LUCRARE 1

ANALIZA COST-BENEFICIU

EXEMPLU 1
O companie doreşte să creeze un post de director de marketing. Managerul general vrea să ştie dacă
acest demers este rentabil.
Compania e dispusă să plătească un salariu brut lunar de 7.500 lei în primii 2 ani, iar dacă rezultatele
sunt bune, să ridice salariul la 10.000 lei/lună în anul 3.
Compania va cumpăra un laptop în valoare de 6.000 lei, va cumpăra soft-uri ale căror licenţe vor
costa 4.000 lei/an, un telefon mobil în valoare de 5.000 lei, cu abonament lunar de 400 lei/lună.
Cheltuielile cu recrutarea vor costa 5.000 lei. Noul angajat va beneficia de acomodare în firmă care
este evaluată la 4.000 lei şi de training care va costa 3.000 lei/an.
Beneficiile preconizate ca urmare a activităţii directorului de marketing sunt estimate la 100.000
lei/an în primii 2 ani şi de 140.000 lei/an în anul 3.
Managerul a contactat o companie de marketing şi a negociat un contract de 50.000/an pentru
serviciile oferite, cu posibilitatea de mărire a sumei la 70.000/an în Anul 3, dacă rezultatele contabile
arată o creştere a vânzărilor după 2 ani.
Se realizează o analiză pe durată de 3 ani a costurilor şi beneficiilor

Tip costuri An 1 An 2 An 3 TOTAL

COSTURI

TOTAL

BENEFICII

TOTAL
xxx
B/C = = xxx > 1
xxx

Totuşi, pentru a avea siguranţa deciziei în timp, se face o analiză a sensitivităţii. Ce s-ar întâmpla
dacă are creşte cheltuielile cu 10% şi ar scădea veniturile cu 10%?

Tip costuri An 1 An 2 An 3 TOTAL

COSTURI

1
 TOTAL

BENEFICII

TOTAL
xxx
B/C = = xxx ? 1
xxx

EXEMPLU 2.
Managerul de proiect al unei firme de construcţii trebuie să aleagă între două posibile proiecte. Ar
putea să le execute pe amândouă, dar situaţia financiară nu permite.
 Proiect 1:
 500 de apartamente;
 400 de apartamente vor fi vândute, iar 100 apartamente vor fi închiriate pe o perioadă de 20
de ani;
 Preţul de închiriere pentru un apartament va fi de 4.000 EURO/an;
 Cele 100 apartamente vor fi vândute cu 70.000 EURO după 20 ani;
 Costul de construcţie al fiecărui apartament va fi de 100.000 EURO;
 Preţul de vânzare al fiecărui apartament va fi de 120.000 EURO;
 Proiectul prevede construirea unui sediu de birouri care va costa 2.000.000 EURO;
 Costurile cu personalul din vânzări vor fi de 300.000 EURO/an;
 Durata proiectului va fi de 3 ani;
 Alte costuri de finanţare a proiectului: vor fi de 3.000.000 EURO/an.
 Proiect 2:
 400 de apartamente;
 350 de apartamente vor fi vândute, iar 50 apartamente vor fi închiriate pe o perioadă de 15
de ani;
 Preţul de închiriere pentru un apartament va fi de 4.500 EURO/an;
 Cele 50 apartamente vor fi vândute cu 80.000 EURO după 15 ani;
 Costul de construcţie al fiecărui apartament va fi de 90.000 EURO;
 Preţul de vânzare al fiecărui apartament va fi de 135.000 EURO;
 Proiectul prevede construirea unui sediu de birouri care va costa 3.000.000 EURO;
 Costurile cu personalul din vânzări vor fi de 250.000 EURO/an;
 Durata proiectului va fi de 2 ani;
 Alte costuri de finanţare a proiectului: vor fi de 2.500.000 EURO/an.

Se compară parametrii proiectului:

PARAMETRI PROIECT 1 PROIECT 2

Durata proiectului (ani) 3 2
Număr total de apartamente construite 500 400

2
 Număr de apartamente de vânzare 400 350
Număr de apartamente de închiriat 100 50
Perioada de închiriere a apartamentelor (ani) 20 15
Număr de apartamente vândute după închiriere 100 50
Costuri de construcţie/apartament EURO 100 000 90 000
Cost construcţie sediu de birouri EURO 2 000 000 3 000 000
Cost anual personal vânzări EURO/an 900 000 500 000
Alte costuri financiare EURO/an 3 000 000 2 500 000
Preţ vânzare apartament EURO =
Preţ vânzare apartament după închiriere EU/an
Preţ închiriere apartament EURO/an

Calculul costurilor pentru fiecare proiect:

COSTURI PROIECT PROIECT 1 PROIECT 2

Costuri construcţie apartamente
Costuri construcţie sediu birouri
Costuri cu personalul de vânzări
Costuri financiare
TOTAL COSTURI

- Costuri construcţie apartamente:

- Proiect 1: xxx EURO/ap. x xxx ap. = xxx EURO
- Proiect 2: xxx EURO/ap. x xxx ap. = xxx EURO
- Costuri construcţie sediu birouri:
- Proiect 1: xxx EURO
- Proiect 2: xxx EURO
- Costuri cu personal vânzări:
- Proiect 1: xxx EURO/an x xxx ani = xxx EURO
- Proiect 2: xxx EURO/an x xxx ani = xxx EURO
- Alte costuri financiare:
- Proiect 1: xxx EURO/an x xxx ani = xxx EURO
- Proiect 2: xxx EURO/an x xxx ani = xxx EURO
TOTAL COSTURI
- Proiect 1: xxx + xxx + xxx + xxx = xxx EURO
- Proiect 2: xxx + xxx + xxx + xxx = xxx EURO

Se calculează beneficiile fiecărui proiect:

BENEFICII PROIECT PROIECT 1 PROIECT 2

Venituri din vânzări
Venituri din vânzări după închiriere
Venituri din închirieri
TOTAL BENEFICII

- Venituri din vânzări apartamente:

3
 - Proiect 1: xxx EURO/ap. x xxx ap. = xxx EURO
- Proiect 2: xxx EURO/ap. x xxx ap. = xxx EURO
- Venituri din vânzări după închiriere:
- Proiect 1: xxx EURO/ap. x xxx ap. = xxx EURO
- Proiect 2: xxx EURO/ap. x xxx ap. = xxx EURO
- Venituri din închirieri:
- Proiect 1: xxx ap. x xxx EURO/an x xxx ani = xxx EURO
- Proiect 2: xxx ap. x xxx EURO/an x xxx ani = xxx EURO

TOTAL BENEFICII
- Proiect 1: xxx + xxx + xxx = xxx EURO
- Proiect 2: xxx + xxx + xxx = xxx EURO

Se face comparaţia între costuri şi beneficii:

COMPARAŢII PROIECT 1 PROIECT 2

TOTAL costuri
TOTAL beneficii
PROFIT

EXEMPLU 3:
Analiza de senzitivitate se foloseşte pentru a determina modul în care schimbările parametrilor unei
afaceri afectează profitul.

AMETHIST SRL este o companie care produce un anumit model de bicicletă, iar ipotezele de calcul
sunt:
- Preţ de vânzare: 250 EURO/buc.;
- Cost variabil: 150 EURO/buc.;
- Costuri fixe: 50.000 EURO/lună;
- Profit ţintă: 30.000 EURO/lună.
Punctul de echilibru este:
50.000 EURO
E= = 500 bucăţi
250 EURO /buc−150 EURO/buc
Pentru a atinge un profit-ţintă de 30.000 EURO/lună, firma va trebui să vândă
50.000 EURO+30.000 EURO
N= = 800 bucăţi
250 EURO /buc−150 EURO/buc
Managerul consideră că un obiectiv de 800 bucăţi este prea optimist, de aceea estimează 700 bucăţi
vândute lunar. Aceasta este situaţia de bază.

Calculul rezultatului în situaţia de bază (700 bucăţi):

Venituri din vânzări

Costuri variabile
Contribuţie brută: Venituri - Costuri
Costuri fixe

4
 Rezultat: Contribuţie brută – Costuri fixe

Deşi managerul consideră că situaţia iniţială descrie cu acurateţe starea actuală, acesta doreşte să ştie
ce se întâmplă în viitor dacă se modifică anumite variabile. Astfel, realizează o analiză de senzitivitate,
punând următoarele întrebări:
a. Cum se va schimba profitul dacă preţul de vânzare creşte cu 25 EURO/buc? (>10%)
b. Cum se va schimba profitul dacă volumul vânzărilor scade cu 70 bucăţi? (<10%)
c. Cum se va schimba profitul dacă costurile fixe scad cu 15.000 EURO? (<30%)
d. Cum se va schimba profitul dacă costurile fixe scad cu 15.000 EURO (<30%) şi costul variabil
creşte cu 15 EURO/buc (<10%)?

a. Cum se va schimba profitul dacă preţul de vânzare creşte cu 25 EURO/buc? (>10%)

Situaţia iniţială Scenariu a. Calcule
Preţ vânzare unitar (EURO/buc)
Costuri fixe lunare EURO)
Volum vânzări (buc)
Venit lunar vânzări (EURO)
Costuri variabile (EURO)
Contribuţie brută (EURO)
Costuri fixe (EURO)
Rezultat (EURO)
Modif. rezultat faţă de iniţial (EURO)
Modif. rezultat faţă de iniţial (%)

b. Cum se va schimba profitul dacă volumul vânzărilor scade cu 70 bucăţi? (<10%)

Situaţia iniţială Scenariu b. Calcule
Preţ vânzare unitar (EURO/buc)
Costuri fixe lunare EURO)
Volum vânzări (buc)
Venit lunar vânzări (EURO)
Costuri variabile (EURO)
Contribuţie brută (EURO)
Costuri fixe (EURO)
Rezultat (EURO)
Modif. rezultat faţă de iniţial (EURO)
Modif. rezultat faţă de iniţial (%)

c. Cum se va schimba profitul dacă costurile fixe scad cu 15.000 EURO? (<30%)
Situaţia iniţială Scenariu c. Calcule
Preţ vânzare unitar (EURO/buc)
Costuri fixe lunare EURO)
Volum vânzări (buc)
Venit lunar vânzări (EURO)
Costuri variabile (EURO)
Contribuţie brută (EURO)
Costuri fixe (EURO)
Rezultat (EURO)

5
 Modif. rezultat faţă de iniţial (EURO)
Modif. rezultat faţă de iniţial (%)

d. Cum se va schimba profitul dacă costurile fixe scad cu 15.000 EURO (<30%) şi costul variabil
creşte cu 15 EURO/buc (<10%)?
e. Situaţia iniţială Scenariu d. Calcule
Preţ vânzare unitar (EURO/buc)
Costuri fixe lunare EURO)
Volum vânzări (buc)
Venit lunar vânzări (EURO)
Costuri variabile (EURO)
Contribuţie brută (EURO)
Costuri fixe (EURO)
Rezultat (EURO)
Modif. rezultat faţă de iniţial (EURO)
Modif. rezultat faţă de iniţial (%)

Această analiză se poate folosi şi pentru a determina impactul variaţiilor parametrilor asupra
punctului de echilibru şi a unui profit ţintă.
De exemplu, dacă produsul se poate vinde cu 275 EURO/buc în loc de 250 EURO/buc, punctul de
echilibru se va schimba de la 500 bucăţi la xxx bucăţi lunar:
xxx EURO
E= = xxx buc/lună
xxx EURO /buc−xxx EURO/buc
De asemenea, pentru a obţine un profit ţintă de 30.000 EURO/lună, în situaţia în care produsul se
poate vinde cu 275 EURO/buc în loc de 250 EURO/buc, numărul de unităţi vândute se va schimba de la
800 bucăţi la xxx bucăţi lunar, adică o scădere de 160 bucăti.
xxx EURO+ xxx EURO
N= = xxx buc/lună
xxx EURO /buc−xxx EURO/buc

EXEMPLU 4.
Managerul unei firme de construcţii trebuie să ia decizia de a alege un singur proiect din 5 variante
propuse:

Variante Beneficii Costuri B/C

A 750.000 350.000
B 850.000 470.000
C 1.000.000 500.000
D 300.000 120.000
E 600.000 350.000

Toate proiectele sunt rentabile, deoarece raportul B/C este supraunitar. Cel mai scăzut este cel al
proiectului xxx, pe care managerul îl elimină.

6
 Aranjăm proiectele rămase în ordinea crescătoare a costurilor: Cele mai mici costuri le are xxx, apoi
xxx, xxx şi xxx.

Variante Beneficii Costuri

Se compară proiectele între ele: se ia al doilea proiect în ordinea costurilor şi se compară cu toate
celelalte

Comparaţie Diferenţă Beneficii Diferenţă Costuri B/C Alegere/eliminare

xxx cu xxx
xxx cu xxx
xxx cu xxx

Decizia va fi adoptarea proiectului xxx, care are cel mai bun raport cost/beneficiu.

EXEMPLU 5.
O companie trebuie să aleagă între două investiţii.
Pe baza indicelui beneficiu-cost, care dintre cele două alternative va fi aleasă?
Indicele inflaţiei 3%.
Rata de recuperare a investiţie acceptabilă este minim 4%.
Avem 2 alternative care vor avea aceeaşi durată.

AN Cash-flow Cash-flow
Varianta 1 Varianta 2
0 -3.500 -5.000
1 1.000 1.400
2 1.000 1.400
3 1.000 1.400
4 1.000 1.400
5 1.000 1.400

1. Se realizează o investiţie de 3.500 Euro care aduce beneficiu de 1.000 Euro/an.

1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
0
An
1 2 3 4 5
-3.500

Euro
Investiţia costă 3.500 Euro şi se obţine un profit anual de 1.000 Euro, timp de 5 ani (durata de
recuperare a investiţiei). Beneficiul este 1.000 x 5 = 5.000
2. Se realizează o investiţie de 5.000 Euro care aduce beneficiu de 1.400 Euro/an.
1.400 1.400 1.400 1.400 1.400
0 7
An
1 2 3 4 5
-5.000
 Investiţia costă 5.000 Euro şi se obţine un profit anual de 1.400 Euro, timp de 5 ani (durata de
recuperare a investiţiei. Beneficiul este 1.400 x 5 = 7.000

Diferenţa de cash-flow se obţine: Costul iniţial mare – Costul iniţial mic.

AN Cash-flow Cash-flow B-A

Varianta A Varianta B
0 -3.500 -5.000 1.500
1 1.000 1.400 400
2 1.000 1.400 400
3 1.000 1.400 400
4 1.000 1.400 400
5 1.000 1.400 400
Date:
- Valoarea prezentă a costului: 1.500 Euro
- Beneficiu anual uniform: 400 Euro
- Indicele inflaţiei: 3%

Se verifică dacă cele două alternative sunt acceptabile, adică dacă indicele B/C > 1
( 1+i )n−1
B[ n
]
B/C = i ( 1+ i )
C
( 1+i )n−1 ( 1+0.03 )5−1 0.159
1.000[ ] 1.000[ ] 1.000[ ] 1.000 x 4.54 4.540
1. B/C = i ( 1+i )
n
= 5
0.03 ( 1+0.03 ) = 0.035 = = =
3.500 3.500
3.500 3.500 3.500
1.29 > 1
( 1+i )n−1 ( 1+0.03 )5−1 0.159
1.400[ ] 1.400[ ] 1.400[ ] 1.400 x 4.54 6.356
2. B/C = i ( 1+i )
n
= 5
0.03 ( 1+0.03 ) = 0.035 = = =
5.000 5.000
5.000 5.000 5.000
1.27 > 1

Ambele soluţii sunt viabile.

Se face o analiză incrementală:
- Se calculează diferenţa dintre alternative;
- Dacă indicele incremental B/C ≥ 1, se alege varianta cu cele mai mari costuri.
- Dacă indicele incremental B/C < 1, se alege varianta cu cele mai mici costuri.

În cazul nostru, varianta 2 are cele mai mari costuri. Se calculează Var. 2 – Var. 1.

8
Cash-flow-ul incremental este:
400 400 400 400 400
0
An
1 2 3 4 5
-1.500

Euro
( 1+i )n −1 ( 1+0.03 )5−1 0.159
400[ ] 400[ ] 400[ ] 400 x 4.54 1.816
B/C = i (1+i )
n
= 5
0.03 (1+ 0.03 ) = 0.035 = = = 1.21 > 1
1.500 1.500
1.500 1.500 1.500

Astfel, se va alege Varianta 2.