Sunteți pe pagina 1din 3

Tema 2.

Bugetul – coordonantă principală în managementul


financiar contabil
Problema 2.1. Bugetele statice şi bugetele flexibile

Entitatea „Steaua” S.A. confecţionează şi vinde bluze, care necesită croire după tipar şi multă
muncă manuală. Bluzele sunt vândute distribuitorilor, care le vând ulterior magazinelor. Unicele costuri pe
care le înregistrează entitatea, în acest caz, sunt costuri de producţie, adică nu există costuri legate de
marketing sau distribuţie. Se presupune că, toate bluzele produse în august 202N au fost vândute în august.
Nu există stocuri iniţiale sau finale de produse.

1. „Steaua” S.A. are trei categorii de costuri variabile, care se prezintă astfel:

Nr. Categoriile de costuri Cost variabil bugetat Cost variabil efectiv


pe o bluză, lei pe o bluză, lei
1. Costul materiilor prime directe 540 535
2. Costuri directe cu personalul 144 150
3. Costuri indirecte de producţie, variabile 108 112
4. Total costuri variabile
2. Numărul bluzelor produse este determinantul tuturor costurilor: materiilor prime directe, de
muncă directe şi generale variabile.
3. Intervalul relevant pentru determinantul costului este de la 0 la 10 000 bluze.
4. Nivelul bugetat al costurilor generale (indirecte) fixe pentru o producţie între 0 şi 10 000
bluze este de 1 984 000 lei.
5. Preţul de vânzare bugetat este de 1 030 lei/bluză, preţ folosit la elaborarea bugetului static.
6. Preţul de vânzare efectiv este de 1 050 lei/ bluză, identic pentru toţi distribuitorii.
7. Bugetul static pe luna august este bazat pe produceri şi vânzări de 10 000 bluze.
8. „Steaua” S.A. a confecţionat şi vândut efectiv 9 000 bluze.
Se cere:
1. Elaboraţi bugetul static şi un raport privind analiza abaterilor în baza bugetului static.
2. Comentaţi rezultatele obţinute la punctul 1.
3. Elaboraţi bugetul flexibil* şi un raport de performanţă privind analiza abaterilor:
a) în raport cu bugetul flexibil; şi
b) imputabile volumului vânzărilor.
4. Comentaţi rezultatele obţinute la punctul 3 a şi b.
*Bugetul flexibil se cere să fie întocmit şi în paşi.

Problema 2.2. Abaterile de preţ şi de eficienţă ale factorilor de producţie cu cost direct

1. Se cunosc următoarele date suplimentare, colectate în S.A. „Steaua” aferente costurilor variabile:
a) consumul prognozat şi efectiv de stofă pentru 1 o bluză constituie 2 m;
b) consumul prognozat de muncă directă – 1,2 ore pentru o bluză;
c) consumul efectiv de muncă directă – 1,25 ore pentru o bluză.

2. Folosind şi datele din exemplul entităţii „Steaua” S.A. (problema 2.1.) calculaţi abaterile:

a) de preţ – diferenţa dintre preţul efectiv al factorilor de producţie şi preţul bugetat al factorilor de
producţie; şi
b) de eficienţă – diferenţa dintre cantitatea efectivă de factori de producţie şi cantitatea bugetată de
factori de producţie pentru producţia efectivă.

1
Problema 2.3. Bugetul flexibil.

Compania „Viitorul” vinde cu ridicata, dulciuri prin Internet. Profitul operaţional bugetat al
companiei pentru anul 202N a fost de 2 450 000 lei. Ca rezultat al creşterii spectaculoase a vânzărilor pe
Internet, profitul operaţional a fost de 5 200 000 lei.

Se cere:
1. Calculaţi abaterile totale în raport cu prevederile bugetului static.
2. Profitul operaţional din bugetul flexibil a fost de 5 550 000 lei. Calculaţi abaterile totale în
raport cu bugetul flexibil şi cu volumul vânzărilor.
3. Comentaţi abaterea totală în raport cu bugetul flexibil din perspectiva creşterii spectaculoase a
vânzărilor pe Internet.

Problema 2.4. Abaterile de preţ şi de eficienţă ale factorilor de producţie cu cost direct

Entitatea „La plăcinte” produce plăcinte cu dovleac. Pentru octombrie 2018, entitatea a bugetat să
cumpere şi să utilizeze 500 kg de dovleac la 6 lei/kg. Cantităţile efectiv achiziţionate şi eliberate în consum
au constituit 600 kg la 5,5 lei/kg. Producţia bugetată este de 3 200 plăcinte. Producţia efectivă a fost de
4 000 plăcinte.

Se cere:
1. Calculaţi abaterea în raport cu prevederile bugetului flexibil.
2. Calculaţi abaterile de preţ şi de eficienţă.
3. Comentaţi rezultatele de la punctele 1 şi 2.

Problema 2.5. Bugetul flexibil şi analiza abaterilor.

Datele selectate dintr-o entitate de producere pentru anul 2018 se prezintă astfel:

Nr. Indicatori Rezultate efective Buget static


1. Unităţi vândute, bucăţi 650 000 600 000
2. Venituri din vânzări, lei 3 575 000 2 100 000
3. Costuri variabile, lei 2 575 000 1 200 000
4. Contribuţie marginală, lei
5. Costuri fixe, lei 700 000 600 000
6. Profit operaţional, lei

Se cere:
1. Întocmiţi bugetul flexibil al entităţii.
2. Calculaţi toate abaterile necesare şi efectuaţi o analiză a abaterilor în raport cu bugetul flexibil
şi a abaterilor datorate volumului vânzărilor.
3. Care sunt preţurile de vânzare efective şi cele bugetate? Care sunt costurile variabile pe unitate
efective şi cele bugetate?
4. Treceţi în revistă abaterile pe care le-aţi calculat şi expuneţi cauzele posibile şi problemele
potenţiale.

2
Problema 2.6. Perfecţionarea continuă, bugetarea Kaizen.

„Steaua” S.A. adoptă metoda perfecţionării continue, pentru următoarele 6 luni de activitate, în
vederea stabilirii costurilor standard lunare, începând cu luna iulie 202N.
1. Costuri standard, care au fost utilizate în iunie se prezintă astfel:

Nr. Elementele costului variabil Cost standard pe bluză, lei


1. Costul materiilor prime directe 540
2. Costuri directe cu personalul 144

2. Numărul bugetat de unităţi de produs pentru fiecare lună este de 9 500 unităţi.
3. Factorul total de perfecţionare continuă este reprezentat de coeficientul lunar de 0,99 din valorile
standard ale fiecărei luni.
Se cere:
1. Calculaţi valorile standard aferente materiilor prime directe şi costurilor directe privind munca
pentru luna decembrie 202N.
2. Calculaţi abaterile faţă de bugetul static aferente materiilor prime şi de muncă de producţie
directe pentru luna decembrie 202N.

Problema 2.7. Bugetarea flexibilă, calculaţia costurilor pe activităţi, analiza abaterilor.


S.R.L. „Progres” este un producător de biscuiţi cu fructe, şi produce patru feluri diferite de biscuiţi.
Fiecare fel de biscuiţi se deosebeşte prin ingrediente, iar procesele de coacere şi de comutare sunt identice
pentru toate felurile de biscuiţi.
Procesele de comutare privesc comutarea liniei de producţie de la un fel de biscuiţi la altul.
Costurile aferente liniei de producţie sunt costuri de lot. Acestea includ costul muncii realizate de către
lucrătorii care curăţă echipamentele încât ingredientele diferitelor produse să nu se amestece. Următoarele
informaţii se referă la luna octombrie 202N:

Valori prevăzute în Valori


Nr. Indicatori bugetul static efective
1. Kg de biscuiţi produse şi vândute 14 500 18 000
2. Dimensiunea medie a lotului (kg de biscuiţi pe lot) 145 180
3. Număr de ore de muncă de comutare pe lot 5 7
4. Costul muncii de comutare pe oră, lei/oră 35 39

Se cere:
1. Calculaţi abaterea costurilor totale de muncă de comutare în raport cu bugetul flexibil pentru
luna decembrie 202N, comentaţi rezultatele.
2. Calculaţi abaterile de preţ şi de eficienţă a costurilor totale de muncă de comutare pentru luna
decembrie 202N, comentaţi rezultatele.

S-ar putea să vă placă și