mesajului sau lipsa de vizibilitate și decăderea sa. În
mediul online totul circulă cu o altă viteză, așa încât,
specialiștii sunt întotdeauna preocupați de mai mult, mai
bine, mai corect și mai ales MAI SUS. Performanța este cea
care dictează tendințele în acest mediu, așa încât comunicarea
în mediul online trebuie să fie în continuă mișcare ascendentă
pe scala performanței.

6.Socializarea pe internet, între avantaje şi riscuri

Internetul devine în viaţa tinerilor o parte considerată
tot mai mult ca fiind obligatorie. Numărul celor care şi-au
conectat casele la imensa lume virtuală e tot mai mare, iar
dacă nu îl avem acasă, internetul ne stă la dispoziţie la şcoală
sau în internet cafe-uri. O parte mare (dacă nu cea mai mare)
a timpului o petrecem pe site-urile de socializare: bloguri,
forumuri, chaturi, Facebook, Hi5, MySpace, Netlog, Twitter,
Bebo şi altele. Cunoaştem însă toate aspectele acestui mod de
relaţionare?

18
O viaţă publică, la distanţă de un clic
Tot mai multe locuinţe sunt conectate la internet. Este foarte
uşor să susţinem cauza „obligativităţii” conexiunii, doar
avem atâtea motive, mai ales la adolescenţă: referate de făcut,
informaţii pentru şcoală, legătură necostisitoare cu prietenii‚
‘toţi colegi au’ şi multe altele. În realitate, cel mai mare spaţiu
îl acordăm socializării prin intermediul internetului, fie că
discutăm pe forumuri, chat, sau messenger, navigăm pe
bloguri sau schimbăm impresii în alte moduri de a
interacţiona virtual. Avantajele sunt multiple: ţinem legătura
foarte uşor cu prietenii, nu ne costă nimic să vorbim cu rudele
şi amicii de peste mări şi ţări, aflăm o mulţime de lucruri noi
şi cunoaştem persoane pe care nu am fi avut niciodată ocazia
să le întâlnim în realitate. Ca să facilităm comunicarea,
completăm date de profil, postăm poze, vorbim despre noi,
ne facem viaţa publică, la îndemâna unui clic. E minunat să
ai prieteni, să împărtăşeşti bucurii şi tristeţi, să cunoşti
oameni noi. O fi însă totul atât de roz? Aparent.
Ce e dincolo de roz?
Efectele socializării pe internet sunt vizibile: ne uităm mai
puţin la televizor, ieşim mai puţin cu prietenii, lectura unei
cărţi devine aproape inexistentă. În schimb, petrecem câteva
19
ore zilnic în faţa calculatorului, viaţa reală fiind înlocuită într-
o tot mai mare măsură cu viaţa virtuală. Anonimatul (aparent
şi el, pentru că IP-urile pot dezvălui multe despre noi) ne
ajută, mai ales pe cei puţin mai timizi, să prindem curaj. Când
nu trebuie să te uiţi în ochii omului e mai uşor să spui anumite
lucruri. Rareori însă ne gândim că internetul este o lume tot
atât de vastă ca şi lumea reală, la care au acces tot felul de
oameni, iar anonimatul este şi pentru ei de mare ajutor. Şi
astfel ajungem la situaţii de genul:
- „la începutul lui 2006, în decurs de 5 săptămâni, 7
adolescente din Middletown, Connecticut, au sesizat poliţia,
după ce au fost agresate sexual de către bărbaţi cunoscuţi pe
MySpace”;
- „O mamă a descoperit că fiul său, de 7 luni, este de vânzare
pe internet“;
- „mai mulţi părinţi au găsit poze cu copiii lor apărând la
profilul unor necunoscuţi, însoţite de mesaje sexuale”.
Credeţi că vouă nu vi se poate întâmpla? Şi dacă, totuşi…?
Un sociolog spunea că site-urile de socializare sunt ca un
dormitor cu uşile închise, doar că este vorba despre un
dormitor în care poţi să inviţi chiar şi 1000 de persoane, de
ale căror intenţii nu poţi fi sigur.
Informaţiile personale
Expunerea online nu este lipsită de riscuri. Există hoţi care au
declarat că înainte să atace o casă se informează de pe blogul
familiei sau al unui membru în legătură cu programul, casa şi
maşina lor, portrete sau situaţia economică, spaţiul virtual
oferindu-le gratuit şi rapid detalii pe care altădată nu ar fi
reuşit să le obţină. Copii şi adolescenţi au fost răpiţi sau
abuzaţi de persoane care obţinuseră datele lor personale prin
20
intermediul internetului – o lume în care orice îşi poate asuma
orice identitate vrea.
Care este soluţia? Nu faceţi publice şi nici nu daţi unor
persoane cunoscute pe internet date personale.
Fotografiile personale
Imaginile personale făcute publice pe internet pot fi folosite
de persoane rău intenţionate fie pentru a culege informaţii, fie
pentru a le utiliza în interes propriu. O campanie care atrage
atenţia asupra pericolelor publicării fotografiilor copiilor a
fost lansată de site-ul viatalatara.wordpress.com.
Numită: „Mai bine NU!”, ea a avut ca scop „informarea
părinţilor asupra pericolelor la care se expun atunci când
postează fotografii cu copiii lor pe internet, pe orice tip de
site-uri publice (Flickr, Photobucket, Webshots, Picasa, etc),
pe forumuri sau la concursuri foto, mai ales atunci când oferă
şi detalii personale de tip: nume, adresă, telefon, email.”
Rezumatul acestei campanii: „internetul este un spaţiu în care
au acces persoane de toate categoriile “mentale”: de la
oameni cumsecade până la infractori, dezaxaţi, pedofili.
Fotografii cu copii sunt furate şi modificate cu ajutorul unor
softuri de editare foto şi puteţi avea surpriza să le găsiţi în
locuri mai mult sau mai puţin deocheate. Soluţia: parolaţi-le,
postaţi-le pe conturi private, accesibile doar familiei şi
prietenilor.” Aceste lucruri sunt valabile nu doar pentru
pozele cu copii, ci pentru orice fel de fotografii personale.
În două cuvinte…
Site-urile de socializare pot fi extrem de folositoare, iar
avantajele utilizării lor le-am enumerat deja. Să ţinem însă
cont şi de dezavantaje şi de riscuri:
- viaţa virtuală se trăieşte în defavoarea vieţii reale, care
21
devine tot mai săracă; în plus, o privire plină de dragoste, o
îmbrăţişare caldă, o strângere de mână, parfumul unei flori
sau adierea mângâioasă a unui vânt cald nu le vom găsi pe
internet.
- dincolo de aparenţele strălucitoare şi binevoitoare se poate
ascunde o lume periculoasă, în care poţi intra fără să vrei; nu
uita deci de precauţie. Nu tot ceea ce vezi pe internet este
adevărat.
7. Impactul internetului asupra societății umane
Internetul este şi un loc de cercetare extrem de
important pentru sociologii care îşi testează teoriile despre
răspândirea tehnologiei şi efectele media, în special deoarece,
aşa cum arătam mai sus, el reprezintă un mijloc unic în ceea
ce priveşte capacitatea de a integra modalităţi de comunicare
şi cunoaştere-informare dintre cele mai diverse. Putem astfel
spune despre Internet că este factorul de integrare primordial
al societăţii informaţionale.
Cercetarea actuală din sociologie tinde să se axeze pe
implicaţiile Internetului în cinci domenii (DiMaggio et. Al,
2001) :
1) inegalitatea („diviziunea digitală ”);
2) capitalul social şi comunitar
3) participarea politică ;
4) organizaţii şi alte instituţii economice
5) participarea şi diversitatea culturală
O idee care este acceptată şi discutată în multe
studii este aceea că Internetul tinde mai degrabă să
complementeze decât să înlocuiască mijloacele vechi şi
comportamentele preexistente. Internetul se adaptează în
toate domeniile vieţii sociale la modelele existente şi permite
22
anumite inovaţii şi modalităţi de schimbare. Mai mult, în
fiecare domeniu implicaţiile sociale fundamentale depind de
deciziile economice, legale şi politice care modelează
Internetul pe măsură ce acesta se instituţionalizează.
Sociologii trebuie să studieze Internetul mai activ şi mai ales
să conexeze rezultatele cercetării comportamentului
utilizatorului individual cu analize macroscopice ale
factorilor instituţionali şi politico-economici care constrâng
acel comportament.
În afară de faptul că este un factor adaptativ,
complementar, Internetul permite şi depăşirea limitelor mass-
media tradiţionale, permiţând o extindere considerabilă a
accesului, oferind utilizatorilor posibilitatea de a interacţiona
direct (“one to one”) atât între ei, rezultând reţele, cât şi
instituţional, constituind un mijloc de contact, supraveghere,
transparentizare şi schimbare a mediului social. Internetul
de-monopolizează astfel spaţiile sociale, politice,
educaţionale, culturale impunându-se ca un factor de
schimbare socială semnificativ.
Internetul devine o sursă de comunicare
multidirecţională, influenţând virtualizarea socială, adică
introducerea unui nou tip de interacţiune socială în care
vechile limite şi principii ale comunicării sunt adesea
transformate sau chiar eludate.
Internetul, prin calităţile mai sus enunţate, aşa cum
recent spunea Manuel Castells (1996), este principala media
care asigură baza materială pentru expansiunea globală a
formei de organizare pe care el o numea de “tip reţea”.
Acelaşi autor este convins că integrarea într-un singur sistem
a modalităţilor de tipărire, orale şi audiovizuale promite un
23
impact asupra societăţii comparabil cu cel al invenţiei
alfabetului, creând astfel noi forme de identitate şi inegalitate.
Sociologii marxisti şi weberieni impun în cadrul temelor de
cercetare asupra Internetului aceste discuţii despre inegalitate
şi putere, despre influenţa asupra politicii şi chiar a sistemului
democratic predominant în lumea actuală. Alte întrebări
vizează efectul Internetului asupra birocraţiei, instituţiilor
economice şi mijloacelor de divertisment.
Din punct de vedere istoric, cercetările şi
afirmaţiile iniţiale despre Internet , din anii ‘ 80 si chiar ’90
erau marcate de un anume utopism, proiectând o viziune
spectaculoasă şi excesiv de pozitivă. În timp impactul
Internetului în societăţile avansate s-a dovedit mai restrâns
decât prevedeau aceste viziuni. O altă concluzie pe care o
tragem din revizia lecturii de specialitate este că natura
impactului variază în funcţie de felul în care actorii
economici, reglementările guvernamentale se raportează şi
organizează reţeaua Internet. După epoca utopiei a vrenit
vremea unor temeri şi chiar pericole, unul dintre cele mai
menţionate fiind cel al terorismului electronic (a se vedea şi
speculaţiile asupra marii căderi de curent care a afectat de
curând mai multe state ale USA).
Internetul şi inegalitatea. Entuziaştii prevedeau
că Internetul va reduce inegalitatea prin scăderea costului
informaţiei, crescând astfel capacitatea bărbaţilor şi femeilor
cu venituri reduse de a câştiga capital uman şi social
(Anderson et. al 1995). Pe de altă parte scepticii sugerau că
cele mai mari beneficii vor reveni tot persoanelor cu statut
ridicat care vor folosi Internetul mai productiv decât semenii
lor, fapt ce se va concretiza în conexiuni mai bune şi acces
24
mai uşor la sprijin social (DiMaggio & Hargittai, 2001). A
apărut astfel conceptul de “inegalitate digitală” care
semnifică inegalitatea accesului la Internet, gradul în care
este folosit, cunoaşterea modurilor de căutare pe Web,
claitatea conexiunilor tehnice şi sprijinul social, precum şi
capacitatea de a evalua cantitatea de informaţie şi diversitatea
de utilizări. Deoarece sociologii au efectuat atât de puţine
cercetări asupra diviziunii digitale, explicaţiile noastre nu pot
depăşi modelele statistice cu două variabile. Studiile
efectuate în SUA au arătat astfel că impactul bagajului
educaţional este astfel de două ori mai important asupra
utilizării Internetului decât cele datorate inegalităţilor de
venit (Robinson et al 2000b). Faptul de a utiliza mai puţin
calculatorul, lipsa de timp şi vârsta sunt dovedite ca
influenţând de asemenea inegalitatea digitală. Adolescenţii
care au astfel Internet acasă stau astfel mai mult online decât
adulţii (Kraut et al 1996). Piedicile lingvistice sunt şi ele
menţionate ca factori restrictivi ai accesului la Internet.
Hispanicii din SUA sunt astfel dezavantajaţi de lipsa
accesului facil la conţinuturi spaniole, motoarele de căutare
cele mai importante fiind cele de limbă enegleză. Multe din
cercetări sugerează că oamenii pot transforma accesul la
Internet în alte bunuri valoroase, servicii şi succes în viaţă.
Krueger (1993) a notat că cei care utilizau Internetul
beneficiau de un bonus la salar. Alţi cercetători leagă
folosirea Internetului de rezultatele studenţilor la testele de
matematică şi citire.
Extinderea cercetărilor asupra Internetului la nivel
global au introdus un alt concept şi anume ce de “inegalitate
sau diviziune globală”. La nivel global numărul internauţilor
25
a explodat astfel de la 16 milioane în 1995 la aproape 360 de
milioane la mijlocul anului 2000 (DiMaggio et. al, 2001).
Diferenţele dintre SUA şi restul ţărilor sunt încă foarte mari.
Cf. lui Ciutacu et. al (2001)4 “Pentru a se situa la nivelul
americanilor, europenii ar fi necesar să multiplice prin patru
utilizatorii de Internet iar în România, numărul acestora ar
trebui să sporească de 40-70 de ori.”
La nivel global reţinem, după acelaşi Ciutacu (2001),
o explicaţie economică a inegalităţilor digitale globale
“Inegalităţile în accesul la informaţiile prin internet ţin de
accesul la o linie telefonică (în 1999, 5 miliarde de persoane
din cele aproape 6 miliarde nu dispuneau de o linie
telefonică), de preţul unui PC (care în Bangladesh de pildă
echivala cu 8 ani de salarii, în SUA cu o lună de salarii iar în
România cu aproximativ 10-12 salarii medii nete); 30 %
din internauţii britanici realizau în anul 1999 un salariu de
peste 60.000 dolari pe an; în SUA salariul mediu anual al
celor din net –economie este de 46.000 USD faţă de 28.000
USD salariul mediu anual naţional; în România salariul
mediu net naţional anual este de aproximativ 1.200 USD
iar agricultorii probabil că nu obţin în România mai mult
de 100 USD anual pe o persoană.” Deşi în 2006 situaţia
este puţin schimbată, în România este totuşi încă costisitor să
ai un calculator personal şi o linie Internet acasă.
Decalajul consemnat la computere între România şi
media mondială a fost în 1997 de 1: 6,6 iar faţă de ţările cu
venit înalt de 1: 30; pentru accesul la Internet discrepanţele

26
consemnau în 1999 valori de 1:10 faţă de media mondială şi
1 : 63,4 în raport cu ţările cu venit înalt.5
Consecinţele acestor decalaje pot să fie extrem de
nefavorabile pentru România (Ciutacu, 2001):
a) Sărăcia şi precaritatea veniturilor combinate cu
nevoile ţărilor occidentale de tineri cunoscători în domeniul
TIC pe de o parte, dar şi cu posibilităţile recente de integrare
în spaţiul comunitar, pot provoca o hemoragie a celor mai
dinamice şi mai bine pregătite cadre din România.
b) De peste un deceniu programele noastre de
guvernare s-au calat pe probleme de privatizare,
restructurare, macrostabilizare şi integrare europeană iar
decalajele au sporit la cote aberante;
c) Competitivitatea economiei naţionale este
dependentă de trei comandamente majore: “resorbţia
suprapopulaţiei agrare ca principal factor generator de
sărăcie, de venituri şi valori adăugate reduse şi pentru
care, inovarea, flexibilitatea şi anticiparea nu pot deveni
reguli ale jocului; crearea condiţiilor necesare menţinerii
tinerilor bine educaţi şi formaţi în ţară şi dezvoltarea şi
implementarea infrastructurilor şi a structurilor
societăţii cunoaşterii, fondată pe tehnologii de
comunicare şi pe informaţii.”
În final putem spune că principalii factori vor
modela gradul în care Internetul se va dezvolta ca mijloc de
comunicare directă, bibliotecă sau mijloc mass media sunt
competiţia economică şi politicile publice. Modurile de

27
dezvoltare vor afecta la rândul lor interesele şi oportunităţile
de a-l folosi pentru diverse tipuri de indivizi care vor
reacţiona şi vor influenţa de evoluţia lui. Astfel, impactul
social al Internetului depinde de impactul societăţii
asupra a ceea ce Internetul va deveni (DiMaggio et al,
2001)

28
 Bibliografie
www.scribd.com
www.competentedigitale.ro
www.wikipedia.org
forum.didactic.ro
www.campuscluj.ro
www.rasfoiesc.com
dexonline.ro
www.revistadesociologie.ro
www.verticalonline.ro
www.descopera.ro

29