Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Generalitati (definitie,importanta)
Bilantul contabil este considerat documentul ce descrie pozitia unei inteprinderi la un
moment dat,indicand si marimea rezultatului .Apare insa necesara prezenta unui alt instrument
de modelare contabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si sa permita
desprinderea unor concluzii legate de performantele activitatii inteprinderii.Acest instrument
este cea de-a doua componena a situatiilor financiare si anume contul de profit si pierdere.
Aparitia contului de profit si pierdere ca document ce explica variatia patrimoniului ,este
atestata in a doua jumatate a secolului al XIV-lea si a definit elementele care masoara
performanta intreprinderii:
- veniturile
- cheltuielile
In aceasta optica,inteprinderea devine un centru de calcul economic,calculul avand la
baza:
- valorile produse si vandute pe piata clientilor,denumite generic VENITURI;
- valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri, care sunt constituite in costuri angajate pe
alte piete, denumite CHELTUIELI.
Din comparara celor doua marimi valorice se obtine un rezultat.
Organismul international de normalizare contabila (IASC) , considera contul de rezultate ca
un component al ansamblului de situatii financiare destinate procesului de informare
financiara.
Acesta poate fi o marime valorica pozitiva,denumita profit, atunci cand veniturile sunt mai
mari decat cheltuielile,sau o marime valorica negativa, denumita pierdere, atunci cand
veniturile sunt mai mici decat cheltuielile.
In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a
cheltuielilor si veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora,celalalt pleaca
1
de la functiile sau activitatile unei interprinderi (deci de la destinatia veniturilor si
cheltuielilor).
Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si
cheltuielile perioadei de gestiune.
2
2.Abordari privind contul de profit si pierdere
Eforturi Efecte
Intrare Iesire Intrare Iesire
natura
(consumatori
finali)
muna populatia
alte
capitalul
intreprinderi
(consuamtori
intermediari)
atragere de transformare obtinere vanzare
resure (consum) productie produse
economice
CHELTUIELI VENITURI
Din schema de mai sus se observa cum valorile produse si vandute pe piata clientilor
genereaza venituri ,in timp ce valorile utilizate pentru obtinerea acestor venituri ,care
remunereaza in fapt factorii de productie,genereaza cheltuieli.
3
Cel care explica mecanismul formarii rezultatului este Contul de profit si pierdere, este
utilizat ca o masura de apreciere a performantelor.
Din cele aratate mai sus rezulta ca performanta intreprinderii poate fi determinata pe baza
relatiei:
(+/-) Rezultat=Venituri-Cheltuieli
In determinarea rezultatului,este esentiala identificarea momentului cand o activitate
desfasurata de intreprindere ocazioneaza o cheltuiala sau genereaza un venit.
In mod frecvent, profitul este confundat cu trezoraria intreprinderii, deoarece exista tendinta
de a atribui oricarei plati semnificatia de cheltuiala si respectiv oricarei incasari, semnificatia
de venit.
Venitul trebuie recunoscut de regula in momentul angajarii unei creante,iar cheltuiala,in
momentul angajarii unei datorii.
Aceste aspecte definesc ceea ce,in limbajul contabil modern,poarta numele de contabilitate
de angajamente.Se poate intampla ca o intreprindere sa obtina profit,insa doar o mica parte din
acesta sa se regaseasca in trezoreria intreprinderii.
O intelegere corecta a conceptelor de cheltuiala si de evit trebuia sa tina seama de premisa
contabilitatii de angajamente,pe de o parte,si de interesul proprietarilor intreprinderii,pe de alta
parte.
Prin urmare,orice crestere a capitalurilor propii care nu este rezulattul contributiei
proprietarilor si care antreneaza o crestere a avantajelor economice viitoare constituie un
venit. Orice diminuare a avantajelor economice viitoare constituie o cheltuiala.
4
CprN-1=capitalurile propii ale exercitiului N-1;
Ip =investitiile preprietarilor (de ex: aporturi ale proprietarilor)
Dp =distribuiri in favoarea proprietarilor(de ex:distribuiri de dividente).
A. Logica determinarii rezultatului pe baza contului de profit si
pierdere(abordarea financiara)
Cont de profit si pierdere
mii lei
CHELTUIELI SUME VENITURI SUME
cu salariile 25.000 din vanzari de stocuri 60.000
cu dobanzile 5.000
din productie de stocuri 40.000
cu consumurile si
vanzarile de stocuri 15.000 din dividente 10.000
cu serviciile prestate
de terti. 8.000
5
Datorii - +25.000 25.000
salariale
Dobanzi - +5.000 5.000
de plata
TOTAL 155.000 125.000 280.000 TOTAL 155.000 125.000 280.000
(ii) Abordarile din a doua grupa sunt centrate pe finalitatea contului de profit si
pierdere de a raspunde nevoilor de analiza si de interpretare aperformantelor
financiare ale intreprinderii.
Aceasta grupa de abordari orienteaza informatia contabila furnizata de contul de profit si
pierdere fie catre o analiza a performantei ca efect al realizarii politicilor financiare si
economice ale intreprinderii,fie catre o analiza a eficientii realizarii functiilor acestuia
In cadrul grupei intalnim cele patru scheme prevazute in articolele23,24,25 ale Directivei
a IV-a.
6
1. Marimea reala a cifrei de afaceri.
2. Variati stocurilor de produse finite si lucrari in curs de executie.
3. Lucrari efectuate de intreprindere ,pentru sine ,si inregistrate in activ.
4. Alte venituri de exploatare.
5. a)Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile.
b) Alte cheltuieli externe.
6. Cheltuieli de personal.
a)Salarii si alte drepturi de personal
b)C heltuieli sociale
7. a) Corectarile de valoare1 privind cheltuielile de constituire, imobilizarile corporale
si necorporale.
b) Corectarile de valoare privind elementele activului circulant, in masura in care
ele depasesc corectarile normale de valoare in cadrul intreprinderii.
8. Alte cheltuieli de exploatare.
9. Venituri ce provin din participatii, cu mentionarea separata a celor ce provin de la
intreprinderile legate.
10. Venituri care provin din alte valori mobiliare si din alte creante ale activului imobilizat.
Alte dobanzi si venituri asimilate
11. Corectarile de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare apartinand
12. activului circulant.
Dobanzi si cheltuieli asimilate cu mentionarea separata a celor ce vizeaza intreprinderile
13. legate.
Impozitul asupra rezultatului care provine din activitatile ordinare.
14. Rezultatul care provine din activitatile ordinare dupa impozitare.
15. Venituri extraordinare.
16. Cheltuieli extraordinare.
17. Rezultate extraordinare.
18. Impozitul asupra rezultatelor extraordinare.
19. Alte impozite care nu figureaza in posturile anterioare.
20. Rezultatul exercitiului
21
7
4.a)Corectarile de valoare privind
cheltuielile de
constituire,imobilizarile corporale si
necorporale
b)Corectarile de valaore privind
elementele activului circulant
5.Alte cheltuieli de exploatare 4.Alte venituri din axploatare
6.Corectari de valoare privind 5.Venituri care provin din
imobilizarile financiare si valorile participatii
mobiliare apartinand activului 6.Venituri care provin din alte
circulant valori mobiliare si din creante ale
7.Dobanzi si cheltuieli asimilate activului imobilizat
8.impozitul asupra rezultatului acre
provine din activitati ordinare
9.Rezultatul 2 care provine din 8.Rezultatul care provine din
activitati ordinare,dupa impozitare activitati ordinare,dupa impozitare
10.Cheltieli exceptionale 9.Venituri exceptionale
11.Impozitul asupra rezultatului
exceptional
12.Alte impozite care nu figureaza la
posturile anterioare
13.Rezultatul exercitiului 10.Rezultatul exercitiului
8
1. Marimea reala a cifrei de afaceri.
2. Costul productiei si prestatiilor furnizate,pentru realizarea cifrei de afaceri(inclusiv
corectarile de valoare
3. Rezultatul brut care provine din cifra de afaceri.
4. Costurile de distributie(inclusiv corectarile de valoare)
5. Cheltuielile generate administrative(incluziv corectarile de valoare).
6. Alte venituri din exploatare
7. Venituri care provin din participatii
8. Venituri care provin din alte valori mobiliare si din creante ale activului imobilizat.
9. Alte dobanzi si venituri asimilate
10. Corectarile de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare apartinand
activului circulant.
11. Dobanzi si cheltuieli asimilate
12. Impozitul asupra rezultatului care provine din activitatile ordinare.
13. Rezultatul care provine din activitatile ordinare dupa impozitare.
14. Venituri exceprtionale.
15. Cheltuieli exceptionale.
16. Rezultate exceptional.
17. Impozitul asupra rezultatului exceptional.
18. Alte impozite care nu figureaza in posturile anterioare.
19. Rezultatul exercitiului
A.Cheltuieli B.Venituri
1.Costurile productiei si serviciilor 1.Marimea neta a cifrei de afaceri
furnizate,pentru realizarea cifrei de 2.Alte venituri din exploatare
afaceri(inclusiv corectarile de valoare) 3.Venituri care provin din participatii
2.Costurile de distributie(inclusiv 4. Venituri care provin din alte valori
corectarile de valoare) mobiliare si din creante ale activului
3.Cheltuieli generale administrative imobilizat
(inclusiv corectarile de valoare)
4.Corectarile de valoare privind
imobilizarile financiare si valorile mobiliare
apartinand activului circlant
5.Dobanzi si cheltuilei asimilate 5.Alte dobanzi si venituri asimilate
6.Impozitul asupra rezultatului care provine
din activitati ordinare,dupa impozitare
7. Rezultatul care provine din activitatile
ordinare dupa impozitare 6.Rezultatul care provine din activitati
8.Cheltuieli exceptionale ordinare,dupa impozitare
9.Impozitul asupra rezultatului exceptional 7.Venituri exceptionale
10.Alte impozite
11.Rezultatul exercitiului
8.Rezultatul exercitiului
9
(iii) A treia categorie de aboradri isi are originea in lumea anglo-saxona insa
se circumscrie si cele promovate de organismul de normalizare contabila(I.A.S.B).
Fiind o situatie financiara destinata cu predilectie utilizarii externe si mai putin pentru
gestiunea externa a intreprinderii,contul de profit si pierdere presupune o prezentare mai
condensata in sistemele contabile anglo-saxone decat in cele ale Europei continentale.Este
preferata forma lista,iar cheltuielile de exploatare sunt analizate dupa functia lor.Activitatile
generatoare de cheltuieli si venituri sunt clasificate in ordinare si extraordinare.
Contul de profit si pierdere simplu nu pune in evidenta decat un singur rezultat,fara sa
distinga partea din rezultat ce revine activitatii de exploatare de cea aferenta elementelor in
afara exploatarii.
Contul de profit si pierdere evoluat distinge rezultatul generat de activitatea ordinara de
elementele extraordinare.
10
Cyert si March se intreba:”...de ce in contabilitate consideram salariile cheltuilei,si dividetele
profituri...si nu invers?De fapt care este rolul intreprinderii:acela de a maximiza profitul sau
salariile?”
Rezultatul exprima o variatie a patrimoniului(imbogatire sau saracie),astfel devine un
indicator de performanta.Exista cateva acceptiuni la care literatura de specialitate face referiri
asupra performantei:
Performanta inseamna succes .Performanta nu exista prin ea insasi,fiind
dependenta de modul de reprezentare a reusitei de catre diferitele categorii de
utilizatori ai informatiei contabile.
Performanta este rezultatul actiunii .Opusa celei precedente ,aceasta acceptiune
nu retine judecata de valoare a utilizatorilor externi.Masurarea performantelor este
inteleasa ca “evaluarea expost a rezultatelor obtinute’.
Performanta este actiune In acest sens,performanta este un proces,si nu un rezultat
care apare la un moment dat.Aceasta atitudine este tradusa in practica si prin
comportamentul analistilor financiari care evalueaza titlurile prin multipli ai profitulu
net constatat,dar si aticipat.
Raportandu-se la aceste acceptiuni,putem intelege ca performanta e definita de
utilazatorii de informatie contabila in raport cu propriile lor obiective.Si pentru ca interesul
acestora in intreprindere este in primul rand unul financiar,rezultat masurat si explicat de
contul de profit si pierdere este masura performantei financiare.
11