UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

CONTABILITATE
DE
GESTIUNE
caiet de aplicații
an 2, specializarea CIG

an universitar 2020 – 2021

 CUPRINS

1. Costurile – definire, tipologie, comportament 4

Costurile directe – costurile indirecte 4
Costurile variabile – costurile fixe 5
Comportamentul de ansamblu al costurilor 8
Costul produsului – costul perioadei 10

2. Calculația absorbantă 14

3. Sistemele tradiționale de calculație a costurilor efective – calculația pe comenzi, 17

calculația pe faze
Calculația pe comenzi 17
Calculația pe faze 19

4. Sistemul de calculație a costurilor pe activități 21

5. Sistemul de calculație standard cost 25

6. Sistemele de calculație a costurilor parțiale 27

7. Reconcilierea rezultatului calculat în sistem parțial cu cel calculat în sistem absorbant 30

8. Utilizarea informației de tip cost în luarea deciziilor 32

Pagina |3
 1. COSTURILE – DEFINIRE, TIPOLOGIE, COMPORTAMENT

COSTURILE DIRECTE – COSTURILE INDIRECTE

1. Costul materiilor prime și materialelor directe este un cost:

(a) care poate fi alocat unui obiect de cost fără echivoc;
(b) care poate fi alocat unui obiect de cost utilizând o bază de repartizare rațională sau logică;
(c) care poate fi asociat oricărui obiect de cost, întrucât este legat de procesul de producție în
general;
(d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte.

2. Costurile indirecte trebuie repartizate asupra obiectelor de cost:

(a) pentru că sunt înregistrate o singură dată;
(b) pentru a evita imputarea dublă a aceluiași cost asupra unui singur obiect;
(c) pentru că sunt costuri neatribuibile unui singur obiect de cost, ci sunt ocazionate de
întreaga activitate a întreprinderii;
(d) niciun răspuns din cele de mai sus nu este corect.

3. Consumer Focus este o firmă specializată în cercetări de marketing care organizează teste pe
grupuri-țintă de consumatori pentru companiile producătoare de bunuri de consum. Fiecare grup
este format din opt persoane care sunt plătite cu 50 $ pe ședința de testare a unor noi produse.
Aceste grupuri-țintă se întrunesc în hoteluri, iar testele sunt conduse de un specialist independent
în marketing, angajat special în acest scop de către Consumer Focus. Specialiștii independenți sunt
remunerați astfel: un onorariu fix pentru organizarea unui număr minim de ședințe de testare,
plus un comision suplimentar de 2.000 $ pe ședință de testare efectuată. Un angajat permanent al
Consumer Focus participă la fiecare ședință pentru a se asigura că toate aspectele logistice se
derulează conform planurilor.
Clasificați articolele de mai jos în costuri directe sau costuri indirecte, știind că firma urmărește
realizarea unei analize în raport cu fiecare grup testat.
Cost direct Cost indirect
Remunerațiile plătite persoanelor din fiecare grup-țintă pentru a
comenta noile produse
Abonamentul anual al companiei la revista Consumer Reports
Apelurile telefonice făcute de angajatul permanent al Consumer
Focus pentru a confirma participarea persoanelor din grupul-
țintă la ședința de testare (nu se ține o evidență separată a
apelurilor făcute de fiecare angajat al companiei)
Onorariul plătit unui consultant pentru a organiza 20 de ședințe
cu grupuri-țintă pe an în vederea testării unor noi produse
medicale
Pagina |4
 Mesele oferite participanților la fiecare ședință cu un grup-țintă
Chiria plătită de Consumer Focus pentru biroul său administrativ
Costul casetelor folosite pentru înregistrarea comentariilor
făcute de membrii unui grup-țintă în cursul unei ședințe de
testare (aceste casete sunt trimise companiei ale cărei produse
sunt testate)
Benzina cumpărată de angajații Consumer Focus pentru
automobilele companiei (angajații prezintă lunar facturile totale,
fără o detaliere a parcursului)

4. United Motor Manufacturing, asamblează în uzina sa din California două modele de automobile:
Corolla și Geo Prism. Pentru fiecare model de automobil există o linie de asamblare separată.
a) Clasificați articolele de mai jos în costuri directe sau costuri indirecte în raport cu modelul de
automobil asamblat:
Cost direct Cost indirect
Costul cauciucurilor folosite pentru modelul Geo Prism
Salariul managerului de relații publice al uzinei companiei
Banchetul anual organizat pentru furnizorii de materii prime și
materiale folosite în modelul Corolla
Salariul inginerului care monitorizează modificările operate în
designul modelului Geo Prism
Cheltuieli cu transportul motoarelor Corolla din Japonia în
California
Cheltuieli cu electricitatea la uzina companiei
Salariile plătite muncitorilor de asamblare angajați temporar în
perioade de producție intensă (în baza unui tarif orar)
Polița anuală de asigurare a uzinei împotriva incendiilor

b) Reclasificați aceleași articole în costuri directe sau costuri indirecte dacă obiectul de raportare
este secția de producție.

COSTURILE VARIABILE – COSTURILE FIXE

1. Costurile fixe:
(a) nu se modifică atât timp cât nu au loc variații semnificative ale volumului de activitate;
(b) nu se modifică niciodată, indiferent de modificarea volumului de activitate;
(c) variază în permanență, în funcție de modificarea volumului de activitate;
(d) se modifică periodic, la intervale de timp regulate.

2. Care dintre următoarele cheltuieli sunt costuri variabile, în cazul unei firme cu activitate de
producție, obiectul de cost fiind produsul fabricat?
Pagina |5
 (a) chiria utilajelor specializate, negociată în funcție de numărul orelor de funcționare a
utilajelor;
(b) amortizarea utilajelor folosite exclusiv pentru realizarea unui singur produs;
(c) cheltuielile cu primele de asigurare aferente spațiilor de producție;
(d) manopera directă, în condițiile în care lucrătorii sunt remunerați în funcție de numărul de
ore lucrate.

3. Consumer Focus este o firmă specializată în cercetări de marketing care organizează teste pe
grupuri-țintă de consumatori pentru companiile producătoare de bunuri de consum. Fiecare grup
este format din opt persoane care sunt plătite cu 50 $ pe ședința de testare a unor noi produse.
Aceste grupuri-țintă se întrunesc în hoteluri, iar testele sunt conduse de un specialist independent
în marketing, angajat special în acest scop de către Consumer Focus. Specialiștii independenți sunt
remunerați astfel: un onorariu fix pentru organizarea unui număr minim de ședințe de testare,
plus un comision suplimentar de 2.000 $ pe ședință de testare efectuată. Un angajat permanent al
Consumer Focus participă la fiecare ședință pentru a se asigura că toate aspectele logistice se
derulează conform planurilor.
Clasificați articolele de mai jos în costuri variabile sau costuri fixe, în raport cu modificarea
numărului de grupuri-țintă testate.
Cost variabil Cost fix
Remunerațiile plătite persoanelor din fiecare grup-țintă pentru a
comenta noile produse
Abonamentul anual al companiei la revista Consumer Reports
Apelurile telefonice făcute de angajatul permanent al Consumer
Focus pentru a confirma participarea persoanelor din grupul-
țintă la ședința de testare (nu se ține o evidență separată a
apelurilor făcute de fiecare angajat al companiei)
Onorariul plătit unui consultant pentru a organiza 20 de ședințe
cu grupuri-țintă pe an în vederea testării unor noi produse
medicale
Mesele oferite participanților la fiecare ședință cu un grup-țintă
Chiria plătită de Consumer Focus pentru biroul său administrativ
Costul casetelor folosite pentru înregistrarea comentariilor
făcute de membrii unui grup-țintă în cursul unei ședințe de
testare (aceste casete sunt trimise companiei ale cărei produse
sunt testate)
Benzina cumpărată de angajații Consumer Focus pentru
automobilele companiei (angajații prezintă lunar facturile totale,
fără o detaliere a parcursului)

4. United Motor Manufacturing, asamblează în uzina sa din California două modele de automobile:
Corolla și Geo Prism. Pentru fiecare model de automobil există o secție de asamblare separată.
Clasificați articolele de mai jos în costuri variabile sau costuri fixe în funcție de modul în care
evoluează costurile odată cu modificarea numărului de automobile asamblate.

Pagina |6
 Cost variabil Cost fix
Costul cauciucurilor folosite pentru modelul Geo Prism
Salariul managerului de relații publice al uzinei companiei
Banchetul anual organizat pentru furnizorii de materii prime și
materiale folosite în modelul Corolla
Salariul inginerului care monitorizează modificările operate în
designul modelului Geo Prism
Cheltuieli cu transportul motoarelor Corolla din Japonia în
California
Cheltuieli cu electricitatea la uzina companiei
Salariile plătite muncitorilor de asamblare angajați temporar în
perioade de producție intensă (în baza unui tarif orar)
Polița anuală de asigurare a uzinei împotriva incendiilor

5. Se cunosc următoarele informații, referitoare la o unitate de producție a stick-urilor de

memorie:
- timp de fabricare / bucată: 2,5 ore;
- tarif orar manoperă directă: 10 lei / oră;
- materiale directe / bucată: 20 lei;
- alte costuri directe unitare: 5 lei;
- chiria halei de producție: 1.000 lei / lună;
- salariul agentului de pază: 1.000 lei / lună;
- salariile personalului administrativ din sectorul productiv: 2.500 lei / lună;
- salariul inginerului supraveghetor în procesul de producție: 2.500 lei / lună.
Întocmiți o situație a costurilor, evidențiind separat costurile fixe și cele variabile, pentru un nivel
al producției de 500 stick-uri / lună.

6. Vară toridă SRL produce înghețată. În exercițiul financiar N, volumul total al producției a fost de
10.000 buc, cu un cost total de 150.000 lei. În exercițiul financiar următor, volumul total al
producției s-a ridicat la 15.000 buc, cu un cost total de 220.000 lei. Capacitatea de producție a
firmei este de 12.000 buc. pe an. Suprautilizarea capacității de producție antrenează o creștere cu
20.000 lei a costurilor fixe. Calculați costul variabil unitar.

7. Pentru un sector productiv, activitatea programată a fi desfășurată în condiții normale,

presupune 1.000 buc; activitatea reală măsoară 800 buc, din care s-au vândut, în cursul perioadei
700 buc, la un preț de vânzare de 10 lei / buc. Costurile fixe de producție lunare sunt de 4.000 lei,
iar costul unitar variabil de 3,5 lei / buc.
a) Calculați costul unitar pentru produsul firmei, dacă se apelează la alocarea rezonabilă a
costurilor fixe de producție. Care va fi rezultatul firmei în acest caz?
b) Se va modifica rezultatul calculat anterior dacă firma nu realizează alocarea rezonabilă a regiei
fixe de producție, considerând nivelul de activitate de 800 buc ca fiind nivel maxim? Explicați de
ce.

Pagina |7
8. Dispuneți de următoarele informații: costuri directe – 1.000.000 lei; costuri indirecte de
producție – 500.000 lei, din care 20% costuri de structură; nivelul de activitate normal exprimat în
ore de funcționare a utilajelor – 5.000 ore; nivelul real al activității – 4.000 ore.
Determinați costul subactivității, precum și costul de producție unitar, dacă se fabrică 7.400 de
unități produs finit.

9. Compania Dancea și Asociații are cinci angajați care execută activitatea de procesare a
facturilor. Fiecare angajat are un salariu fix anual de 30.000 lei. Compania a estimat un volum
anual de 6.000 de facturi procesate de către fiecare angajat pe parcursul unui an. Toate celelalte
costuri aferente acestei activități sunt variabile și nivelul lor estimat este de 22.500 lei pe an. Pe
parcursul anului analizat au fost procesate 26.000 de facturi.
Cerințe:
a) determinați costul fix unitar și, respectiv, costul variabil unitar estimate de companie
pentru activitatea de procesare a facturilor.
b) care este capacitatea de producție totală disponibilă a activității de procesare a facturilor?
cât din această capacitate este nefolosită?
c) ținând seama de numărul de facturi efectiv procesate, calculați costul aferent capacității de
producție folosite, precum și costul producției neutilizate.

10. National Electronics a achiziționat utilaje pentru producție în baza previziunilor cererii pe
termen lung pentru produsele sale. Nivelul costurilor fixe de producție este de 10.500.000 lei.
Nivelurile de capacitate de producție considerate de companie sunt:
Nivel de capacitate Ore-utilaj
Capacitate de producție teoretică 2.100.000
Capacitate de producție practică 1.500.000
Nivel normal de activitate 1.312.500
Cerințe:
a) calculați cota costurilor fixe de producție pe ora-utilaj, pentru fiecare nivel de capacitate de
producție;
b) dacă în perioada de analiză producției efective i-au corespuns 1.100.000 de ore-utilaj,
determinați costul aferent capacității de producție neutilizate pentru fiecare nivel de
capacitate în parte;
c) comentați diferențele calculate la punctele a) și b).

COMPORTAMENTUL DE ANSAMBLU AL COSTURILOR

1. Comportamentul costurilor este:

(a) principiul potrivit căruia o creștere a volumului de activitate antrenează o creștere a
costurilor;
(b) procesul prin care sunt analizate costurile în funcție de modul de identificare a
consumurilor de resurse pe obiectul de cost;

Pagina |8
 (c) modalitatea în care costurile sunt afectate de modificările volumului de activitate;
(d) analiza evoluției costurilor în raport cu sfera lor de cuprindere și momentul de calcul.

2. Creșterea tarifelor la energie antrenează:

(a) o creștere a costurilor variabile totale, în timp ce costurile fixe totale rămân nemodificate;
(b) o creștere a costurilor variabile unitare, concomitent cu o creștere a costurilor fixe totale;
(c) o creștere a costurilor fixe unitare, concomitent cu creșterea progresivă a costurilor
variabile totale;
(d) o creștere a costurilor fixe totale, în timp ce costurile variabile totale rămân nemodificate.

3. O firmă înregistrează următoarele costuri totale pentru trei niveluri de activitate:

Nivel de activitate (unități) 4.000 6.000 7.500
Costuri totale (lei) 40.800 50.000 54.800
Costurile variabile unitare sunt constante în acest interval de activitate. În plus, o creștere cu 10%
a costurilor fixe totale apare atunci când nivelul de activitate depășește 5.500 de unități.
Care este costul total pentru un nivel de activitate de 5.000 de unități?
(a) 44.000 lei;
(b) 44.800 lei;
(c) 45.400 lei;
(d) 46.800 lei.

4. O asociație studențească a angajat o formație pentru petrecerea de absolvire, pentru o sumă

fixă negociată de 4.000 $.
a) Presupunem că la petrecere participă 500 de persoane. Care va fi costul total pe care îl suportă
organizatorul? Dar costul unitar (pe persoană)?
b) Presupunem că la petrecere participă 2.000 de persoane. Care va fi costul total pe care îl
suportă organizatorul? Dar costul unitar (pe persoană)?
c) Ce cost ar trebui să folosească organizatorul petrecerii pentru a estima costurile totale ale
petrecerii – costul unitar calculat la punctul a) sau cel calculat la punctul b)? Care este principala
concluzie în urma acestui exemplu?

5. Consolidated Minerals deține dreptul de a extrage minerale din nisipul de plajă. Cheltuielile pe
care le suportă compania sunt:
- sumele datorate unui subcontractant specializat care facturează 80 $ pe tonă de nisip încărcată;
- impozitul datorat statului pentru minerit și mediu înconjurător de 50 $ pe tonă de nisip
prelucrată;
- sumele datorate unui transportator prin barje; acesta facturează 6.000 $ pe pentru a transporta
un lot de nisip – până la 100 de tone pe lot pe zi; fiecare barjă funcționează 25 de zile pe lună,
suma de 6.000 $ fiind suportată chiar dacă în anumite zile se transportă mai puțin de 100 de tone.
În prezent, compania Consolidate Minerals prelucrează 180 de tone de nisip pe zi, 25 de zile pe
lună.

Pagina |9
 a) Care este costul variabil pe tonă de nisip prelucrată? Care este costul fix lunar suportat de
companie?
b) Care este costul unitar pe tona de nisip dacă în fiecare zi se prelucrează (i) 180 de tone sau
(ii) 220 de tone. Explicați diferența dintre cele două costuri unitare calculate.

6. O firmă produce 40.000 de unități dintr-un articol căutat pe piață, costurile fixe totale fiind de
25.600 lei. Gradul de ocupare a capacității de producție este de 95%. Un studiu al pieței indică
faptul că piața poate absorbi o creștere de 10% a producției firmei, însă acest lucru necesită o
extindere pe termen mediu a capacității de producție. Departamentul de investiții elaborează
proiectul pe baza căruia costurile fixe suplimentare sunt de 2.640 lei.
Determinați efectul saltului și comentați rezultatul.

7. Într-o secție de producție se fabrică într-o lună 200 combine frigorifice cu un cost al manoperei
directe de 76.000 lei. În luna următoare se fabrică 205 combine frigorifice cu un cost al manoperei
directe de 77.900 lei. Determinați efectul evoluției costurilor față de modificarea volumului
producției.

8. Ca urmare a creșterii de ansamblu a costului vieții, compania decide creșterea salariilor

muncitorilor cu 5%. Înaintea majorării costurile salariale erau de 27.000 lei, iar volumul producției
de 1.000 de unități. Determinați natura acestei modificări și comentați efectele sale.

9. Piața absoarbe 15.000 de unități dintr-un produs fabricat de o companie. Costul unitar variabil
este de 5 lei / unitate, în timp ce costurile fixe totale sunt de 105.000 lei. Departamentul de
distribuție găsește noi cumpărători pentru alte 6.000 de unități. Costurile totale pentru producția
vândută (21.000 de unități) sunt de 252.000 lei.
Ce efecte antrenează acest comportament, știind că plusul de cantitate obținut și vândut se
realizează în cadrul aceleiași capacități.

COSTUL PRODUSULUI – COSTUL PERIOADEI

1. Salariul agentului de pază din clădirea administrativă a unei fabrici de pantofi se include în
categoria:
(a) costurilor aferente activității de bază;
(b) costurilor din afara producției;
(c) costurilor indirecte de producție;
(d) costurilor directe în raport cu produsele fabricate (ca obiecte de cost).

P a g i n a | 10
2. Costul de producție al unui automobil include:
(a) costul de achiziție al anvelopelor;
(b) salariul tehnicienilor direct implicați în activitatea de producție;
(c) salariul supraveghetorilor din hala de producție;
(d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte

3. Costul materialelor indirecte și costul cu salariile indirecte, alături de alte costuri indirecte
generale de producție formează:
(a) regia generală a sectoarelor productive;
(b) costul de producție;
(c) regia generală a întreprinderii;
(d) costurile din afara producției.

4. Valoarea stocului final de produse finite include și costuri din afara producției:
(a) adevărat;
(b) fals.

5. Se preconizează pentru anul următor o majorare a chiriei pentru un depozit utilizat pentru
depozitarea produselor finite. Impactul acestei creșteri asupra valorii stocurilor de produse finite
va fi:
(a) o creștere;
(b) o descreștere;
(c) nici unul.

6. Fiecare dintre costurile de mai jos se referă la una dintre următoarele companii: General Electric
(o companie producătoare), Safeway (o companie comercială) și AOL (o companie de servicii –
asigurări).
- apa minerală cumpărată de Safeway pentru a o revinde clienților săi;
- electricitatea folosită pentru a ilumina secția de asamblare dintr-o uzină de frigidere General
Electric;
- amortizarea echipamentelor informatice folosite de AOL pentru actualizarea platformei web prin
intermediul căreia sunt înregistrate asigurările;
- electricitatea folosită pentru iluminarea magazinelor Safeway;
- amortizarea echipamentelor informatice folosite de General Electric pentru testarea calității
pieselor de frigider în cursul procesului de asamblare;
- salariile personalului de marketing de la Safeway care se ocupă de planificarea campaniilor de
publicitate în ziarele locale;
- apa minerală cumpărată de AOL pentru consumul inginerilor informaticieni;
- salariile personalului de marketing de la AOL care se ocupă de vânzarea de spațiu publicitar pe
site-ul companiei.

P a g i n a | 11
Cerințe:
a) explicați deosebirea dintre companiile producătoare, companiile comerciale și companiile
prestatoare de servicii din punct de vedere al costurilor stocurilor;
b) clasificați articolele de cost de mai sus în costuri ale produsului și, respectiv, costuri ale
perioadei; explicați răspunsul.

7. Din situațiile unei companii au fost extrase următoarele date:

Element de stoc Solduri inițiale Solduri finale
Materii prime 27.100 24.500
Producție în curs 89.600 88.000
Produse finite 108.000 106.200

În luna analizată au fost achiziționate materii prime în valoare totală de 315.200 lei. Muncitorii
direct productivi au lucrat în total 10.500 ore și ei sunt remunerați la un tarif orar de 12 lei / oră.
În cursul lunii au fost efectuate următoarele cheltuieli aferente producției:
- salariile muncitorilor indirect productivi 101.200
- asigurarea spațiilor de producție 1.700
- materiale consumabile 8.600
- cheltuieli cu întreținerea spațiilor de producție 2.500
- cheltuieli cu reparațiile utilajelor 3.900
- amortizarea echipamentelor 4.100
- amortizarea spațiilor de producție 1.500
- energia tehnologică 3.800
- energie pentru iluminat și încălzit 600
- obiecte de inventar 1.300
- impozit pe proprietate (clădire) 800

Cheltuielile de administrație generală sunt de 46.500 lei, iar cheltuielile de distribuție 24.800 lei. În
luna analizată firma a realizat o cifră de afaceri de 700.000 lei.
Urmărind relația de echilibru a stocurilor, calculați costul producției vândute și rezultatul din
exploatare.

8. Un angajat neatent a provocat un incendiu care a cuprins întreaga uzină și a distrus toate
bunurile din interior. Din fericire, anumite evidențe contabile erau păstrate în altă clădire. Aceste
evidențe conțin următoarele date pentru perioada 01.01 – 26.02.N
Materii prime directe cumpărate 160.000 lei
Produse în curs de fabricație la 01.01.N 34.000 lei
Materii prime directe la 01.01.N 16.000 lei
Produse finite la 01.01.N 30.000 lei
Costuri indirecte de producție 40% din costurile cu manopera directă
Venituri 500.000 lei
Muncă productivă directă 180.000 lei
Costuri directe 320.000 lei
P a g i n a | 12
 Marja brută procentuală 20% din venituri
Costul bunurilor disponibile spre vânzare 450.000 lei

Pierderile sunt complet acoperite de polița de asigurare. Compania de asigurare vrea să determine
costul stocurilor ca bază pentru negocierea despăgubirilor, deși despăgubirile efectiv plătite vor fi
bazate pe costul lor de înlocuire, nu pe costul istoric.
Cerințe:
a) Calculați costul stocului de produse finite la 26.02.N;
b) Calculați costul stocului de produse în curs de fabricație la 26.02.N;
c) Calculați costul stocului de materii prime la 26.02.N.

9. Se cunosc următoarele informații referitoare la o firmă cu activitate de producție:

- sold inițial produse finite = 38.400 lei (aferent 5.000 buc);
- sold inițial producție în curs de execuție = 4.800 lei
- cheltuieli de exploatare = 85.000 lei, din care:
 costul materiilor prime consumate = 28.000 lei
 cheltuieli cu întreținerea depozitelor de materii prime = 3.100 lei
 costul de prelucrare = 35.800 lei, din care pierderi din prelucrare = 2.000 lei
 costul distribuției = 6.500 lei
 costul administrației generale = 11.600 lei
- producția obținută = 9.000 buc
- producția vândută = 12.500 buc
- preț de vânzare = 10 lei / buc
Delimitați costul produsului de costul perioadei și calculați rezultatul din exploatare. Verificați apoi
concordanța cu rezultatul determinat în contabilitatea financiară.
Notă: pentru evaluarea stocurilor se utilizează metoda costului mediu ponderat

P a g i n a | 13
 2. CALCULAȚIA ABSORBANTĂ

1. Modelul general de calculație a costurilor:

(a) reprezintă un sistem de calculație a costurilor valabil pentru toate entitățile economice;
(b) presupune alocarea costurilor pe activități și determinarea costului obiectului de cost prin
însumarea costurilor directe cu costul activităților necesare realizării acelui obiect;
(c) presupune gruparea costurilor în directe și indirecte, urmată de alocarea și imputarea
tuturor costurilor asupra obiectului de cost;
(d) vizează determinarea unui cost de producție prin imputarea tuturor costurilor variabile
asupra obiectelor de cost.

2. Decontarea costurilor sectoarelor auxiliare către alte sectoare beneficiare din cadrul
întreprinderii se realizează la:
(a) cost standard;
(b) cost efectiv determinat după decontarea reciprocă, în cazul existenței prestațiilor mutuale;
(c) cost efectiv plus o cotă de cheltuieli de regie generală;
(d) cost prestabilit determinat folosind procedeul suplimentării.

3. Alegerea unei baze de repartizare a costurilor indirecte de producție urmărește:

(a) legătura de cauzalitate între aceasta și cheltuielile de repartizat;
(b) obținerea unor rezultate conforme cu cerințele managementului;
(c) identificarea procedeelor adecvate de repartizare pe obiectul de cost;
(d) alocarea proporțională a costurilor pe locuri (sectoare) de cost.

4. Tampa Office Equipment produce și comercializează rafturi metalice. Compania și-a început
activitatea la 1 ianuarie N. Costurile generate în cursul anului N sunt:
- costul materiilor prime consumate 140.000 $ (V)
- costul manoperei directe 30.000 $ (V)
- costul electricității folosite în producție 5.000 $ (V)
- costul cu salariile indirecte din producție 26.000 $ (F)
- alte costuri indirecte de producție 8.000 $ (V)
- alte costuri indirecte de producție 24.000 $ (F)
- costuri de marketing, distribuție și deservire clienți 122.850 $ (V)
- costuri de marketing, distribuție și deservire clienți 40.000 $ (F)
- costuri de administrație generală 50.000 $ (F)

Costurile variabile de producție depind de numărul de unități produse, iar cele variabile de
marketing depind de numărul de unități vândute.
La finele anului N, în stocul de materii prime se găsesc 2.000 kg.
P a g i n a | 14
În cursul anului N s-au produs 100.000 de unități. Pentru a fabrica o unitate de produs finit se
folosesc 2 kg de materii prime.
Stocul final de produse finite este evaluat la cost de producție mediu pe unitate, valoarea sa fiind
de 20.970 $.
Veniturile obținute în anul N au fost de 436.800 $.
Prețul de vânzare pe unitatea de produs, precum și costul de achiziție a materiilor prime au rămas
constante pe parcursul anului N.
Cerințe:
a) calculați costul total al stocului de materii prime la 31.12.N
b) calculați numărul total de unități din stocul de produse finite la 31.12.N
c) calculați prețul de vânzare pentru anul N
d) calculați profitul din exploatare pentru anul N.

5. Repartizați (pe sectoare) următoarele costuri indirecte de producție, utilizând baza de

repartizare pe care o considerați adecvată:
Cheltuieli cu chiria fabricii 24.000
Cheltuieli cu amortizarea utilajelor 25.000
Cheltuieli cu energia tehnologică 20.000
Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile curente ale utilajelor 10.000
Cheltuieli generale de administrație a sectoarelor 37.500

Informații suplimentare
Sector A Sector B Sector C Sector D Total
Suprafață ocupată (m2) 2.000 2.000 4.000 2.000 10.000
Costul utilajelor (lei) 100.000 250.000 50.000 100.000 500.000
Ore manoperă 5.000 10.000 15.000 20.000 50.000
Ore de funcționare a utilajelor 12.000 9.000 6.000 3.000 30.000
Costuri directe 25.000 25.000 20.000 5.000 75.000

Justificați alegerea bazelor de repartizare selectate.

6. În structura organizatorică a entității Complicat SRL se regăsesc trei sectoare de producție și

două sectoare auxiliare. Costurile celor cinci sectoare sunt redate în tabelul de mai jos:
Costuri proprii ale sectoarelor de producție 430.000
- sector A 160.000
- sector B 130.000
- sector C 140.000
Costuri proprii ale sectoarelor auxiliare 197.160
- sector transport 24.840
- centrala termică 172.320

P a g i n a | 15
Sectorul transport efectuează curse, parcurgând în total 1.800 km, din care 360 km pentru sectorul
de producție A, 450 km pentru sectorul de producție B, 630 km pentru sectorul de producție C și
360 km pentru centrala termică.
Centrala termică livrează în total 750 Gcal, din care 185 Gcal pentru sectorul de producție A, 190
Gcal pentru sectorul de producție B, 285 Gcal pentru sectorul de producție C și 90 Gcal pentru
sectorul transport.
Pentru decontarea prestațiilor reciproce între sectoarele auxiliare entitatea utilizează costurile
standard de 25 lei / km pentru sectorul transport și, respectiv, 240 lei / Gcal pentru centrala
termică.
Cerințe:
a) calculați valoarea serviciilor prestate reciproc de către sectoarele auxiliare;
b) realizați decontarea costurilor sectoarelor auxiliare către celelalte sectoare ale entității;
c) determinați nivelul costurilor indirecte de producție care trebuie repartizate pe obiecte de
cost.

7. Firma Uimitor SRL înregistrează în cursul lunii următoarele cheltuieli:

Produs A Produs B
Costuri cu materialele directe 20.000 25.000
Costuri cu manopera directă 25.000 35.000
Costuri indirecte de producție 90.000

Pentru perioada de analiză se mai cunosc: (a) numărul de ore de manoperă directă este de 15.000,
din care 6.000 ore pentru produsul A și 9.000 ore pentru produsul B, și (b) numărul de ore de
funcționare a utilajelor este de 20.000, din care 12.000 ore pentru produsul A și 8.000 ore pentru
produsul B.
Cerințe:
a) identificați cinci posibile baze de repartizare a costurilor indirecte de producție;
b) justificați alegerea fiecărei baze de repartizare;
c) calculați coeficienții de repartizare utilizând, pe rând, cele cinci baze de repartizare;
d) calculați costurile de producție pentru fiecare produs, dacă se utilizează coeficienții
determinați anterior;
e) explicați de ce diferă costurile de producție determinate la punctul d).

P a g i n a | 16
3. SISTEMELE DE CALCULAȚIE A COSTURILOR EFECTIVE – CALCULAȚIA PE
COMENZI, CALCULAȚIA PE FAZE

CALCULAȚIA PE COMENZI

1. Următoarele cheltuieli au fost înregistrate pentru executarea comenzii nr. 1259:

- cheltuieli cu materialele directe: 500 lei;
- cheltuieli cu manopera directă: 1,6 lei/oră;
- cheltuieli cu chiria utilajului specializat: 150 lei;
- cheltuieli indirecte de producție: 2 lei/oră manoperă directă.
În cursul perioadei s-au pontat 250 de ore manoperă directă pe comanda nr. 1259. În condițiile în
care până la sfârșitul lunii comanda nu a fost finalizată, calculați costul producției neterminate.

2. Taylor & Associates este o firmă de consultanță care bugetează două categorii de costuri:
costuri directe (muncă de specialitate) și costuri indirecte (servicii comune). Costurile indirecte
sunt repartizate comenzilor în baza timpilor necesari activităților de specialitate. Pentru anul N,
firma a bugetat un volum de activitate de 10.000 de ore muncă de specialitate și un nivel al
costurilor aferente serviciilor comune de 150.000 $.
În cursul anului N, firma depune o ofertă în cadrul unei licitații pentru atribuirea unui contract de
consultanță organizată de Red Rooster, un lanț de restaurante fast-food. În acest sens, compania
Taylor & Associates și-a estimat activitățile de specialitate după cum urmează:
Categorie de activitate Număr ore estimate Tarif orar
Director 3 200 $
Asociat 16 100 $
Consultant 40 50 $
Asistent 160 30 $
Cerințe:
a) calculați costul comenzii Red Rooster;
b) ce tarif ar trebui să solicite firma în propunerea sa pentru executarea acestui contract dacă
dorește să obțină un profit de 10% din venituri?

3. O întreprindere constructoare de mașini fabrică două modele de autoturisme: AL și XC. În

structura organizatorică a întreprinderii se regăsesc două sectoare principale (turnare piese și
asamblare) și sectorul administrație generală. Pentru luna analizată firma a lansat în fabricație
două comenzi, corespunzătoare celor două tipuri de autoturisme astfel:
- comanda AL – 23 autoturisme;
- comanda XC – 17 autoturisme.
Conform antecalculației, costurile planificate la care este evaluată producția sunt de 20.000 lei /
buc pentru modelul AL și 26.000 lei / buc pentru modelul XC.

P a g i n a | 17
În luna curentă au fost constatate următoarele consumuri de resurse:
Model AL Model XC
Materii prime 150.000 200.000
Materiale directe 18.000 17.000
Manoperă directă 84.000 156.000
Costuri indirecte de producție – secția turnare piese 74.900
Costuri indirecte de producție – secția asamblare 108.000
Costuri de administrație generală 44.200

Pentru repartizarea costurilor indirecte de producție se utilizează ca baze de repartizare: valoarea

materiei prime consumate în sectorul turnare piese și, respectiv, numărul orelor manoperă directă
pentru sectorul asamblare (5.000 ore pentru AL și 7.000 ore pentru XC).
Cerințe:
a) dacă la finele lunii analizate sunt finalizate și predate 15 autoturisme model AL și 17
autoturisme model XC, calculați costul producției finite, precum și costul producției
neterminate;
b) presupunând că prețurile de vânzare ale celor două modele sunt de 25.000 lei pentru
modelul AL și, respectiv, 30.000 lei pentru modelul XC, calculați rezultatul pe care îl obține
firma în perioada de analiză, dacă toată cantitatea obținută este și vândută;
c) știind că în luna următoare se finalizează cele 8 autoturisme model AL, pentru care mai
sunt efectuate cheltuieli în valoare totală de 133.200 lei, determinați costul efectiv al
întregii comenzi AL, precum și costul efectiv unitar.

4. În cursul lunii aprilie, o fabrică de mobilă finalizează trei comenzi pentru seturi de mobilier birou
personalizat: comanda 1236, comanda 1654 și comanda 4689. Pentru cele trei comenzi se cunosc
următoarele informații:
Comanda Comanda Comanda
1236 1654 4689
Cheltuieli cu materialele directe 4.600 5.800 6.900
Număr ore manoperă directă 500 390 480
Tarif orar manoperă directă 25 35 15

Costurile totale aferente secției de producție sunt de 19.180 lei, iar cheia de repartizare pe cele
trei comenzi este timpul manoperă.
Costurile prestabilite pentru fiecare bucată din cele trei comenzi executate sunt: 300 lei / buc
model 1236, 350 lei / buc model 1654 și 415 lei / buc model 4689.
 Comanda 1236 a fost lansată în fabricație în luna martie, pentru 150 bucăți, din care 80
bucăți au fost nefinalizate, valoarea acestei producții neterminate fiind de 3.100 lei.
Comanda se finalizează în luna aprilie.
 Comanda 1654 este lansată în fabricație în luna aprilie pentru 110 bucăți, din care sunt
finisate și predate depozitului 60 bucăți, restul fiind finalizate în cursul lunii mai.
 Comanda 4689 este lansată în fabricație în luna aprilie pentru 50 bucăți, fiind integral
finalizată.
P a g i n a | 18
Cerințe:
a) determinați costurile producției fabricate pentru fiecare comandă;
b) separați apoi costul producției finite de costul producției neterminate la finele lunii aprilie;
c) presupunând că toată cantitatea de produse finalizate în luna aprilie este și vândută,
calculați marjele brute generate de fiecare comandă în parte (prețurile de vânzare sunt:
325 lei / buc model 1236, 400 lei / buc model 1654 și 430 lei / buc model 4689);
d) explicați rezultatele obținute.

CALCULAȚIA PE FAZE

1. Calculația pe faze este recomandată atunci când:

(a) producția este continuă și de masă;
(b) nu se procesează mai multe comenzi simultan;
(c) producția este realizată pe loturi;
(d) este produs un activ necorporal.

2. În calculația pe faze, producția rezultată dintr-o fază poate reprezenta:

(a) produs final;
(b) semifabricat, a cărui prelucrare va continua în următoarea fază;
(c) produs rezidual;
(d) (a) și (b).

3. La finalizarea unei faze, costul acesteia este:

(a) transferat integral în următoarea fază;
(b) reținut ca sold al unui cont deschis pe respectiva fază;
(c) transferat parțial în următoarea fază;
(d) toate cele de mai sus.

4. O întreprindere cu producție de masă fabrică un singur produs, ce presupune parcurgerea a

două faze. Materiile prime sunt încorporate la începutul prelucrării în prima fază de fabricație.
Pentru realizarea produselor în faza a doua, pentru luna curentă se cunosc:
- producția neterminată inițială este de 500 buc. pentru care se dau: cheltuieli aferente fazei
precedente 100.000 lei, cheltuieli de prelucrare 45.000 lei;
- producția intrată în fabricație este de 900 buc pentru care s-au efectuat următoarele
consumuri: cheltuieli aferente fazei precedente 189.100 lei și cheltuieli de prelucrare = 63.540 lei;
- producția terminată 1.200 buc;
- producția neterminată la finele lunii este de 200 buc grad de finisare a cheltuielilor de
prelucrare 70%.
Determinați costul producției finite și costul producției neterminate aferente fazei a doua.

P a g i n a | 19
5. Tabelul de mai jos redă principalele informații aferente unei faze de producție:
Cantitate de produs finit 1.125 unit
Cantitate de produse în curs de execuție 375 unit
Costul materiei prime consumate 2.250 lei
Costul prelucrării 1.890 lei
Procentul de finalizare a producției în curs de execuție este de 100% în ceea ce privește costul
materiilor prime și 60% în ceea ce privește costul prelucrării. Determinați costul producției în curs
de execuție și costul producției finite.

6. Producție de masă SRL utilizează sistemul de calculație pe faze. În cursul lunii ianuarie, în cadrul
primei faze din cadrul procesului de producție au fost înregistrate următoarele costuri:
- costul materialelor directe = 46.200 lei;
- costul prelucrării = 29.680 lei.
Materialele directe sunt introduse în procesul de producție de-a lungul diverselor stadii de
execuție. Costurile de prelucrare sunt înregistrate liniar în cursul procesului de producție.
La începutul lunii nu a existat producție neterminată. Din cele 2.200 buc lansate în fabricație în
cursul lunii ianuarie, 1.800 buc au fost finalizate și transferate în faza a doua. Personalul tehnic a
estimat că gradul de finalizare a unităților aflate în curs de execuție este de 75% în ceea ce privește
materialele directe și 80% în ceea ce privește costurile de prelucrare.
Determinați costul producției finite, transferate în cea de-a doua fază, precum și costul producției
neterminate.

7. O firmă cu producție de masă fabrică un singur produs. Materiile prime sunt încorporate la
începutul prelucrării. Determinați costul producției finite și costul producției neterminate pentru
următoarele situații:
a) În cursul lunii aprilie începe prelucrarea a 1.000 buc produs finit pentru care au fost efectuate
următoarele consumuri: materii prime = 90.000 lei și costuri de prelucrare = 75.200 lei. Întreaga
producție lansată în fabricație este terminată în aceeași lună.
b) În cursul lunii aprilie începe prelucrarea a 1.000 buc produs finit pentru care au fost efectuate
următoarele consumuri: materii prime = 90.000 lei și costuri de prelucrare = 75.200 lei. La finele
lunii, producția neterminată este de 200 buc cu un grad de finisare tehnică de 70% pentru
costurile de prelucrare.
c) Cunoscând producția neterminată la finele lunii aprilie (vezi punctul b), în luna mai intră în
prelucrare 900 buc pentru care sunt efectuate următoarele consumuri: materii prime = 76.600 lei
și costuri de prelucrare = 71.120 lei. La finele lunii sunt terminate 800 buc, în timp ce pentru
producția neterminată este de 300 buc. Pentru aceasta se estimează un grad de finisare tehnică de
60% asociat costurilor de prelucrare.

P a g i n a | 20
 4. SISTEMUL DE CALCULAȚIE A COSTURILOR PE ACTIVITĂȚI

1. Care dintre următoarele constituie un avantaj al sistemului de calculație pe activități?

(a) furnizează un cost al produsului mai precis;
(b) este ușor de aplicat;
(c) este o formă a calculației parțiale și, astfel, relevantă și în luarea deciziilor;
(d) este util în special când regia fixă de producție este redusă.

2. Care dintre următoarele afirmații referitoare la sistemul de calculație a costurilor pe activități

(ABC) este falsă?
(a) comparativ cu sistemele tradiționale, aplicarea sistemul ABC are drept rezultat definirea
unor loturi de costuri indirecte mai omogene și identificarea pentru fiecare lot a unui
determinant de costuri;
(b) costurile activităților sunt utilizate pentru a fi imputate acelor obiecte de cost în baza
activităților pe care acestea le consumă;
(c) informațiile furnizate de sistemul ABC pot fi folosite în decizii privind reducerea costurilor
pentru îmbunătățirea profitabilității, precum și în decizii privind orientarea prețurilor;
(d) sistemul ABC este relevant atunci când costurile indirecte dețin o pondere importantă în
costurile totale, iar produsele și serviciile consumă în mod uniform resursele firmei.

3. Compania Beck identifică următoarele activități și generatori de costuri legate de activitatea sa

de producție:
Activitatea Costuri Generatori de costuri
Montarea și reglarea utilajelor 500.000 lei Ore de montare-reglare
Transport intern al materiilor prime 200.000 lei Kg de materie primă

Compania fabrică doar două produse: Orlem și Leto. În cursul anului analizat, pentru Orlem au fost
necesare 2.700 de ore de montare-reglare a utilajelor și transportarea a 35.000 de kg materie
primă. Pentru Leto au fost necesare 1.300 de ore de montare-reglare a utilajelor și transportarea a
45.000 de kg materie primă. Care sunt costurile totale ale activităților repartizate fiecărui produs?
a) Orlem – 425.000 lei și Leto – 275.000 lei;
b) Orlem – 475.000 lei și Leto – 225.000 lei;
c) Orlem – 430.500 lei și Leto – 269.500 lei;
d) Orlem – 337.500 lei și Leto – 362.500 lei.

4. O firmă ce activează în sectorul alimentar fabrica un singur produs – cozonaci cu stafide, produși
și ambalați în unități de un kilogram. Recent a adăugat un al doilea produs: torturi cu fructe,
ambalate în unități de câte un kilogram. În sistemul anterior de calculație, cheltuielile generale

P a g i n a | 21
legate de producție erau repartizate în funcție de numărul total de unități produse. Costurile
directe se prezintă astfel:

Cozonaci cu stafide Torturi cu fructe

Costul materiilor prime 0,6 $ / kg 0,9 $ / kg
Costul cu manopera directă 0,14 $ / kg 0,2 $ / kg

Pentru perioada analizată firma a fabricat și vândut 160.000 kg cozonaci cu stafide și 40.000 kg
torturi cu fructe. Nivelul total al cheltuielilor generale de producție este de 210.800 $.

În prezent, decide să implementeze un sistem de calculație pe activități, identificând cinci

activități, inductorii de cost aferenți, precum și volumul acestor inductori.

Activitate Costuri Inductor de cost Volumul inductorului

Cozonaci Torturi
Frământare 49.600 $ Ore de muncă 600.000 640.000
Coacere 67.200 $ Ore de coacere 240.000 240.000
Răcire 15.200 $ Ore de răcire 360.000 400.000
Cremă 6.000 $ Ore-mașină 0 24.000
Ambalare 72.800 $ Ore-mașină 350.000 560.000
TOTAL 210.800 $

Cerințe:
a) Calculați costul unitar al celor două produse folosind sistemul tradițional de calculație a
costurilor.
b) Calculați costul unitar al celor două produse folosind sistemul de calculație a costurilor pe
activități.
c) Explicați diferențele dintre costurile unitare calculate prin cele două sisteme de calculație.
Descrieți situații în care firma ar putea utiliza datele furnizate de calculația pe activități.

5. Un centru de sănătate gestionează 3 programe: (1) reabilitarea persoanelor suferind de

alcoolism, (2) reabilitarea persoanelor dependente de droguri și (3) servicii post-tratament (sprijin
și consultanță). Pentru anul curent cheltuielile se prezintă astfel:
Salariile personalului medical 2.550.000 $
4 medici generaliști * 150.000 $ 600.000 $
18 psihologi * 75.000 $ 1.350.000 $
20 asistente medicale * 30.000 $ 600.000 $
Furnituri și materiale medicale 300.000 $
Cheltuieli generale (salariile personalului administrativ, chirie, încălzire, 880.000 $
apă, electricitate etc.)

Directorul centrului dorește să determine costul fiecărui program. Pentru asta dispune de
următoarele informații:

P a g i n a | 22
  numărul de angajați din fiecare program:

Alcoolism Dependență Servicii post- TOTAL angajați

de droguri tratament
Medici generaliști 4 4
Psihologi 6 4 8 18
Asistente medicale 4 6 10 20

 în programul de tratare al alcoolismului sunt înscriși 80 de pacienți, iar în cel de tratare a

dependenței de droguri 100 de pacienți, fiecare pe o durată medie de 6 luni de spitalizare.
 consumul de furnituri medicale depinde de numărul mediu de pacienți pe an.
 cheltuielile generale sunt formate din: chiria și întreținerea clădirii clinicii – 180.000 $,
servicii de laborator – 100.000 $ și cheltuieli administrative (gestiunea pacienților,
alimentație, spălătorie) – 600.000 $
 alte informații:

Alcoolism Dependență Servicii post- TOTAL

de droguri tratament
Suprafața ocupată de fiecare program 9.000 9.000 12.000 30.000
Număr mediu de pacienți pe an 40 50 60 150
Număr de teste de laborator 400 1.400 700 2.500

Cerințe:
a) Selectând bazele care vă par cele mai potrivite pentru repartizarea costurilor indirecte între
diferitele programe, calculați costul fiecărui program și costul pe pacient pentru
programele de tratare a alcoolismului și a dependenței de droguri.
b) Ce avantaje poate aduce implementarea acestui sistem de calculație centrului de sănătate?

6. O firmă fabrică două tipuri de imprimante: imprimante cu laser alb-negru (LAN) şi imprimante
cu laser color (LC). Procesul de fabricație se derulează în cadrul a două sectoare productive. Pentru
perioada analizată se cunosc următoarele:
 firma produce și vinde 1.000 de unități din fiecare model;
 materialele directe necesare fabricației sunt de 250 lei / unitate pentru LAN și 450 lei /
unitate pentru LC;
 fiecare model de imprimantă necesită 20 ore manoperă directă; modelul LAN necesită 5
ore în sectorul 1 și 15 ore în sectorul 2, iar modelul LC 15 ore în sectorul 1 și 5 ore în
sectorul 2;
 tariful de salarizare pentru muncitorii direct productivi este de 15 lei / oră, pentru ambele
sectoare;
 costurile indirecte aferente celor două sectoare sunt: pentru sectorul 1, costuri variabile 17
lei / ora manoperă și costuri fixe 200.000 lei, iar pentru sectorul 2 costuri variabile 5 lei /
ora manoperă și costuri fixe 160.000 lei;
 preturile de vânzare practicate de către firmă sunt de 870 lei / unitate pentru modelul LAN
și 1.280 lei / unitate pentru modelul LC.

P a g i n a | 23
Cerințe:
a) Determinați costurile pe unitatea de produs pentru fiecare model de imprimantă, luând ca
bază de repartizare pentru regia de producție numărul orelor manoperă directă. Calculați apoi
rezultatul din exploatare a firmei.
b) Firma decide să implementeze un sistem de calculație pe activități. În acest sens, se identifică
principalele activități desfășurate în cadrul ambelor sectoare, se grupează activitățile omogene
și se identifică generatorii (inductorii) de cost pentru fiecare categorie în parte.
Activitatea Costuri totale Inductori de cost
(lei) LAN LC
Setarea mașinilor 86.000 45 setări 155 setări
Recepția materialelor 88.000 20.000 operații 60.000 operații
Controlul calității 80.000 590 inspecții 1.010 inspecții
Funcționarea utilajelor 510.000 20.000 ore utilaj 40.000 ore utilaj
Proiectare 36.000 2.800 ore proiectare 6.200 ore proiectare
Total 800.000
Utilizând aceste informații suplimentare privind costurile indirecte (comune), determinați costul
unitar pentru fiecare model de imprimantă se rezultatul din exploatare degajat.
c) Analizați diferențele apărute între rezultatele din exploatare determinate la punctele a și b.

P a g i n a | 24
 5. SISTEMUL DE CALCULAȚIE STANDARD COST

1. În ce constă utilitatea costului standard?

(a) permite calculul unui cost efectiv, simplificând evaluarea stocurilor;
(b) permite un control mai bun al costurilor prin semnalizarea abaterilor de la planuri;
(c) permite o mai bună uniformizare a costurilor;
(d) permite determinarea unui cost antecalculat, atât complet, cât și parțial.

2. Care dintre următoarele afirmații referitoare la costurile standard este falsă?

(a) cota bugetată calculată pentru un centru de responsabilitate trebuie să țină seama și de
eventualele costuri decontate de către alte sectoare ale întreprinderii, dacă acel centru
beneficiază de serviciile prestate de respectivele sectoare;
(b) prețurile standard ale materialelor consumate trebuie să țină seama de orice reducere
comercială cunoscută la momentul determinării costurilor standard;
(c) nivelul mediu al normei de consum trebuie stabilit pe baza practicilor de lucru general
acceptate;
(d) costul standard trebuie revizuit periodic.

3. O firmă de confecții determină costul standard pentru unul dintre produsele sale – costum din
stofă pentru femei. Conform tiparului, pentru fabricarea unui costum sunt necesari 2,5 metri de
stofă, cantitate ce include și pierderile tehnologice estimate de 5%. Costul de achiziție al materiei
prime negociat cu furnizorul este de 120 lei / metru.
Realizarea costumului presupune parcurgerea a 3 operații – croit, cusut și finisat. Pentru fiecare
operație în parte se cunoaște timpul de prelucrare și tariful de salarizare negociat:

Operația Norma de timp (min / buc) Tarif standard (lei / oră)

Croit 20 60
Cusut 30 141
Finisat 15 85

Se consideră că produsul este prelucrat într-un singur sector definit ca centru de responsabilitate,
iar volumul de producție programat este de 5.000 buc. Activitatea bugetată este exprimată în ore
manoperă. Costurile fixe bugetate ale centrului sunt de 140.400 lei, în timp ce cota variabilă
bugetată este de 36 lei / oră.

Cerințe:
a) calculați costurile standard directe pentru produsul firmei;
b) calculați bugetul costurilor centrului de responsabilitate și determinați apoi cota bugetată;
c) întocmiți fișa costului standard pentru produsul fabricat de firmă.

P a g i n a | 25
4. Compania Toymaster fabrică două jucării din plastic – model TGC și model AFG. Pentru calculul
costurilor, firma adoptă sistemul de calculație standard cost. Conform rețetarelor de fabricație se
cunosc următoarele mărimi standard:

Model TGC Model AFG

Norma de consum netă pentru materii prime și 3,81 unit / buc 4,81 unit / buc
materiale
Pierderi tehnologice 5% 4%
Timpii manoperă 1,5 ore / buc 2 ore / buc
Costul de achiziție al materiilor prime negociat cu furnizorii este de 15 lei / unitate, în timp ce
tariful de salarizare este de 12 lei / oră.
Compania deține un singur sector productiv, a cărui activitate este exprimată în ore manoperă.
Volumul de producție programat pentru anul bugetat este de 5.000 buc TGC și 4.500 buc AFG.
Costurile fixe bugetate sunt de 181.500 lei, iar cota variabilă bugetată este de 14 lei / oră.
Cerințe:
a) calculați costurile standard directe pentru cele două produse;
b) calculați bugetul costurilor centrului de responsabilitate și determinați apoi cota bugetată;
c) întocmiți fișa costului standard pentru fiecare produs.

5. Compania Moro Bay Surfboards produce două modele de planșe pentru surf – Longboard 500L
și Bodyboard 400N – fabricate în cadrul a două sectoare de producție – turnare și finisare. Volumul
de producție programat pentru anul bugetat este de 600 buc Longboard și 800 buc Bodyboard.
Pentru cele două modele se oferă următoarele informații:

Longboard 500L Bodyboard 400N

Norma de consum pentru materii prime 2,5 unit / buc 2 unit / buc
Timpii manoperă – secția finisare 54 min / buc 36 min / buc
Timpii de funcționare a utilajelor – secția turnare 24 min / buc 18 min / buc
Cost de achiziție al materiilor prime 100 lei / unit
Tarif de salarizare negociat 40 lei / oră

Operațiunile din cadrul sectorului turnare sunt complet automatizate, în timp ce activitatea în
sectorul finisare presupune aproape integral intervenție manuală. Costurile dimensionate prin
bugetele întocmite pentru cele două sectoare se prezintă astfel:

Sector turnare Sector finisare

Cota variabilă unitară 200 lei / oră-utilaj 250 lei / oră-manoperă
Costuri fixe totale 192.000 lei 387.600 lei

Cerințe:
a) calculați costurile standard directe pentru cele două produse;
b) calculați bugetele celor două centre de responsabilitate și determinați apoi cotele
bugetate;
c) întocmiți fișa costului standard pentru fiecare produs.

P a g i n a | 26
 6. SISTEMELE DE CALCULAȚIE A COSTURILOR PARȚIALE

1. Contribuția fiecărui produs la acoperirea costurilor de structură, exprimată procentual, se

determină prin intermediul:
(a) marjei pe costurile variabile;
(b) ratei costurilor variabile;
(c) ratei marjei pe costurile variabile;
(d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

2. Care dintre următoarele informații referitoare la sistemele de calculație a costurilor parțiale

este falsă?
(a) sistemul de calculație a costurilor variabile permite determinarea unui rezultat intermediar
ce reprezintă contribuția fiecărui obiect de cost la acoperirea costurilor fixe specifice;
(b) prin costul pe care îl determină, sistemele de calculație a costurilor parțiale nu permit
evaluarea elementelor de natura stocurilor, decât după retratări în vederea conformării cu
reglementările fiscale;
(c) sistemul de calculație a costurilor specifice este util în plan decizional, deoarece reține
pentru calculație doar costurile controlabile de către manageri;
(d) sistemele de calculație a costurilor parțiale permit luarea unor decizii precum eliminarea
sau menținerea unor produse în gama sortimentală, dar și stabilirea mix-ului de produse cu
care firma va ieși pe piață.

3. Previziunile financiare și de producție ale firmei Viitorul SRL, pentru luna februarie a anului N se
prezintă după cum urmează:
Costul unitar cu materialele directe 8 lei / buc
Costul unitar cu manopera directă 4 lei /buc
Regia variabilă de producție 1 lei / buc
Costuri variabile de distribuție 2 lei / buc
Prețul de vânzare 20 lei / buc
Costuri fixe totale 3.000 lei
Producție fabricată 1.500 buc

Utilizând sistemul de calculație a costurilor variabile, determinați marja pe costurile variabile și

rezultatul din exploatare dacă volumul vânzărilor este de:
(a) 500 buc;
(b) 600 buc;
(c) 1.200 buc.

P a g i n a | 27
4. O firmă producătoare de utilaje agricole realizează în cursul perioadei de analiză 3 tipuri de
utilaje: U1, U2 și U3. Consumurile de resurse constatate în perioada de calculație pot fi grupate
astfel:
Produs U1 U2 U3 Total
Cantitate fabricată 250 unități 400 unități 240 unități
Costuri cu materii prime și materiale directe 900.000 1.400.000 1.000.000
Costul cu manopera directă calculată în 500.000 700.000 400.000
funcție de volumul producției
Costul cu amortizarea utilajelor specializate (în 100.000 200.000 100.000
sumă forfetară)
Costul cu energia tehnologică 2.550.000
Regia generală a sectoarelor productive 1.200.000
Costul administrației generale 1.100.000

Consumul total de energie tehnologică este de 17.000 kw, din care 4.000 kw pentru U1, 8.800 kw
pentru U2 și 4.200 kw pentru U3.
În cursul lunii analizate vânzările întreprinderii au fost:
U1 = 240 unități * 13.000 lei/ unitate
U2 = 380 unități * 15.000 lei/ unitate
U3 = 240 unități * 14.000 lei/ unitate
Cerințe:
a) determinați contribuția fiecărui produs la acoperirea costurilor fixe, precum și rezultatul
din exploatare în cost variabil;
b) calculați contribuția fiecărui produs la acoperirea costurilor fixe indirecte, precum și
rezultatul din exploatare în cost specific;
c) analizați diferențele dintre cele două rezultate.

5. O fabrică de bere produce două tipuri de bere - filtrată și nefiltrată - pe care le comercializează
în sticle de 0,5 litri în două regiuni diferite – Nord-Vest și Sud-Est. Un studiu previzional anticipează
vânzarea a 80.000 sticle (bere filtrată) și 15.000 sticle (bere nefiltrată) în regiunea Nord-Vest și
20.000 sticle (bere filtrată) și 10.000 sticle (bere nefiltrată) în regiunea Sud-Est.
Costurile previzionate sunt calculate pentru fabricarea și vânzarea a 100.000 sticle bere filtrată și
25.000 sticle bere nefiltrată. Ele se prezintă astfel:
- costuri de producție previzionate:
Bere filtrată Bere nefiltrată
Costuri variabile 2,5 lei / sticlă 3 lei / sticlă
Costuri fixe indirecte 25.000 lei
- costuri de distribuție previzionate:
Regiunea Nord-Vest Regiunea Sud-Est
Costuri variabile 5% din cifra de afaceri 5% din cifra de afaceri
Costuri fixe directe 200.000 lei 120.000 lei
Costuri fixe indirecte 15.000 lei
- costuri generale de administrație = 50.000 lei
P a g i n a | 28
Prețurile de vânzare practicate sunt aceleași, indiferent de regiune: bere filtrată = 6 lei / sticlă,
bere nefiltrată = 7 lei / sticlă.
Cerințe:
a) calculați marja pe costul specific pentru fiecare regiune și rezultatul previzionat;
b) este justificată vânzarea în cele 2 regiuni?
c) ce rezultat ar obține întreprinderea dacă abandonează vânzarea în regiunea Sud-Est?

P a g i n a | 29
7. RECONCILIEREA REZULTATULUI CALCULAT ÎN SISTEM PARȚIAL CU CEL
CALCULAT ÎN SISTEM ABSORBANT

1. O întreprindere are o producție de 1.000 buc în următoarele condiții de exploatare: costul

unitar variabil 1,5 lei / buc; costuri fixe ale perioadei 2.500 lei;
Stocul inițial de 100 buc este evaluat la 450 lei costuri totale, din care 280 lei costuri fixe. Vânzările
perioadei sunt de 1.020 buc, la un preț de vânzare de 5,2 lei / buc.
Care este rezultatul din exploatare în sistem absorbant și, respectiv în sistem al costurilor variabile
(evaluarea stocurilor după metoda costului mediu ponderat).
a) 1.304 lei 1.304 lei;
b) 1.178 lei 1.304 lei;
c) 1.178 lei 1.255,5 lei;
d) 1.255,5 lei 375,5 lei;
e) 3.755,5 lei 1.255,5 lei.

2. În cursul lunii mai a anului N, producția fabricată de Student SRL a fost de 1.500 buc, iar
producția vândută la 1.200 buc. Se cunosc următoarele informații privind costurile:
Costuri cu materialele directe 10 lei / buc
Costuri cu manopera directă 8 lei / buc
Regia de producție variabilă 3 lei / buc
Regia de producție fixă 6.000 lei
Preț de vânzare 30 lei / buc

Determinați costul producției obținute și rezultatul exploatării, utilizând:

a) sistemul de calculație a costurilor variabile;
b) sistemul de calculație absorbant.
Reconciliați rezultatele obținute prin cele două sisteme de calculație și explicați diferențele.

3. Baloane colorate SRL produce și comercializează baloane cu aer cald. Pentru acestea, se cunosc
următoarele mărimi previzionate:
Preț de vânzare 80 lei / buc
Costuri cu materialele directe 11 lei / buc
Costuri cu manopera directă 19 lei / buc
Regie variabilă de producție 8 lei / buc
Regia fixă de producție 200.000 lei / lună
Cheltuieli generale de administrație 86.000 lei / lună
Cheltuieli fixe de distribuție 72.000 lei / lună
Cheltuieli variabile de distribuție 5% din cifra de afaceri

P a g i n a | 30
Nivelul efectiv al producției obținute și al producției vândute în lunile ianuarie și februarie N a fost
următorul:
Perioada Producția obținută Producția vândută Stoc final
(buc) (buc) (buc)
Ianuarie N 20.000 15.000 5.000
Februarie N 18.000 21.000 2.000

a) Determinați costul producției obținute și rezultatul exploatării pentru luna ianuarie, utilizând
sistemul de calculație absorbant, respectiv sistemul de calculație a costurilor variabile. Reconciliați
rezultatele obținute prin cele două metode și analizați diferențele.
b) Reluați apoi aceleași calcule și analize pentru luna februarie. Pentru evaluarea stocurilor la
ieșirea din patrimoniu se utilizează metoda costului mediu ponderat.

4. Capacitatea de producție a companiei Profitabil SRL este de 10.000 buc. Pentru perioada de
analiză se cunosc următoarele:
Costurile cu materialele directe 6 lei / buc
Costurile cu manopera directă 4 lei / buc
Regia variabilă de producție 2 lei / buc
Regia fixă de producție 10.000 lei / lună
Nivelul actual al producției obținute și vândute 8.000 buc
Prețul de vânzare 15 lei / buc
Cerințe:
(a) determinați rezultatul exploatării, utilizând sistemul de calculație a costurilor variabile;
(b) calculați rezultatul din exploatare în sistem de calculație absorbant, apelând la alocarea
rezonabilă a regiei fixe de producție;
(c) explicați de ce diferă cele două rezultate calculate anterior.

P a g i n a | 31
 8. UTILIZAREA INFORMAȚIEI DE TIP COST ÎN LUAREA DECIZIILOR

1. Managementul unei fabrici de mobilă a decis deschiderea unei noi unități de producție. În acest
scop, la data de 20 noiembrie N-1 a comandat un utilaj de debitare pal melaminat, pentru care a
achitat un avans de 10.000 lei. Livrarea are loc în 31 ianuarie N, dată la care utilajul este achitat
integral.
Ca urmare a pierderii unui client important, la 1 februarie N managementul decide ca noua unitate
de producție să nu mai fie deschisă. Considerați costul de achiziție a utilajului ca fiind un cost
relevant pentru luarea acestei decizii? De ce?

2. Un angajat al departamentului de contabilitate muta un computer dintr-un birou în altul. Când

urca pe scări, a alunecat scăpând computerul. Acesta s-a rostogolit pe scări, fiind complet distrus.
Auzind zgomotul, șeful de birou a venit în fugă și s-a albit la față când a văzut ce s-a întâmplat. A
început să strige: „spuneți-mi chiar acum dacă acesta era unul dintre computerele noastre
complet amortizate”. Un control al registrelor contabile a demonstrat că, într-adevăr, computerul
distrus era unul dintre cele amortizate complet. „Slavă Domnului!” a exclamat managerul.
Explicați și comentați sensul acestei situații.

3. Compania Woody produce papuci de casă pe care îi vinde cu 10 $ perechea. Costul variabil de
producție este de 4,50 $ / pereche, iar costul fix de producție unitar este de 1,50 $ / pereche.
Există suficientă capacitate de producție nefolosită pentru a accepta o comandă specială, unică,
pentru 20.000 de perechi de papuci. O firmă concurentă poate oferi această cantitate la un preț de
6 $ / pereche. Ar trebui compania Woody să accepte această comandă specială? Argumentați
răspunsul.

4. În procesul de producție, Electroprod SA are nevoie de un anumit subansamblu care poate fi

fabricat în regie proprie, sau achiziționat de pe piață. Cantitatea necesară este de 10.000 buc.
Fisa costului standard al subansamblului, în situația în care acesta este fabricat în regie proprie,
este următoarea:
Costuri cu materialele directe 2 lei/buc
Costuri cu manopera directă 8 lei/buc
Cota variabilă bugetată 4 lei/buc
Cota fixă bugetată 5 lei/buc
Cost standard 19 lei/buc

Un furnizor oferă firmei analizate subansamblul la un preț de 17 lei/buc. Considerați că

managementul ar trebui să ia decizia fabricării sau achiziției subansamblelor necesare?

P a g i n a | 32
5. La inventarierea anuală a patrimoniului, un producător de echipamente electronice identifică în
depozitul de produse finite 5.000 buc produse uzate moral. În conformitate cu politicile contabile
aplicate de către companie, stocurile de produse finite sunt evaluate la cost de producție. În
aceste condiții, valoarea celor 5.000 buc aflate în discuție este de 100.000 lei.
În situația în care compania recurge la o modernizare a acestor produse, întregul stoc ar putea fi
vândut la un preț de vânzare de 30.000 lei, în condițiile în care costul operațiunilor de modernizare
s-ar ridica la 20.000 lei. În starea actuală, întregul stoc ar putea fi vândut pentru piese de schimb,
la un preț total de 6.000 lei.
Presupunând că produsele sunt modernizate și apoi vândute, care va fi costul de oportunitate?

6. Compania Award Plus produce medalii pentru câștigătorii diferitelor competiții sportive. Fabrica
are capacitatea de a produce 10.000 de medalii în fiecare lună. Producția și vânzările curente sunt
de 7.500 de medalii pe lună. Firma percepe, în mod normal, un preț de 150 $ pe medalie. Datele
privind costurile pentru nivelul curent de activitate sunt următoarele:
- costuri care variază în funcție de numărul de unități produse: materii prime directe – 262.500 $,
manoperă directă – 300.000 $;
- costuri care variază în funcție de numărul de seturi fabricate (montare și reglare utilaje,
prelucrare a materiilor prime, control al calității etc.) – 75.000 $ (150 seturi * 500 $ / set);
- costuri fixe de producție – 275.000 $;
- costuri fixe de marketing – 175.000 $
Award Plus a primit o comandă specială unică pentru 2.500 de medalii la prețul de 100 $ pe
medalie. Acceptarea comenzii nu ar afecta desfășurarea normală a activității companiei. Firma
produce medalii pentru clienții săi obișnuiți în seturi de 50 de medalii (150 seturi * 50 medalii / set
= 7.500 medalii). Comanda specială cere ca Award Plus să producă medaliile în 25 de seturi a câte
100 de medalii fiecare.
a) Ar trebui să accepte Award Plus această comandă specială? Argumentați cu calcule.
b) Să presupunem că fabrica are o capacitate de producție maximă de numai 9.000 de
medalii. Comanda specială trebuie să fie ori acceptată în întregime, ori respinsă. În aceste
condiții, ar trebui să accepte Award Plus comanda specială? Argumentați cu calcule.
c) Presupunem că fabrica are o capacitate de producție maximă de 10.000 de medalii. Award
Plus se teme că, în cazul în care acceptă această comandă, clienții săi existenți vor cere
imediat o reducere de preț de 10 $ în luna în care este fabricată comanda specială,
deoarece costurile aferente capacității de producție sunt acum repartizate unei cantități
mai mari de produse, iar clienții existenți vor dori să obțină beneficii în acest nou context.
Ar trebui să accepte firma comanda specială în aceste condiții? Argumentați cu calcule.

7. Compania Class produce stilouri de lux. Pentru un nivel de producție de 20.000 de unități pe
lună, costurile unitare sunt:
Cost de producție: 3,50 $
 materii prime 1,00 $
 manoperă 1,20 $
 cost indirect variabil 0,80 $
 cost indirect fix 0,50 $

P a g i n a | 33
 Cost de distribuție / marketing: 2,40 $
 variabil 1,50 $
 fix 0,90 $

Prețul de vânzare obișnuit este de 6 $ / unitate.

a) Pentru un stoc de 10.000 de stilouri, care este valoarea acestui stoc ce trebuie prezentată
în situațiile financiare (bilanț)?
b) Anual sunt, de obicei, produse și vândute 240.000 de stilouri (o medie de 20.000 pe lună).
Un studiu de piață arată că, dacă se reduce prețul de vânzare la 5,80 $ / unitate, volumul
vânzărilor poate fi majorat cu 10%. Ce efecte ar antrena această modificare asupra
profitului din exploatare?
c) Un contract cu statul pentru 5.000 de stilouri presupune rambursarea tuturor costurilor de
producție, plus o sumă fixă de 1.000 $. Pentru acest contract nu se suportă costuri de
marketing. Ar trebui compania să accepte acest contract și să vândă clienților obișnuiți
doar 15.000 de stilouri? Argumentați răspunsul.
d) Compania dorește să intre pe o piață cu concurență puternică. Astfel, caută o comandă
specială unică de 10.000 de stilouri pe baza unui preț minim. Costurile de livrare pentru
această comandă se așteaptă să fie de doar 0,75 $ / stilou, dar costurile fixe aferente
obținerii contractului vor fi de 4.000 $. Compania nu suportă alte costuri variabile de
marketing în afara celor de livrare. Afacerile pe plan intern vor rămâne neafectate. Care
este prețul de vânzare minim pe care îl poate percepe compania pentru comanda specială?
e) Compania are în stoc 1.000 de stilouri care trebuie vândute imediat la prețuri reduse, altfel
riscă să își piardă valoarea. Care este costul unitar relevant pentru stabilirea prețului de
vânzare minim?
f) Compania Class primește o propunere de la un furnizor extern care se oferă să producă și
să livreze stilourile de lux direct către clienții companiei Class. Costurile fixe de marketing
rămân neafectate, iar cele variabile de marketing vor scădea cu 20%. La Class va apărea o
capacitate de producție nefolosită, însă firma va suporta în continuare 50% din regia fixă de
producție. Ce preț va putea plăti compania Class furnizorului fără a reduce profitul său?

P a g i n a | 34