Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra „Finanţe şi Bănci”

Lucru individual
la disciplina „Prețuri și Tarife”
Varianta 35

Elaborat:
Zosim Andrei
FB 1552

Coordonat:
Gheorghiţă Eugenia
Lector univeristar

Chişinău 2017
Aplicația 1
Calculaţi preţul de vînzare cu amănuntul al unei unităţi de produs şi alcătuiţi structura
acestuia, dacă se cunosc următoarele: Costul unitar de producţie – 750+5*N lei, profitul
producătorului 200 lei, Cota accizului – 70 lei pentru o unitate, Cota TVA – 20%. Adaosul
comerciantului(cu ridicata) – 10%, Adaosul unităţii de comerţ(cu amanuntul) – 12%.
Determinaţi TVA la fiecare stadiu de mişcare a bunului de la producător la consumatorul final.
Rezolvare:
N=35
1.Determin pretul producatorului : 925+200=1125 lei
2.Determin pretul cu acciz : 1125+70=1195 lei
3. Calculez pretul producatorului cu TVA : (1195 *20%)/100%=239 lei
1195+239=1434 lei
4.Calculez pretul cu adaosul comerciantului (cu ridicata) al entitatii :
(1195*10%)/100%= 119.5 lei => 1195+119.5=1314.5 lei
5. Calculez pretul cu TVA al unitatii de comert cu ridicata :
(1314.5*20%)/100%=262.9 lei => 1314.5+262.9=1577.4 lei
6. Calculez pretul ce va fi cu adaosul comercial cu amanuntul :
(1314.5*12%)/100%=157.74 lei => 1314.5+157.74=1472.24 lei
7. Calculez pretul de vinzare cu amanuntul incl.TVA :
(1472.24*20%)/100%=294.448 lei => 1472.24+294.448=1766.688 lei
Pretul=Cost unitar+Profit+Accizi+Adaos comercial+TVA
1766.688= 925+200+70+(119.5+157.74)+294.448
100% =52.357%+11.320%+3.962%+(6.764%+8.928%)+16.66(6)%
Aplicația 2
Completaţi indicatorii lipsă în baza datelor prezentate mai jos:
Tabelul 1
Date privind costurile firmei B
Q FC VC TC AFC AVC ATC MC
10 800 400 1200 80 40 120 -
20 800 2800 3600 40 140 180 240
30 800 3550 4350 26.66(6) 118.33(3) 145 75
40 800 4350 5150 20 108.75 128.75 80
50 800 6000 6800 16 120 136 165
60 800 10400 11200 13.33(3) 173.33(3) 186.66(6) 440
Rezolvare : VC=AVC*Q FC=800 u.n. TC= FC+VC AFC= FC/Q
AVC= VC/Q ATC= AVC+AFC MC=∆TC/∆Q
1.TC=800+400=1200(u.n.) a)AFC=800/10=80(u.n.)
2.TC=800+2800=3600(u.n.) b)AFC=800/20=40(u.n.)
3.TC=800+3550=4350(u.n.) c)AFC=800/30=26.66(6) (u.n.)
4.TC=800+4350=5150(u.n.) d)AFC=800/40=20(u.n.)
5.TC=800+6000=6800(u.n.) e)AFC=800/50=16(u.n.)
6.TC=800+10400=11200(u.n.) f)AFC=800/60=13.33(3) (u.n.)

1) ATC=80+40=120(u.n.) I. MC= nu se calculeaza

2) ATC=40+140=180(u.n.)
3) ATC=26.66(6)+118.33(3)=145(u.n.)
4) ATC=20+108.75=128.75(u.n.)
5) ATC=16+120=136(u.n.)
6) ATC=13.33(3)+173.33(3)=186.66(6) (u.n.)
II. MC=(3600-1200)/(20-10)=240(u.n.)
III. MC=(4350-3600)/(30-20)=75(u.n.)
IV. MC=(5150-4350)/(40-30)=80(u.n.)
V. MC=(6800-5150)/(50-40)=165(u.n.)
VI. MC=(11200-6800)/(60-50)=440(u.n.)

a. VC=40*10=400(u.n.) I) AVC=400/10=40(u.n.)
b. VC=140*20=2800(u.n.) II) AVC=2800/20=140(u.n.)
c. VC=118.33(3)*30=3550(u.n.) III) AVC=3550/30=118.33(3) (u.n
d. VC=108.75*40=4350(u.n.) IV) AVC=4350/40=108.75(u.n.)
e. VC=120*50=6000(u.n.) V) AVC=6000/50=120(u.n.)
f. VC=173.33(3)*60=10400(u.n.) VI) AVC=10400/60=173.33(3) (u.n.)
Aplicația 3
Se cunosc următoarele date pentru o lună înregistrate de o entitate economică care activează pe
o piaţă cu concurenţă perfectă:
Q, unități 0 10 20 25 30 35 50 70 100
VC, mii lei 0 30 58 67,5 75 94,5 145 300 500
FC, mii lei 50 50 50 50 50 50 50 50 50
CT, mii lei 50 80 108 117,50 125 144,5 195 350 550
Pret, lei 5 5 5 5 5 5 5 5 5
TR, mii lei 0 50 100 125 150 175 250 350 500
MC - 3 2,8 1,9 1,5 3,9 3,37 7,75 6,67
MR - 5 5 5 5 5 5 5 5
Profit -50 -30 -8 7,5 25 30,5 55 0 50

Costurile fixe lunare constituie 5000 lei.

Determinaţi cantitatea ce va fi produsă în condiţii de profit maxim, dacă preţul pieţei este egal
cu 5 lei.
Concluzie: În condiţiile de profit maxim ( 55 mii lei), entitatea economică va produce în
cantitate de 50 u.m.

Aplicația 4
Un monopol are curba costurilor totaleTC =0,1Q3-0,6Q2+2Q
Curba cererii are forma P = 6 – 1/2Q.
 De calculat: 1. Q, P, Pf în condiţia de profit maxim
2. Q, P, în condiţia gestiunii la echilibru.

Rezolvare:
I. Pentru ca intreprinderea sa obtina profit maxim, trebuie de respectat conditia MC = MR
MC = TC’
TC’ = ( 0,1 Q3 – 0,6 Q2 +2 Q)’ = 0,3 Q2-12 Q +2
MR = TR’ TR = PQ
MR = [(6-0,5Q)*Q]’ = (6Q-1/2 Q2)’ = 6-Q
0,3* Q2-1,2Q+2 = 6-Q
0,3* Q2-0,2*Q-4 = 0
Δ = b2- 4ac
Q1 = (0,2+2,2) / 0,6 = 4 Q2<0
P = 6-0,5*4 = 4
Determinam profitul
Pr = TR-TC
TR = P*Q = 4*4 = 16
TC = 0,1 * 43 – 0,6 * 42 + 2*4 = 6,4-9,6+8 = 4,8
Pr = 16 – 4,8 = 11,2
II. Profitul trebuie sa fie 0
P = ATC
ATC = TC/Q
ATC = 0,1 Q3 – 0,6 Q2 +2 Q / Q= 0,1 Q2 – 0,6Q+2
6-0,5Q = 0,1 Q2 – 0,6Q+2
0,1Q2-0,1Q-4 = 0
Δ = b2- 4ac
Δ = (0,1)2 – 4*0,1*(-4) = 0,01 + 1,6 = 1,61
Q = (0,1+1,26) / 0,2 = 6,8 ≈ 7
P = 6-0,5*7 = 2,5

Aplicația 5
De determinat preţul de vînzare conform metodei costului total pentru produsul A şi B
fabricate de agentul economic „X”(baza de repartiţie consumul de muncă) dacă se cunosc
următoarele date:
 Indicatori A B
1. AVC total, inclusiv: 95 125
1.1 consum de munca 65lei 85 lei
1.2 alte consumuri variabile 30 lei 40 lei
2. Costuri fixe total 6300 lei
3. Rentabilitatea 15%
4. Volumul producției 450 unități 500 unități
6.Pretul de vinzare 115.753 lei 153.254 lei
Rezolvare :

K de repartiţie = CF totale/consum total

Consum total = 65*450 + 85*500 = 71750 lei
K de repartiţie = 6300 / 71750 = 0,087
AFC = K de repartiţie * Baza de rep.unitara
AFCA = 65 * 0,087= 5.655 lei
AFC B = 85 * 0,087= 7.395 lei
ATC = AFC + AVC
ATCA = 5.655 + 95 = 100.655 lei
ATC B = 7.395 + 125 = 132.395 lei
Pret = ATC* (ATC + R (%))
PretA = 100.655 +(100.655 *15%) = 115.753 lei
PretB =132.395 + (132.395 *15%) = 153.254 lei

Aplicația 6
De determinat preţul de vînzare conform metodei costului total pentru produsul A şi B
fabricate de agentul economic „X”(baza de repartiţie volumul vînzărilor) dacă se cunosc
următoarele date:
 Indicatori A B
1. AVC total, inclusiv: 135 355
1.1 consum de munca 85lei 105 lei
1.2 alte consumuri variabile 50 lei 250 lei
2. Costuri fixe total 7800 lei
3. Rentabilitatea 20%
4. Volumul vînzărilor 450 unităţi 550 unităţi
5. Total costuri 7935 lei 8155 lei
6.Pretul de vinzare

Rezolvare:

P=ATC(1+R)

ATC=AVC+AFC

AVCa=135 lei AVCb=355 lei

AFC = FC/Volumul total al vînzărilor

AFC = 7800 / (450+550) =7.8 lei

PA = (135 + 7.8) + (1* 20%) = 28.56 lei

PA = (355 + 7.8) + (1* 20%) = 72.56 lei

Aplicația 7
Un bun de consum este importat de un agent economic şi revândut unui detailist. În
documentele vamale sunt înregistrate următoarele date: preţul extern/unit 225$ (cursul de
schimb 20.02 lei 1$), cheltuielile de transport/unit 1$, cheltuielile de asigurare/unit 0,75$,
cheltuielile de încărcare-descărcare/unit 0,25$. Regimul fiscal la frontieră cuprinde taxa vamală
20%, taxa pentru procedurile vamale 0,2%, TVA 20%. De calculat preţul de import.

Rezolvare:

1.Determinam valoarea in lei :

225$*20.02lei=4504.5 lei

2.Determin valoarea in vama :

4504.5+(1$*20.02)+(0,75$*20,02)+(0,25$*20,02) =4544.576 lei

3. Determin taxa vamala :

4544.576 lei*20%=908.9152lei

4. Determin taxa pentru procedurile vamale :

4544.576lei*0.2%=9.089152lei

5.Calculam marja importului :

(4544.576 lei+908.9152lei+9.089152lei)*10%=546.258lei

6.Determin adosul comercial :

Aplicația 8
Analizați sistemului actual de preţuri al Republicii Moldova.

Sistemul de prețuri reprezintă totalitatea prețurilor și tarifelor care stau la baza schimbului de bunuri și
servicii pe piața internă și internațională, principiile și criteriile de stabilire, precum și totalitatea relațiilor
dintre ele.Sistemul de prețuri cuprinde categorii fundamentale și forme particulare ale aplicării prețurilor
în diverse domenii de activitate, între care există raporturi, relații, intercondiționări, astfel, încât
prețul/tariful unui bun sau serviciu este influențat sau influențează prețurile celorlalte bunuri sau servicii
din economie. În cadrul sistemului de prețuri, se disting două mari structuri:

I. Prețurile mărfurilor și tarifele serviciilor, care cuprind prețurile factorilor de producție și prețurile
bunurilor și tarifele obținute prin valorificarea factorilor de producție.

II. Prețurile speciale (dobânda, salariul, prețul pământului etc.), care implică sectoare specifice de
activitate, evoluția cărora depinde de fluctuațiile pieței sau reglementările juridice în vigoare.

Principiul fundamental care stă la baza sistemului de prețuri în economia de piață este formarea liberă a
prețului, adică prin interacțiunea cererii cu oferta. În funcție de tipul economiei (dirijată centralizat, de
piață (exclusiv) sau mixtă), putem delimita următoarele sisteme de prețuri:
Sistem de prețuri administrate, care se bazează pe principiul unicității și coordonării prețurilor de către
stat. Un asemenea sistem este caracteristic economiei planificate, dirijate centralizat (ca în fosta URSS),
piața nu are nici o influență asupra nivelului și dinamicii prețurilor. În consecință, se creează mari
distorsiuni în economie, ce pot provoca inflație mare și prețuri ireale.
Într-o economie de piață, funcționează sistemul prețurilor libere, care se formează exclusiv sub influența
factorilor pieței (prin interacțiunea cererii cu oferta). Dreptul de decizie privind nivelul prețurilor revine
ofertanților, dar nivelul final al prețului se stabilește pe piață în procesul de schimb.
Între aceste două tipuri de economii, mai există și economia mixtă, căreia îi corespunde un sistem mixt al
prețurilor, care presupune formarea liberă a prețurilor pe piață, statul intervenind în situațiile de
dezechilibru, pericol de inflație etc. Sistemul mixt de prețuri presupune existența atât a prețurilor libere,
cât și a celor reglementate de către stat.
Un asemenea sistem este caracteristic și Republicii Moldova, în care majoritatea prețurilor și a tarifelor se
formează liber sub influența confuncturii pieței în condiții de concurență, dar sunt un șir de prețuri și
tarife, al căror nivel depinde de reglementările juridice în vigoare. Până la finele anului 1991, sistemul de
prețuri în Republica Moldova se baza pe principiile stabilirii unitare și unicității prețurilor. Dar, din anul
1992, prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr.256 din 27.12.1991 cu privire la liberalizarea
prețurilor și protecția pieței interne s-au pus bazele liberalizării prețurilor în republica noastră.

Aplicația 9
Să se construiască un barem de preţ (pînă la preţul cu TVA) pentru un produs realizabil
în 7 sortimente; costul sortimentului 1 (S 1) este 40 lei, costul sortimentului 7 (S 7) este 390 lei,
rata profitului este 15%, cota TVA = 8%.

Sortimentul Costul Profitul Preţul producătorului TVA

S1 40 6 46 3,68
S2 98,3 14,75 113,05 9,044
S3 156,6 23,5 180,1 14,408
S4 214,9 32,25 247,15 19,772
S5 273,2 41 314,2 25,136
S6 331,7 49,75 381,45 30,516
S7 390 58,5 448,5 35,88

1) Raţie cost (rc) = (390 – 40) : (7 – 1) =58,3 lei

π1 = 40 × 15% = 6 lei;
π2=98,3 ×15%=14,75
π3=156,6 ×15%=23,5
π4=214,9 ×15%=32,25
π5=273,2 ×15%=41
π6=331,7 ×15%=49,75
π7 = 390 × 15% = 58,5 lei;

2) rata profit (rπ) = (58,5 – 6) : (7– 1) = 8,75 lei

Preţul producătorului1 = 40 + 6 = 46;
Preţul producătorului2 = 93,3+ 14,74 = 113,05;
Preţul producătorului3 = 156,6 + 23,5= 180,1;
Preţul producătorului4 = 214,9+ 32,25 = 247,15;
Preţul producătorului5 = 273,2+ 41 = 314,2;
Preţul producătorului6 = 331,7 + 49,75 = 381,45;
Preţul producătorului7 = 390 + 58,5 = 448,5;

3)TVA1 = 46× 8% = 3,68 lei

TVA2 = 113.05 × 8%= 9,044 lei

TVA3 = 180,1 × 8% = 14,408lei

TVA4 = 247,15 × 8% = 19,772lei

TVA5 = 314,2 × 8% = 25,136lei

TVA6 = 381,45× 8% = 30,516lei

TVA7 = 448,5 × 8% = 35,88lei

Aplicația 10
Care este rolul statului în reglementarea prețurilor și tarifelor?

Intervenţia statului, în măsura în care aceasta are loc, se adaugă jocului liber al concurenţei
pentru a dirija nivelul producţiei, al preţurilor şi pentru a ajuta la restabilirea echilibrului pieţei
cu ajutorul preţului, al impozitului indirect sau al subvenţiei.Statul este interesat în dublă calitate
de a interveni asupra preţurilor: în primul rând, ca reprezentant al tuturor membrilor societăţii
este învestit ca autoritate publică şi poate lua măsuri de orientare a activităţilor destinate
schimbului la piaţă, pentru a asigura satisfacţia tuturor consumatorilor, în funcţie de veniturile
lor, iar în al doilea rând, deoarece, pentru a putea finanţa diferitele obiective cu caracter
economic sau social, pentru care răspunde nemijlocit, are nevoie de resurse. Atât resursele, cât şi
cheltuielile publice sunt influenţate de preţuri sub incidenţa impozitelor şi subvenţiilor. Astfel,
preţurile nu sunt numai polul de atracţie spre care converg forţele specifice ale pieţei, ci şi
pârghii economice şi financiare supuse în permanenţă observării şi dirijării lor de către stat. În
condiţiile economiei de piaţă, statul trebuie să folosească metode economice simple şi elastice,
astfel ca acestea să nu frâneze, ci, dimpotrivă, să încurajeze dezvoltarea activităţilor libere şi
diversificarea lor.În economia de piaţă, sfera intervenţiei statului este din ce în ce mai restrânsă.
Statul intervine prin diverse modalități atât asupra nivelului prețurilor, cât și asupra raportului
cerere – ofertă, care la rândul său, influențează prețurile.Intervențiile atât asupra prețurilor, cât și
asupra cererii și ofertei se realizează prin:a)acțiuni directe;b)acțiuni indirecte.
Reglementarea directă a preţurilor se efectuează prin stabilirea prin lege a preţurilor fixe,
prețurilor - limită și coridoare de prețuri. Limitele se stabilesc sub formă de plafoane, deci limite
maxime, care, de regulă, se aplică la produsele/serviciile de foarte mare importanţă pentru
consumul populaţiei, la care preţurile corelează strict cu veniturile populaţiei (exemple: tarifele
la energia electrică, termică, apă potabilă, călătoriile cu trenul, transportul comun de pasageri
ș.a.). În cadrul preţurilor reglementate se cuprind şi preţurile - prag sub care nu se permite
stabilirea şi aplicarea preţurilor la tranzacţiile comerciale, inclusiv cele de import. Asemenea
limite se practică în ţările în care statul protejează, în mod deosebit, agricultura sau alte ramuri,
precum și întreprinderile micului business de intervențiile companiilor monopoliste mari, statul
implicându-se şi în modul de organizare a pieţelor de desfacere a acestor bunuri. De asemenea,
prin impunerea unui preț minim se urmărește și prevenirea actelor de concurență neloială,
protejarea unor resurse limitate ș.a. Preţul - prag (aşa ca stabilirea salariului minim pe economie)
se situează deasupra preţului de echilibru, în timp ce preţul - plafon se situează sub preţul de
echilibru. Coridorul de prețuri presupune stabilirea de către stat a unui interval al fluctuației
prețurilor.Intervenția indirectă a statului asupra prețurilor are loc prin intermediul sistemului de
factori, care au o acțiune indirectă asupra prețului. Printre aceștia putem menționa politica
economică a statului cu componentele sale: politica monetară și de credit, bugetară, fiscală,
investițională, valutară, de comerț extern, salarială etc.