Parte Scrisa Final PDF

MARTON ANDEI IOSIF PROIECT DE DIPLOMĂ
MINISTERUL EDUCAȚIEI
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE ȘI INGINEREȘTI
SPECIALIZAREA „INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ”
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI
PROIECT DE DIPLOMĂ
COORDONATOR: ABSOLVENT:
CONF.DR.ING POPA DORIN MARTON ANDREI IOSIF
ALBA IULIA
2022
MINISTERUL EDUCAȚIEI
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE ȘI INGINEREȘTI
SPECIALIZAREA „INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ”
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI
1
Proiectarea unei clădiri

rezidențiale P+1E având
structura cu pereți de beton
armat
COORDONATOR: ABSOLVENT:
CONF.DR.ING POPA DORIN MARTON ANDREI IOSIF
ALBA IULIA
2022
1
DECLARAŢIE PRIVIND CONŢINUTUL AUTENTIC AL

LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR DE LICENŢĂ
Subsemnatul Marton Andrei, domiciliat în Alba Iulia, strToporașilor, nr. 3, legitimat cu CI ,

seria AX, nr. 677039, CNP 1990612011179 , autorul lucrării de licenţă cu titlul: "Proiectarea
unei clădiri rezidențiale P+1E, având structura cu pereți de beton armat”, elaborată în vederea
susţinerii examenului de finalizare a studiilor delicenţă, sesiunea IULIE 2022, organizat de către
Universitatea Tehnica de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi
Agricole, anul universitar 2021 - 2022, declar pe proprie răspundere că lucrarea prezentată
pentru a fi susţinută în cadrul sesiunii de finalizare a studiilor de licenţă la specializarea Inginerie
Urbană şi Dezvoltare Regională este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o alta
facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau din străinătate.
1
1
BORDEROU
A. PIESE SCRISE
1. Foaie de
2. Borderou
3. Memoriu
4. Evaluarea
5. Calculul
6. de calcul
7.
B. PIESE DESENATE
PLANURI DE ARHITECTURA
A1 scara 1 : 50
- de
-
-
-
A2 scara 1 : 50
-
-
A3 scara 1 : 50
- -E
- -E
- -
- -
1
5
PLANURI DE
R1 scara 1 : 50
-
-
- GP3
PLANURI DE TEHNOLOGIE-
O1 scara 1 : 200
-
1
6
MEMORIU TEHNIC
Memoriu de arhitectur
o ie cu de P+1E, cu
.
- - – drum de acces – Strada George Emil Palade

- –
- sud- –
- sud- –
- -
–
de vedere
2
4. 1-1-3-2012) Sok = 1.5
5. (CR 1-1-4-2012) = 0.4 Kpa
Geologia seismicitatea
î sud-
-
–
-o serie
–
- au
-
s-au depus.
superior- de – Riss Wurm]; cu
1
7
(de la la medie- depuse de
- -
Hidrografia hidrologia amplasamentului:
cu o serie de
î
cu roca de cvasi
, la m –
cu cca 1,0m-
-1-
Descrierea
cum s-a mai sus scopul
va avea de P+1E.
- -
–
-
c –
–
- -
1
8
m-
C1 –
Accesul la
5
se accede pe
la 2,55 m (3.70- casa
-
de simplu, de 30 pe sol
de
-
de BCA
cu de cu
si
-97 s-au
La de s-au
- 30cm;
cu de 10 cm
c) a la sol cu 10 cm
d) soclurilor cu 5 cm
e) a cu 20
cm
mod olarea
Amplasarea
.
1
9
COMPARTIMENTAREA FUNC
NIVEL ID
[mp] [m] [mc]
[mp]
C1 -
01 ACCES 0.00 8.29 2.50 0.00
02 0.00 9.36 2.50 0.00
03 DE MASA 15.60 2.55 39.78
PARTER 04 CAMERA DE ZI 25.40 2.55 64.77
05 ACCES 7.35 2.55 18.74
06 DORMITOR 16.32 2.55 41.62
07 BAIE 7.28 97.18 2.55 18.56
71.95 114.83 183.47
01 CASA 6.70 3.70 24.79
02 DORMITOR 1 17.40 2.55 44.37
03 DORMITOR 2 15.60 2.55 39.78
ETAJ 1 04 DORMITOR 3 16.32 2.55 41.62
05 BAIE 5.34 88.78 2.55 13.62
06 1 0.00 8.29 0.00 0.00
07 2 0.00 17.76 0.00 0.00
61.36 114.83 164.17
C1 - 133.31 229.66 347.65
370 mp
-P+1E:
S.C. = 114,83 mp
S.D. = 229,66 mp
S.U. = 133,31 mp
S.L. = 91,04 mp camere
P.O.T =
C.U.T =0.62
1
10
Finisaje exterioare:
- soclu,
- maro
- -
- culoare maro
- de clar,
- de cu pe sud-
- - -
- , de
- maro RAL8017
- cu ceramice
Finisaje interioare:
- de ceramice
- de ceramice
Amenaj ri exterioare:
Accesul pe se va - a
se vor o serie de de
a -
C.T.S. la -0,45 = 229.70, C.T.N la -0.65 =229.50
- la -0,45 = 229.70, C.T.N la -0.35
= S-
0.00 = 230,15 pardoselii
la C.T.S la -0.65 = 229.50 C.T.N la -0.55= 229.60
1
11
dale
Memoriu de rezisten
G
iile locale
r
- :C .
- î l ime propus:
- P100- seismica are urm = 0.10, Tc = 0.7s.
Î
cl î l ia propus pe o
âlpi ori
prev cu o va
î
de
propus
cu sec iil d
Placa pe sol se cu o de 10cm.
i plac
O
la - â -se o adâ de
1
12
propus
i cadre
âlpi ori de
î
â
eele de i se vor de plac de

de 13cm
va pe î ape, de r
î plac i âlpi va de clasa
O elul i OB37.
1
13
STUDIU GEOTEHNIC
Date generale:
MORFOLOGIA AMPLASAMENTULUI: -
î î
"CULOARULUI DEPRESIONAR AL MURE ULUI" care, cu cele dou
de "CULOARUL ORA TIEI" i "CULOARUL ALBA IULIA-
TURDA", separ - a PODISULUI SECA
apar
i sud- a M- ilor METALIFERI—
î î
î se î î de —
râurilor MURE ri de
î
cvasi- -
si local — rii
area sau
(pr iri de —
sp l ri î
ri de
vor i î â de i local a
i, î
GEOLOGIA AMPLASAMENTULUI: - ampl se î
î - ri —
ca — ale ale "arcului
- -
i, —
âr iî
î e ca o e permi
ca
al de ie" (sacada - i ) î
1
14
"micro-placa i ile vorl -ului (daca

).
ii- violacee, cu ie -
î , - e
iale) î
cu a ) i area re elei
î
- (qp3-
ii, Riss i Wurm], cu (de la
la medie- ) depuse î de .
ca al derularii proceselor de apar i
iri i depuse mai ales î -

- -
SEISMICITATEA: - Î prevederile CODULUI DE

PROIECTARE SEISMICA - P 100- î se
valoarea
= 0.1 (valoare de vâ a accelera iei —
avâ
dep ire î ul
col î se c
Tc = 0.7 sec.
ADÂNCIMEA DE ÎNGHE : - STAS
adâ de î î de cca 0.80-0.90m de la
-
HIDROGRAFIA I HIDROGEOLOGIA AMPLASAMENTULUI: - cel mai

curs de apa râul MURE care, î cu râurile AMPOI i SEBE Iulia
— se ca cu o serie de al i i locali (v i
î ea -
ial.
Î a raului Ampoi], apele
ca acumul
î -
, cvasi- , la adâ
la cca
1.00-1.50 m, î . ape î
de de iilor,
1
15
î -
ape cu ).
de se ca apele cadrul
s-a ev o
cvasi-
- apare de sol - - la
-
- la cca 3.1 m, apar o serie de cu
—
- - e;
-
umede la cu de mediu-
care -
a
cvasi-
Evaluarea geotehnice
mod lucrarea se 1",
-o care
de
vor
de
sale se
de F -
STRATUL DE FUNDARE: -
local cu - la
-
1
16
ADÂNCIMEA DE FUNDARE: - Se va de c de
— cal
â -1.00m
CAPACITATEA PORTANT : - se valoarea

de B = 1.00m i adâ
corec
(B) i adâ
) i rile la rile de pe care le
-14)].
1
17
EVALUAREA
EVALUAREA PERMANENTE
Element de Nr Denumirea stratului Grosime Greutate Înc rcare Înc rcare

n
constru ie strat strat tehnic normat de calcul
[m] [daN/m3] gn [daN/m2] g [daN/m2]
Perete 1 alb 0.015 1700 25.5 1.35 34.425
exterior 2 de de de de paclu 0.015 1700 25.5 1.35 34.425
portant 3 10cm 0.100 20 2 1.35 2.7
4 Adeziv pentru 0.005 1700 8.5 1.35 11.475
5 Diafragma din beton armat 30cm 0.300 2500 750 1.35 1012.5
6 de paclu 0.005 1700 8.5 1.35 11.475
7 de glet de var 0.005 1700 8.5 1.35 11.475
8 alb 0.005 1700 8.5 1.35 11.475
TOTAL 837.00 1129.95
Perete 1 alb 0.005 1700 8.5 1.35 11.475
interior 2 de glet de var 0.015 1700 25.5 1.35 34.425
portant 3 Diafragma din beton armat 25cm 0.250 2500 625 1.35 843.75
4 de mortar de var-ciment 0.015 1700 25.5 1.35 34.425
5 de glet de var 0.015 1700 25.5 1.35 34.425
6 alb 0.005 1700 8.5 1.35 133
TOTAL 659.00 889.65
Plan eu 1 20 cm (10+10) 0.200 20 4 1.35 5.4
peste etaj 2 dispersie vapori + contra vaporilor 0.010 1700 17 1.35 22.95
3 de beton armat 15 cm 0.150 2500 375 1.35 506.25
4 tehnic - schelet profile de aluminiu CD i UD 0.050 100 5 1.35 6.75
5 de gips-carton mm 0.013 600 7.5 1.35 10.125
6 alb 0.005 1700 8.5 1.35 11.475
TOTAL 417.00 562.95
Plan eu 1 Parchet laminat 1 cm 0.010 1100 11 1.35 14.85
peste parter 2 Folie ppe pentru parchet 0.005 2100 10.5 1.35 14.175
(cald) 3 slab 4 cm 0.040 2100 84 1.35 113.4
4 de beton armat 15 cm 0.150 2500 375 1.35 506.25
5 tehnic - schelet profile de aluminiu CD i UD 0.050 100 5 1.35 6.75
6 de gips-carton mm 0.013 600 7.8 1.35 10.53
7 alb 0.005 1700 8.5 1.35 11.475
TOTAL 501.80 677.43
Perete 1 alb 0.015 1700 25.5 1.35 34.425
Interior 2 de glet de var 0.015 725 10.875 1.35 14.68125
4 de BCA 10 cm 0.100 600 60 1.35 81
6 de glet de var 0.015 1700 25.5 1.35 34.425
7 alb 0.005 1700 8.5 1.35 11.475
TOTAL 181.38 244.86
Tab.1.1 Evaluarea încărcărilor permanente
1
18
UTILE
Nr. de rcarea
ie de Ac
a Qk calcul seismic
] k
1 2 3 4 5 6
1 Pla eu 150 225 0.4 60
(î peri)
2 eu 300 450 0.4 120
(sc ri,
casa sc rii)
3 Pere i desp r 50 75 0.4 20
Tab.1.2. Evaluarea încărcărilor utile
EVALUAREA DIN
( CR 1-1-3-2012)
vedere
2
Iulia, 0,k .
a pe cu
sk = i*Ce*Ct*s0,k ]
- s0,k - valoarea a pe sol,

]
- i- de pe Î
î i 0,8.
- Ce - de al are valoarea Ce =
0,8 Î
î
- Ct - acoperi uri cu ii
1
19
i = 0.8
Ce = 0.8
C = 1.0
s0,k = 1.5
sk = i*Ce*C s0,k = 0.96
( NP 082-04)
la deasupra pe sau
w(z) = qref*ce(z)*cp ]
- qref de a
- ce(z) de la deasupra
- cp de (cpe cpi
a pe a
pe cele 2 ale
-).
q = 0.4 kPa - Iulia
ce r
c = 1.0 -
c - de
-
0) - ei la î imea
- iilor
0 = 0.30 - de cu redus a iilor i
împ
cr = kr 0)* 0
kr 0) = 0.22 - redus a iilor
1
20
d = 7.4m
= = 0.96 1 cp,10 A = -1.0 cp,10 B = -0.8

cp,10 D = +0.8 cp,10 E = -0.3
I(2.80) = 0.27 ce(2.80) = 1.65 wA(9.30) = -0.66 kPa wB(9.30) = -0.53 kPa
wD(9.30) = +0.53 kPa wE(9.30) = -0.20 kPa
I(5.70) = 0.25 ce(5.70) = 1.84 wA(12.30) = -0.74 kPa wB(12.30) = -0.59 kPa
wD(12.30) = +0.59 kPa
wE(12.30) =
-0.22 kPa I(7.40) = 0.24 ce(7.40) = 2.01 wA(15.30) = -0.80 kPa
wB(15.30) =
-0.64 kPa
wD(15.30) = +0.64 kPa wE(15.30) = -0.24 kPa
1
21
( P 100- )
Fig.1.1. ), TC
Iulia
a Accelera ia
avâ
TC = 0.7s Perioada de ) TC a de r
For de modului â
iei:
Fb= I *Sd(T1
Sd(T1) – a de r de
perioadei
T1 – perioada proprie de ie a cl dirii î ce
direc ;
m – masa a cl dirii ca sum a maselor de mi
I – de - al iei;
1
22
– de corec ie care seama de ia modului propriu
1 = 1.0 - de
III TC = 0.7s
TB=0.1*TC=0.1*0.
7 = 0.07s TD = 3s
TC < T 1 T D 1)= 0* TC 1
T1
- de ale cl dirii
0=2.75 - de a accelera iei
0 c=0.7 s
1)=2.75* 0.7
T1 > T B Sd(T1)=a 1
q– de al u 1;
u 1=1.35 - cadre cu mai mai

q=3.5*1.35=4.725
Sd(T1
T1 TC cladirea are mai de
(T1 Tc)
- ale
G1 = G +G +G +G
= 1130+ 360 + 616 + 24
G1 = 2130 kN
G2 = G +G +G +G
= 1061+ 356 + 550 + 20
G2= 1987 kN
G = G1 + G2
= 4177 kN m =
G
F = = 1482 kN
1
23
elor seismice
cu masele mi cele dou modele
de calcul. For a seismic care ac cu rela ia:
Fi = Fb*(mi*zi mi*zi)
Fi – a seismic de la
F – a de modului
â
mi – masa de
i– l imea de iei
i = Gi
mi i = m1 1+ m2 2
= 213*2.80 + 198.7*2.8
= 1152 kNm
F
= 767 kN F = 1482
= 715 kN
seismice se ca la
1
24
LUCRARE DE DIPLOMĂ
PROIECT DE LICENȚĂ
MARTON ANDREI IOSIF INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
CALCUL STATIC
,Incarcari �i combinatii:
Incarcari:-greutate proprie
-pennanente
-pereti exteriori
-pereti int eriori
-utile sah 1
-utile sah 2
-utile total
-zapada
-vant +1
-vant-1
-vant +2
-vant-2
-seism +1
-seism-1
-seism +2
-seism-2
Combinatii:-GFl: 1.35*greutate proprie + l.35*permanente + l.35*pereti exteriori +
l.35*pereti interiori + l.5*utile sahl + l.05*zapada + l.05*vant+ 1
-GF2: 1 .35*greutate proprie + 1 .35*permanente + 1 .35*pereti
exteriori +
li..35*pereti interiori + 1 .5*utile sah2 + 1 .05*zapada + 1 .05*vant+ 1
-GF3: l.35*greutate proprie + l.35*permanente + l.35*pereti exteriori +
lii.35*pereti interiori + l.05*utile total + l.5*zapada + l.05*vant+ 1
-GF4: 1 .35*greutate proprie + 1 .35*permanente + 1 .35*pereti
exteriori +
liii..35*pereti interiori + 1 .05*utile total + 1 .05*zapada + 1 .5*vant+ 1
-GF5: l.35*greutate proprie + l.35*permanente + l.35*pereti exteriori
+
liv.35*pereti interiori + l.05*utile total + l.05*zapada + l.5*vant-1
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
- GF6: l.35*greutate proprie + l.35*permanente + l.35*pereti exteriori +

l.35*pereti interiori + l.05*utile total+ l.05*zapada + l.5*vant+2
- GF7: l.35*greutate proprie + l.35*permanente + l.35*pereti exteriori +
l.35*pereti interiori + l.05*utile total+ l.05*zapada + l.5*vant -2
- GS 1: 1 * greutate proprie + 1 *permanente + 1 *pereti exteriori + 1 *pereti
interiori + 0.4*utile total+ 0.4*zapada + 1 *seism+ 1
- GS2: 1 *greutate proprie + 1 *permanente + 1 *pereti exteriori + 1 *pereti
interiori + 0.4*utile total+ 0.4*zapada + 1 *seism-1
interiori + 0.4*utile total+ 0.4*zapada + 1 *seism+2
interiori + 0.4*utile total+ 0.4*zapada + 1 *seism-2
1. CALCUL PLA.CI: PREDIMENSIONARE:

hl)2:L/40 - pentru placi simplu rezemate
hl)2:L/45 - pentru placi incastrate
L=min(Ll; L2)=min(4.00m; 4.35m)=4.35m
hp=4.35/40=10.9cm - aleg hp=13cm
1 2 3 4
G
A
A'
1 2 3 4
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
1 2 3
G
-4.39 -7.22 -5.70

.26 -7.90
-5.4
-5.02 -2.61 -6.66 -8.38
-5.6
-4.69 -1.9 -5.25 -8. 78
-5.2
E ��o��5��~ -5.42
6 -8.36 -6.19
-6.22...7_94
D
�-'3-'.'34-4. '1-6 .2--11
C - 2.32 -1 .58
��
A
-4.18 -4. -4.82 -4
�
-4.05 -5.�-6.
0
-2.47 -4.70 �
B -4.
-1.10-.
1
A 8
-0.65 -0.
A' 3.
1 2 3 4
1 2 3 4
G 0 ·,_,c...,--------0.'7-oo:-l
.34 -2.49 -1.74
-3.76 -1.48 1.691. 0. 0.
F . ��- 3
.91 .15 -3.81

-4.42 -4.97 -5.17 -4.94
5 -
-4.97 -5.68 -6. -5.96
- :61 -6.52
-3.54 -3.94 -3.8 -4.94 -
-1.50 -5.11
-3 16
E 4 5 .={)
_J.A_ 7>9 � -�"'l .98 - -2.08-
�
2.05 2.8
-2c<>---3-8s__ =,
D . ""-7.5� 0 -t
_,
.93 -7.89 -5.74
C -5.1 -8.17 -6.34
.51
2.69 -4.05 -5-19 -8: 4 -5 .
.24 -5.24
-4...66-1. -8.13 -
B 7
.v-4.82-1. ---.oec.-, -4.99
-2.3 -7.46 -
. 6 -4.08
A - .99 -5.27 -2.93 1.27 .42 .
21 -1 100.36 _
A' 2 . 4-3 6_09-3.84
1 2 3 4
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
CALCUL PLANȘEU PESTE PARTER
Calculul plăcilor
grosimea plăcii
Dimensionarea armăturii de rezistență

materiale
Beton clasa C16/20
Oțel marca BST500
stabilirea stratului de acoperire cu beton
stabilirea înălțimii utile a plăcii
aria minimă și maximă de armătură
Calculul armăturilor din câmp direcția x
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
1
LUCRARE DE DIPLOMĂ
Calcul armăturilor de pe reazăm direcția X
1
LUCRARE DE DIPLOMĂ
Calcul armăturilor de pe reazăm direcția Y
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
1
LUCRARE DE DIPLOMĂ
1
LUCRARE DE DIPLOMĂ
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
Calcul armăturilor de pe reazăm direcția Y
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
Armarea grinzii GP3
întindere valoarea de calcul a rezistenței la compresiune este
Armare pe moment negativ pe reazem
Armare pe reazămul 1
1.Calculul stratului de acoperire cu beton c, funcție de clasa de expunere a elementului sau a clădirii
2. Calcului înălțimii secțiunii active de beton d
1
LUCRARE DE DIPLOMĂ
Dimensiunile secțiunii transversale ale grinzii sunt
4.Calculul valorii momentului redus
armare simplă
4.Determinarea ariei de armătură
Valoarea ariei de armătură este
Se aleg 2 bare de armătură
Aria efectivă de armătură din secțiune este
5.Calculul procentului de armătură efectiv din secțiune
6.Verificarea ariei de armătură
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
7.Calculul momentului capabil al armăturii

Valoarea momentului capabil al armăturii din secțiune se determină cu relația următoare
Armare la moment pozitiv în câmp 1-2

Armare în câmpul 1-2
1.Stratul de acoperire cu beton
2.Calculul înălțimii secțiunii active de beton

3.Calculul lățimii efective de placă care conlucrează cu grinda în câmp
(OK) rezultă
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
4.Se evaluează poziția axei neutre și se verifică dacă acesta trece prin placă (talpă) sau prin inima
secțiunii. Această verificare se face utilizând următoarea relație echivalentă
axa neutră trece prin talpă
armare simplă
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
Se aleg 2 bare de armătură având diametrul

Distanța minimă dintre bare să respecte valoarea
7.Calculul procentului de armătură efetiv din secțiune
9.Calculul momentului capabil ar armăturii
Armare pe reazămul 2
1.Calculul stratului de acoperire cu beton c
2.Calculul înălțimii secțiunii active de beton d
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
Valoarea biomomentului
Se aleg 2 bare de armătură
5.Calculul procentului de armătură efectiv din sețiune
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
7.Calculul momentului capabil al armăturii

Valoarea momentului capabil armăturii din secțiune se determină cu relația următoare
Calculul la forța tăietoare

Calculul la forța tăietoare în secțiunea de la fața reazămului 1
Valoarea forței tăietoare maxime de calcul corectate se determină în funcție de
valoarea momentelor capabile de la extremitățile grinzii cu următoarea relație
respectiv
respectiv
Valoarea forței tăietoare maxime de calcul din GS
Valoarea forței tăietoare solicitante din GF, de la fața stâlpului obținute din calcul static este
rezultă în continuare în calcule se va folosi valoarea maximă dintre

cele două
Forța tăietoare capabilă de calcul a elementului, fără armături pentru forța tăietoare ( forța
tăietoare care poate fi preluată de betonu din secțiune) VRd.c se va calcula cu următoarea
relație
Valoarea minimă a forței tăietoare de calcul se determină cu relația următoare

1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
rezultă betonul nu poate prelua singur forța tăietoare, deci este nevoie
de armătură transversală pentru preluarea acestui efort
pentru clasa de ductilitate M
1
LUCRARE DE DIPLOMĂ
rezultă aleg s1 max în zone critice
În zone necritice
pentru structuri fără precomprimări
pentru etrieri
Determinarea lungimii zonei critice se determină cu relațiile
Calculul la forța tăietoare în secțiunea de la fața reazămului 2
Valoarea forței tăietoare maxime de calcul corectate se determină în funcție de valoarea

momentelor capabile de la extremitățile grinzii cu următoarea relație
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
Valoarea forței tăietoare maxime de calcul din GS
Valoarea forței tăietoare solicitante din GF, de la fața stâlpului obținute din calcul static este
rezultă în continuare în calcule se va folosi valoarea

maxima dintre cele două
Forța tăietoare capabilă de calcul a elementului, fără armături pentru forța tăietoare ( forța tăietoare care poate
fi preluată de betonul din secțiune) Vrd.c se va calcula cu urmatoarea relație
Valoarea minimă a forței tăietoare de calcul se determină cu relația urmatoare :
1
LUCRARE DEDIPLOMĂ
rezultă betonul nu poate prelua singur forța tăietoare, deci este

nevoie de armătură transversală pentru preluarea acestui efort
pentru clasa de ductilitate M
rezultă aleg s1 max în zone critice
în zone necritice
pentru structuri fără precomprimări

1
LUCRARE DE DIPLOMĂ
pentru etrieri
Determinarea lungimii zonei critice se determină cu relațiile :
1
MARTON ANDREI IOSIF PROIECT DE DIPLOMĂ
INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
3.CALCULUL DIAFRAGMELOR
3.1.Determinarea secțiunilor calcul pentru diafragmele cu tălpi
hn ≔ 2.55 m -înălțime de nivel
bw0 ≔ 0.3 m -grosimea diafragmei
DT1-Diafragmă plină-ax 4
lcl.1 ≔ 4.00 m -distanța liberă între cele două diafragme consecutive
lw.1 ≔ 9.1 m -înălțimea montantului 1
lw.2 ≔ 3.75 m -înălțimea montantului 2
Montant 1
lw.1
Δlf1 ≔ ―――⋅ lcl.1 = 2.833 m
lw.1 + lw.2
Δlf1 ≤ 0.6 m = 0 Δlf1 ≔ 0.6 m Δlf1' ≔ 0.8 m
leff.1 ≔ bw0 + Δlf1 = 0.9 m
leff.1' ≔ bw0 + Δlf1' = 1.1 m
Fig.3.1. Secțiuni active montant 1

DT2- Diafragmă cu goluri (2 goluri)
Montant 2
lw.3 ≔ 4.37 m bw0 ≔ 0.25 m
lcl.2 ≔ 5.10 m
lw.2
Δlf2 ≔ ―――⋅ lcl.2 = 2.355 m
lw.3 + lw.2
lw.2 INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
Δlf2 ≔ ―――⋅ lcl.2 = 2.355 m
lw.3 + lw.2
Δlf2 ≤ 1 m = 0 Δlf2 ≔ 1 m Δlf2' ≔ 2.3 m
leff.2 ≔ bw0 + Δlf2 + Δlf2' = 3.55 m
Rigla 1
l0 ≔ 0.8 m hf ≔ 13 cm
Δlf.l ≔ 0.25 l0 = 0.2 m
Δlf.l ≤ 2 ⋅ hf = 1
leff.r.1 ≔ bw0 + 2 ⋅ Δlf.l = 0.65 m
Montant 3
lw.3 ≔ 4.37 m bw0 ≔ 0.25 m lw.2' ≔ 0.45 m
lcl.2 ≔ 5.10 m
lw.2'
Δlf3 ≔ ―――⋅ lcl.2 = 0.476 m
lw.3 + lw.2'
Δlf3 ≤ 4 m = 1
leff.2 ≔ bw0 + Δlf3 = 0.726 m
Rigla 2
l0 ≔ 0.8 m hf ≔ 13 cm
Δlf.l ≔ 0.25 l0 = 0.2 m
Δlf.l ≤ 2 ⋅ hf = 1
leff.r.2 ≔ bw0 + 2 ⋅ Δlf.l = 0.65 m
Montant 4
lw.4 ≔ 3.3 m bw0 ≔ 0.25 m lw.2'' ≔ 1.3 m
lcl.2 ≔ 5.10 m
lw.2''
Δlf4 ≔ ―――― ⋅ lcl.2 = 1.441 m
lw.4 + lw.2''
Δlf4 ≤ 1.2 m = 0 Δlf4 ≔ 1.2 m
leff.4 ≔ bw0 + Δlf4 = 1.45 m

leff.4 ≔ bw0 + Δlf4 = 1.45 m
DT3- Diafragmă cu goluri (2 goluri)
Montant 5
lw.5 ≔ 4.37 m bw0 ≔ 0.30 m lw.2 ≔ 3.75 m
lcl.2 ≔ 5.10 m
lw.5
Δlf5 ≔ ―――⋅ lcl.2 = 2.745 m
lw.2 + lw.5
Δlf5 ≤ 1.2 m = 0 Δlf2 ≔ 1.2 m
leff.5 ≔ bw0 + Δlf5 = 3.045 m
Rigla 3
l0 ≔ 0.7 m hf ≔ 13 cm
Δlf.l ≔ 0.25 l0 = 0.175 m
Δlf.l ≤ 2 ⋅ hf = 1
leff.r.3 ≔ bw0 + 2 ⋅ Δlf.l = 0.65 m
Montant 7
lw.7 ≔ 1.3 m bw0 ≔ 0.30 m lw.2' ≔ 0.45 m
lcl.2 ≔ 5.10 m
lw.7
Δlf7 ≔ ―――⋅ lcl.2 = 3.789 m
lw.7 + lw.2'
Δlf7 ≤ 3.1 m = 0
leff.7 ≔ bw0 + Δlf7 = 4.089 m
3.2. Determinare caracteristici geometrice ale montantului
Montant 1
Secțiunea activă la compresiune excentrică: Am1 ≔ 3.85 m 2
Secțiunea activă la forță tăietoare: Am1.t ≔ 0.3 m ⋅ 9.1 m = 2.73 m 2
Poziția centrului de greutate în raport cu un capăt al peretelui: ym1 ≔ 4.44 m
Momentul de inerție al întregului montant: Im1 ≔ 26.97 ⋅ m 4
Montant 2
INGINERIE URBANĂ
4 ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
Im1 ≔ 26.97 ⋅ m
Montant 2
Montant 3
Montant 4
Montant 5
Montant 6

0.98
Poziția centrului de greutate în raport cu un capăt al peretelui: ym6 ≔ ――m = 0.49 m
2
Montant 7
Montant 7
Poziția centrului de greutate în raport cu un capăt al peretelui: ym7 ≔ 0.3 m = 0.3 m
Rigla 1
Secțiunea activă la compresiune excentrică: Ar1 ≔ 0.17 m 2
Secțiunea activă la forță tăietoare: Ar1.t ≔ 0.45 m ⋅ 0.25 m = 0.1125 m 2
Poziția centrului de greutate în raport cu un capăt al peretelui: yr1 ≔ 0.3 m = 0.3 m
c ≔ 1.507 bw ≔ 25 cm hr ≔ 45 cm
bw ⋅ h r 3
Momentul de inerție al riglei: Ir1 ≔ c ⋅ ――― = 0.0029 m 4
12
Rigla 2
Secțiunea activă la compresiune excentrică: Ar2 ≔ 0.17 m 2
Secțiunea activă la forță tăietoare: Ar2.t ≔ 0.45 m ⋅ 0.25 m = 0.1125 m 2
Poziția centrului de greutate în raport cu un capăt al peretelui: yr2 ≔ 0.3 m = 0.3 m
c ≔ 1.507 bw ≔ 25 cm hr ≔ 45 cm
bw ⋅ h r 3
Momentul de inerție al riglei: Ir2 ≔ c ⋅ ――― = 0.0029 m 4
12
3.3. Determinarea eforturilor axiale din incarcari gravitationale
Determinarea suprafetelor aferente sectiunilor active

kN
Montant 1: Sparchet.1 ≔ 15.97 m 2 Gk.pardoseala.calda ≔ 4.17 ――
m2
Gpardoseala ≔ Gk.pardoseala.calda ⋅ Sparchet.1 = 66.595 kN
Incarcari transmise de plansee
DT1 - Montant 1
Planșeu nivel curent:

kN kN
Gk.perete.despartitor ≔ 1.81 ―― Gk.nivel.curent ≔ 1.5 ――
m2 m2
Sparchet.1 ⋅ Gk.pardoseala.calda kN
qk.mediu ≔ ――――――――= 4.17 ――
Sparchet.1 m2
kN INGINERIE URBANĂ
kN ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
Gk.perete.despartitor ≔ 1.81 ―― Gk.nivel.curent ≔ 1.5 ――
m2 m2
qk.mediu ≔ ――――――――= 4.17 ――
Sparchet.1 m2
Qplanseu ≔ ⎛⎝Sparchet.1⎞⎠ ⋅ ⎛⎝qk.mediu + Gk.perete.despartitor + 0.3 ⋅ Gk.nivel.curent⎞⎠ = 102.6871 kN
Sarpantă:
kN kN
Gk.sarpanta ≔ 0.88 ―― Sk ≔ 0.96 ――
m2 m2
Qsarpanta ≔ ⎛⎝Sparchet.1⎞⎠ ⋅ ⎛⎝Gk.sarpanta + Sk⎞⎠ = 29.3848 kN
Greutatea proprie a montantului:

kN
γbet ≔ 25 ――
m3
Vbet ≔ hn ⋅ Am1 = 9.8175 m 3
Gm ≔ Vbet ⋅ γbet = 245.4375 kN
Rezultanta eforturilor axiale la nivelul 0:
NG.1 ≔ Qsarpanta + 2 ⋅ Qplanseu + 2 ⋅ Gm = 725.634 kN
Determinarea suprafetelor aferente sectiunilor active

kN
m2
DT2 - Montant 2

kN kN
Gk.perete.despartitor ≔ 1.81 ―― 2
Gk.nivel.curent ≔ 1.5 ――
m m2
qk.mediu ≔ ――――――――= 4.17 ――
Sparchet.2 m2
Sarpantă:
kN kN
Gk.sarpanta ≔ 0.88 ―― Sk ≔ 0.96 ――
m2 m2


kN
γbet ≔ 25 ――
m3
Vbet ≔ hn ⋅ Am2 = 5.4315 m 3
kN
m2
DT2 - Montant 3

kN kN
m m2
qk.mediu ≔ ――――――――= 4.17 ――
Sparchet.3 m2
Sarpantă:
kN kN
Gk.sarpanta ≔ 0.88 ―― Sk ≔ 0.96 ――
m2 m2

kN
γbet ≔ 25 ――
m3
Vbet ≔ hn ⋅ Am3 = 0.7523 m 3

kN
m2
kN
m2
DT2 - Montant 4

kN kN
m m2
qk.mediu ≔ ――――――――= 4.17 ――
Sparchet.4 m2
Sarpantă:
kN kN
Gk.sarpanta ≔ 0.88 ―― Sk ≔ 0.96 ――
m2 m2

kN
γbet ≔ 25 ――
m3
Vbet ≔ hn ⋅ Am4 = 3.213 m 3
3.4. Dimensionarea preliminara a peretilor structurali
C16/20 fck ≔ 16 MPa ag ≔ 0.1 ⋅ g γI.e ≔ 1 q ≔ 4.375

fck
fcd ≔ ―― = 10.667 MPa
1.5
ag
ks ≔ ―= 0.1
g
DT1
Aci ≔ 2.73 m 2 (aria insumata a sectiunilor orizontale ale peretilor cu contributie

semnificativa in preluarea fortelor orizontale, orientati paralele cu
actiunea fortelor laterale)
1 ks NG.1
Aci ≥ ― ⋅ γI.e ⋅ ―⋅ ―― =1
35 q fcd
1 ks NG.1
Aci ≥ ― ⋅ γI.e ⋅ ―⋅ ―― =1
35 q fcd
Ac ≔ 2.73 m 2 (aria inimii)
Af ≔ 1.27 m 2 (ariile talpilor)

NG.1
υd ≔ ――― = 0.025
Ac ⋅ fcd
Af
υd ≤ 1.2 ⋅ ― + 0.40 = 1
Ac
3.4.1 Determinarea caracteristicilor de rigiditate
DT1: Cadrul real
Rigiditatea montanților la distorsiune:

kN
Em ≔ 1 ――
m2
Im1
Km1 ≔ ―― ⋅ Em = 10.5765 kN ⋅ m
hn
Kre ≔ 0 kN ⋅ m
DT1: Cadrul înlocuitor

Km1
Kme1 ≔ ―― = 5.2882 kN ⋅ m
2
Rigiditatea riglelor la distorsiune:
1
Kre ≔ 0 = 0 ―⋅ kN ⋅ m
J
γ≔1=1
λ≔0=0
α ≔ 2 ⋅ ‾‾‾‾
λ⋅γ =0
I0 ≔ Im1 = 26.97 m 4
ηs ≔ 1 νs ≔ 0.02
Am.t ≔ Am1.t = 2.73 m 2

ηs ⋅ I0
Ies1 ≔ ―――――― = 26.1747 m 4
ηs ⋅ I0
1 + νs ⋅ ―――
Am.t ⋅ hn 2
DT2: Cadrul real

ηs ⋅ I0
Ies1 ≔ ―――――― = 26.1747 m 4
MARTON ANDREI IOSIF ηs ⋅ I0 PROIECT DE DIPLOMĂ
1 + νs ⋅ ――― INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
Am.t ⋅ hn 2
DT2: Cadrul real

kN
Em ≔ 1 ――
m2
Im2
Km2 ≔ ―― ⋅ Em = 1.5255 kN ⋅ m
hn
Im3
Km3 ≔ ―― ⋅ Em = 0.0098 kN ⋅ m
hn
Im4
Km4 ≔ ―― ⋅ Em = 0.6157 kN ⋅ m
hn
Rigiditatea riglelor la distorsiune: bw ≔ 25 cm hf ≔ 13 cm
h ≔ 45 cm l0 ≔ 80 cm a ≔ 0.35 ⋅ h = 0.158 m
Art ≔ ⎛⎝hf ⋅ leff.r.1⎞⎠ + ⎛⎝⎛⎝h - hf⎞⎠ ⋅ bw⎞⎠ = 0.165 m 2
l ≔ l0 + 2 ⋅ a = 1.115 m
Er.1 ≔ 0.25 ⋅ Em = 250 Pa
L2.3 ≔ 4.27 m -distanța de la centrul de greutate al montantului 2 la centrul de

greutate al montantului 3
1
μ ≔ ――――= 0.62
30 ⋅ Ir1
1 + ―――
Ar1.t ⋅ l 2
6 ⋅ Er.1 ⋅ Ir1 ⎛ L2.3 ⎞ 3

Kr2.3 ≔ ―――― ⋅ ⎜―― ⎟ ⋅ μ = 0.035 kN ⋅ m
L2.3 ⎝ l ⎠
Rigiditatea riglelor la distorsiune: bw ≔ 25 cm hf ≔ 13 cm
h ≔ 45 cm l0 ≔ 80 cm a ≔ 0.35 ⋅ h = 0.158 m
Art ≔ ⎛⎝hf ⋅ leff.r.2⎞⎠ + ⎛⎝⎛⎝h - hf⎞⎠ ⋅ bw⎞⎠ = 0.165 m 2
l ≔ l0 + 2 ⋅ a = 1.115 m
Er.2 ≔ 0.25 ⋅ Em = 250 Pa
L3.4 ≔ 2.77 m -distanța de la centrul de greutate al montantului 2 la centrul de

greutate al montantului 3
1
μ ≔ ――――= 0.62
30 ⋅ Ir1
1 + ―――
Ar1.t ⋅ l 2
6 ⋅ Er.2 ⋅ Ir2 ⎛ L3.4 ⎞ 3

Kr3.4 ≔ ―――― ⋅ ⎜―― ⎟ ⋅ μ = 0.015 kN ⋅ m
L3.4 ⎝ l ⎠
1
μ ≔ ――――= 0.62
MARTON ANDREI IOSIF
30 ⋅ Ir1 PROIECT DE DIPLOMĂ
1 + ――― INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
Ar1.t ⋅ l 2
6 ⋅ Er.2 ⋅ Ir2 ⎛ L3.4 ⎞ 3

Kr3.4 ≔ ―――― ⋅ ⎜―― ⎟ ⋅ μ = 0.015 kN ⋅ m
L3.4 ⎝ l ⎠
DT2: Cadrul înlocuitor

Km2 + Km3 + Km4
Kme2 ≔ ―――――― = 1.0755 kN ⋅ m
2
Rigiditatea riglelor la distorsiune:
Kre ≔ Kr2.3 + Kr3.4 = 0.05 kN ⋅ m L2.4 ≔ 7.04 m

Im2 + Im3 + Im4 ⎛ 1 1 ⎞
γ ≔ 1 + ――――― 2
⋅ ⎜―― + ―― ⎟ = 1.1398
L2.4 ⎝ Am2 Am4 ⎠
Kre
λ ≔ ――= 0.0462
Kme2
α ≔ 2 ⋅ ‾‾‾‾
λ ⋅ γ = 0.459
γ
I0 ≔ ――⋅ ⎛⎝Im2 + Im3 + Im4⎞⎠ = 44.722 m 4
γ-1
ηs ≔ 1 νs ≔ 0.02
Am.t ≔ Am2.t + Am3.t + Am4.t = 1.875 m 2
ηs ⋅ I0
Ies2 ≔ ―――――― = 41.6654 m 4
ηs ⋅ I0
1 + νs ⋅ ―――
Am.t ⋅ hn 2
Distributia incarcarii seismice la peretii structurali
Determinarea CM si CR
ADT3.t ≔ 1.86 m 2
Am.t ≔ Am5.t + Am6.t + Am7.t = 1.995 m 2

ADT3.t
Ies3 ≔ ―― ⋅ Ies2 = 38.846 m 4
Am.t
599.391 m 5
Pozitia centrului de rigiditate: zCR ≔ ―――― = 5.619 m
106.68 ⋅ m 4
Tab.3.1. Centru de rigiditate

kN
Gk.pardoseala.calda ≔ 4.17 ――
m2
GT1 ≔ 17.4 m 2 ⋅ Gk.pardoseala.calda = 72.558 kN zT1 ≔ 7.65 m
Az ≔ GT1 ⋅ zT1 + GT2 ⋅ zT2 + GT3 ⋅ zT3 + GT4 ⋅ zT4 = ⎛⎝1.497 ⋅ 10 3 ⎞⎠ kN ⋅ m
A ≔ GT1 + GT2 + GT3 + GT4 = 290.732 kN
Az
Pozitia centrului de masa: zCM ≔ ― = 5.15 m
A
Distributia incarcarii seismice
eos ≔ zCM - zCR = -0.469 m
ea ≔ 0.05 ⋅ 10.15 m = 0.508 m
Fb ≔ 1482 kN
ls.I ≔ ea + eos = 0.039 m
ls.II ≔ ea - eos = 0.976 m
Mts.I ≔ Fb ⋅ ls.I = 57.718 kN ⋅ m
Mts.II ≔ Fb ⋅ ls.II = 1446.512 kN ⋅ m
Tab.3.2. Forțele de bază în fiecare diafragmă
Fb.DT1 ≔ 101.66 ⋅ kN
Fb.DT2 ≔ 970.51 ⋅ kN
Fb.DT3 ≔ 1507.52 ⋅ kN
3.4.2. Determinarea eforturilor sectionale din incarcari orizontale
Htot ≔ 2 ⋅ hn = 5.1 m
Diafragma plină DT1

Htot ≔ 2 ⋅ hn = 5.1 m
Diafragma plină DT1

2 ⋅ Fb.DT1
F1.DT1 ≔ ――― = 33.887 kN
2 ⋅ ((2 + 1))
F2.DT1 ≔ 2 ⋅ F1.DT1 = 67.773 kN
MDT1.1 ≔ 1 ⋅ F2.DT1 ⋅ hn = 172.822 kN ⋅ m
MDT1.2 ≔ 0 kN ⋅ m = 0 kN ⋅ m
Q1 ≔ F1.DT1 + F2.DT1 = 101.66 kN
Q2 ≔ F2.DT1 = 67.773 kN
Diafragma cu goluri DT2

2 ⋅ Fb.DT2
F1.DT2 ≔ ――― = 323.503 kN
2 ⋅ ((2 + 1))
F2.DT2 ≔ 2 ⋅ F1.DT2 = 647.007 kN
2 ⋅ 2 ⋅ Fb.DT2 kN
qs.DT2 ≔ ――――= 253.728 ――
((2 + 1)) ⋅ Htot m
λ = 0.046 γ = 1.14
Fig.3.2 Coeficienți
qs.DT2 ⋅ Htot 2
ms ≔ 7.11 MDT2.01 ≔ ―――― ms = 469.222 kN ⋅ m
100
qs.DT2 ⋅ Htot 2
ms ≔ -4.03 MDT2.10 ≔ ―――― ms = -265.959 kN ⋅ m
100
qs.DT2 ⋅ Htot 2
ms ≔ 4.95 MDT2.12 ≔ ―――― ms = 326.674 kN ⋅ m
100
qs.DT2 ⋅ Htot 2
ms ≔ -1.95 MDT2.21 ≔ ―――― ms = -128.69 kN ⋅ m
100
Kme2 = 1.0755 kN ⋅ m
Km2 = 1.525 kN ⋅ m
Km3 = 0.01 kN ⋅ m
Km2
r2 ≔ ――= 1.418
Kme2
Km3
r3 ≔ ――= 0.009
Kme2
Momente incovoietoare in montantii 2 si 3:
Km3 INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
r3 ≔ ――= 0.009
Kme2
Momente incovoietoare in montantii 2 si 3:
MDT2.m2.01 ≔ r2 ⋅ MDT2.01 = 665.551 kN ⋅ m MDT2.m3.01 ≔ r3 ⋅ MDT2.01 = 4.277 kN ⋅ m
MDT2.m2.10 ≔ r2 ⋅ MDT2.10 = -377.239 kN ⋅ m MDT2.m3.10 ≔ r3 ⋅ MDT2.10 = -2.424 kN ⋅ m
MDT2.m2.12 ≔ r2 ⋅ MDT2.12 = 463.358 kN ⋅ m MDT2.m3.12 ≔ r3 ⋅ MDT2.12 = 2.978 kN ⋅ m
MDT2.m2.21 ≔ r2 ⋅ MDT2.21 = -182.535 kN ⋅ m MDT2.m3.21 ≔ r3 ⋅ MDT2.21 = -1.173 kN ⋅ m
Forta taietoare in montantii 2 si 3:

||MDT2.m2.01|| + ||MDT2.m2.10|| ||MDT2.m3.01|| + ||MDT2.m3.10||
Qm2.1 ≔ ――――――――= 408.937 kN Qm3.1 ≔ ――――――――= 2.628 kN
hn hn
||MDT2.m2.12|| + ||MDT2.m2.21|| ||MDT2.m3.12|| + ||MDT2.m3.21||

Qm2.2 ≔ ――――――――= 253.292 kN Qm3.2 ≔ ――――――――= 1.628 kN
hn hn
Kr2.3
Momente incovoietoare pe rigla: r ≔ ――
Kre
Mst.1 ≔ ||MDT2.m2.10|| + ||MDT2.m2.12|| = 840.598 kN ⋅ m
Mdr.1 ≔ ⎛⎝||MDT2.m3.10|| + ||MDT2.m3.12||⎞⎠ r = 3.802 kN ⋅ m
Mst.2 ≔ ||MDT2.m2.21|| = 182.535 kN ⋅ m
Mdr.2 ≔ ⎛⎝||MDT2.m3.21||⎞⎠ r = 0.826 kN ⋅ m
Forta taietoare pe rigla:

Mst.1 + Mdr.1
Vr.1 ≔ ――――= 422.2 kN ⋅ m
2
Mst.2 + Mdr.2
Vr.2 ≔ ――――= 91.68 kN ⋅ m
2
10. Armarea peretilor
10.1. Stabilirea zonelor critice 2 ⋅ hn = 5.1 m
Diafragma plina DT1

⎛ Htot ⎞
lm1 ≔ 9.10 m hcr.1 ≔ max ⎜lm1 , ―― ⎟ = 9.1 m hcr.1 ≔ 5.1 m
⎝ 6 ⎠
Diafragma cu goluri DT2
⎛ Htot ⎞
lm2 ≔ 3.75 m hcr.2 ≔ max ⎜lm2 , ―― ⎟ = 3.75 m
⎝ 6 ⎠
⎛ Htot ⎞
lm3 ≔ 0.45 m hcr.3 ≔ max ⎜lm3 , ―― ⎟ = 0.85 m
⎝ 6 ⎠
⎛ Htot ⎞
lm4 ≔ 3.30 m hcr.4 ≔ max ⎜lm4 , ―― ⎟ = 3.3 m
⎝ 6 ⎠
Δ ≔ 2 ⋅ hn - hcr.2 = 1.35 m
Δ ≥ 0.2 ⋅ hn = 1 (rotunjesc superior)

Δ ≔ 2 ⋅ hn - hcr.2 = 1.35 m
Δ ≥ 0.2 ⋅ hn = 1 (rotunjesc superior)
hcr ≔ 2.55 m (inaltimea ZONEI

A)
10.2. Armarea peretilor structurali - montant 1
Armarea in camp-armare constructiuva : ϕ14 /250 ρmin ≔ 0.2
Armarea locala
0.1 ⋅ lm1 = 0.91 m
Ac.local ≔ 0.91 m ⋅ 0.3 m + 0.61 m ⋅ 0.3 m = 0.456 m 2
ρmin ≔ 0.12%
Amin ≔ ρmin ⋅ Ac.local = 5.472 cm 2
ϕmin ≔ 12 mm
smax ≔ 250 mm Fig.3.3. Procente minime de armare
18 2 mm 2
Aleg bare longitudinale 8 ϕ 18 Aeff.local ≔ 8 ⋅ ―――― = 6.48 cm 2 (pentru ZONA A si B)
4
10.3. Armarea peretilor structurali - montant 2
Armarea in camp bw ≔ 25 cm
Fig.3.3. Procente minime de armare
lw2 ≔ lm2 - 2 ⋅ 0.1 ⋅ lm2 = 3 m
Ac.camp ≔ lw2 ⋅ bw = 0.75 m 2 ρmin ≔ 0.20%
Amin ≔ ρmin ⋅ Ac.camp = 15 cm 2
Aleg bare orizontale ϕ 16/200 Aeff.camp ≔ 16.97 cm 2 (pentru ZONA A si B)
Aleg bare verticale ϕ 16/200 Aeff.camp ≔ 16.97 cm 2 (pentru ZONA A si B)
Armarea locala
Armarea locala
0.1 ⋅ lm2 = 0.375 m
Ac.local ≔ 0.325 m 2
ρmin ≔ 0.12%
Fig.3.4. Procente minime de armare
2
Amin ≔ ρmin ⋅ Ac.local = 3.9 cm
ϕmin ≔ 12 mm
smax ≔ 250 mm
14 2 mm 2
4
Calculul momentului MRd asociat cu NEd
A. Talpa in zona intinsa fyd ≔ 435 MPa
NEd ≔ NG.2 = 506.04 kN MEd ≔ MDT2.m2.01 = 665.551 kN ⋅ m

Aeff.local ⋅ fyd + NEd - Aeff.camp ⋅ fyd
x ≔ ――――――――――― = -0.023 m
bw ⋅ fcd
Ca ≔ Aeff.camp ⋅ fyd = 738.195 kN
Cb ≔ bw ⋅ x ⋅ fcd = -61.635 kN
yN ≔ ym2 - bw = 2.26 m
x
yb ≔ lm2 - bw - ―= 3.512 m
2
ya ≔ lm2 - 2 ⋅ bw = 3.25 m
MRd ≔ Ca ⋅ ya + Cb ⋅ yb - NEd ⋅ yN = ⎛⎝1.039 ⋅ 10 3 ⎞⎠ kN ⋅ m
kM ≔ 1.15 (DCM)
MRd
ω ≔ ―――= 1.358 >1
kM ⋅ MEd
B. Talpa in zona comprimata
lp ≔ 3 ⋅ bw = 0.75 m
Aeff.camp ⋅ fyd + NEd - Aeff.local ⋅ fyd - bw ⋅ lp ⋅ fcd
x' ≔ ―――――――――――――― = -0.347 m
bw ⋅ fcd
ya ≔ lm2 - bw = 3.5 m
x'
y2 ≔ lm2 - bw - ―= 3.674 m
2
C1 ≔ bw ⋅ lp ⋅ fcd = ⎛⎝2 ⋅ 10 3 ⎞⎠ kN
x' INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
y2 ≔ lm2 - bw - ―= 3.674 m
2
C1 ≔ bw ⋅ lp ⋅ fcd = ⎛⎝2 ⋅ 10 3 ⎞⎠ kN
Ca ≔ Aeff.local ⋅ fyd = 170.52 kN
yN ≔ lm2 - ym2 - ((0.3 ⋅ 2.55 m)) = 0.475 m
MRd ≔ ⎛⎝C1 + Ca⎞⎠ ⋅ ya - NEd ⋅ yN = ⎛⎝7.356 ⋅ 10 3 ⎞⎠ kN ⋅ m

MRd
ω ≔ ―――= 9.611 >1
kM ⋅ MEd
Armarea la forta taietoare fctm ≔ 1.9 MPa
Verificarea inimii sectiunii
VEd ≔ Qm2.1 = 408.937 kN
VEd < 0.18 ⋅ fcd ⋅ bw ⋅ lm2 = 1
Verificarea armaturilor transversale

lm2 - 0.2 ⋅ lm2 - 3 ⋅ bw
VEd < 2 ⋅ ――――――― ⋅ Aeff.local ⋅ fyd = 1 Aleg etrieri 2 ϕ 10/200
200 mm
3.4.3 Armarea peretilor structurali - montant 3
Armarea locala
0.1 ⋅ lm3 = 0.045 m
ρmin ≔ 0.12%
12 2 mm 2
4

NEd ≔ NG.3 = 119.198 kN MEd ≔ MDT2.m3.01 = 4.277 kN ⋅ m

Aeff.local ⋅ fyd + NEd
x ≔ ――――――= 0.115 m
bw ⋅ fcd
Cb ≔ bw ⋅ x ⋅ fcd = 307.118 kN
yN ≔ 0 m
x
yb ≔ lm3 - bw - ―= 0.142 m
2
ya ≔ lm3 - 2 ⋅ bw = -0.05 m
MRd ≔ Cb ⋅ yb + NEd ⋅ yN = 43.738 kN ⋅ m
kM ≔ 1.15 (DCM)
MRd
ω ≔ ―――= 8.892 >1
kM ⋅ MEd
lp ≔ 3 ⋅ bw = 0.75 m
NEd - Aeff.local ⋅ fyd - bw ⋅ lp ⋅ fcd
x' ≔ ―――――――――― = -0.776 m
bw ⋅ fcd
ya ≔ lm3 - bw = 0.2 m
x'
y2 ≔ lm3 - bw - ―= 0.588 m
2
C1 ≔ bw ⋅ lp ⋅ fcd = ⎛⎝2 ⋅ 10 3 ⎞⎠ kN
yN ≔ lm3 - ym3 - ((0.3 ⋅ 3.22 m)) = -0.741 m
MRd ≔ ⎛⎝C1 + Ca⎞⎠ ⋅ ya - NEd ⋅ yN = 525.909 kN ⋅ m

MRd
ω ≔ ―――= 106.916 >1
kM ⋅ MEd
Armarea la forta taietoare
VEd ≔ Qm3.1 = 2.628 kN
VEd < 0.18 ⋅ fcd ⋅ bw ⋅ lm3 = 1

VEd < 0.18 ⋅ fcd ⋅ bw ⋅ lm3 = 1

lm3 - 0.2 ⋅ lm3 - 3 ⋅ bw
VEd < 2 ⋅ ――――――― ⋅ Aeff.local ⋅ fyd =1 Aleg etrieri ϕ 10/200
200 mm
3.4.2. Armarea peretilor structurali - montant 4
Armarea in camp
lw4 ≔ lm4 - 2 ⋅ ⎛⎝0.1 ⋅ lm3⎞⎠ = 3.21 m
Ac.camp ≔ lw4 ⋅ bw = 0.803 m 2
ρmin ≔ 0.20%
Amin ≔ ρmin ⋅ Ac.camp = 16.05 cm 2
Aleg bare orizontale ϕ 18/150 Aeff.camp ≔ 16.97 cm 2 (pentru ZONA A si B)
Aleg bare verticale ϕ 18/150 Aeff.camp ≔ 16.97 cm 2 (pentru ZONA A si B)
Armarea locala
0.1 ⋅ lm4 = 0.33 m
ρmin ≔ 0.12%

12 2 mm 2
4
NEd ≔ NG.4 = 312.06 kN MEd ≔ MDT1.1 = 172.822 kN ⋅ m

Aeff.local ⋅ fyd + NEd - Aeff.camp ⋅ fyd
x ≔ ――――――――――― = -0.089 m
bw ⋅ fcd
Ca ≔ Aeff.camp ⋅ fyd = 738.195 kN
Cb ≔ bw ⋅ x ⋅ fcd = -238.215 kN
yN ≔ ym4 - bw = 0.07 m
x
yb ≔ lm4 - bw - ―= 3.095 m
2
ya ≔ lm4 - 2 ⋅ bw = 2.8 m

ya ≔ lm4 - 2 ⋅ bw = 2.8 m
kM ≔ 1.15 (DCM)
MRd
ω ≔ ―――= 6.581 >1
kM ⋅ MEd
lp ≔ 3 ⋅ bw = 0.75 m
Aeff.camp ⋅ fyd + NEd - Aeff.local ⋅ fyd - bw ⋅ lp ⋅ fcd
x' ≔ ―――――――――――――― = -0.427 m
bw ⋅ fcd
ya ≔ lm4 - bw = 3.05 m
x'
y2 ≔ lm4 - bw - ―= 3.263 m
2
C1 ≔ bw ⋅ lp ⋅ fcd = ⎛⎝2 ⋅ 10 3 ⎞⎠ kN
yN ≔ lm4 - ym4 - ((0.3 ⋅ 11.30 m)) = -0.41 m
MRd ≔ ⎛⎝C1 + Ca⎞⎠ ⋅ ya - NEd ⋅ yN = ⎛⎝6.801 ⋅ 10 3 ⎞⎠ kN ⋅ m

MRd
ω ≔ ―――= 34.22 >1
kM ⋅ MEd
Armarea la forta taietoare
VEd ≔ Q2 = 67.773 kN
VEd < 0.18 ⋅ fcd ⋅ bw ⋅ lm4 = 1

lm4 - 0.2 ⋅ lm4 - 3 ⋅ bw
VEd < 2 ⋅ ――――――― ⋅ Aeff.local ⋅ fyd = 1 Aleg etrieri ϕ 10/200
200 mm
3.4.3. Armarea peretilor structurali - rigla lcl ≔ 80 cm
hr = 0.45 m
Mst.1 = 840.598 kN ⋅ m
Mdr.1 = 3.802 kN ⋅ m
Mdr.1 ⋅ 0.57 m
MR ≔ ――――――= 0.909 kN ⋅ m
1.815 m + 0.57 m
MR π ⋅ 12 2 mm 2
As ≔ ―――― = 0.058 cm 2 Aleg 8 ϕ 12 Aeff ≔ 8 ⋅ ――――― = 9.048 cm 2
0.8 ⋅ hr ⋅ fyd 4
MR VR ⋅ 150 mm
VR ≔ ―― = 2.272 kN Ash ≔ ――――― = 0.011 cm 2
0.5 lcl 2 ⋅ 0.8 ⋅ fyd ⋅ hr
Aleg ϕ 10 Aeff ≔ 1.57 cm 2

4.Calculul fundatiilor continue rigide
Incarcarile in sectiunile carcateristice, considerate la cota inferioara a planseului peste subsol:

kN
In axul 1: NEd.1 ≔ 117.33 ――
m
kN
In axul 3: NEd.3 ≔ 134.95 ――
m
kN
In axul 4: NEd.4 ≔ 77.95 ――
m
Cota Terenului Amenajat:
C.T.A ≔ -0.45 m
Stratificatia terenului:
0.00m ... - 0.60m : umplutura
-0.60m ... -6.00m : argila prafoasa, cafenie, plastic consistenta
C.T.B.F ≔ -0.60 m -cota terenului bun de fundare

kN
γk ≔ 20 ―― w ≔ 17% Ip ≔ 17.5% Ic ≔ 0.88 ϕuk ≔ 12 °
m3
e ≔ 0.67 E ≔ 28.000 kPa cuk ≔ 56 kPa = 56 kPa
Apa subterana se gaseste la -2.85m si prezinta agresivitate sulfatica foarte slaba.
NAS ≔ -2.85 m
Clasa de expunere a betonului XA1 (atac chimic mediu cu slaba agresivitate chimica)
- clasa minima beton C25/30
- raport A/C maxim 0.55
- dozaj minim ciment 300 kg/mc
Caz de proiectare utilizat recomandat: CP1.2.=A2+M2+R1
4.1. Stabilirea coeficientilor partiali de siguranta (CP1.2) - STR+GEO
favorabile γG.fav. ≔ 1.00

Permanente
nefavorabile γG.nefav. ≔ 1.00
Actiuni
favorabile γQ.fav. ≔ 1.00
Utile
nefavorabile γQ.nefav. ≔ 1.30
Unghi de frecare interna γϕ ≔ 1.25
Coeziunea efectiva γc' ≔ 1.25

Paramentrii
pamantului Rezistenta la forfecare nedrenata γcu ≔ 1.40
Rezistenta la compresiune (monoax.) γqu ≔ 1.40

γcu ≔ 1.40
Rezistenta la compresiune (monoax.) γqu ≔ 1.40
Greutatea volumica γγ ≔ 1.00
4.2. Stabilirea valorilor parametrilor de calcul si a incarcarilor de calcul

γk kN kN
γd ≔ ―= 20 ―― NEd.1.c ≔ NEd.1 ⋅ γG.nefav. = 117.33 ――
γγ m3 m
kN
cuk NEd.3.c ≔ NEd.3 ⋅ γQ.nefav. = 175.435 ――
cud ≔ ―― = 40 kPa m
γcu kN
NEd.4.c ≔ NEd.4 ⋅ γG.nefav. = 77.95 ――
m
ϕuk
ϕud ≔ ―― = 9.6 °
γϕ
4.3. Predimensionare fundatii rigide
Axul 1
a) Adâncimea de îngheț
Df.min ≥ Hîngheț + ((10 - 20)) cm , unde este adâncimea de îngheț, dată în

Hîngheț
documentul de referință STAS
6054/77
b) Condiția de încastrare în terenul bun de fundare
Df.min ≥ HTBF + ((10 - 20)) cm , unde HTBF este adâncimea la care se găsește
terenul bun de fundare față de
nivelul terenului înconjurător
- clădirea se află amplasată în localitatea Teius, care are adâncimea de îngheț,
Hîngheț ≔ 0.9 m => Df ≔ Hîngheț + 20 cm = 1.1 m
Fig.4.1 Zone dupa adancimea de îngheț
4.3.1. Stabilirea latimii fundatiei

Din calcule pe 1 m liniar de fundatie: pconv. ≔ 298.45 kPa
padm ≔ 0.8 ⋅ pconv. = ⎛⎝2.388 ⋅ 10 5 ⎞⎠ Pa
1.2 NEd.1.c ⋅ 1 m
B ≔ ――――― = 58.97 cm
padm ⋅ 1 m
Din conditii constructive: bz ≔ 25 cm
B ≔ bz + 2 ⋅ 100 mm = 0.45 m
Tab.4.1. Valori presiune
Din conditii tehnologice: convențională
H<400mm => B>300mm
B1 ≔ 60 cm
4.3.2. Stabilirea inaltimii blocului de beton
tgαadm ≔ 1.4 (in urma interpolarii)

B - bz
H ≔ ―― ⋅ tgαadm = 14 cm
2 Tab.4.2 Valoare tangenta de
alfa
Pentru blocuri cu 2-3 trepte: H ≔ 40 cm Aleg: H1 ≔ 40 cm
4.3.4. Verificari-axul 1
4.3.4.1. Calculul la capacitate portanta
L≔1 m hpl ≔ 10 cm
kN
γmed ≔ 21 ―― hfinisaj ≔ 10 cm
m3
Htot ≔ -hpl - hfinisaj + Df = 0.9 m -înălțimea de la cota inferioară a planșeului de unde

acționează eforturile, până la cota fundației
Gf ≔ Htot ⋅ B1 ⋅ γmed ⋅ L = 11.34 kN
In cazul fundatiilor continue incarcate centric:
A1 ≔ L ⋅ B1 = 0.6 m 2
A' ≔ A1 = 0.6 m 2
4.3.4.2. Determinarea valorilor de proiectare a rezultantelor verticale (Vd) si a celor orizontale

(Hd)
4.3.4.2. Determinarea valorilor de proiectare a rezultantelor verticale (Vd) si a celor orizontale

(Hd)
Vd ≔ γG.nefav. ⋅ Gf + ⎛⎝NEd.1.c⎞⎠ L = 128.67 kN
Hd ≔ 0 kN
4.3.4.3. Verificarea la capacitate portanta
α ≔ 0 rad L1 ≔ 8.05 m
α
bc ≔ 1 - 2 ――= 1
π+2
B1
sc ≔ 1 + 0.2 ― = 1.015
L1
1 ⎛ Hd ⎞
‾‾‾‾‾‾‾‾
ic ≔ ―⎜1 + 1 - ――― ⎟=1
2 ⎜⎝ A' ⋅ cud ⎟⎠
q' ≔ Df ⋅ γmed = 23.1 kPa
Rd ≔ ⎛⎝((π + 2)) cud ⋅ bc ⋅ sc ⋅ ic + q'⎞⎠ A' = 139.098 kN

Vd
peff ≔ ― = 214.45 kPa
A'
padm. ≔ 0.8 pconv. = 238.76 kPa
Vd Rd
― = 214.45 kPa ― = 231.83 kPa
A' A'
peff = 214.45 kPa padm. = 238.76 kPa Verifica
tgαadm = 1.4
H1 Verifica
tanα ≔ ――― = 2.286
B 1 - bz
―――
2
Axul 3
padm ≔ 0.8 ⋅ pconv. = ⎛⎝2.388 ⋅ 10 5 ⎞⎠ Pa
1.2 NEd.3.c ⋅ 1 m
B ≔ ――――― = 88.173 cm
padm ⋅ 1 m
Tab.4.3 Valori presiune conventională
B ≔ bz + 2 ⋅ 100 mm = 0.45 m
B ≔ bz + 2 ⋅ 100 mm = 0.45 m
Din conditii tehnologice:
H<400mm => B>300mm
B3 ≔ 90 cm
3.6. Stabilirea inaltimii blocului de beton

B - bz
H ≔ ―― ⋅ tgαadm = 14 cm
2 Tab.4.4. Valori unghi alfa
kN
m3

Gf ≔ Htot ⋅ B3 ⋅ γmed ⋅ L = 17.01 kN
A3 ≔ L ⋅ B3 = 0.9 m 2
A' ≔ A3 = 0.9 m 2
4.3.4.2. Determinarea valorilor de proiectare a rezultantelor verticale (Vd) si a celor

orizontale (Hd)
Hd ≔ 0 kN
α ≔ 0 rad L3 ≔ 9.31 m
α
bc ≔ 1 - 2 ――= 1
π+2
B3
sc ≔ 1 + 0.2 ― = 1.019
L3
1 ⎛ Hd ⎞
‾‾‾‾‾‾‾‾
ic ≔ ―⎜1 + 1 - ――― ⎟=1
2 ⎜⎝ A' ⋅ cud ⎟⎠
B3 INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
sc ≔ 1 + 0.2 ― = 1.019
L3
1 ⎛ Hd ⎞
‾‾‾‾‾‾‾‾
ic ≔ ―⎜1 + 1 - ――― ⎟=1
2 ⎜⎝ A' ⋅ cud ⎟⎠

Vd
peff ≔ ― = 213.828 kPa
A'
padm. ≔ 0.8 pconv. = 238.76 kPa
Vd Rd
― = 213.828 kPa ― = 232.74 kPa
A' A'
tgαadm = 1.4
H3 Verifica
tanα ≔ ――― = 1.538
B 3 - bz
―――
2
Axul 4
padm ≔ 0.8 ⋅ pconv. = ⎛⎝2.388 ⋅ 10 5 ⎞⎠ Pa
1.2 NEd.4.c ⋅ 1 m
B ≔ ――――― = 39.177 cm
padm ⋅ 1 m
B ≔ bz + 2 ⋅ 100 mm = 0.45 m Tab.4.3 Valori presiune conventională
Din conditii tehnologice:
H<400mm => B>300mm
B4 ≔ 50 cm
4.3.9. Stabilirea inaltimii blocului de beton

B 4 - bz
H ≔ ――― ⋅ tgαadm = 17.5 cm
2 Tab.4.4. Valori unghi alfa
H4 ≔ 40 cm
kN
m3
Gf ≔ Htot ⋅ B4 ⋅ γmed ⋅ L = 9.45 kN
A4 ≔ L ⋅ B4 = 0.5 m 2
A' ≔ A4 = 0.5 m 2
4.3.10.2. Determinarea valorilor de proiectare a rezultantelor verticale (Vd) si a
celor orizontale (Hd)
Hd ≔ 0 kN
α ≔ 0 rad L3 ≔ 9.31 m
α
bc ≔ 1 - 2 ――= 1
π+2
B3
sc ≔ 1 + 0.2 ― = 1.019
L3
1 ⎛ Hd ⎞
‾‾‾‾‾‾‾‾
ic ≔ ―⎜1 + 1 - ――― ⎟=1
2 ⎜⎝ A' ⋅ cud ⎟⎠

Vd
peff ≔ ― = 174.8 kPa
A'
padm. ≔ 0.8 pconv. = 238.76 kPa
Vd Rd
― = 174.8 kPa ― = 232.74 kPa
A' A'
tgαadm = 1.4
H4 Verifica
tanα ≔ ――― = 3.2
B 4 - bz
―――
2
MARTON ANDREI IOSIF H4 PROIECT DE DIPLOMĂ
tanα ≔ ――― = 3.2
B 4 - bz INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
―――
2
CAPITOLUL 5: DIMENSIONAREA SARPANTEI
5.1.EVALUAREA INCARCARILOR DIN VANT
hs ≔ 0.45 m L1 ≔ 13.30 m L2 ≔ 10.15 m αs ≔ 20°
hn ≔ 2.8 m
L1
h1 ≔ hs + 2 ⋅ hn + tan ((20 deg )) ⋅ ―= 8.47 m b1 ≔ 13.30 m
2
L2 b2 ≔ 10.15 m
h2 ≔ hs + 2 ⋅ hn + tan ((37 deg )) ⋅ ―= 9.87 m
2
e1
e1 ≔ min ⎛⎝b1 , 2 ⋅ h1⎞⎠ = 13.3 m ―= 3.325 m
4
e2 ≔ min ⎛⎝b2 , 2 ⋅ h2⎞⎠ = 10.15 m e2
―= 2.538 m
4
kN
qb ≔ 0.4 ―― zona de actiune a vântului (Teius, jud. Alba)
m2
γIw ≔ 1 factor de importantă-expunere pentru actiunea din vânt
Fig.5.1 Zonele de acțiune ale vântului pe acoperiș în două ape

ZONA F1
e1 e1
―⋅ ―
4 10
AF1 ≔ ――― = 4.706 m 2 d1 ≔ 10.15 m
⎛ ⎞
cos ⎝αs⎠ d2 ≔ 13.30 m
ze ≔ h1 = 8.47 m
ce.ze ≔ 1.02
kN
qp ≔ ce.ze ⋅ qb = 0.408 ――
m2
-presiune
⎡ 30 ⎤ ⎡ 0.5 ⎤
β≔⎢ ⎥ c≔⎢ x ≔ 37
⎣ 45 ⎦ ⎣ 0.7 ⎥⎦
cpe.1 ≔ linterp ((β , c , x)) = 0.593
kN
Wep.F1 ≔ γIw ⋅ cpe.1 ⋅ qp = 0.242 ――
m2
-suctiune
⎡ 30 ⎤ ⎡ -1.5 ⎤
β≔⎢ ⎥ c≔⎢ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ 0 ⎥⎦
cpe.1 ≔ linterp ((β , c , x)) = -2.5
kN
Wes.F1 ≔ γIw ⋅ cpe.1 ⋅ qp = -1.02 ――
m2
ZONA G1
e1 ⎛ e1 ⎞
― ⋅ ⎜b1 - 2 ⋅ ―⎟
10 ⎝ 4⎠
AG1 ≔ ――――― = 9.412 m 2
cos ⎛⎝αs⎞⎠
-presiune
cpe.1 ≔ 0.7 cpe.10 ≔ 0.7 -pentru 30 de grade

⎛ 1 ⎞
cpe.30 ≔ cpe.1 + ⎛⎝cpe.10 - cpe.1⎞⎠ ⋅ log ⎜AG1 ⋅ ―― ⎟ = 0.7
⎝ m2 ⎠

⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤
β≔⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥ x ≔ 37
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = 0.7
kN
Wep.G1 ≔ γIw ⋅ cpe ⋅ qp = 0.286 ――
m2
-suctiune
kN INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
Wep.G1 ≔ γIw ⋅ cpe ⋅ qp = 0.286 ――
m2
-suctiune
cpe.1 ≔ -1.5 cpe.10 ≔ -0.5 -pentru 30 de grade
⎛ 1 ⎞
cpe.30 ≔ cpe.1 + ⎛⎝cpe.10 - cpe.1⎞⎠ ⋅ log ⎜AG1 ⋅ ―― ⎟ = -0.526
⎝ m2 ⎠
cpe.1 ≔ 0 cpe.10 ≔ 0 -pentru 45 de grade

⎛ 1 ⎞
cpe.45 ≔ cpe.1 + ⎛⎝cpe.10 - cpe.1⎞⎠ ⋅ log ⎜AG1 ⋅ ―― ⎟=0
⎝ m2 ⎠
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤
β ≔ ⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = -0.877
kN
Wes.G1 ≔ γIw ⋅ cpe ⋅ qp = -0.358 ――
m2
ZONA H1
⎛ e1 e1 ⎞
b1 ⋅ ⎜―- ―⎟
⎝2 10 ⎠
AH1 ≔ ――――― = 75.297 m 2
⎛ ⎞
cos ⎝αs⎠
-presiune

⎛ 1 ⎞
cpe.30 ≔ cpe.1 + ⎛⎝cpe.10 - cpe.1⎞⎠ ⋅ log ⎜AH1 ⋅ ―― ⎟ = 0.4
⎝ m2 ⎠
⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤
β≔⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = 0.267
kN
Wep.H1 ≔ γIw ⋅ cpe ⋅ qp = 0.109 ――
m2
-suctiune
⎛ 1 ⎞
cpe.30 ≔ cpe.1 + ⎛⎝cpe.10 - cpe.1⎞⎠ ⋅ log ⎜AH1 ⋅ ―― ⎟ = -0.2
⎝ m2 ⎠

⎛ 1 ⎞
cpe.45 ≔ cpe.1 + ⎛⎝cpe.10 - cpe.1⎞⎠ ⋅ log ⎜AH1 ⋅ ―― ⎟=0
⎝ m2 ⎠
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤
β≔⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = -0.333
kN
Wes.H1 ≔ γIw ⋅ cpe ⋅ qp = -0.136 ――
m2
ZONA I1
⎛ e1 ⎞
⎜d1 - ―⎟ ⋅ b1
⎝ 2⎠
AI1 ≔ ――――= 49.537 m 2
cos ⎛⎝αs⎞⎠
-presiune
cpe.1 ≔ -2 cpe.10 ≔ -1.4 -pentru 30 de grade

⎛ 1 ⎞
cpe.30 ≔ cpe.1 + ⎛⎝cpe.10 - cpe.1⎞⎠ ⋅ log ⎜AI1 ⋅ ―― ⎟ = -0.983
⎝ m2 ⎠
⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤
β≔⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = -1.096
kN
Wep.L1 ≔ γIw ⋅ cpe ⋅ qp = -0.447 ――
m2
-suctiune
⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠
⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤
β≔⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = -1.096
ZONA F2
e2 e2
―⋅ ―
4 10
AF2 ≔ ――― = 2.741 m 2 d1 ≔ 10.15 m
cos ⎛⎝αs⎞⎠
d2 ≔ 13.30 m
ze ≔ h2 = 9.874 m
ce.ze ≔ 1.02
kN
qp ≔ ce.ze ⋅ qb = 0.408 ――
m2
-presiune
⎡ 30 ⎤ ⎡ 0.5 ⎤
β≔⎢ ⎥ c≔⎢ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ 0.7 ⎥⎦
cpe.1 ≔ linterp ((β , c , x)) = 0.367
kN
Wep.F2 ≔ γIw ⋅ cpe.1 ⋅ qp = 0.15 ――
m2
-suctiune
⎡ 30 ⎤ ⎡ -1.5 ⎤
β≔⎢ ⎥ c≔⎢ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ 0 ⎥⎦
cpe.1 ≔ linterp ((β , c , x)) = -2.5
kN
Wes.F2 ≔ γIw ⋅ cpe.1 ⋅ qp = -1.02 ――
m2
ZONA G2
e2 ⎛ e2 ⎞
― ⋅ ⎜b2 - 2 ⋅ ―⎟
10 ⎝ 4⎠
AG2 ≔ ――――― = 5.482 m 2
cos ⎛⎝αs⎞⎠
-presiune

⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠
⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤
β≔⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = 0.7
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤ INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
β≔⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = 0.7
kN
Wep.G2 ≔ γIw ⋅ cpe ⋅ qp = 0.286 ――
m2
-suctiune
⎛ 1 ⎞
cpe.30 ≔ cpe.1 + ⎛⎝cpe.10 - cpe.1⎞⎠ ⋅ log ⎜AG2 ⋅ ―― ⎟ = -0.761
⎝ m2 ⎠

⎛ 1 ⎞
cpe.45 ≔ cpe.1 + ⎛⎝cpe.10 - cpe.1⎞⎠ ⋅ log ⎜AG2 ⋅ ―― ⎟=0
⎝ m2 ⎠
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤
β≔⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = -1.268
kN
Wes.G2 ≔ γIw ⋅ cpe ⋅ qp = -0.518 ――
m2
ZONA H2
⎛ e2 e2 ⎞
b2 ⋅ ⎜―- ―⎟
⎝2 10 ⎠
AH2 ≔ ――――― = 43.854 m 2
cos ⎛⎝αs⎞⎠
-presiune

⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠

⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤
β≔⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = 0.267
kN
Wep.H2 ≔ γIw ⋅ cpe ⋅ qp = 0.109 ――
m2
-suctiune
⎛ 1 ⎞
cpe.30 ≔ cpe.1 + ⎛⎝cpe.10 - cpe.1⎞⎠ ⋅ log ⎜AH2 ⋅ ―― ⎟ = -0.2
⎝ m2 ⎠
cpe.1 ≔ 0 cpe.10 ≔ 0
⎛ 1 ⎞
cpe.45 ≔ cpe.1 + ⎛⎝cpe.10 - cpe.1⎞⎠ ⋅ log ⎜AH2 ⋅ ―― ⎟=0
⎝ m2 ⎠
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤
β≔⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = -0.333
kN
Wes.H2 ≔ γIw ⋅ cpe ⋅ qp = -0.136 ――
m2
ZONA I1
⎛ e2 ⎞
⎜d2 - ―⎟ ⋅ b2
⎝ 2⎠
AI2 ≔ ――――= 88.842 m 2
cos ⎛⎝αs⎞⎠
-presiune

⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠
⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤
β≔⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = -0.961
kN
Wep.L2 ≔ γIw ⋅ cpe ⋅ qp = -0.392 ――
m2
-suctiune
⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠
⎛ 1 ⎞
⎝ m2 ⎠
⎡ 30 ⎤ ⎡c ⎤
β≔⎢ ⎥ c ≔ ⎢ pe.30 ⎥ x ≔ 20
⎣ 45 ⎦ ⎣ cpe.45 ⎦
cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = -0.961
5.2. CALCULUL ELEMENTELOR SARPANTEI

cpe ≔ linterp ((β , c , x)) = -0.961
5.2. CALCULUL ELEMENTELOR SARPANTEI
5.2.1.DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA SIPCILOR
5.2.1.1.CALCULUL IN STAREA LIMITA ULTIMA
IPOTEZA I
n
∑ γGj ⋅ Gkj + γQ1 ⋅ Qk1 + γQ ⋅ ψ0i ⋅ Qki
j=1
PREDIMENSIONAREA
hs ≔ 38 mm bs ≔ 58 mm tabelul 1.14
ss ≔ 33 cm distanta dintre axele sipcilor
cs ≔ 70 cm distanta dintre axele capriorilor
Determinarea încărcărilor permanente care actionează asupra sipcii

kg kg m kN
ρmed ≔ 420 ―― γmed ≔ 420 ―― ⋅ 10 ― = 4.2 ――
m3 m 3
s 2
m3
N
gs.propriu ≔ hs ⋅ bs ⋅ γmed = 9.257 ―
m
N
ginv ≔ 500 ――
m2
N
gs.inv ≔ ginv ⋅ ss = 165 ― Încărcarea din învelitoare care îi revine unei sipci
m
N
Ps.perm ≔ gs.propriu + gs.inv = 174.257 ―
m
γG ≔ 1.35
N
Ps.perm.c ≔ γG ⋅ Ps.perm = 235.247 ―
m
Componentele după axele y-y si z-z vor fi:
N
Ps.perm.cy ≔ Ps.perm.c ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ = 221.06 ―
m
N
Ps.perm.cz ≔ Ps.perm.c ⋅ sin ⎛⎝αs⎞⎠ = 80.459 ―
m
Determinarea încărcărilor temporare (de lungă durată) date de zăpada
kN
S ≔ 1.533 ――
m2
N
Ps.zap ≔ S ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ ⋅ ss ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ = 446.712 ―
m
γQ1 ≔ 1.5
N
Ps.zap.c ≔ γQ1 ⋅ Ps.zap = 670.068 ―
m
N INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
Ps.zap.c ≔ γQ1 ⋅ Ps.zap = 670.068 ―
m
N
Ps.zap.cy ≔ Ps.zap.c ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ = 629.658 ―
m
N
Ps.zap.cz ≔ Ps.zap.c ⋅ sin ⎛⎝αs⎞⎠ = 229.177 ―
m
Determinarea încărcărilor temporare (de scurtă durată) date de vânt:
AH
AG < ――
2
ψ0i ≔ 0.7
N
Ps.vant.y ≔ ψ0i ⋅ ||Wep.H2|| ⋅ ss = 25.133 ―
m
γQi ≔ 1.5
N
Ps.vant.cy ≔ γQi ⋅ Ps.vant.y = 37.699 ―
m
Relatiile de verificare sunt:
σm.y.d σm.z.d
km ⋅ ――+ ――≤ 1
fm.y.d fm.z.d
σm.y.d σm.z.d
――+ km ⋅ ――≤ 1
fm.y.d fm.z.d
km ≔ 0.7
Determinarea valorilor de calcul ale tensiunilor din încovoiere după axele z-z si y-y
Ps.perm.cy ⋅ cs 2 Ps.zap.cy ⋅ cs 2 Ps.vant.cy ⋅ cs 2
Mz ≔ ――――― + ――――+ ―――― = 54.416 N ⋅ m
8 8 8
bs ⋅ h s 2
Wz ≔ ――― = 13.959 cm 3
6
Mz N
σm.z.d ≔ ―― = 3.898 ――
Wz mm 2
Ps.perm.cz ⋅ cs 2 Ps.zap.cz ⋅ cs 2
My ≔ ――――― + ――――= 18.965 N ⋅ m
8 8
bs 2 ⋅ h s
Wy ≔ ――― = 21.305 cm 3
6
My N
σm.y.d ≔ ―― = 0.89 ――
Wy mm 2
Fig.5.1. Descompunerea forțelor ce
acționează pe șipci
Determinarea valorilor de calcul ale rezistentelor la încovoiere după axele z-z si y-y
⎛ 0.2 ⎞
⎛ 150 ⋅ mm ⎞
kmod ≔ 0.9 kh ≔ min ⎜―――⎟ , 1.3⎟ = 1.3
⎜
⎜⎝⎝ hs ⎠ ⎟⎠
N
fm.k ≔ 24 ―― γM ≔ 1.3
mm 2
fm.k N
fm.z.d ≔ kmod ⋅ kh ⋅ ―― = 21.6 ――
γM mm 2
⎛ 0.2 ⎞
⎛ 150 ⋅ mm ⎞
kmod ≔ 0.8 kh ≔ min ⎜―――⎟ , 1.3⎟ = 1.209
⎜
⎜⎝⎝ bs ⎠ ⎟⎠
N
fm.k ≔ 24 ―― γM ≔ 1.3
mm 2
fm.k N
fm.y.d ≔ kmod ⋅ kh ⋅ ―― = 17.86 ――
γM mm 2
σm.y.d σm.z.d
km ⋅ ――+ ――= 0.215 <1
fm.y.d fm.z.d
σm.y.d σm.z.d
――+ km ⋅ ――= 0.176 <1
fm.y.d fm.z.d
5.2.1.2.CALCULUL IN STAREA LIMITA DE SERVICIU

cs
uadm ≔ ―― = 4.667 mm
150
Deformatia dată de încărcările permanente după directiile y-y si z-z
N kN
Ps.perm.y ≔ Ps.perm ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ = 163.748 ― E0.med ≔ 11 ――
m mm 2
N
Ps.perm.z ≔ Ps.perm ⋅ sin ⎛⎝αs⎞⎠ = 59.599 ― bs ⋅ h s 3
m Iz ≔ ――― = 26.521 cm 4
4
12
5 Ps.perm.y ⋅ cs bs 3 ⋅ h s
uy.inst.G ≔ ―― ⋅ ――――= 0.175 mm Iy ≔ ――― = 61.785 cm 4
384 E0.med ⋅ Iz 12
kdef ≔ 0.8
uy.fin.G ≔ uy.inst.G ⋅ ⎛⎝1 + kdef⎞⎠ = 0.316 mm
4
5 Ps.perm.z ⋅ cs
uz.inst.G ≔ ―― ⋅ ――――= 0.027 mm
384 E0.med ⋅ Iy
kdef ≔ 0.8
uz.fin.G ≔ uz.inst.G ⋅ ⎛⎝1 + kdef⎞⎠ = 0.049 mm
Deformatia dată de încărcările temporare de durată medie (zăpada) după directiile y-y si z-
z
N
Ps.zap.y ≔ Ps.zap ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ = 419.772 ― ψ2.1 ≔ 0.4
m
N
Ps.zap.z ≔ Ps.zap ⋅ sin ⎛⎝αs⎞⎠ = 152.785 ―
m
4
5 Ps.zap.y ⋅ cs
uy.inst.Q1 ≔ ―― ⋅ ―――― = 0.45 mm
384 E0.med ⋅ Iz
4
5 Ps.zap.y ⋅ cs
uy.inst.Q1 ≔ ―― ⋅ ―――― = 0.45 mm
384 E0.med ⋅ Iz
uy.fin.Q1 ≔ uy.inst.Q1 ⋅ ⎛⎝1 + ψ2.1 ⋅ kdef⎞⎠ = 0.594 mm
4
5 Ps.zap.z ⋅ cs
uz.inst.Q1 ≔ ―― ⋅ ―――― = 0.07 mm
384 E0.med ⋅ Iy
uz.fin.Q1 ≔ uz.inst.Q1 ⋅ ⎛⎝1 + ψ2.1 ⋅ kdef⎞⎠ = 0.093 mm
Deformatia dată de încărcarea temporară de scurtă durată (vântul) după directia y-y
4
5 Ps.vant.y ⋅ cs
uy.inst.Qi ≔ ―― ⋅ ――――= 0.027 mm ψ0.i ≔ 0.7 ψ2.i ≔ 0
384 E0.med ⋅ Iz
uy.fin.Qi ≔ uy.inst.Qi ⋅ ⎛⎝ψ0.i + ψ2.i ⋅ kdef⎞⎠ = 0.019 mm
‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾
2 2
unet.final ≔ ⎛⎝uy.fin.G + uy.fin.Q1 + uy.fin.Qi⎞⎠ + ⎛⎝uz.fin.G + uz.fin.Q1⎞⎠ = 0.939 mm
unet.final < uadm
5.2.DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA CAPRIORILOR

5.2.1.CALCULUL IN STAREA LIMITA ULTIMA
Determinarea încărcărilor permanente care actionează asupra căpriorului

- greutatea proprie a învelitorii:
ginv ⋅ cs N
gc.inv ≔ ――― = 372.462 ―
⎛
cos ⎝αs⎠⎞ m
- greutatea proprie a căpriorului:
bc ≔ 100 mm hc ≔ 150 mm
hc ⋅ bc ⋅ γmed N
gc ≔ ―――― = 67.043 ―
cos ⎛⎝αs⎞⎠ m
- greutatea proprie a sipcilor:
3
nr.buc.m ≔ ―
m
hs ⋅ bs ⋅ γmed ⋅ nr.buc.m N
gc.sipci ≔ ―――――――⋅ cs = 20.687 ―
⎛
cos ⎝αs⎠⎞ m
Încărcarea permanentă totală care actionează pe un căprior este:
N
Pc.perm ≔ gc.inv + gc + gc.sipci = 460.192 ―
m
Încărcarea permanentă cu valoarea de calcul care actionează pe căprior este:
N
Pc.perm.c ≔ γG ⋅ Pc.perm = 621.26 ―
m
Determinarea încărcărilor temporare (de lungă durată) date de zăpada care actionează
asupra căpriorului:
Pc.perm.c ≔ γG ⋅ Pc.perm = 621.26 ―
m
Determinarea încărcărilor temporare (de lungă durată) date de zăpada care actionează
asupra căpriorului:
Încărcarea din zăpadă, care îi revine unui căprior este:

N
Pc.zap ≔ S ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ ⋅ cs = ⎛⎝1.008 ⋅ 10 3 ⎞⎠ ―
m
Încărcarea din zăpadă, cu valoarea de calcul, care îi revine unui căprior este:
N
Pc.zap.c ≔ γQ1 ⋅ Pc.zap = ⎛⎝1.513 ⋅ 10 3 ⎞⎠ ―
m
Determinarea încărcărilor temporare (de lungă durată) date de zăpadă (max.0,7 KN/m2) care
actionează asupra căpriorului.
N
q70 ≔ 700 ――
m2
Încărcarea din zăpadă (max. 70 daN/m2), care îi revine unui căprior este:
N
Pc.zap70 ≔ q70 ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ ⋅ cs = 460.449 ―
m
Incarcarea de calcul
N
Pc.zap70.c ≔ Pc.zap70 = 460.449 ―
m
Determinarea încărcărilor temporare (de scurtă durată) date de vânt
Încărcarea din vânt, care îi revine unui căprior

N
Pc.vant ≔ ψ0.i ⋅ ||Wep.H2|| ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ ⋅ cs = 50.097 ―
m
Încărcarea din vânt, cu valoarea de calcul
N
Pc.vant.c ≔ γQi ⋅ Pc.vant = 75.145 ―
m
Încărcărea din exploatare (omul cu uneltele) aplicată în pozitia cea mai defavorabilă (la
mijlocul grinzii):
Pc.om ≔ 1 kN
Încărcărea din exploatare (omul cu uneltele) cu valoarea de calcul
Pc.om.c ≔ γQi ⋅ Pc.om = 1.5 kN
Relatia de verificare este

σm.d
――― ≤ 1
kcrit ⋅ fm.d
Determinarea valorii de calcul a tensiunii din încovoiere

Determinarea valorii de calcul a tensiunii din încovoiere

bc ⋅ h c 2 L
W ≔ ――― = 375 cm 3 L ≔ 11 m d ≔ ―= 2.75 m
6 4
Pc.perm.c ⋅ d 2 Pc.zap70.c ⋅ d 2 Pc.om.c ⋅ d

M ≔ ――――+ ――――+ ―――= 2.054 kN ⋅ m
8 8 4
M N
σm.d ≔ ―= 5.477 ――
W mm 2
Verificarea existentei pericolului instabilitătii laterale
lef1 ≔ 0.9 ⋅ d + 2 ⋅ hc = 2.775 m -pentru incarcarea uniform distribuita
lef2 ≔ 0.8 ⋅ d + 2 ⋅ hc = 2.5 m -pentru forta concentrata

kN
lef ≔ d = 2.75 m E0.05 ≔ 7.4 ――
mm 2
0.78 ⋅ bc 2 N
σm.crt ≔ ―――⋅ E0.05 = 139.927 ――
hc ⋅ lef mm 2
‾‾‾‾‾
fm.k
λrel.m ≔ ――= 0.414 <0.75
σm.crt
kcrit ≔ 1 NU există pericolul instabilitătii laterale
Determinarea valorii de calcul a rezistentei la încovoiere

⎛ 0.2 ⎞
⎛ 150 ⋅ mm ⎞
kmod ≔ 0.9 kh ≔ min ⎜―――⎟ , 1.3⎟ = 1
⎜
⎜⎝⎝ hc ⎠ ⎟⎠
fm.k N
fm.d ≔ kmod ⋅ kh ⋅ ―― = 16.615 ――
γM mm 2
σm.d
――― = 0.33 <1
kcrit ⋅ fm.d
5.2.2.CALCULUL IN STAREA LIMITA DE SERVICIU

d
uadm ≔ ―― = 13.75 mm
200
Deformatia dată de încărcările permanente
bc ⋅ h c 3
I ≔ ――― = ⎛⎝2.813 ⋅ 10 3 ⎞⎠ cm 4
12
4
5 Pc.perm ⋅ d
uinst.G ≔ ―― ⋅ ―――― = 1.108 mm
384 E0.med ⋅ I
ufin.G ≔ uinst.G ⋅ ⎛⎝1 + kdef⎞⎠ = 1.994 mm
Deformatia dată de încărcările temporare (de lungă durată) din zăpadă

ufin.G ≔ uinst.G ⋅ ⎛⎝1 + kdef⎞⎠ = 1.994 mm
Deformatia dată de încărcările temporare (de lungă durată) din zăpadă

4
5 Pc.zap70 ⋅ d
uinst.Q1 ≔ ―― ⋅ ―――― = 1.108 mm
384 E0.med ⋅ I
ufin.Q1 ≔ uinst.Q1 ⋅ ⎛⎝1 + ψ2.1 ⋅ kdef⎞⎠ = 1.463 mm
Deformatia dată de încărcarea din exploatare (omul cu uneltele)

3
1 Pc.om ⋅ d
uinst.Qi ≔ ― ⋅ ―――= 1.4 mm
48 E0.med ⋅ I
ufin.Qi ≔ uinst.Qi ⋅ ⎛⎝ψ0.i + ψ2.i ⋅ kdef⎞⎠ = 0.98 mm
unet.final ≔ ufin.G + ufin.Q1 + ufin.Qi = 4.437 mm
unet.final < uadm
5.3.DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA PANELOR

t ≔ 6 ⋅ cs = 4.2 m
lc ≔ t - cs = 3.5 m
Determinarea încărcărilor permanente care actionează asupra panei

ginv N
Pp.inv ≔ ――― ⋅ d = ⎛⎝1.463 ⋅ 10 3 ⎞⎠ ―
Încărcarea de calcul din greutatea proprie
N
Pp.inv.c ≔ γG ⋅ Pp.inv = ⎛⎝1.975 ⋅ 10 3 ⎞⎠ ―
m
hs ⋅ bs ⋅ γmed ⋅ nr.buc.m ⋅ d N
Pp.sipci ≔ ―――――――― = 81.27 ―
Încărcarea de calcul din greutatea proprie a sipcilor
N
Pp.sipci.c ≔ γG ⋅ Pp.sipci = 109.714 ―
m 1 1
nr.buc.m1 ≔ ―= 1.429 ―
- greutatea proprie a căpriorilor cs m
hc ⋅ bc ⋅ γmed ⋅ nr.buc.m1 ⋅ d N
Pp.capr ≔ ――――――――= 263.384 ―
⎛
cos ⎝αs⎠⎞ m
Încărcarea de calcul din greutatea proprie a capriorilor
N
Pp.capr.c ≔ γG ⋅ Pp.capr = 355.568 ―
m
- greutatea proprie a panei:

bp ≔ 15 cm hp ≔ 20 cm
N
gp ≔ bp ⋅ hp ⋅ γmed = 126 ―
m
Încărcarea de calcul din greutatea proprie a panei
N
gp.c ≔ γG ⋅ gp = 170.1 ―
m
Încărcarea permanentă totală, care actionează pe pană este:
N
Pp.perm ≔ Pp.inv + Pp.sipci + Pp.capr + gp = ⎛⎝1.934 ⋅ 10 3 ⎞⎠ ―
m
Încărcarea permanentă cu valoarea de calcul este:
N
Pp.perm.c ≔ γG ⋅ Pp.perm = ⎛⎝2.611 ⋅ 10 3 ⎞⎠ ―
m
Determinarea încărcărilor temporare de lungă durată (din zăpadă)
N
Pp.zap ≔ S ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ ⋅ d = ⎛⎝3.962 ⋅ 10 3 ⎞⎠ ―
m
Încărcarea din zăpadă cu valoarea de calcul este:

N
Pp.zap.c ≔ γQ1 ⋅ Pp.zap = ⎛⎝5.942 ⋅ 10 3 ⎞⎠ ―
m
Determinarea încărcărilor temporare date de zăpadă (maxim 0,7 KN/m2)
N
Pp.zap70 ≔ q70 ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ ⋅ d = ⎛⎝1.809 ⋅ 10 3 ⎞⎠ ―
m
Încărcarea din zăpadă cu valoarea de calcul este:
N
Pp.zap70.c ≔ Pp.zap70 = ⎛⎝1.809 ⋅ 10 3 ⎞⎠ ―
m
Determinarea încărcărilor temporare de scurtă durată (din vânt)
ψ0.i ⋅ ||Wep.H2|| ⋅ d N
Pp.vant ≔ ―――――= 222.881 ―
N
Pp.vant.y ≔ Pp.vant ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ = 209.44 ―
m
N
Pp.vant.z ≔ Pp.vant ⋅ sin ⎛⎝αs⎞⎠ = 76.23 ―
m
Încărcarea din vânt cu valoarea de calcul este:
γQ.i ≔ 1.5
N
Pp.vant.y.c ≔ γQ.i ⋅ Pp.vant.y = 314.16 ―
m
Pp.vant.y.c ≔ γQ.i ⋅ Pp.vant.y = 314.16 ―
m
N
Pp.vant.z.c ≔ γQ.i ⋅ Pp.vant.z = 114.345 ―
m
Determinarea încărcărilor din exploatare (omul cu uneltele) aplicată în pozitia cea mai
defavorabilă (la mijlocul grinzii):
Pp.om ≔ 1 kN
Încărcarea din exploatare (omul cu uneltele) cu valoarea de calcul este:

Pp.om.c ≔ γQ.i ⋅ Pp.om = 1.5 kN
Determinarea valorilor de calcul ale tensiunilor din încovoiere după axele z-z si y-y
Pp.perm.c ⋅ lc 2 Pp.zap.c ⋅ lc 2 Pp.vant.y.c ⋅ lc 2

Mz ≔ ――――+ ―――― + ――――― = 13.578 kN ⋅ m
8 8 8
bp ⋅ h p 2
Wz ≔ ――― = 0.001 m 3
6
Mz N
σm.z.d ≔ ―― = 13.578 ――
Wz mm 2
Pp.vant.z.c ⋅ lc 2
My ≔ ――――― = 0.175 kN ⋅ m
8
bp 2 ⋅ h p
Wy ≔ ――― = ⎛⎝7.5 ⋅ 10 -4⎞⎠ m 3
6
My N
σm.y.d ≔ ―― = 0.233 ――
Wy mm 2
kmod ≔ 0.9
N N
fm.k ≔ 24 ―― lef ≔ lc = 3.5 m E0.05 ≔ 7400 ――
mm 2 mm 2
Verificarea existentei pericolului instabilitătii laterale după direcția z-z
0.78 ⋅ bp 2 N
σm.crt ≔ ―――⋅ E0.05 = 185.529 ――
hp ⋅ lef mm 2
‾‾‾‾‾
fm.k
λrel.m ≔ ――= 0.36 <0.75
kcrt ≔ 1 σm.crt
fm.k N
fm.z.d ≔ kmod ⋅ ―― = 16.615 ――
γM mm 2
fm.k N
fm.y.d ≔ kmod ⋅ ―― = 16.615 ――
γM mm 2
σm.y.d σm.z.d
km ⋅ ――+ ――= 0.827 <1
fm.y.d fm.z.d
σm.y.d σm.z.d INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
km ⋅ ――+ ――= 0.827
fm.y.d fm.z.d
σm.y.d σm.z.d
――+ km ⋅ ――= 0.586 <1
fm.y.d fm.z.d
5.3.2.CALCULUL IN STAREA LIMITA DE SERVICIU

lc
uadm ≔ ―― = 17.5 mm
200
Deformatia dată de încărcările permanente după directia y-y
bp ⋅ h p 3
Iz ≔ ――― = ⎛⎝1 ⋅ 10 4 ⎞⎠ cm 4
12 4
5 Pp.perm ⋅ lc
uG.inst.y ≔ ―― ⋅ ―――― = 3.435 mm
384 E0.med ⋅ Iz
uG.fin.y ≔ uG.inst.y ⋅ ⎛⎝1 + kdef⎞⎠ = 6.183 mm
Deformatia dată de încărcările temporare de durată medie (zăpada) după directia y-y
4
5 Pp.zap ⋅ lc
uQ1.inst.y ≔ ―― ⋅ ―――― = 7.037 mm
384 E0.med ⋅ Iz
uQ1.fin.y ≔ uQ1.inst.y ⋅ ⎛⎝1 + ψ2.1 ⋅ kdef⎞⎠ = 9.289 mm
Deformatia dată de încărcarea temporară de scurtă durată (vântul) după directiile y-y si z-
z
4
5 Pp.vant.y ⋅ lc
uQi.inst.y ≔ ―― ⋅ ――――= 0.372 mm
384 E0.med ⋅ Iz
uQi.fin.y ≔ uQi.inst.y ⋅ ⎛⎝ψ0.i + ψ2.i ⋅ kdef⎞⎠ = 0.26 mm
4
5 Pp.vant.z ⋅ lc
uQi.inst.z ≔ ―― ⋅ ――――= 0.135 mm
384 E0.med ⋅ Iz
uQi.fin.z ≔ uQi.inst.z ⋅ ⎛⎝ψ0.i + ψ2.i ⋅ kdef⎞⎠ = 0.095 mm
‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾‾ 2
unet.final ≔ ⎛⎝uG.fin.y + uQ1.fin.y + uQi.fin.y⎞⎠ + ⎛⎝uQi.fin.z⎞⎠ 2 = 15.733 mm
unet.final < uadm
5.4.DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA POPILOR

Înăltimea popului
L≔5 m
L
H ≔ ―= 2.5 m
2
Hpop ≔ 1.41 m
Dimensiunile sectiunii transversale
bpop ≔ 15 cm bpop ≥ bp
hpop ≔ 15 cm
bpop ≔ 15 cm bpop ≥ bp
hpop ≔ 15 cm
bpop ⋅ hpop 3
I ≔ ―――― = ⎛⎝4.219 ⋅ 10 3 ⎞⎠ cm 4
12
Anet ≔ 7 cm ⋅ 15 cm = 105 cm 2
Abrut ≔ bpop ⋅ hpop = 225 cm 2
Determinarea încărcărilor permanente care actionează asupra popului

ginv ⋅ d ⋅ t
gpop.inv ≔ ―――= 6.146 kN
cos ⎛⎝αs⎞⎠
Încărcarea de calcul din greutatea proprie a învelitorii este:
gpop.inv.c ≔ γG ⋅ gpop.inv = 8.297 kN

bs ⋅ hs ⋅ γmed ⋅ nr.buc.m ⋅ d ⋅ t
gpop.sipci ≔ ――――――――― = 341.333 N
cos ⎛⎝αs⎞⎠
Încărcarea de calcul din greutatea proprie a sipcilor este:
gpop.sipci.c ≔ γG ⋅ gpop.sipci = 460.8 N
- greutatea proprie a căpriorilor:

bc ⋅ hc ⋅ γmed ⋅ nr.buc.m1 ⋅ d ⋅ t
gpop.capr ≔ ――――――――― = ⎛⎝1.106 ⋅ 10 3 ⎞⎠ N
cos ⎛⎝αs⎞⎠
Încărcarea de calcul din greutatea proprie a căpriorilor este:
gpop.capr.c ≔ γG ⋅ gpop.capr = ⎛⎝1.493 ⋅ 10 3 ⎞⎠ N
gpop.pana ≔ bp ⋅ hp ⋅ γmed ⋅ t = 529.2 N
Încărcarea de calcul din greutatea proprie a panei este:
gpop.pana.c ≔ γG ⋅ gpop.pana = 714.42 N
- greutatea proprie a popului:
gpop ≔ bpop ⋅ hpop ⋅ Hpop ⋅ γmed = 133.245 N
Încărcarea de calcul din greutatea proprie a popului este:
gpop.c ≔ γG ⋅ gpop = 179.881 N
Încărcarea permanentă care actionează asupra popului:
Ppop.perm ≔ gpop.inv + gpop.sipci + gpop.capr + gpop.pana + gpop = ⎛⎝8.256 ⋅ 10 3 ⎞⎠ N
Încărcarea permanentă cu valoare de calcul este:

INGINERIE⎛ URBANĂ
3⎞ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
Ppop.perm ≔ gpop.inv + gpop.sipci + gpop.capr + gpop.pana + gpop = ⎝8.256 ⋅ 10 ⎠ N
Încărcarea permanentă cu valoare de calcul este:
Ppop.perm.c ≔ γG ⋅ Ppop.perm = ⎛⎝1.115 ⋅ 10 4 ⎞⎠ N
Determinarea încărcărilor de lungă durată (zăpada) care actionează asupra popului
Ppop.zap ≔ S ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ ⋅ d ⋅ t = ⎛⎝1.664 ⋅ 10 4 ⎞⎠ N
Încărcarea din zăpadă cu valoare de calcul este:
Ppop.zap.c ≔ γG ⋅ Ppop.zap = ⎛⎝2.246 ⋅ 10 4 ⎞⎠ N
Determinarea încărcărilor temporare (de lungă durată) date de zăpadă (maxim 0,7 KN/
m2)
N
Ppop.zap70 ≔ 700 ――2
⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ ⋅ d ⋅ t = ⎛⎝7.597 ⋅ 10 3 ⎞⎠ N
m
Încărcarea din zăpadă (max. 70 daN/m2) cu valoare de calcul este:
Ppop.zap70.c ≔ γG ⋅ Ppop.zap70 = ⎛⎝1.026 ⋅ 10 4 ⎞⎠ N
Determinarea încărcărilor temporare de scurtă durată (vânt) care actionează asupra

popului
Ppop.vant ≔ ψ0.i ⋅ Wep.H2 ⋅ cos ⎛⎝αs⎞⎠ ⋅ d ⋅ t = 826.599 N
Încărcarea din vânt, cu valoare de calcul este:
Ppop.vant.c ≔ γQ.i ⋅ Ppop.vant = ⎛⎝1.24 ⋅ 10 3 ⎞⎠ N
Determinarea încărcărilor din exploatare (omul cu uneltele)
Ppop.om ≔ 1 kN
Încărcarea din exploatare (omul cu uneltele) cu valoarea de calcul este:
Ppop.om.c ≔ γQ.i ⋅ Ppop.om = ⎛⎝1.5 ⋅ 10 3 ⎞⎠ N
Relatia de verificare este:

σc.o.d
――― ≤1
kc ⋅ fc.o.d
Dimensionarea si verificarea se vor face pentru două sectiuni transversale ale popului:
a) În zona slăbită Anet = 105 cm 2
Cef ≔ Ppop.perm.c - gpop.c + Ppop.zap.c + Ppop.vant.c = ⎛⎝3.467 ⋅ 10 4 ⎞⎠ N
Determinarea valorii de calcul a tensiunii de compresiune paralelă cu fibrele:

Cef N
σc.o.d ≔ ―― = 3.302 ――
Anet mm 2
Determinarea valorii de calcul a rezistentei de compresiune paralelă cu fibrele
Cef N INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
σc.o.d ≔ ―― = 3.302 ――
Anet mm 2
Determinarea valorii de calcul a rezistentei de compresiune paralelă cu fibrele
N
fc.k ≔ 14 ――
mm 2
fc.k N
fc.o.d ≔ kmod ⋅ ―― = 9.692 ――
γM mm 2
σc.o.d
――= 0.341 <1
fc.o.d
b) În zona de la baza popului Abrut = 225 cm 2
lf ≔ Hpop = 1.41 m
bpop ⋅ hpop 3
I ≔ ―――― = ⎛⎝4.219 ⋅ 10 3 ⎞⎠ cm 4
12
‾‾‾‾‾
I
i ≔ ――= 4.33 cm
Abrut
lf
λ ≔ ―= 32.563
i
λ ‾‾‾‾‾
fc.k
λrel ≔ ―⋅ ――= 0.451 >0.3-intervine instabilitatea
π E0.05
Determinarea factorului de instabilitate “kc”
βc ≔ 0.2
k ≔ 0.5 ⋅ ⎛⎝1 + βc ⋅ ⎛⎝λrel - 0.3⎞⎠ + λrel 2 ⎞⎠ = 0.617

1
kc ≔ ―――――= 0.964
k + ‾‾‾‾‾‾‾‾
k 2 - λrel 2
Determinarea valorii de calcul a tensiunii de compresiune paralelă cu fibrele
Cef ≔ Ppop.perm.c + Ppop.zap.c + Ppop.vant.c = ⎛⎝3.485 ⋅ 10 4 ⎞⎠ N

Cef N
σc.o.d ≔ ――= 1.549 ――
Abrut mm 2
σc.o.d
――― = 0.166 <1
kc ⋅ fc.o.d
TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE EXECUȚIE

Execuţia lucrărilor
În principiu etapele execuţiei unei lucrări de cofraje sunt:
• Trasarea poziţiei cofrajelor
• Montarea cofrajelor
• Susţinerea cofrajelor
• Decofrarea după turnarea şi întărirea betonului
• Pregătirea pentru un nou ciclu
Trasarea poziţiei cofrajului

Suprafaţa pe care se efectuează trasarea, trebuie în prealabil să fie degajată de materiale,
dispozitive, etc. şi curăţată.
Cu ajutorul teodolitului se transmit axele principale în raport cu care se trasează apoi liniile
de contur ale elementelor ce urmează a fi cofrate şi liniile de poziţionare ale cofrajului.
Transmiterea pe verticală a cotelor de nivel se face cu ajutorul firului cu plumb sau furtun de nivel
şi numai unde precizia cerută prin proiect (mai bună de 10 mm) se vor utiliza instrumente optice.
Montarea cofrajelor
Etapele de execuţie la montarea cofrajelor sunt:
a) transportul şi aşezarea panourilor de cofraj la poziţie;
b) curăţirea şi ungerea panourilor;
c) asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
d) verificarea şi cercetarea poziţiei panourilor;
e) încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale:
caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare, distanţieri, şpraiţuri, contravîntuiri, etc.
Aceste operaţii se efectuează după montarea şi verificarea existenţei şi poziţionării corecte
a armăturilor, pieselor înglobate, ramelor pentru goluri prevăzute în documentaţia de execuţie.
f) etanşarea rosturilor.
Cofrarea elementelor verticale de suprafaţă ( pereţi,elevaţii, etc)
Se realizează cu panouri de inventar dispuse pe verticală susţinute şi aliniate prin moaze
orizontale dispuse pe minimum două niveluri. Panotajul (împărţirea de panouri a suprafeţei de
cofrat) va fi identic pentru ambele feţe ale peretelui, rosturile dintre panouri trebuie să fie faţă în
faţă. Panotarea va trebui să înceapă de la intersecţiile pereţilor spre mijloc asigurându-se un spaţiu
de compensare de minimum 5 cm lăţime pentru a permite scoaterea uşoară a panourilor. Acoperirea
acestui interspaţiu se va putea face cu o fusură de lean având secţiunea în formă de pană.
Pentru obţinerea unei suprafeţe plane, panourile de cofraj se vor alinia riguros la montare.
La partea inferioară alinierea panourilor se va realiza cu ajutorul unor tălpi de rezemare şi se vor
menţine feţele la distanţe corespunzătoare grosimii peretelui cu ajutorul unor distanţieri.
Asigurarea verticalităţii se va face prin proptele, de preferinţă reglabile.
1
Cofrarea elementelor lineare verticale (stâlpi,nervuri, colţuri)

Se realizează din panouri dispuse vertical. Funcţie de dimensiunile stâlpilor vor fi aşezate
în plan:
- simetric, în care o latură a stâlpului (în general cea unică) de regulă se confecţionează cu un panou
special de lăţimea stâlpului, calotarea făcându-se cu caloţi drepţi pe două laturi paralele legaţi cu
tiranţi din oţel beton;
- decalat "în morişcă" în care caz calotarea, de regulă, se face cu caloţi triunghiulari, strânşi de
preferinţă prin piese speciale cu gaură.
Trasarea se face printr-o rama din scândură.
Pentru a se putea controla şi curăţa baza stâlpului se prevede o fereastră de vizitare, care se
realizează prin montarea decalat pe verticala unuia din panouri.
Atunci când panoul se montează asamblat peste armătura gata montată iar placa nu se montează
concomitent, se poate renunţa la fereastra de vizitare.
Cofrarea elementelor lineare orizontale (grinzi,centuri, nervuri ,colţuri):
Se realizează în general prin dispunerea de panouri cu latura lungă pe orizontală. Se
recomandă ca panoul special pentru fundul grinzii să fie cuprins între panourile de cofraj ale feţelor
laterale şi să fie susţinut aparte pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea
panourilor laterale de cofraj ale grinzilor se face cu ajutorul unor juguri legate în cazul grinzilor
înalte la partea superioară prin tiranţi, din oţel beton trecând prin distanţieri tubulari de PVC.
Cofrarea elementelor de suprafaţă orizontale (plăci,socluri, zone monolite):
Se realizează urmărind ca panotarea să prevadă o raţională dispunere a elementelor de
susţinere (popi, grinzi, eşafodaje, precum şi acoperirea unei suprafeţe maxime cu panouri întregi
de inventar. Pentru uşurarea decofării este necesar să se prevadă pe ambele direcţii câte o fâşie de
compensare de 5-10 cm lăţime.
În cazul cofrării concomitente a elementelor verticale cu cele orizontale în scopul turnării betonului
într-o singură etapă, îmbinarea cofrajelor se va face în aşa fel încât panourile de cofraj pentru
elementele orizontale să se suprapună peste cele verticale pentru a permite decofrarea elementelor
de susţinere verticale înaintea celor orizontale de deasupra .
Cofrarea concomitentă trebuie însă evitată ori de câte ori este posibil întrucât:
- panourile orizontale pot presa pe cele verticale, prin greutatea betonului, făcând dificilă
recuperarea mai rapidă a panourilor verticale;
- cofrajele elementelor verticale trebuie realizate de înălţime exactă, fiind posibilă depăşirea
înălţimii elementelor de beton, ceea ce face de regulă imposibilă folosirea panourilor de inventar
fără completări pe verticală.
Susţinerea cofrajelor
Eşafodajele de susţinere a cofrajelor de planşee (grinzi, nervuri, plăci) sunt formate în
general din grinzi extensibile rezemate pe popi de inventar contravântuiţi. Elementele eşafodajului
trebuie să prezinte suficientă rezistenţă şi stabilitate pentru a putea prelua sarcinile provenite din
greutatea cofrajului, a betonului proaspăt a sculelor şi dispozitivelor de lucru şi a echipelor de
muncitori, fiind verificate totodată pentru a prelua solicitări orizontale din vânt şi împingerea
betonului.
1
Contravîntuirile de pe cele două direcţii perpendiculare trebuie să formeze triunghiuri

nedeformabile, iar prinderile să nu dea extrencităţi în noduri, Pot fi folosite ca elemente orizontale
de contravîntuire tălpile continue de rezemare şi grinzile de susţinere, cu condiţia ca prin detaliile
de prindere adaptate să fie împiedicată deplasarea relativă între popi şi aceste tălpi respectiv rigle.
În cazurile curente, în lipsa încercărilor se vor respecta termenele minime de decofrare indicate mai
jos, ţinând seama de temperatura medie din perioada de întărire a betonului şi de cimentul utilizat.
În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele:
a) desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de către conducătorul lucrărilor. În cazul
în care se constată defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea
construcţiei, decofrarea se va sista până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare.
b) susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementului şi
continuând simetric către reazeme.
c) slăbirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat fără şocuri.
d) decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către
elementele ce se decofrează. În cazul construcţiilor etajate având deschideri mai mari de 3
m, la decofrare se vor lăsa sau remonta popi de siguranţă care vor fi menţinuţi conform
prevederilor de la pct.3.3.1. iar poziţia acestora se recomandă a se stabili astfel:
- la plăci se va lăsa cel puţin un pop de siguranţă la mijlocul lor şi cel puţin un pop la 12 mp
de placă.
Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranţă a unui element aflat imediat sub altul care se
decofrează sau se betonează.
1
PROIECT DE DIPLOMĂ
MARTON ANDEI IOSIF INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
ANTEMASURATOARE
nr. norma Specificatii UM Cantit
crt
REZISTENTA
INFRASTRUCTURA
1 TURNARE BET SIMPLU IN BLOCURI FUNDATIE CONTINUA SI IZOLATA MC 23
C8/10
2 TURNARE BET SIMPLU IN SOCLU CENTURI C16/20 MC 16.5
3 TURNARE BETON ARMAT C16/20 IN CENTURI FUNDATII, PLACI PE MC 16
SOL
4 COFRAJ SOCLU CENTURI MP 129
5 COFRAJ CENTURI MP 46
6 HIDROIZOLATIE HDPE, HARTIE KRAFT SUB PLACILE PE SOL MP 120
7 ARMATURA CONFECTIONAT B500C CENTURI FUNDATII KG 395
8 ARMATURA CONFECTIONAT OB CENTURI FUNDATII KG 157
9 ARMATURA CONFECTIONAT PLASE SUDATE PLACI PE SOL KG 234
10 MONTAT ARMATURA IN CENTURI FUNDATII KG 552
11 MONTAT ARMATURA DIN PLASE SUDATE IN PLACI PE SOL KG 234
SUPRASTRUCTURA
12 TURNARE BETON ARMAT IN STALPI C16/20 MC 6.5
13 TURNARE BETON ARMAT IN GRINZI C16/20 MC 3
14 TURNARE BETON ARMAT IN CENTURI C16/20 MC 6.5
15 TURNARE BETON ARMAT IN PLACI SI SCARA C16/20 MC 26.5
16 TURNARE BETON SIMPLU TREPTE SCARA C16/20 MC 1
17 COFRAJ STALPI MP 96
18 COFRAJ GRINZI MP 32
19 COFRAJ CENTURI MP 52
20 COFRAJ PLACI SI SCARA MP 201
21 ARMATURA CONFECTIONAT B500C STALPI KG 720
22 ARMATURA CONFECTIONAT OB STALPI KG 237
23 MONTAT ARMATURA IN STALPI KG 957
24 ARMATURA CONFECTIONAT B500C GRINZI KG 366
25 ARMATURA CONFECTIONAT OB GRINZI KG 134
26 MONTAT ARMATURA IN GRINZI KG 500
27 ARMATURA CONFECTIONAT B500C CENTURI KG 448
28 ARMATURA CONFECTIONAT OB CENTURI KG 176
29 MONTAT ARMATURA IN CENTURI KG 624
30 ARMATURA CONFECTIONAT B500C PLACI SI SCARA KG 2260
31 ARMATURA CONFECTIONAT OB PLACI SI SCARA KG 286
32 MONTAT ARMATURA IN PLACI SI SCARA KG 2546
SARPANTA
33 SARPANTA DIN LEMN ECARISAT DE RASINOASE PE SCAUNE MP 110
EXCLUSIV LEMNUL
34 PROCURARE LEMN DE RASINOASE CONFORM EXTRAS LEMN MC 5.5
35 PROTEJAREA LEMNULUI CU SUBSTANTE OMOLOGATE ANTISEPTIC MP 188
SI IGNIFUG
36 PIESE METALICE USOARE SPECIALE PENTRU IMBINARI LEMN KG 65
CATALOG VORMANN, BMF, ROCAST ETC. , TIJE FILETATE M12
1
PROIECT DE DIPLOMĂ
MARTON ANDEI IOSIF ININGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
BIBLIOGRAFIE
1. STAS 103-84: Desene Linii.

2. Delia Dorin Radu Dardai: Desen de
-Napoca, 2007.
3. STAS 4670-85: Coordonarea modulara in usile si
-
4. STAS -75: in Clasificarea si
5. STAS -77: in Clasificarea si
6. STAS -78: in incarcari

7. STAS -78: in Incarcari din
8. CR 1-1-3-2012: Cod de Evaluarea zapezii asupra

9. NP-084-04: Cod de Bazele si asupra
10. P 100- Cod de seismica - I – Prevederi de

cladiri.
11. STAS -90: civile si Calculul si
12. NP 007-97: Cod de in cadre din

13.
civile,
14. SR EN 1992-1-1: Eurocod 2: de 1-1:
15. Kiss, Traian dupa SR EN 1992-1.

16. Kiss, Traian
-Napoca, 2004.
1
PROIECT DE DIPLOMĂ
MARTON ANDEI IOSIF INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
17. STAS -85: Teren de fundare. Principii de calcul.

18. STAS -85: Teren de fundare. Calculul de fundare in cazul fundarii
19. Viorel Pop, Popa, Florian Roman, Vladimir Liana Florin

-Napoca, 1986.
20. NP 112-04: ea fundare
21. Eurocode 7: de calcul.
22. 089-03: privind si rampelor la cladiri.
23. Ionescu, Calin Mircea: Manual placilor plane
-Napoca, 1998.
24. CR 0-2005: Cod de in
25. Domsa, Vescan, Andrei Lucrarilor de si
-Napoca,
1988
26. Emil civile. în Breviar de norme
exemple de calcul - Ed. U.T.Pres, Cluj-Napoca, 2003

Parte Scrisa Final PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parte Scrisa Final PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MARTON ANDEI IOSIF PROIECT DE DIPLOMĂ

Proiectarea unei clădiri

DECLARAŢIE PRIVIND CONŢINUTUL AUTENTIC AL

Subsemnatul Marton Andrei, domiciliat în Alba Iulia, strToporașilor, nr. 3, legitimat cu CI ,

- - – drum de acces – Strada George Emil Palade

5. (CR 1-1-4-2012) = 0.4 Kpa

superior- de – Riss Wurm]; cu

(de la la medie- depuse de

Hidrografia hidrologia amplasamentului:

cum s-a mai sus scopul

la 2,55 m (3.70- casa

S.L. = 91,04 mp camere

la C.T.S la -0.65 = 229.50 C.T.N la -0.55= 229.60

Placa pe sol se cu o de 10cm.

eele de i se vor de plac de

"micro-placa i ile vorl -ului (daca

iri i depuse mai ales î -

SEISMICITATEA: - Î prevederile CODULUI DE

HIDROGRAFIA I HIDROGEOLOGIA AMPLASAMENTULUI: - cel mai

CAPACITATEA PORTANT : - se valoarea

Element de Nr Denumirea stratului Grosime Greutate Înc rcare Înc rcare

Tab.1.1 Evaluarea încărcărilor permanente

- s0,k - valoarea a pe sol,

kr 0) = 0.22 - redus a iilor

= = 0.96 1 cp,10 A = -1.0 cp,10 B = -0.8

– de corec ie care seama de ia modului propriu

u 1=1.35 - cadre cu mai mai

- GF6: l.35*greutate proprie + l.35*permanente + l.35*pereti exteriori +

1. CALCUL PLA.CI: PREDIMENSIONARE:

-4.39 -7.22 -5.70

.91 .15 -3.81

CALCUL PLANȘEU PESTE PARTER

Dimensionarea armăturii de rezistență

Oțel marca BST500

stabilirea stratului de acoperire cu beton

stabilirea înălțimii utile a plăcii

aria minimă și maximă de armătură

Calculul armăturilor din câmp direcția x

Calcul armăturilor de pe reazăm direcția X

Calcul armăturilor de pe reazăm direcția Y

Calcul armăturilor de pe reazăm direcția Y

Armarea grinzii GP3

întindere valoarea de calcul a rezistenței la compresiune este

Armare pe moment negativ pe reazem

2. Calcului înălțimii secțiunii active de beton d

Dimensiunile secțiunii transversale ale grinzii sunt

4.Calculul valorii momentului redus

Valoarea ariei de armătură este

Se aleg 2 bare de armătură

Aria efectivă de armătură din secțiune este

5.Calculul procentului de armătură efectiv din secțiune

6.Verificarea ariei de armătură

7.Calculul momentului capabil al armăturii

Armare la moment pozitiv în câmp 1-2

2.Calculul înălțimii secțiunii active de beton

3.Calculul lățimii efective de placă care conlucrează cu grinda în câmp

axa neutră trece prin talpă

5.Calculul valorii momentului redus

6.Determinarea ariei de armătură

Valoarea ariei de armătură este

Se aleg 2 bare de armătură având diametrul

Aria efectivă de armătură din secțiune este

7.Calculul procentului de armătură efetiv din secțiune

- GF6: l.35greutate proprie + l.35permanente + l.35*pereti exteriori +