Curs nr.

V
ANALIZA COSTURILOR ACTIVITĂŢII ECONOMICE A
FIRMEI

Obiective:
1. Corelarea cunostintelor teoretice privind costurile cu abilitatea de a le aplica ȋn practica firmei;
2. Înţelegerea şi elaborarea de modele pe baza elementelor de cost care vor permite analiza unor
fenomene economice la nivelul firmei;
3. Constientizarea importantei cunoasterii efectelor produse de acţiunea unor factori asupra activitatii
economice a
firmei;
4. Formarea raţionamentului care să permită identificarea cauzelor care determina modificarea
costurilor;
5. Acumularea de cunostinte ṣi abilităţi necesare asigurarii competitivitatii la nivel pieţei forţei de muncă

1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii

Desfăṣurarea activităţii unui agent economic necesită consum de resurse umane, materiale,
financiare.

Dupa natura lor, cheltuielile se grupeaza ȋn:  Dobânzi curente aferente

A. cheltuieli de exploatare; ȋmprumuturilor primite;
B. cheltuieli financiare;  Pierderile din vânzarea valorilor
C. cheltuieli extraordinare. imobiliare ṣi de plasament;
A – Cheltuielile de exploatare cuprind:  Diferenţele de curs valutar;
 Consumurile de materii prime, materiale  Sconturile acordate clienţilor.
auziliare, piese de schimb; C – Cheltuielile extraordinare
 Uzura obiectelor de inventar; sunt
 Costul mărfii vândute formate din acele cheltuieli care nu sunt
 Cheltuieli cu lucrarile ṣi serviciile legate de activitatea normală a
executate de terţi; ȋntreprinderii. In aceasta categorie de
 Cheltuieli cu impozitele si taxele; cheltuieli se reflectă valoarea
 Cheltuieli cu personalul; pierderilor din calamităţi ṣi exproprieri
 Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, de active.
provizioane; Corespunzator acestor categorii de
 Cheltuieli privind activele cedate; cheltuieli, veniturile se grupeaza ȋn 3
categorii:
 Cheltuieli privind amenzile si penalităţile.
B – Cheltuielile financiare includ: A. Venituri din exploatare;
B. Venituri financiare;
C. Venituri extraordinare.
A – Veniturile din exploatare
cuprind:
 Venituri din vânzarea produselor;
 Venituri din lucrări executate, servicii
prestate;
 Venituri din vânzarea de marfă;
 Venituri din producţia stocată;
 Venituri din producţia imobilizată;
 Venituri din cedarea activelor;
 Venituri din donaţii primite;
 Venituri din subvenţii aferente cifrei de
afaceri.
B – Veniturile financiare includ:
 Venituri din dobânzi ȋncasate;
 Venituri din titluri de plasament;
 Venituri din diferenţe favorabile de curs
valutar;
 Venituri din participaţii;
 Venituri din sconturi obţinute.
C – Veniturile extraordinare sunt
venituri rezultate din compensaţiile primite
pentru cheltuieli sau pierderi din calamităţi
sau alte evenimente extraordinare.

Dacă se face o corelaţie ȋntre cheltuieli ṣi venituri, se constată ca sunt cheltuieli care
generează venituri si cheltuieli care nu generează venituri.
Cheltuielile de exploatare se coreleaza direct cu veniturile din exploatare, ȋn timp
ce cheltuielile financiare nu au ca rezultat ȋntotdeauna obţinerea de venituri financiare. Din
contra, unele cheltuieli financiare pot fi corelate cu venituri din exploatare.

Eficienţa cheltuielilor aferente veniturilor ȋntreprinderii se realizează cu ajutorul

indicatorului “rata eficienţei costurilor totale” (Ct ) care poate fi determinată astfel:
Cht
I) c  x1000
t
Vt

In cazul primului model, eficienţa costurilor totale este rezultatul respectării corelatiei
dintre ritmul de creṣtere al veniturilor totale (ca efect al utilizării resurselor umane,
materiale ṣi financiare ale ȋntreprinderii) ṣi ritmul de creṣtere al cheltuielilor totale.
Asupra eficientei costurilor totale acţionează urmatorii 2 factori:
- modificarea structurii veniturilor pe tipuri de activitate
- modificarea ratei costurilor pe tipuri de activitate.

Venituri Structura Cheltuieli Rata eficientei

Natura - mii lei - veniturilor % - mii lei - costurilor
activitatii Prevazut Efectiv Prevazut Efectiv Prevazut Efectiv Prevazut Efectiv
0 1 0 1 0 1 0 1
Exploatare 2800 3150 70 75 2492 2772 890 890
Financiara 800 756 20 18 960 793.8 1200 1050
Extraordinara 400 294 10 7 324 235.2 810 800

Total 4000 4200 100 100 3776 3801 944 905

Cht/1000
I) c 
Vt
t

- ct0 = 905 - 944 = -39 lei la 1000 lei

ct = ct1 venit
 Ch x100
c t1  t1 0 3801  905 lei la 1000 lei venit
V
t1 4200
x100 3776
Ch
ct 0  t0 0   944 lei la 1000 lei venit
V
t0 4000

1) Influenţa modificarii veniturilor totale (factor calitativ)

Ch Cht 0
V 
t0
x1000   899,05  944 44,95 lei la 1000 lei venit
t
V V
t1 t0

2) Influenta modificarii cheltuielilor totale (factor calitativ)

Ch Cht 0
Ch 
t1
x1000   905  899,05 5,95 lei la 1000 lei venit
t
V V
t1 t1

Constatam că la nivelul ȋntreprinderii s-a obţinut o creṣtere a eficienţei

cheltuielilor totale cu 39 lei la 1000 lei venituri. Ca rezultat, situaţia se apreciază
favorabil pentru ca va avea loc o creṣtere a profitului, sursă pentru constituirea
fondurilor necesare realizării de noi investiţii, creṣterii cointeresarii materiale a
salariatilor ṣi a asociaţilor.
Din punct de vedere cauzal (factorial) se constată că:
- creṣterea eficienţei costurilor totale cu 39 lei la 1000 lei venit este efectul respectarii
corelaţiei dintre ritmul de creṣtere al venitului care s-a concretizat ȋn sporirea eficienţei
cu 44,95 lei la 1000 lei venit si a ritmului de creṣtere al cheltuielilor (a cărei influenţă
este negativă, respectiv de 5,95 lei la 1000 lei venit),
Ritmul de creṣtere al veniturilor este mai mare decât ritmul de creṣtere al
cheltuielilor totale (105% > 100,66%), astfel că această creṣtere a cheltuielilor de
la 3.776.000 lei la 3.801.000 lei este justificată din punct de vedere economic.
Din punct de vedere factorial, sporirea eficienţei costurilor totale cu 39 lei la 1000 lei
venit este efectul:

(a) modificarii structurii veniturilor care au o influenţă favorabilă cu 3,8 lei la 1000 lei
venit.
Aceasta ȋnseamnă că a crescut ponderea veniturilor la acea formă de activitate care are o
eficienţă a cheltuielilor mai bună decât media pe ȋntreprindere. In cazul nostru, se observă că a
crescut ponderea veniturilor aferente activităţii de exploatare de la 70% la 75%, activitate a
carei eficienţă a costurilor este mai bună decât eficienţa totală 890 < 944 lei la 1000 lei venit.
Apreciem că structura este favorabilă pentru că:
- activitatea de exploatare are ponderea cea mai mare ṣi corespunde profilului activităţii
ȋntreprinderii
- produsele activităţii de exploatare sunt destinate pieţei, deci există o legatură directă cu
rezultatele obţinute de ȋntreprindere.

(b) influenta modificarii ratei eficienţei costurilor pe tipuri de activitate a determinat

creṣterea eficienţei costurilor totale cu 35,2 lei la 1000 lei venit.
 Şi ȋn acest caz, situaţia se apreciază favorabil deoarece realizarea unei eficienţe a
costurilor pe fiecare activitate ȋn parte este rezultatul respectării corelaţiei dintre ritmul de
creṣtere al veniturilor, faţă de ritmul de creṣtere al cheltuielilor.

2. Analiza eficientei costurilor aferente cifrei de afaceri

Având ȋn vedere deţinerea de către cantitatea vândută (respectiv CA) a ponderii celei
mai mari ȋn cadrul activităţii de exploatare, rezultă faptul că, sporirea eficienţei costurilor
aferente CA este hotărâtoare ȋn asigurarea eficienţei de exploatare ṣi responsabilă asupra
asigurării performanţelor economice ale firmei.
Pentru caracterizarea ṣi analiza eficienţei costurilor aferente CA sau producţia vândută
se utilizează indicatorul cheltuieli la 1000 lei CA exprimat ȋn preţ de vânzare, exclusiv TVA.

qv  c F
2) C1000 = Cv1000 + Cf1000 =  v 1000 + 1000
qv  p qv xp

unde: qv = volumul fizic al productiei vândute

p = pretul mediu de vinzare pe produs
c = costul mediu pe unitatea de produs
cv = costul variabil pe unitatea de produs
F = suma cheltuielilor conventional constante (fixe) aferente qv
gi = structura productiei vindute exprimata pret de vinzare
ci = cheltuielile la 1000 lei pe produs.

Tabel date:
Indicatori Prevazut Efectiv
n

Total costuri aferente CA ( qv xc ) din care: 720.000 731.400

i1
n

- variabile qv xcv

i1
540.000 533.600
- fixe (F) 180.000 197.800
n

CA exprimată ȋn preţ vânzare qv xp 900.000 920.000

i1
CA efectiva exprimată ȋn:
n - 726.180
q xc
- costuri prevăzute  v1 0
i1
n -
q xc
- costuri variabile prevăzute  v1 v0 544.180

i1
CA efectivă exprimată ȋn preţ de vânzare prevăzut
n - 910.000
 q xp
 v1 0
i1

Cv1000 = Cv11000 - Cv01000 = 580 - 600 = -20 lei la 1000 lei CA

q q xc
1) s   v1  cv0 1000   v0 v0 x1000  544.180 - 600 = 598 - 600 = -2
q q xp
 v1  p0  v0 0 910000
lei la 1000 lei CA
q q xc
2) p   v1  cv0 1000   v1 v0 x1000  544.180  598 = -6,5 lei la 1000 lei
q q xp
 v1  p1  v1 0 920000
CA
q c q xc
3) c v   v1 v1 1000   v1 v0 x1000  533.600  591,5 = 580 - 591,5 =
q q xp
 v1  p1  v1 1 920000
-11,5 lei la 1000 lei CA

Cf1000 = Cf11000 - Cf01000 = 215 - 200 = +15 lei la 1000 lei CA

F F
0 0 180.000 180.000
q  1000  x1000  x1000  x1000 = 580
1) qv1 xp0 qv0 xp0 910.000 900.000
- 591,5 = -7,5 lei la 1000 lei CA

F0 F0 180.000 180.000
p   1000  x1000  x1000
2) qv1 xp1 qv1 xp0 x1000  920.000 910.000 =
+2,15 lei la 1000 lei CA

F1 F0 197.800 180.000
F  1000  x1000  x1000
3) qv1 xp1 qv1 xp1 x1000  920.000 920.000 =
+19,35 lei la 1000 lei CA

Constatam ca influenta nefavorabila a costului pe produs de 5,67 lei la 1000 lei CA

este rezultatul urmatoarelor cauze:

1. reducerea costului variabil pe unitatea de produs care a influentat favorabil cu

11,5 lei la 1000 lei CA;
2. cresterea sumei cheltuielilor fixe aferente CA care a influentat nefavorabil cu
19,35 lei la 1000 lei CA.
 In ceea ce priveste influenta favorabila a costului variabil pe produs de 11,5 lei la 1000
lei CA, situatia se apreciaza favorabil, in conditiile in care reducerea costurilor cu materiale,
combustibili, energie si a cheltuielilor salariale, nu au afectat calitatea produselor finite
vindute.
In cazul in care aceasta scadere a costurilor s-a facut in detrimentul calitatii (desi
influenta este favorabila in sensul reducerii), situatia se apreciaza negativ, pentru ca aceste
produse cu calitate necorespunzatoare nu au asigurat incasarea si deci, nu sunt premise pentru
ca eficienta costurilor sa se finalizeze in profit.
In ceea ce priveste influenta cheltuielilor fixe aferente CA care nu au determinat o
influenta nefavorabila (+19,35 lei) situatia se apreciaza in functie de cauzele care au
determinat aceste depasiri.
In cazul in care depasirea cheltuielilor fixe este rezultatul unor investitii noi privind
modernizarea procesului de productie, situatia este justificata economic (efectuarea unor
asemenea investitii creeaza premise pentru scaderea consumurilor specifice la materiile prime,
materiale, combustibili, energie si asigura respectarea corelatiei dintre cresterea productivitatii
muncii ci cresterea salariului mediu anual).
In cazul in care sporirea cheltuielilor fixe este rezultatul unor penalitati, amenzi,
nerespectarea corelatiei cheltuielilor salariale, depasirea cheltuielilor de administratie, situatia
se apreciaza nefavorabil din punct de vedere economic.
In concluzie, daca admitem ca depasirea cheltuielilor fixe aferente CA este rezultatul
unor investitii noi, situatia se apreciaza favorabil, intrucit eforturile suplimentare pe linia
costului pe produs au avut ca scop imbunatatirea calitatii productiei vindute si deci cresterea
competitivitatii acesteia pe piata.
Acest lucru este confirmat si de faptul ca pretul influenteaza favorabil (ca efect al
imbunatatirii calitatii) depaseste influenta negativa a costului pe produs.

3.Analiza eficienţei cheltuielilor cu salariile

Eficienţa cheltuielilor cu salariile poate fi analizată cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu

salariile ce revin la 1000 lei CA, valoare adăugată.
În toate cazurile pot fi utilizate în analiză atât modele de corelaţie cât şi modele
multiplicative.
Cs Fs
1000  1000
CA
Cs Ns Fs
1000   1000
CA Ns

Primul model este un model de corelaţie, creşterea eficienţei cheltuielilor cu salariile fiind
efectul respectării corelaţiei dintre ritmul de creştere a CA şi ritmul de creştere al fondului
de salarii ca efort.
În cazul celui de al doilea model multiplicativ, sporirea eficienţei cheltuielilor cu
salariile este dată de modificarea productivităţii muncii şi modificarea salariului mediu
anual ca formă de cointeresare materială.
Cs1 Cs0
1000  1000
I I
Fs CA

În orice societate comercială, în legătură cu salariile pot apărea o mulţime de aspecte care
trebuie soluţionate corespunzător pentru a determina reducerea pierderilor cauzate de
conflictele de muncă (grevă).
Într-un asemenea context poate fi înscrisă şi problema negocierii salariilor, de aceea este
necesar stabilirea unei limite maxime de creşteri salariale de către patronat.
Exemplu:
1) CA exprimată în preţ de vânzare 8.000 mld lei
2) Costul CA 6.400 mld lei
3) Cheltuieli cu personalul aferente CA 1.800 mld lei
4) Cheltuieli materiale 4.600 mld lei
5) Rezultatul exploatării 1.600 mld lei
6) KPR 5.000 mld lei
7) Profit net 750 mld lei

În condiţiile majorării salariilor aceste creşteri salariale pot fi acoperite doar din rezultatul
exploatării. Rezolvarea unei asemenea situaţii necesită din partea managerilor negocierea
preţului de vânzare astfel încât să se menţină profitul iniţial.
În această ipoteză, limita maximă de majorare a salariului o constituie rezultatul exploatării
ceea ce în procente reprezintă 88,9%.
Re z.exp l 1.600
100  100  88.9%
FondSalarii 1.800
Dacă salariile în urma negocierilor şi a conflictului de muncă se majorează cu 20%, rezultatul
exploatării trebuie să se majoreze cu 360 mld lei.(1.800 x 20% = 360 mld lei).
Pentru a se menţine acelaşi rezultat al exploatării CA(indicator pe baza căruia se determină
rezultatul exploatării) trebuie să crească cu un procent „x” determinat de cota de majorare a
salariilor şi de ponderea acestora în CA.

CA trebuie să crească cu 4,5%.

Fs 1.800
 20%   20%  4,5%
CA 8.000

Sporirea CA cu 4,5% reprezintă exact echivalentul majorării salariilor

8.000  4,5
(  360 mld lei). În aceste condiţii nu se modifică profitul net, indicator ce
100
interesează pe proprietarul KPR.
Respectarea corelaţiilor cu salariile se reflectă în creşterea eficienţei cheltuielilor
cu salariile şi respectiv în reducerea costului pe produs.
Indicator Prevăzut Realizat Procent(%)

Salariul mediu anual Sa 96.000 103.680 108

Productivitatea medie anuală Wa 800.000 960.000 120
Ponderea cheltuielilor cu salariile
48% 52%
în costul producţiei gcs
Cs Fs
1000  1000
CA

Fs  Ns  Sa

Ca  Ns Wa
I   I sa
Wa Sa
120% > 108%
Respectarea acestei corelaţii se reflectă în cheltuielile cu salariile la 1000 lei CA.
Cs Fs
0  0 1000
1000 CA0

Cs
0
1000
 Sa 0 1000  120lei
Wa0

Cs Sa1
1 1000 
1000  108lei
Wa1
Cs  Cs1  Cs0 12lei la 1000 lei CA
1000 1000 1000


1.Influenţa modificării Wa
 

Sa0
Wa :
Sa
0 1000  1000 20 lei la 1000 lei CA
 
Wa1 Wa0

2.Influenţa modificării Sa
 
 Sa 103.680 96.000
1000  +8 lei la 1000
Sa
 Sa : 1 1000  0 1000  1000 
Wa1

Wa1

960.000 960.000
lei CA

Rezultă că reducerea cheltuielilor cu salariile cu 12 lei la 1000 lei CA este


rezultatul respectării corelaţiei dintre ritmul de creştere al Wa care a influenţat favorabil cu 20
lei la 1000 lei CA şi ritmul de creştere al salariului mediu anual (influenţat nefavorabil) cu 8
lei la 1000 lei CA.
Respectarea corelaţiei cheltuielilor cu salariile are ca efect final reducerea costului pe produs
având în vedere ponderea cheltuielilor cu salariile în costul producţiei. Acest lucru se
determină folosind următoarea relaţie:
I 
 Sa  108 
 100 100  g cs1  100 100 52%  -5,2
I  120 
 Wa 
Respectarea corelaţiei cheltuielilor cu salariile a avut ca efect final reducerea costului pe
produs cu 5,2 %.