BALAZS ERIKA-AGNES

CIG SIGHET ID
1. TESTEAZĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE

1_1 Analiza costurilor pe baza criteriilor de clasificare

Comania Rent&Sell&Buy Consulting SRL are ca obiect de activitate intermedierea
vânzărilor, cumpărărilor şi închirierilor de spaţii. Costurile prezentate mai jos au fost extrase
din evidenţele companiei. Încadraţi-le în una dintre următoarele categorii de cost: direct sau
indirect, variabil sau fix, având în vedere că obiectul de cost îl reprezintă activitatea per
ansamblu:
1. Salarul secretarei – indirect, fix
2. Salarul agentului de vânzări (salar fix plus comision din vânzări) – indirect fix(salar) si
direct variabil(commision)
3. Consumul de energie şi apă – indirect variabil
4. Impozitul pe profit datorat de companie – indirect variabil
5. Comisioanele percepute de bancă – indirect variabil
6. Materialele consumabile necesare activităţii – indirect variabil
7. Asigurarea sediului companiei – indirect fix
8. Dobânzile aferente creditului contractat pe termen scurt – indirect fix
9. Publicitatea prin mass-media – indirect fix

1_2 Categorii de cost (Horngreen et al, 2006:60)

Comania Proiect Management SRL deruleaza in prezent doua proiecte europene. Costurile
prezentate mai jos au fost extrase din evidenţele companiei. Încadraţi-le în una dintre
următoarele categorii de cost: direct sau indirect, variabil sau fix, având în vedere că se
doreste analiza utilizarii eficiente a costurilor pentru fiecare proiect in parte.
i. Salarul secretarei care se ocupa de administrarea companiei si desfasoara activitati
administrative pentru ambele proiecte;- fix indirect
ii.Salarul angajatului Pop Ioan care lucreaza doar pe unul din proiecte; direct fix pentru
proiectul pe care lucreaza si indirect fix pentru proiectul la care nu lucreaza.
iii.Consumul de energie şi apă al companiei; indirect, variabil
iv.Materialele consumabile necesare activităţii; indirect, variabil
v.Publicitatea prin mass-media organizata in cadrului unuia dintre proiecte. Direct fix pentru
proiectul respectiv

1_3 – Costurile totale şi costurile unitare (Horngreen et al, 2006:60)

Considerați următoarele costuri care au fost înregistrate pe durata unui exercițiu financiar:
1. Costurile cu publicitatea la compania Adidas – cost fix, al perioadei,
2. Deprecierea lineară a unui echipament din fabrică la compania Airbus – cost fix, al
produsului, cost indirect de productie
3. Salariile personalului de pe liniile de ansamblare la Tenaris Silcotub – cost fix, al
produsului, cost direct cu munca
4. Costurile de livrare a înghețatei pe baza comenzilor efectuate de către clienți la Betty Ice –
cost variabil, al perioadei
5. Cerneala consumată pentru tipărire de Ziarul Financiar, - cost variabil, al produsului, cost
material direct
6. Asigurările pentru fabrică la Jolidon – cost fix, al produsului, cost de productie indirect
7. Costurile cu cauciucurile la Mazda – cost variabil, al produsului, cost material direct
8. Costul sticlei ce intră în fabricarea becurilor la Osram – cost variabil, al produsului, cost
material direct
9. Comisionul aferent vânzărilor plătit departamentului de vânzări de către compania Siemens
– cost variabil, al perioadei
10. Lipiciul de mobilă consumat în producerea mobilei la Mobexpert -cost variabil, al
produsului, cost material direct
11. Salarul orar plătit agenților de pază de Exxon pentru paza conductelor de gaz – cost fix, al
produsului, cost de productie indirect
12. Salarul vicepresedintelui companiei Amazon – cost fix, al perioadei
Evaluați fiecare cost de mai sus și specificați dacă este variabil sau fix, dacă este un cost al
produsului sau al perioadei, dacă este un cost material direct, cu munca sau cost indirect de
producție.

1_4 – Analiza costurilor pe baza criteriilor de clasificare

Compania Lurdis SRL are ca obiect de activitate comercializarea de produse alimentare prin
intermediul magazinului propriu. Încadraţi costurile prezentate mai jos în una dintre
următoarele categorii de cost: direct sau indirect, variabil sau fix, știind că obiectul de analiză
este gama de produse (obs: exista mai multe game de produse in magazin).
1. Energia electrică consumată de departamentul administrativ – cost indirect, variabil
2. Paza magazinului – cost indirect, fix
3. Salariile vânzătorilor – cost indirect, fix
4. Salariul contabilului – cost indirect, fix
5. Amortizarea calculatoarelor companiei – cost indirect, fix
6. Amortizarea aplicaţiei informatice de contabilitate – cost indirect, fix
7. Produsele de curăţenie utilizate pentru întreţinerea spaţiilor companiei – cost indirect, fix
8. Produsele de papetărie – cost indirect, variabil
9. Impozitul pe profit – cost indirect, variabil
10. Deteriorarea mărfii ca urmare a unei inundaţii – cost direct, fix

1_5 – Cheltuieli variabile, fixe, directe, indirecte (Bâtca-Dumitru et al., Contabilitate

managerială, 2018:36)
Se dau următoarele tipuri de cheltuieli:
1. cheltuieli cu amortizarea mașinilor folosite pentru un anumit produs – cheltuiala directa,
fixa
2. cheltuieli cu amortizarea utilajelor și instalațiilor – cheltuiala indirecta, fixa
3. cheltuieli cu asigurarea sediului societății - cheltuiala indirecta, fixa
4. cheltuieli cu chiria aferentă sediului societății - cheltuiala indirecta, fixa
5. cheltuieli cu energia electrică pentru secțiile unde se fabrică produsele – cheltuiala directa,
variabila
6. cheltuieli cu publicitatea pentru un anumit produs – cheltuiala indirecta, fixa
7. cheltuieli cu salariile (manoperă direct) - cheltuiala directa, fixa
8. cheltuieli cu materiile prime - cheltuiala directa, variabila
9. cheltuieli cu salariile personalului administrativ - cheltuiala indirecta, fixa
10. cheltuielile cu salariile supraveghetorilor din secția de producție - cheltuiala directa, fixa
Încadrați cheltuielile de mai sus în una din următoarele situații

1_6 - Costuri variabile si fixe

O companie oferă servicii de înlocuirea a tobei de esapament pentru un producător de mașini.
În tabelul următor prezintă costurile înregistrate într-o lună pentru 700 de tobe înlocuite.
Completați sumele lipsă etichetate de la A la O.
 Înlocuire tobe
Costuri totale 600 700 800
Costuri fixe A = 56.300 56.300 B = 56.300
Costuri variabile C = 24.000 28.000 D = 32.000
Cost total E = 80.300 84.000 F = 88.300
Cost pe tobă
înlocuită
Cost fix G = 93.83 H = 80.43 I =70.38
Cost variabil J = 40 K = 40 L = 40
Cost total pe tobă M = 130.83 N = 120 O = 110.38
înlocuită

1_7 – Interval relevant de activitate

Compania iși desfășoară activitatea în cadrul intervalului relevant de activitate. Selecteaza
varianta corectă pentru a indica efectul asupra costurilor:
A. Costurile variabile totale vor:
a. crește,
b. descrește,
c. ramâne la fel
Vor creste sau scadea in raport cu modificarea productiei, deci a si b
B. Costurile fixe totale vor:
a. crește,
b. descrește,
c. ramâne la fel
Va ramane constant , deci c.
C. Costul variabil unitar va:
a. crește,
b. descrește,
c. ramâne la fel
Va ramane constant , deci c.
D. Costul fix unitar va:
a. crește,
b. descrește,
c. ramâne la fel
Va creste sau scadea in raport cu modificarea productiei, deci a si b

1_8 – Costurile variabile şi costurile fixe (Horngreen et al, 2006:59)

Consolidated Minerals (CM) deţine dreptul de a extrage minerale din nisipul de plajă de pe
insula Fraser. CM are cheltuieli în trei domenii:
a. Plăteşte un subcontractant specializat care facturează 80 lei pe tonă de nisip încărcată şi
apoi descărcată din nou pe plajă (după ce a fost prelucrată pe continent pentru a extrage 3
minerale: ilmenit, rutil şi zirconiu).
b. Plăteşte un impozit la stat pentru minerit şi mediul înconjurător de 50 lei pe tonă de nisip
prelucrată.
c. Plăteşte o companie de transport prin barje. Această companie facturează 150.000 lei pe
lună pentru a transporta fiecare lot de nisip – până la 100 de tone pe lot pe zi – pe continent şi
apoi înapoi pe insula Fraser. (Cu alte cuvinte, 0-100 tone pe zi = 150.000 lei pe luna, 101-200
tone pe zi = 300.000 lei pe luna etc.). Fiecare barjă a companiei funcţionează 25 de zile pe
lună. Suma lunară de 150.000 lei trebuie achitată chiar dacă în anumite zile se transportă mai
puţin de 100 de tone şi chiar şi în lunile în care CM are nevoie de mai puţin de 25 de zile de
transport cu barja. În prezent CM prelucrează 180 de tone de nisip pe zi, 25 de zile pe lună.
Se cere :
A. Care este costul variabil pe tonă de nisip prelucrată? Care este costul fix lunar suportat
de CM?
CV pe tona de nisp = 80 lei + 50 lei =130 Lei
CF lunar = 150.000
B. Întocmiţi un grafic al costurilor variabile ale CM şi un grafic al costurilor fixe al CM.
Este conceptul de interval relevant aplicabil graficelor dvs.? Explicaţi.

C. Care este costul unitar pe tonă de nisip prelucrată dacă în fiecare zi se prelucrează (i)
180 de tone sau (ii) 220 de tone. Explicaţi diferenţa dintre cele două costuri unitare
calculate.

i. CU = 300.000/180+80+50 = 1796.67
ii. CU = 2175.45

1_9 – Costurile totale şi costurile unitare (Horngreen et al, 2006:60)

Susan Wang este un informatician de renume. Specialitatea sa sunt codurile de programare
utilizate pentru protejarea securităţii informaţiilor privind cărţile de credit. Wang este
contactată de Electronic Commerce Group (ECG). Compania oferă să plătească 100.000 lei
pentru drepturile de a utiliza codul lui Wang sub licenţă într-un nou program informatic
numit e.procurement. Wang respinge oferta întrucât aceasta nu prezintă nici un avantaj dacă
programul e.procurement are succes comercial. Până la urmă, ambele părţi cad de acord să
semneze un contract prin care ECG îi plăteşte lui Wang o sumă fixă de 100.000 lei pentru
dreptul de a utiliza codul până la un număr-prag de 10.000 de programe vândute. Dacă
e.procurement se vinde în mai mult de 10.000 de exemplare atunci Wang va primi un
comision suplimentar de 8 lei pe program vândut peste pragul de 10.000 de exemplare.
Se cere:
1. Care este pentru ECG costul unitar al codului lui Wang inclus în programul e.procurement
dacă întreprinderea vinde
(a) 2.000 de programe, = 50
(b) 6.000 de programe, = 16.66
(c) 10.000 de programe = 10
(d) 20.000 de programe. = 18
Comentaţi rezultatele obţinute.
2. Pentru estimarea costului total pentru ECG al utilizării codului de programare a lui Wang
în e.procurement, ce cost unitar dintre cele calculate la punctul 1 aţi recomanda (eventual)
companiei să utilizeze? Explicaţi.

1_10 - Costuri fixe, variabile, marginale și cost mediu

O companie din UE are un abonament lunar de 200 Euro pentru servicii de telefonie, în care
sunt incluse 4.000 minute de convorbire cu SUA. Dacă se depașește acest plafon, pentru
fiecare minut suplimentar, se plătește 0,15 Euro. În cursul lunii ianuarie au fost inregistrate
7.000 minute iar în luna februarie 8.000 de minute.
Se cere:
1. Calculați valoarea facturii de telefonie pentru lunile ianuarie și februarie.
Ianuarie = [(7000-4000)*0.15]+200=650
Februarie = [(8000-4000)*0.15]+200=800
2. Calculați costul per minut în ianuarie și februarie.
=7000/650=10.77
=8000/800=10
3. Calculați care este valoarea costului variabil total și a costului fix total în luna
ianuarie.
CFT=
4. Care este valoarea costului marginal pentru un minut adițional in ianuarie?
5. Care este valoarea costului mediu pe minut in ianuarie?

1_11 - Calculație de cost

Compania deține câteva calculatoare pe care angajații săi din departamentul A le folosesc
pentru editare de text și pentru diverse statistici. Aceste calculatoare au început să fie folosite
și de departamentul B. Ca și effect al utilizării în creștere, cererea de folosire a calculatoarelor
depășește capacitatea. Directorul departamentului A a fost silit să ia în leasing calculatoare
suplimentare pentru ca angajații săi să își poată face treaba. Costul anual al leasing-ului este
de 12.000 Euro.
Se cere:
1. Ce tip de cost îl reprezintă cei 12.000 Euro? Fix
2. Ar trebui ca acest cost să fie asociat departamentului A sau B? De ce?

1_12 - Caracteristici economice ale costurilor

Să presupunem că ai plătit 300 de lei pentru ca sa mergi la un concert care se organizează în
Cluj. Cineva îți oferă 400 de lei pentru acest bilet, dar tu te decizi că nu îl vinzi și că mergi la
concert.
Se cere:
1. Cât te-a costat efectiv să vezi concertul? 300 lei
2. Ce tip de cost este acesta? Oportunitate

1_13 - Costul marginal

Exemplifică care sunt costurile care, cel mai probabil, vor fi incluse în fiecare dintre
următoarele calculatii de cost marginal:
1. Costul marginal al introducerii unui autocar suplimentar pe ruta Cluj-Napoca - București la
compania Dacos. – costul variabil
2. Costul marginal aferent menținerii magazinului deschis cu oră în plus.
3. Costul marginal al servirii unui client în plus în restaurant.

1_14 – Tipuri de cost (Hilton, 2012:66)

Toma Neag a cumpărat o parcelă de teren lângă Cluj Napoca pentru 37.000 de euro deoarece
a auzit că un nou centru comercial va fi construit pe cealaltă parte a drumului. El a crezut ca
ar putea să facă o afacere bună dacă ar deschide un restaurant în zonă. După cum s-a dovedit
ulterior, zvonul am fost fals. Parcela de teren în cauză a fost cedată de primărie unei companii
de salubritate care va folosi terenul pentru a depozita gunoi.
Ce tip de cost reprezintă cei 37.000 de dolari pe care Toma Neag l-a plătit?
1_15 – Baze de repartizare (Bâtca-Dumitru et al., Contabilitate managerială, 2018:33)
Se obțin două produse A și B, pentru care se suportă următoarele costuri: materie primă 3.000
u.m. pentru A și 5.000 u.m. pentru B, manoperă directă 400 de ore pentru A și 200 de ore
pentru B, costul unei ore de manoperă este de 10 u.m., salariile indirecte 10.000 u.m., iar
amortizarea utilajelor folosite pentru ambele produse este de 5.000 u.m.
Se cere:
a). Calculați costul de producție pentru produsele A și B utilizând ca bază de repartizare: i).
materia primă, ii). manopera direct.
b). Comentați cele două variante prin prisma impactului bazei de repartizare asupra costului
de producție și dați exemple de alte posibile baze de repartizare.
a.
i.cheltuieli indirecte = 15000
Cheltuieli indirecte produsul A = (15000/8000)*3000 = 5625
Cheltuieli indirecte produsul B = (15000/8000)*5000 = 9375
cost de productie produsul A = 3000+4000+5625=12625
cost de productie produsul B = 5000+2000+9375=16375
ii. cheltuieli indirecte = 15000
Cheltuieli indirecte produsul A = (15000/6000)*4000 = 10000
Cheltuieli indirecte produsul B = (15000/6000)*2000 = 5000
cost de productie produsul A = 3000+4000+10000=17000
cost de productie produsul B = 5000+2000+5000=12000
b.

1_16 – Costul subactivitătii, cheltuieli indirecte (Bâtca-Dumitru et al., Contabilitate

managerială, 2018:42)
Întreprinderea Alfa obține între o perioadă de gestiune un singur produs M și contabilizează:
- cheltuieli directe 30.000 u.m., din care 10.000 u.m. cheltuieli cu materiile prime și
materialele consumabile și 20.000 u.m. cheltuieli cu manopera directă;
- cheltuieli indirecte de producție 20.000 u.m. din care cheltuieli fixe 10.000 u.m.
Nivelul de activitate exprimat în ore de funcționare rațională a utilajului este următorul:
- nivel normal al activității 8.000 de ore,
- nivel real al activității 7.500 de ore.
Cantitatea obținută din produsul M este 500 de bucăți.
Calculați costul subactivității, cheltuielile indirecte de producție și costul de producție unitar.
Costul subactivitatii = costul fix – cost fix*raport nivel real/nivel normal = 10000-
10000*7500/8000=625
Cheltuieli indirecte de productie = 20000-625=19375
Costul unitar de productie = (19375+30000)/500=98,75

1_17 – Costul subactivitătii, cheltuieli indirecte (Bâtca-Dumitru et al., Contabilitate

managerială, 2018:43)
O întreprindere fabrică și comercializează 4 loturi de produse. Costul complet al acestora este
de 1.200.000 u.m. Analiza evoluției costurilor arată că fabricarea a cinci loturi conduce la
recunoașterea unui cost complet de 1.400.000 u.m. Care este valoarea costului marginal
generat de producția unui lot suplimentar?
Costul marginal = 1400000-1200000=200000

1_18 – Comenzi noi (Bâtca-Dumitru et al., Contabilitate managerială, 2018:45)

O întreprindere lucrează la 80% din capacitatea sa de producție. Structura costurilor de
producție pentru obținerea unei cantități de 8.000 de bucăți este următoarea:
- costuri variabile unitare 1.000 u.m. pe bucată;
- costuri fixe (de structură) totale: 800.000 u.m.
Întreprinderea primește o comandă nouă de 1.000 de bucăți de produse realizate în condiții
normale.
Clientul acceptă să plătească pentru fiecare produs suma de 1.600 u.m.
Se cere:
a. În cazul noii comenzi poate fi acceptat sau nu acest preț de vânzare?
b. Ce se întâmplă în situația când apare o nouă piață de desfacere pe care ar putea fi vândute
5.000 de bucăți, în condițiile în care:
b1. fiecare produs va trebui să suporte un tratament specific ce duce la majorarea costurilor
variabile cu 10%;
b2. costuri fixe suplimentare se estimează la 100.000 um.
a. Capacitatea totala =10000, deci 1000 buc in plus nu va acoperi capacitatea de
productie
Costul marginal = 1000 (cost variabil unitar)
Venitul marginal = 1600
Profitul per bucata =1600-1000=600
Da , se poate accepta, va genera profit de 600000 (6*1000)
b
5000 de bucati in plus depaseste capacitatea de productie, deci intreprinderea nu va mai
face fata cererii.
Cost variabil nou = 1000+1000*10%=1100
Cheltuieli fixe suplimentare = 100000
Costul marginal = 5000*1100+100000=5600000
Costul marginal unitar = 5600000/5000=1120

1_19 – Cost de producție și cost complet (Bâtca-Dumitru et al., Contabilitate managerială,

2018:20)
Întreprinderea X obține două produse A și B. Pentru derularea obiectului de activitate se fac
următoarele cheltuieli cu:
- materiile prime: 2.500 u.m., din care 1.000 u.m. produsul A și 1500 u.m. produsul B;
- amortizarea sediului 1.000 u.m.;
- amortizarea utilajelor 4.000 u.m.;
- salariile muncitorilor 1.200 u.m., din care 500 u.m. produsul A și 700 u.m. produsul B;
- salariul inginerului din secția de producție 2000 u.m.;
- salariul managerului 3.000 u.m.
Se mai cunosc următoarele informații:
- cheltuielile indirecte de producție sunt repartizate asupra celor două produse astfel: 40%
pentru produsul A și 60% pentru produsul B;
- cheltuielile generale de administrație sunt repartizate asupra celor două produse astfel: 30%
pentru produsul A și 70% pentru produsul B;
- produsul A are o valoare a producției în curs de execuție la începutul lunii de 1.000 u.m.;
- produsul B are o valoare a producției în curs de execuție la sfârșitul lunii de 1.000 u.m;
- cantitățile obținute și vândute din produsele A și B sunt egale: 1.000 de bucăți produsul A și
1.000 de bucăți produsul B;
- prețurile de vânzare practicate sunt de 6 u.m./buc. produs A și 10 u.m./buc produs B.
Se cere:
a). Determinați costul de producție pentru produsele finite și costul complet;
b). Determinați profitul pe fiecare produs finit și profitul per total.
a. Valoare chelt. Directe produs A = 1000+500=1500
Valoare chelt. Directe produs B = 1500+700=2200
Valoare chelt, indirecte = 4000+2000=6000
Repartizare : la produsul A = 6000*40%=2400
la produsul B = 6000*60%=3600
Valoare chelt. Administratie = 3000+1000=4000
Repartizare : la produsul A = 4000*30%=1200
la produsul B = 4000*70%=2800
Cost de productie produsul A = 1500+2400=3900+1000(productia in curs) = 4900
Cost de productie produsul B = 2200+3600=5800 – 1000(productia in curs) = 4800
Cost complet produsul A = 4900+1200=6100
Cost complet produsul B = 4800+2800=7600
b. Valoare vanzare prod. A = 1000*6=6000
Valoare vanzare prod. B = 1000*10=10000
Rezultat produs A = 6000-6100=-100(pierdere)
Rezultat produs B = 10000-7600=2400(profit)
Profitul per total = 2400+(-100)=2300