TESTE GRILĂ

1. Prin formula contabilă de mai jos se înregistrează:

933 = 921 100.000 lei
a. decontarea cheltuielilor directe din contabilitatea financiară;
b. diferenţa dintre costul prestabilit şi costul efectiv al producţiei exerciţiului;
c. costul efectiv al producţiei obţinute;
d. producţia în curs de execuţie evaluată la cost de producţie;
e. decontarea la cost standard a produselor finite obţinute.

2. Se dau următoarele date:

produsul cost standard cost efectiv diferenţe
M 95.000 94.000 1.000
N 85.000 83.000 2.000
Înregistrarea în contabilitate a diferenţelor de preţ favorabile dintre costul efectiv şi cel standard se va
face prin înregistrarea contabilă:
a. 903 = 902 3.000 lei
produsul M 2.000 lei
produsul N 1.000 lei
b. 903 = 902 3.000 lei
produsul M 2.000 lei
produsul N 1.000 lei
c. 901 = 903 3.000 lei
produsul M 2.000 lei
produsul N 1.000 lei
d. 901 = 903 3.000 lei
produsul M 2.000 lei
produsul N 1.000 lei
e. 902 903 3.000 lei
produsul M 2.000 lei
produsul N 1.000 lei

3. În cazul metodei direct -costing sau metoda costurilor variabile, noţiunea de direct trebuie
legată de:
a. imputarea asupra produselor numai a costurilor variabile, fie ele directe sau indirecte;
b. imputarea asupra produselor numai a costurilor directe;
c. imputarea asupra produselor atât a costurilor directe, cât şi indirecte indiferent dacă acestea sunt fixe
sau variabile;
d. modul de grupare a cheltuielilor în directe şi indirecte;
e. participarea directă a mai multor secţii de fabricaţie la realizarea produselor.

4. Factorul de acoperire semnifică:

a. punctul în care unitatea nu obţine nici profit nici pierdere;
b. procentul din volumul vânzărilor necesar pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi obţinerea unui
profit;
c. scăderea absolută a vânzărilor totale pentru ca întreprinderea să ajungă la nivelul punctului de
echilibru;
d. scăderea relativă a vânzărilor totale pentru ca întreprinderea să ajungă la nivelul punctului de
echilibru;
e. poziţia întreprinderii faţă de punctul de echilibru.

5. Prin formula contabilă de mai jos se înregistrează:

931 = 902 300.000 lei
a. decontarea cheltuielilor directe din contabilitatea financiară;

104
b. producţia în curs de execuţie evaluată la cost de producţie;
c. înregistrarea producţiei obţinute la cost efectiv;
d. diferenţa dintre costul prestabilit şi costul efectiv al producţiei exerciţiului;
e. înregistrarea producţiei obţinute la cost standard.

6. Indicele (coeficientul ) de siguranţă dinamic semnifică:

a. procentul din volumul vânzărilor necesar pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi obţinerea unui
profit;
b. scăderea absolută a vânzărilor totale pentru ca întreprinderea să ajungă la nivelul punctului de
echilibru;
c. raportul dintre costurile fixe totale şi marja costurilor variabile;
d. punctul în care unitatea nu obţine nici profit nici pierdere;
e. scăderea relativă a vânzărilor totale pentru ca întreprinderea să ajungă la nivelul punctului de
echilibru.

7. Pragul de rentabilitate semnifică:

a. diferenţa dintre preţul de vânzare unitar şi costul variabil unitar;
b. procentajul variaţiei rezultatului obţinut pentru o variaţie procentuală a cifrei de afaceri;
c. punctul în care unitatea nu obţine nici profit nici pierdere;
d. scăderea relativă a vânzărilor totale pentru ca întreprinderea să ajungă la nivelul punctului de
echilibru;
e. procentul din volumul vânzărilor necesar pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi obţinerea unui
profit;

8. Intervalul de siguranţă semnifică:

a. procentul din volumul vânzărilor necesar pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi obţinerea unui
profit;
b. scăderea absolută a vânzărilor totale pentru ca întreprinderea să ajungă la nivelul punctului de
echilibru;
c. raportul dintre costurile fixe totale şi marja costurilor variabile;
d. scăderea relativă a vânzărilor totale pentru ca întreprinderea să ajungă la nivelul punctului de
echilibru;
e. diferenţa dintre preţul de vânzare unitar şi costul variabil unitar;

9. Prin formula contabilă de mai jos se înregistrează:

902 = 921 250.000 lei
a. înregistrarea producţiei obţinute la cost standard;
b. înregistrarea producţiei obţinute la cost efectiv;
c. diferenţa dintre costul prestabilit şi costul efectiv al producţiei exerciţiului;
d. producţia în curs de execuţie evaluată la cost de producţie;
e. decontarea cheltuielilor directe din contabilitatea financiară.

10. Organizarea bugetării activităţilor nu trebuie să aibe în vedere:

a. organizarea postcalculaţiei costurilor;
b. definirea obiectivelor urmărite prin activitatea de bugetare;
c. să precizeze felul bugetelor rigid sau flexibil;
d. să stabilească ierehia elaborării bugetelor;
e. să precizeze zonele de responsabilitate şi pe funcţiuni ale întreprinderii pentru care se elaborează
bugetele.

11. Pe baza următoarelor elemente: timp unitar standard 2 ore; timp unitar efectiv 1,5 ore; tarif
unitar standard 80 lei/oră; tarif unitar efectiv 100 lei/oră; producţia programată 100 bucăţi; producţia
efectivă 90 bucăţi. Abaterea cheltuililor efective faţă de cele standard ca urmare a influenţei factorului
timp este de:
a. + 2.500 lei;

105
b. - 2.500 lei;
c. + 3.600 lei;
d. - 3.600 lei;
e. - 3.100 lei.
12. Pentru realizarea produsului X, consumul standard de materie primă pe unitatea de produs
este de 0,5 kg/buc, consumul efectiv 0,55 kg/buc, preţul unitar standard al materieie prime este de 25
lei/kg, iar cel efectiv de 20 lei/kg. Dacă producţia programată este egală cu cea efectivă, respectiv 200
bucăţi, abaterea totală a cheltuielilor cu materialele de la cele programate este de:
a. - 300 lei;
b. + 300 lei;
c. -330 lei;
d. + 330lei;
e. + 3.000 lei.

13. Metoda T.H.M. prezintă o serie de dezavantaje printre care amintim:

a. este deosebit de laborioasă în cazul produselor de îmbinare mecanică a unor piese şi subansamble
numeroase;
b. asigură folosirea integrală a timpului de lucru;
c. asigură folosirea mai bună a forţei de muncă;
d. mobilizează personalul tehnic în folosirea raţională a maşinilor şi utilajelor;
e. crează condiţii pentru determinarea rentabilităţii maşinilor şi centrelor de producţie, ceea ce permite
o lansare juducioasă a producţiei.

14. Metoda T.H.M. prezintă o serie de avantaje printre care amintim:

a. este deosebit de laborioasă în cazul produselor de îmbinare mecanică a unor piese şi subansamble
numeroase;
b. asigură stabilirea abaterilor de la costurile planificate cu ajutorul T.H.M.-ului care constituie etalon
de comparaţie a costurilor;
c. are caracter de aplicabilitate limitat;
d. acordă importanţă costului prelucrării produselor, lasând în plan secund costul cu materiile prime şi
materialele directe care are pondere importantă în unele ramuri;
e. include în costul orei de funcţionare a utilajelor cheltuielile de desfacere, chiar dacă acestea sunt
influenţate de alţi factori decât timpul de prelucrare a produsului pe maşini.

15. Folosirea metodei costurilor standard prezintă următoarele dezavantaje:

a. asigură controlul costurilor de producţie prin evidenţierea operativă şi complexă a abaterilor în
scopul fundamentării deciziilor;
b. asigură cunoaşterea anticipată a costurilor de producţie;
c. permite stabilirea răspunderii pentru abateri până la execuţia produselor;
d. presupune o calculaţie rigidă a costurilor;
e. permite amplasarea controlului costurilor în sarcina responsabililor cu conducerea proceselor
economice.

16. Costul marginal reprezintă:

a. variaţia costului total antrenată de variaţia producţiei;
b. costul care nu depinde de variaţia volumului producţiei;
c. costul pentru realizarea unui produs unicat;
d. costul pentru care unitatea realizează producţia maximă;
e. costul constituit din cheltuieli pentru care consumul valoric de resurse se modifică într-o anumită
proporţie şi în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic al producţiei;

17. O societate vinde 100 produse A la preţul de 1.000 lei/buc. Costul variabil unitar al
produsului este de 700 lei/ buc, iar cheltuielile fixe totale sunt de 1.200 lei. Unitatea atinge pragul de
rentabilitate dacă vinde:
a. 3 bucăţi;

106
b. 4 bucăţi;
c. 5 bucăţi;
d. 8 bucăţi;
e. 15 bucăţi;
18. Punctul de echilibru exprimă:
a. acel volum de activitate în care veniturile obţinute din vânzarea producţiei şi costurile totale sunt în
echilibru, degajând un rezultat nul;
b. reprezintă partea din cifra de afaceri care asigură obţinerea unui rezultat favorabil unităţii;
c. volumul de activitate pentru care cheltuielile fixe sunt mai mari decât cele variabile;
d. volumul de activitate pentru care cifra de afaceri este egală cu costul variabil total;
e. volumul de activitate pentru care cheltuielile fixe sunt mai mici decât cele variabile;

19. Pentru realizarea produsului A reţeta de fabricaţie presupune un consum specific unitar de
0,8 kg/buc, la un preţ standard de 1.000 lei/kg. Producţia standard prevăzută a se realiza este de 10
bucăţi. Efectiv se vor realiza 8 bucăţi de produs, cu un consum specific unitar de 0,85 kg/buc, preţul
efectiv al materiei prime fiind de 980 lei/kg. Stabiliţi abaterea totală a cheltuielilor cu materiile prime
efective faţă de cele standard şi alegeţi varianta corectă:
a. +1.336 lei;
b. - 1.336 lei;
c. + 1.360 lei;
d. - 1.360 lei;
e. + 1.600 lei.

20. Pentru realizarea produsului A reţeta de fabricaţie presupune un consum specific unitar de
1,6 kg/buc, la un preţ standard de 100 lei/kg. Producţia standard prevăzută a se realiza este de 16
bucăţi. Efectiv se vor realiza 18 bucăţi de produs, cu un consum specific unitar de 1,5 kg/buc, preţul
efectiv al materieie prime fiind de 105 lei/kg. Stabiliţi abaterea totală a cheltuielilor cu materiile prime
efective faţă de cele standard şi alegeţi varianta corectă:
a. + 335 lei;
b. - 275lei;
c. + 275 lei;
d. - 135 lei;
e. + 250 lei.

21. Care din următorii indicatori nu sunt specifici metodei Direct-Costing:

a. costul subactivităţii;
b. pragul de rentabilitate;
c. intervalul de siguranţă;
d. indicele (coeficientul) de siguranţă dinamic;
e. indicele de prelevare.

22. La o societate cu activitate productivă cheltuielile variabile unitare sunt de 10 lei/bucată,

preţul unitar de vânzare de 18 lei/bucată, iar cheltuielile fixe totale de 12.000 lei. Ce cantitate trebuie
să producă şi să vândă societatea pentru a-şi asigura un profit de 3.000 lei.
a. 1.500 bucăţi;
b. 1.800 bucăţi;
c. 1.750 bucăţi;
d. 1.875 bucăţi;
e. 1.870 bucăţi;

23. O societate cu activitate productivă realizează 700 bucăţi din produsul „M”. Cheltuielile
variabile unitare sunt de 20 lei/bucată, preţul de vânzare unitar 180 lei/bucată, iar cheltuielile fixe
totale sunt în sumă de 8.000 lei. Care este volumul fizic şi valoric al producţiei care asigură acestei
societăţi acoperirea cheltuielilor?
a. 50 bucăţi; 9.600 lei;

107
 b. 50 bucăţi; 8.000 lei;
c. 55 bucăţi; 9.000 lei;
d. 60 bucăţi; 9.000 lei;
e. 50 bucăţi; 9.000 lei;
24. Costul subactivităţii apare deoarece:
a. costul de producţie se determină în raport de capacitatea programată;
b. unitatea este obligată să suporte costul echipamentelor prevăzute pentru un nivel de activitate care
este insuficient în raport cu gradul de dotare a capacităţii de producţie;
c. costul de producţie cuprinde o serie de cheltuieli neimputabile;
d. costul de producţie se determină în funcţie de un buget universal;
e. costul de producţie nu cuprinde toate cheltuielile generate de desfăşurarea normală a activităţii.

25. O societare realizează 200 bucăţi de produs cu un cost variabil unitar de 10 lei/bucată,
preţ de vânzare unitar de 25 lei/bucată. Cheltuielile fixe totale sunt de 2.250 lei. Care este procentul
din cifra de afaceri care asigură acoperirea costurilor şi obţinerea unui profit?
a. 40%;
b. 55%;
c. 60%;
d. 50%;
e. 80%.

26. O societate dispune de următoarele date: consum specific standard 0,30 kg/buc, consum
specific efectiv 0,32 kg/buc; preţul unitar standard al materiei prime este de 100 lei/kg, iar cel efectiv
de 95 lei/kg. Standard a fost prevăzută o producţie de 1.000 bucăţi, efectiv însă s-au realizat 980
bucăţi. Abaterea totală a cheltuielilor cu materialele este de:
a. - 208 lei;
b. +208 lei;
c. -300 lei;
d. +300 lei;
e. -280 lei.

27. O societate dispune de următoarele date: timp prelucrare unitar standard 0,20 ore/buc, timp
prelucrare unitar efectiv 0,25 ore/buc; tarif unitar standard este de 80 lei/oră, iar cel efectiv de
86lei/oră. Standard a fost prevăzută o producţie de 1.000 bucăţi, efectiv însă s-au realizat 1.002 bucăţi.
Abaterea totală a cheltuielilor cu manopera este de:
a. - 5.543 lei;
b. +5.543 lei;
c. -5.500 lei;
d. +5.468 lei;
e. -5.468 lei.

28. Se cunosc următoarele date: cifra de afaceri 42.000 lei; cost complet 30.000 lei; cost
variabil 18.000 lei. Cât reprezintă pragul de rentabilitate:
a. 12.000 lei;
b. 24.000 lei;
c. 21.200 lei;
d. 12.200 lei;
e. 21.000 lei.

29. Activitatea reală la o societate cu activitate productivă este de 12.000 ore de activitate, iar
activitatea normală este de 12.500 ore de activitate. Cheltuielile fixe sunt de 2.300 lei. Costul
subactivităţii va fi de:
a. 92 lei;
b. 102 lei;
c. 192 lei;

108
d. 500 lei;
e. 292 lei.
30. O societate dispune de următoarele date: consum specific standard 0,30 kg/buc,
consum specific efectiv 0,32 kg/buc; preţul unitar standard al materiei prime este de 100
lei/kg, iar cel efectiv de 95 lei/kg. S-au realizat 980 bucăţi. Care este abaterea de consum şi
abaterea de preţ în cazul expus:
a. +1.960 lei; - 1.568 lei;
b. -1.960 lei; - 1.568 lei;
c. -1.960 lei; +1.568 lei;
d. +1.862 lei; - 1.470 lei;
e. -1.862 lei; +1.470 lei;

31. O societate dispune de următoarele date: timp prelucrare unitar standard 0,20 ore/buc, timp
prelucrare unitar efectiv 0,25 ore/buc; tarif unitar standard este de 80 lei/oră, iar cel efectiv de
86lei/oră. Efectiv s-a realizat o producţie de 1.002 bucăţi. Care este abaterea de manoperă determinată
de factorul timp unitar de prelucrare şi tarif unitar:
a. +4.008 lei; - 1.503 lei;
b. +4.008 lei; +1.503 lei;
c. -4.008 lei; - 1.503 lei;
d. -4.008 lei; +1.503 lei;
e. +4.308 lei; +1.503 lei;

32. O societate realizează cinci produse pentru care se cunosc următoarele date:
produsul preţ de vânzare unitar cost variabil unitar cantitate produs
A 10 lei/buc 6 lei/buc 20 buc
B 12 lei/buc 4 lei/buc 30 buc
C 20 lei/buc 10 lei/buc 20 buc
D 20 lei/buc 14 lei/buc 50 buc
E 25 lei/buc 10 lei/buc 40 buc
cheltuieli fixe totale 1.200 lei
Dacă ar fi să menţineţi în fabricaţie un singur produs luând în calcul factorul de acoperire care
ar fi acesta:
a. A
b. B
c. C
d. D
e. E

33. O societate realizează cinci produse pentru care se cunosc următoarele date:
produsul preţ de vânzare unitar cost variabil unitar
A 10 lei/buc 6 lei/buc
B 12 lei/buc 4 lei/buc
C 20 lei/buc 10 lei/buc
D 20 lei/buc 14 lei/buc
E 25 lei/buc 10 lei/buc
Dacă ar fi să menţineţi în fabricaţie un singur produs luând în calcul factorul de acoperire care
ar fi acesta:
a. A
b. B
c. C
d. D
e. E

109
 34. Se cunosc următoarele date: preţ de vântare unitar 150 lei/bucată, cost varibil unitar 110
lei/bucată. Cheltuieli fixe totale 8.000 lei. Ce cantitate de produse trebuie realizată şi vândută pentru a
asigura unităţii un profit de 5.000 lei:

a. 325 bucăţi;
b. 300 bucăţi;
c. 500 bucăţi;
d. 350 bucăţi;
e. 375 bucăţi;

35. Se cunosc următoarele date: preţ de vântare unitar 120 lei/bucată, cost varibil unitar 80
lei/bucată. Cheltuieli fixe totale 12.000 lei. Ce cantitate de produse trebuie realizată şi vândută pentru a
asigura unităţii un profit de 15.000 lei şi volumul valoric al producţiei care asigură acoperirea
costurilor sale:
a. 675 buc; 30.000 lei,
b. 675 buc; 24.000 lei;
c. 670 buc; 36.000 lei;
d. 675 buc; 36.000 lei;
e. 670 buc; 24.000 lei;

36. O societate cu activitate productivă realizează produsl „A” pentru care se cunosc
următoarele date: cheltuieli variabile unitare 150 lei/buc, preţ unitar 300 lei/buc, cheltuieli fixe totale
6.000 lei. Care este volumul fizic al vânzărilor care asigură acoperirea costurilor şi rezultatul obţinut
de societate dacă aceasta vinde 100 bucăţi:
a. 75 buc; 22.500 lei,
b. 65 buc; 19.500 lei;
c. 60 buc; 18.000 lei;
d. 40 buc; 9.000 lei;
e. 40 buc; 12.000 lei;

37. Se dau următoarele date:

indicator total (lei) unitar (lei/buc)
cifra de afecri 20.000 200
cost variabil 12.000 120
costuri fixe 6.000
Care este cifra de afaceri care asigură acoperirea costurilor şi coeficientul de siguranţă dinamic:
a. 15.000 lei; 50%
b. 18.000 lei; 25%
c. 18.000 lei; 22%
d. 12.000 lei; 25%
e. 15.000 lei; 25%

38. O societate cu activitate productivă relizează şi vinde 1.000 bucăţi de produse finite,
pentru care costul variabil unitar este de 80 lei/buc, preţul unitar de vânzare 240 lei/buc, cheltuieli fixe
totale 72.000 lei. Care este mărimea punctului de echilibru (qe), factorului de acoperire (Fa), idicelui
de siguranţă dinamic (Id) şi a intervalului de siguranţă (Is):
qe Fa Id Is
a. 450 buc; 66,67 % 55 % 132.000 lei
b. 500 buc; 66,67 % 55 % 132.000 lei
c. 450 buc; 70 % 50 % 130.000 lei
d. 450 buc; 66,67 % 55 % 130.000 lei
e. 450 buc; 70 % 60 % 132.000 lei

110
 39. Se dau următoarele date: cheltuieli variabile unitare 500 lei/buc, preţ de vânzare unitar
2.400 lei/buc, cheltuieli fixe totale 18.000 lei. Dacă se realizează o diminuare a cheltuielilor variabile
unitare cu 20%, care este volumul vânzărilor care ar asigura societăţii un profit de 10.000 lei.
a. 40 buc;
b. 9 buc;
c.14 buc;
d. 24 buc;
e.19 buc.

40. Se dau următoarele date: cheltuieli variabile unitare 1.500 lei/buc, preţ de vânzare unitar
2.400 lei/buc, cheltuieli fixe totale 18.000 lei. Care este volumul fizic al producţiei care asigură
acoperirea costurilor şi rezultatul obţinut de acestă societate dacă a vândut 15 bucăţi:
a. 10 buc; -4.500 lei
b. 10 buc; +4.500 lei
c. 20 buc; +4.500 lei
d. 20 buc; -4.500 lei
e. 25 buc; -4.500 lei

Răspunsuri:
1. d 2. a 3. a 4. b 5. e
6. e 7. c 8. b 9. b 10. a
11. d 12. a 13. a 14. b 15. d
16. a 17. b 18. a 19. b 20. c
21. a 22. d 23. e 24. b 25. c
26. a 27. b 28. e 29. a 30. a
31. b 32. b 33. b 34. a 35. d
36. d 37. e 38. a 39. c 40. d

111