Nume : Surdu Cristian-Alexandru

Administrarea Afacerilor, Anul III-lea

Proiect Managementul Costurilor

Modul 1.
1. Procedee de separare a cheltuielilor indirecte in variabile si fixe
2. Procedee de calcul a costului pe unitatea de produs
3. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
4. Procedee de delimitare pe locuri de cheltuieli si pe purtatori de costuri

1. Procedee de separare a cheltuielilor indirecte in variabile si fixe :

a) Procedeul punctelor extreme presupune calculul variatiei cheltuielilor studiate pe baza
diferentei dintre doua puncta extreme ale productiei si determinarea cheltuielilor variabile
unitare .

Aplicatie practica :
Sa se calculeze cheltuiala variabila unitara prin procedeul punctelor de maxim si de minim
cunoscand urmatoarele date :
Perioada N Volum Productie Cheltuieli Totale
(luni) (ore) ( lei)
1 6000 770000
2 5000 690000
3 6700 900000
4 7500 960000
5 5800 780000

Sa se determine cheltielile standard aferente undei productii de 9000 ore.

Rezolvare :

Minim cheltuielor totale : 690000 Minim Ore : 5000

Maxim cheltuieli totale : 960000 Maxim Ore : 7500

Se termina Cheltuiala variabila unitara (Chvu):

Chvu= (max cht – min cht)/(max ore-min ore) = 108 lei/ora.

Stabilim cheltuiala variabila (Chu) :

Ch u (5800) = 5800*Chvu = 5800*108= 626400 lei

Stabilim cheltuielile fixe :

CH fixe = Cheltuieli totale – Ch h = 780000 – 626400 = 153600 lei

Se determina cheltuielile Standard :

Chs = Chvu*9000 ore + Ch fixe = 1172000 lei.

b) Procedeul celor mai mici patrate :

Aplicatie practica :

Sa se separe cheltuielile generale de productie care au un caracter mixt prin procedeul celor mai mici
patrate cunoscand ca evolutia productiei si a cheltuielilor pe o perioada de 6 ani este urmatoarea :

Perioada N Volum Productie Cheltuieli Totale

(luni) (ore) (lei)
1 3500 1500000
2 2900 1020000
3 3600 1140000
4 4500 1480000
5 4700 1360000
6 5100 1900000
Rezolvare :

Se determina volumul mediu Q :

Q = (Q1+…+Q6)/6 = 4050 ore.

Se determina cheltuiala medie Ch :

Ch = (Ch1+…+Ch6)/6 = 1400000 lei

Se intocmeste tabelul astfel :

X = Volum Productie – Q -> abaterile volumului productiei de la productia medie

Y = Cheltuieli totale – Ch -> abaterile cheltuielilor de la Ch

X^2 -> Abaterea patratica

 X Y X^2 XY
-550 100000 302500 -55000000
-1150 -380000 1322500 437000000
-450 -260000 202500 117000000
450 80000 202500 36000000
650 -40000 422500 -26000000
1050 500000 1102500 525000000
Total : 0 0 3555000 1034000000

Se determina cheltuiala variabila unitara :

Chvu = XY/X^2 = 1034000000/3555000 = 290.86 lei

2.Procedee de calcul a costului pe unitatea de produs :

a) Procedeul diviziunii simple se utilizeaza in conditiile unei productii omogene. Procedeul diviziunii
simple se utilizeaza mai rar, apare folosit foarte frecvent in combinatii cu alte procedee.

Aplicatie practica :

Din electroliza clorurii de sodiu rezulta 45.000 tone de soda caustica. Cheltuielile totale sunt de 4300000
lei. Sa se calculeze costul unitar pe produs.
Rezolvare :
Cu = Cheltuieli totale/Q = 4300000/45000 =95.56 lei/tona

b) Procedeul Cantitativ :

Aplicatie practica :

Din electroliza clorurii de sodiu rezulta 33000 tone de soda caustica, 5700 tone clor si 550 tone H2O.
Cheltuielile totale sunt de 3100000 lei. Din cele 5700 tone clor se utilizeaza numai 4500. Sa se calculeze
costul unitar.

Se calculeaza costul mediu pe produs cu ajutorul procedeiului diviziunii simple :

Cu = Cha/Qi, unde Qi = Cantitatea din produsele respective, iar Cha=Cheltuieli pe articole de calculatie .
Cu = 3100000/(33000+5700+550) = 78.98 lei/tona

Se caculeaza costul unitar pentru produsele care prezinta pierderi tehnologice :

Cu = Cost unitar mediu*cantitatea totala de produse/(cantitate totala de produse – cantitatea de

produse ce prezinta pierde tehnologice)
Cu(clor)=78,98*5700/(5700-1200) = 100,04 lei/tona

c) Procedeul Indicilor de echivalenta :

Indici de echivalenta ca raport direct au la baza numitorul cmoun si numaratorul variabil. Tinand seama
de numaratorul parametrilor care stau la baza calculului lor, indicia de echivalenta calculate ca raport
direct se grupeaza in :

-> Indici de echivalenta simpli

Aplicatie practica

Intr-o unitate se fabrica produse A,B,C in urmatoarele cantitati A = 50000 bucati, B = 100000 bucati si C =
125000 de mii de bucati. Cheltuielile generale de productie sunt de de 1170000 lei. Nivelul parametrilor
in raport de care se calculeaza indicele de echivalenta “lungimea produsului” se prezinta astfel : produs
A = 40 cm, produs B = 50 cm si produs C = 30 cm. Se cere sa se calculeze costul pe unitatea fizica de
produs utilizand procedeul indicilor de echivalenta calculate ca raport direct .

Produs Cantitati Parametr Indici de Cantitati unitati Cost unital Cost unitar
(buc) u P0 echivalent Echivalente echivalent Cue produs
a Ie Que
A 50000 40 0.85 40000 1170000/21500 4.35
0=5,44 lei
B 100000 50 1 100000   5.44
C 125000 30 1.25 75000   3.26
        215000    

Se alege produsul B ca produs reprezentativ :

KA = 40/50 = 0.8
KB = 50/50 = 1
KC = 30/50 = 0.6

Se calculeaza cantitatile de unitati echivalente :

A = 50000*0.8 = 40000
B = 100000*1 = 100000
C = 125000*0.6 = 75000

Se calculeaza costul unitar echivalent

Cost de productie / Total cantitati echivalente = 1170000/215000 = 5,44 lei

Se calculeaza costul unitar pe produs :

CuX = KX*Cost unitar echivalent

CuA = 0.8*5.44 = 4.35 lei
CuB = 1*5.44 lei = 5.44 lei
CuC = 0.6*5.44 = 3.26 lei
 -> Indici de echivalenta comlpecsi :

Aplicatie practica :

O unitate fabrica 3 produse A,B,C cu A=15000 tone; B = 9000 tone ; C= 6000 tone. Cheltuielile
ocazionate de obtinerea produselor sunt 3186000 lei. Nivelul parametrilor in baza carora se calculeaza
indicia de echivalenta complecsi sunt :

Produs Pi P’i
Produs
7500 1.08
A
Produs
6000 0.9
B
Produs
4500 0.78
C

Produs Cantitati P0 P1 Indici de Cantitati Cost unitar Cost

(tone) echivalenta unitati echivalent unitar
Ie echivalente Cue produs
Que Cu
A 15000 7500 1.08 1.5 22500 90 135
B 9000 6000 0.9 1 9000   90
C 6000 4500 0.78 0.65 3900   58.5
          35400    

Se alege produsul B ca fiind produsul reprezentativ :

KA = (P1*p'1)/(P2*p'2) = 1.5
KB = (P2*p'2)/(P2*p'2) = 1
KC = (P3*p'3)/(P2*p'2) = 0.65

Se calculeaza cantitatile echivalente :

A : 15000*1.5 = 22500
B : 9000*1 = 9000
C : 6000*0.65 = 3900

Se calculeaza costul exprimat in unitati echivalente :

Cue = 3186000 / 35400 = 90 lei

Se calculeaza costul exprimat in unitati echivalente :

CuA = 1.5*90 = 135 lei

CuB = 1*90 = 90 lei
CuC = 0.65*90 = 58.5 lei
3 . Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte :

a) Procedeul suplimentarii cu coefficient unic presupune repartizarea cheltuielilor indirecte

(cheltuielilor de repartizat) asupra purtatorilor de costuri in functie de o anumita baza de repartizare.
Cheltuielile generale de administratie se repartizeaza asupra purtatorilor de costuri, potrivit unei baze
de repartizare, care poate fi costul sectiei, sume chelutielilor directe, suma salariile directe.

Aplicatie practica :

La societatea X se fabrica produsele A, B si C. In perioada de gestiune exemplificate obtinerea produselor

a generat cheltuieli indirecte de productie (commune de sectie) in suma de 7000 lei.
Se alege ca baza pentru repartizarea lor pe obiecte de calculatie salariile directe ale caror valori sunt : in
cazul produsului A = 1950 lei, in cazul produsului B = 2975 lei, iar in cazul produsului C 2500 lei.

Se cere : repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe purtatori .

Rezolvare :
Marimea bazei de repartizare = 1950 + 2975 + 2500 = 7425

Se calculeaza coeficientul de suplimentare :

Ks = Chieltuieli/ marime baza de repartizare = 7000/7425 = 0.94

Se calculeaza cota de cheltuieli ce revine pe obiectul de calculatie

Cx=bx*Ks

C1=b1*Ks = 0.94*1950 =1833

C2 = b2*Ks = 0.94*2975 = 2796.5
C3 = b3*Ks = 0.94*2500 = 2350.

b) Procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor diferentiati presupune repartizarea cheltuielilor

indirecte cu ajutorul mai multor coeficienti, fiecare coefficient determinandu-se in functie de alt criteriu,
ca de exemplu : cheltuielile cu amortizarea cladirilor se repartizeaza in functie de suprafata acestora
exprimata in m2, cheltuielile cu energia electrica se repartizeaza in functie de consumul exprimat in kw,
cheltuielile cu apa consumata se repartizeaza in functie de consumul specific, exprimat in 3.

Aplicatie practica :

Intr-o intreprindere, pentru stabilirea cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajelor pe sectii,

situatia se prezinta astfel :
Amortizarea cladirii monobloc a intreprinderii in care functioneaza doua sectii ( I si II) este in suma de
2750000 lei, iar suprafata sectiilor respective este urmatoarea :
Sectia I = 35000 m2 ; Sectia II = 17500 m2

Energia electrica consumata in scopuri mortice indicate de contorul unic este de 5000000 KW/h, iar
puterea instalata a motoarelor electrice care actioneaza masinile este urmatoarea :
Sectia I = 30000 KW
Sectia II = 25000 KW
Sectia III = 20000 KW, regimul de lucru al masinilor este acelasi.
Sa se repartizeze pe sectii cheltuielile cu amortizarea si energia electrica consumata .

Rezolvare :

Se calculeaza coeficientul de suplimentare pentru cladirea monobloc :

Ks = Cheltuieli/ (b1+b2) = 2750000/52500 = 52,38

Se calculeaza coeficientul de suplimentare pentru energia electrica consumata :

Ks= Cheltuieli/(b1+b2+b3) = 5000000/75000 = 66,67

Se calculeaza cota de cheltuieli de repartizat pe fiecare sectie :

Cx=bx*Ks

Pentru cladirea monobloc :

CSI = 35000*52.38 = 1833300 lei
CSII = 17500*52.38 = 914900 lei

Pentru energia electrica :

CSI=30000&66,67 =20001000 KW
CSII = 25000*66,67 = 1666750 KW
CSIII = 20000*66,67 = 1333.400 KW

c) Forma cifrelor relative de structura

Aplicatie practica :

La societatea X se fabrica produsele A,B si C. In perioada de gestiune exemplificata, obtinerea produselor

a generat cheltuieli indirecte de productie (commune de sectie) in suma de 7500 lei. Se alege ca baza
pentru repartizarea lor pe obiecte de calcul salariile directe ale caror valori sunt : produsul A = 4500 lei,
produsul B = 3200 lei, iar in cazul produsului C = 2300 lei.
Se cere repartizarea cheltuielilor indirecte pe productie pe purtatori .

Rezolvare :

Se calculeaza ponderea bazei de repartizare corespunzand fiecarui produs fata de totalul bazei :

Total baza = 4500+3200+2300 =10000

PA = 4500/10000 = 0.45
PB = 3200/10000 = 0.32
PC = 2300/10000 = 0.23

Se calculeaza cota de cheltuieli indirecte de productie ce revine fiecarui produs :

Cx =Cheltuieli * ponderea bazei de repartizare

CA = 7500*0.45 = 3375
CB = 7500*0.32 = 2400
CB = 7500*0.23 = 1725

4. Procedee de delimitare pe locuri de cheltuieli si pe purtatori de costuri :

Procedeul ponderarii cantitatilor cu preturile sau cu tarifele :

Aplicatie practica :

Pentru obtinerea a 100 buc din produsul A, se folosesc materii prime si materiale directe, in legatura cu
care se cunosc urmatoarele :

Catitatea lansata in fabricatie - 100 buc

Materii prime folosite in obtinerea produsului

Materia prima Consum specific (kg) Pret unitar per kg

Materia prima 1 0.35 35000
Materia prima 2  0.25 25000
Materia prima 3    0.2 15000
Materia prima 4    0.08 3000

Materiale directe folosite in obtinerea produsului :

Consum
Felul materialului   
specific Pret unitar (lei/kg)
Materialul direct 1    0.1 5000
Materialul direct 2    0.5 8000
Materialul direct 3    0.3 10000

Rezolvare :

Se calculeaza totalul cheltuielior cu consumul de materii prime pentru producerea celor 100 de buc din
produsul A

(100*0.35*35000)+(100*0.25*25000)+(100*0.2*15000)+(100*0.08*3000) = 2174000

Se calculeaza totalul cheltuielilor cu consumul de materiiale directe pentru producerea celor 100 de buc
din produsul A .

(100*0.1*5000)+(100*0.5*8000)+(100*0.3*10000) =750000
Total suma cheltuita cu consumul de materii prime si materiale directe folosite pentru fabricarea celor
100 de bucati din produsul A este = 2174000 + 750000 = 2924000 lei

Modul 2 :
Metoda costurilor directe ( Direct Costing) : Aplicatie practica

Entitatea economica din domeniul industriei tutunului fabrica trei produse, astfel tigari, tobacco
si tigari electronica. La alegerea celor trei produse s-a tinut cont de studii elaborate de departamentul de
marketing (tabel 1) si care au aratat un grad de interes mai ridicat din partea consumatorilor fata de cele
trei produse mentionate anterior:

Tipul de Consumatori din mediul Consumatori din mediul

vin urban rural
Tigari 57.3% 63.45%
Tobacco 31.7% 17.9%
Tigari
electronic
e 40.77% 22.8%

In vederea evidentierii optimizarii profitului in conditii de criza, se regaseste mai jos o situatie initiala
(tabel 2) pe baza careia s au analizat patru cazuri intalnite in practica actuala a multor entitati economice
din domeniul vinificatiei Cele patru cazuri sunt urmatoarele:

1. Se produc cresteri ale costurilor variabile de productie cu 10.0% si a costurilor fixe de

productie cu 5.0%

2. Se produc cresteri ale costurilor variabile totale cu 10.0%

3. Se produc cresteri ale volumului fizic al productiei cu 10.0% ale costurilor variabile de desfacere cu
20% si o scadere a costurilor fixe totale cu 10%

4. Se produce cresterea preturilor de vanzare ale produselor cu 10% cresterea costurilor fixe
totale cu 10% scaderea costurilor variabile de productie cu 5% si scaderea numarului de
produse cu 10%

Se da situatia initiala :
 Tigari Tobacoo Tigari Electronice
Pret/ Pret/ Pret/
Nr Explica Cantita Cost Total Cantita Cost Total Cantita Cost Total
crt tii te unitar lei te unitar lei te unitar lei
(buc) (lei/buc (buc) (lei/buc (buc) (lei/buc
) ) )
345,0 525,0 280,5
1 CA 15,000 23 15,000 35 15,000 18.7
00 00 00
202,5 146,2 187,5
2 CVP 15,000 13.5 15,000 9.75 15,000 12.5
00 50 00
70,50 61,50 98,25
3 CVD 15,000 4.7 15,000 4.1 15,000 6.55
0 0 0
415,0 475,2 455,0
4 CVT - - - - - -
00 00 00
171,0 91,00 55,00
5 CB - - - - - -
00 0 0
6 CFP - - 9,000 - - 5,000 - - 4,900
7 CFA - - 5,000 - - 3,000 - - 4,200
8 CFD - - 2,500 - - 2,500 - - 1100
18,50 14,50 12,25
9 CFT - - - - - -
0 0 0
145,0 95,25 75,50
10 R - - - - - -
00 0 0

CA=cifra de afaceri
CVP=costuri variabile de producție;
CVD=costuri variabile de defacere;
CVT=costuri variabile totale;
CB=contribuție brută;
CFP=costuri fixe de producție;
CFA=costuri fixe de administrație;
CFD=costuri fixe de desfacere;
CFT=costuri fixe totale;
R=rezultat (profit sau pierdere)

Situatie 1 :

1. Se produc cresteri ale costurilor variabile de productie cu 10.0% si a costurilor fixe de

productie cu 5.0%
Tigari Tobacoo Tigari Electronice
Pret/ Pret/ Pret/
Nr Explica Cantita Cost Total Cantita Cost Total Cantita Cost Total
crt tii te unitar lei te unitar lei te unitar lei
(buc) (lei/buc (buc) (lei/buc (buc) (lei/buc
) ) )
345,0 525,0 280,5
1 CA 15,000 23 15,000 35 15,000 18.7
00 00 00
222,7 160,8 206,2
2 CVP 15,000 14.85 15,000 10.73 15,000 13.75
50 75 50
70,50 61,50 98,25
3 CVD 15,000 4.7 15,000 4.1 15,000 6.55
0 0 0
415,0 475,2 455,0
4 CVT - - - - - -
00 00 00
171,0 91,00 55,00
5 CB - - - - - -
00 0 0
6 CFP - - 9,450 - - 5,250 - - 5,145
7 CFA - - 5,000 - - 3,000 - - 4,200
8 CFD - - 2,500 - - 2,500 - - 1100
18,50 14,50 12,25
9 CFT - - - - - -
0 0 0
145,0 95,25 75,50
10 R - - - - - -
00 0 0

Situatie 2 :

Se produc cresteri ale costurilor variabile totale cu 10.0%

Tigari Tobacoo Tigari Electronice

Pret/ Pret/ Pret/
Explica Total Total Total
Nr crt Cantitat Cost Cantitat Cost Cantitat Cost
tii lei lei lei
e (buc) unitar e (buc) unitar e (buc) unitar
(lei/buc) (lei/buc) (lei/buc)
345,00 525,00 280,50
1 CA 15,000 23 15,000 35 15,000 18.7
0 0 0
202,50 146,25 187,50
2 CVP 15,000 13.5 15,000 9.75 15,000 12.5
0 0 0
108,07
3 CVD 15,000 5.17 77,550 15,000 4.51 67,650 15,000 7.205
5
415,00 475,20 455,00
4 CVT - - - - - -
0 0 0
171,00
5 CB - - - - 91,000 - - 55,000
0
 6 CFP - - 9,000 - - 5,000 - - 4,900
7 CFA - - 5,000 - - 3,000 - - 4,200
8 CFD - - 2,500 - - 2,500 - - 1100
9 CFT - - 18,500 - - 14,500 - - 12,250
145,00
10 R - - - - 95,250 - - 75,500
0
Situatie 3 :

3. Se produc cresteri ale volumului fizic al productiei cu 10.0% ale costurilor variabile de desfacere cu
20% si o scadere a costurilor fixe totale cu 10%