Tema 2.

Bugetul – coordonantă principală în managementul

financiar contabil

Problema 2.1. Bugetele statice şi bugetele flexibile

Entitatea „Ionel” S.A. confecţionează şi vinde sacouri, care necesită croire după tipar şi
multă muncă manuală. Sacourile sunt vândute distribuitorilor, care le vând ulterior magazinelor.
Unicele costuri pe care le înregistrează entitatea, în acest caz, sunt costuri de producţie, adică nu
există costuri legate de marketing sau distribuţie. Se presupune că, toate sacourile produse în
august 2010 au fost vândute în august. Nu există stocuri iniţiale sau finale de produse.

1. „Ionel” S.A. are trei categorii de costuri variabile, care se prezintă astfel:

Nr. Categoriile de costuri Cost variabil, Cost variabil,

bugetat efectiv
pe sacou, lei pe sacou, lei
1. Costul materiilor prime directe 540 535
2. Costuri directe privind munca 144 150
3. Costuri indirecte de producţie, variabile 108 112
4. Total costuri variabile

2. Numărul sacourilor produse este determinantul tuturor costurilor: materiilor prime

directe, de muncă directe şi generale variabile.
3. Intervalul relevant pentru determinantul costului este de la 0 la 10 000 sacouri.
4. Nivelul bugetat al costurilor generale (indirecte) fixe pentru o producţie între 0 şi
10 000 sacouri este de 1 984 000 lei.
5. Preţul de vânzare bugetat este de 1 030 lei/sacou, preţ folosit la elaborarea bugetului
static.
6. Preţul de vânzare efectiv este de 1 050 lei/sacou, identic pentru toţi distribuitorii.
7. Bugetul static pe luna august este bazat pe produceri şi vânzări de 10 000 sacouri.
8. „Ionel” S.A. a confecţionat şi vândut efectiv 9 000 sacouri.

Se cere:
1. Elaboraţi bugetul static şi un raport privind analiza abaterilor în baza bugetului
static.
2. Comentaţi rezultatele obţinute la punctul 1.
3. Elaboraţi bugetul flexibil* şi un raport de performanţă privind analiza abaterilor:
a) în raport cu bugetul flexibil; şi
b) imputabile volumului vânzărilor.
4. Comentaţi rezultatele obţinute la punctul 3 a şi b.
*Bugetul flexibil se cere să fie întocmit şi în paşi.

Problema 2.2. Abaterile de preţ şi de eficienţă ale factorilor de producţie cu cost direct

1. Se cunosc următoarele date suplimentare, colectate în S.A. „Ionel” aferente costurilor

variabile:
a) consumul prognozat şi efectiv de stofă pentru 1 sacou constituie 2 m;
b) consumul prognozat de muncă directă – 1,2 ore pentru 1 sacou;
c) consumul efectiv de muncă directă – 1,25 ore pentru 1 sacou.

2. Folosind şi datele din exemplul entităţii „Ionel” S.A. (problema 2.1.) calculaţi
abaterile:
1
a) de preţ – diferenţa dintre preţul efectiv al factorilor de producţie şi preţul bugetat al
factorilor de producţie; şi
b) de eficienţă – diferenţa dintre cantitatea efectivă de factori de producţie şi cantitatea
bugetată de factori de producţie pentru producţia efectivă.

Problema 2.3. Bugetul flexibil.

Compania „Viitorul” vinde cu ridicata, dulciuri prin Internet. Profitul din exploatare
(operaţional) bugetat al companiei pentru anul 2010 a fost de 2 450 000 lei. Ca rezultat al
creşterii spectaculoase a vânzărilor pe Internet, profitul din exploatare a fost de 5 200 000 lei.

Se cere:
1. Calculaţi abaterile totale în raport cu prevederile bugetului static.
2. Profitul din exploatare din bugetul flexibil a fost de 5 550 000 lei. Calculaţi abaterile
totale în raport cu bugetul flexibil şi cu volumul vânzărilor.
3. Comentaţi abaterea totală în raport cu bugetul flexibil din perspectiva creşterii
spectaculoase a vânzărilor pe Internet.

Problema 2.4. Abaterile de preţ şi de eficienţă ale factorilor de producţie cu cost direct

Entitatea „La plăcinte” produce plăcinte cu dovleac. Pentru octombrie 2010, entitatea a
bugetat să cumpere şi să utilizeze 500 kg de dovleac la 6 lei/kg. Cantităţile efectiv achiziţionate
şi eliberate în consum au constituit 600 kg la 5,5 lei/kg. Producţia bugetată este de 3 200
plăcinte. Producţia efectivă a fost de 4 000 plăcinte.

Se cere:
1. Calculaţi abaterea în raport cu prevederile bugetului flexibil.
2. Calculaţi abaterile de preţ şi de eficienţă.
3. Comentaţi rezultatele de la punctele 1 şi 2.

Problema 2.5. Bugetul flexibil şi analiza abaterilor.

Datele selectate dintr-o entitate de producere pentru anul 2010 se prezintă astfel:

Nr. Indicatori Rezultate Buget static

efective
1. Unităţi vândute, bucăţi 650 000 600 000
2. Venituri (vânzări), lei 3 575 000 2 100 000
3. Costuri variabile, lei 2 575 000 1 200 000
4. Contribuţie marginală, lei
5. Costuri fixe, lei 700 000 600 000
6. Profit din exploatare (operaţional), lei

Se cere:
1. Întocmiţi bugetul flexibil al entităţii.
2. Calculaţi toate abaterile necesare şi efectuaţi o analiză a abaterilor în raport cu
bugetul flexibil şi a abaterilor datorate volumului vânzărilor.

2
 3. Care sunt preţurile de vânzare efective şi cele bugetate? Care sunt costurile variabile
pe unitate efective şi cele bugetate?
4. Treceţi în revistă abaterile pe care le-aţi calculat şi expuneţi cauzele posibile şi
problemele potenţiale.

Problema 2.6. Perfecţionarea continuă, bugetarea Kaizen.

„Ionel” S.A. adoptă metoda perfecţionării continue, pentru următoarele 6 luni de

activitate, în vederea stabilirii costurilor standard lunare, începând cu luna iulie 2010.
1. Costuri standard, care au fost utilizate în iunie se prezintă astfel:

Nr. Elementele costului variabil Cost standard,

pe sacou, lei
1. Costul materiilor prime directe 540
2. Costuri directe privind munca 144
3. Costuri indirecte de producţie, variabile 108

2. Numărul bugetat de unităţi de produs pentru fiecare lună este de 9 500 unităţi.
3. Factorul total de perfecţionare continuă este reprezentat de coeficientul lunar de 0,99
din valorile standard ale fiecărei luni.

Se cere:
1. Calculaţi valorile standard aferente materiilor prime directe şi costurilor directe
privind munca pentru luna septembrie 2010.
2. Calculaţi abaterile faţă de bugetul static aferente materiilor prime şi de muncă de
producţie directe pentru luna septembrie 2010.

Problema 2.7. Bugetarea flexibilă, calculaţia costurilor pe activităţi, analiza abaterilor.

S.R.L. „Progres” este un producător de biscuiţi cu fructe, şi produce patru feluri diferite
de biscuiţi. Fiecare fel de biscuiţi se deosebeşte prin ingrediente, iar procesele de coacere şi de
comutare sunt identice pentru toate felurile de biscuiţi.
Procesele de comutare privesc comutarea liniei de producţie de la un fel de biscuiţi la
altul. Costurile aferente liniei de producţie sunt costuri de lot. Acestea includ costul muncii
realizate de către lucrătorii care curăţă echipamentele încât ingredientele diferitelor produse să nu
se amestece. Următoarele informaţii se referă la luna octombrie 2010:

Valori Valori
Nr. Indicatori prevăzute în efective
bugetul static
1. Kg de biscuiţi produse şi vândute 14 500 18 000
2. Dimensiunea medie a lotului (kg de biscuiţi pe lot) 145 180
3. Număr de ore de muncă de comutare pe lot 5 7
4. Costul muncii de comutare pe oră 35 39

Se cere:
1. Calculaţi abaterea costurilor totale de muncă de comutare în raport cu bugetul flexibil
pentru luna octombrie 2010, comentaţi rezultatele.
2. Calculaţi abaterile de preţ şi de eficienţă a costurilor totale de muncă de comutare
pentru luna octombrie 2010, comentaţi rezultatele.