Sunteți pe pagina 1din 76

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti - Departamentul Sinteza Proiectării de Arhitectură

C A L E A M O Ş I L O R
16 proiecte în segmentul dintre Piaţa Decebal şi Bld. Carol

anul universitar 2012 /2013– semestrul II – anul IV Domeniul de studiu: Operaţiuni în situri cu personalitate
Obor

Universitate

Lipscani

Unirea
Obor

Universitate

Lipscani

Unirea
Obor

Universitate

Lipscani

Unirea
TEREN 1
2492mp
localizare
TEREN 1
2492mp
imagine
TEREN 2
2609mp
localizare
TEREN 2
2609mp
imagine
TEREN 3
432mp
localizare
TEREN 3
432mp
imagine
TEREN 4
1333mp
localizare
TEREN 4
1333mp
imagine
TEREN 5
3059mp
localizare
TEREN 5
3059mp
imagine
TEREN 6
1361mp
localizare
TEREN 6
1361mp
imagine
TEREN 7
777mp
localizare
TEREN 7
777mp
imagine
TEREN 8
843mp
localizare
TEREN 8
843mp
imagine
TEREN 9
880mp
localizare
TEREN 9
880mp
imagine
TEREN 10
1123mp
localizare
TEREN 10
1123mp
imagine
TEREN 11
2510mp
localizare
TEREN 11
2510mp
imagine
TEREN 12
1788mp
localizare
TEREN 12
1788mp
imagine
TEREN 13
491mp
localizare
TEREN 13
491mp
imagine
TEREN 14
680mp
localizare
TEREN 14
680mp
imagine
TEREN 15
385mp
localizare
TEREN 15
385mp
imagine
TEREN 16
674mp
localizare
TEREN 16
674mp
imagine
Premise

Faptul că în anii 1980 nu a fost transformată şi această parte a Căii Moşilor


ar fi putut însemna conservarea acesteia şi ulterior dezvoltarea coerentă şi
respectuoasă. În schimb trebuie discutat mai curând de un alt fel de dis-
trugere cauzată de abandon sau de folosirea improprie a spaţiilor. Aban-
donarea, uitarea acestei zone are multe cauze. Una dintre cele mai importante
este neclaritatea statutului juridic al majorităţii terenurilor. O altă cauză o poate
porni chiar centralitatea acestui traseu, dezvoltarea zonelor învecinate aruncând
un con de umbră, chiar de neatractivitate, în condiţiile dezvoltării imobiliare
intensive din ultimii ani. Reintegrarea şi reabilitarea urbană a acestui segment
de stradă depinde în mare măsură de politicile de dezvoltare, de factori legisla-
tivi şi economici. Lectura istoriei locului şi a disfuncţiilor observate, interpretate
prin intermediul proiectelor, va face un pas înainte în înţelegerea problemei şi,
ulterior, în găsirea unor soluţii creative pentru rezolvarea problemelor.
Exerciţiul urmăreşte studierea unor inserţii noi într-una din parcelele ne-
construite ce se observă de-a lungul străzii. Scopul exerciţiului este identi-
ficarea şi exprimarea posibilităţilor fiecărui teren de a participa la revitalizarea
Căii Moşilor conservând şi potenţând identitatea ansamblului.
Trebuie evidenţiat faptul că dificultatea exerciţiului nu este dată de di-
mensiunea terenului pe care se construieşte, ci de modul prin care noua
arhitectură se inserează şi se raportează la condiţionările existente.
Raportarea la spaţiile publice se va face ţinând cont şi chiar pornind de la intenţia
exprimată prin P.U.Z. zonă protejată 1 - Calea Moşilor. În document se prevede
păstrarea şi modernizarea liniei de tramvai combinată cu pietonalizarea
străzii şi păstrarea accesului carosabil pentru servicii şi pentru riverani.
Funcţiuni

Întrucât operăm în cadrul unui sit istoric constituit, problema funcţiunii


trebuie să reprezinte un punct de reflexie în elaborarea proiectului. Din
acest motiv prin temă nu se va preciza o funcţiune anume pentru nici unul
din cele 16 situri propuse. În P.U.Z. zone protejate, pentru Calea Moşilor - zonă
protejată 01 - se stipulează următoarele utilizări admise:

- la nivelul parterului: comerţ, alimentaţie publică, turism, cultură sau orice


alte funcţiuni destinate publicului
- la nivelurile peste parter: birouri, servicii, locuinţe (într-o proporţie de mini-
mum 50%)

Dacă la nivelul funcţiunilor propuse prevederile definite de P.U.Z. nu pot fi


modificate prin proiect, la nivelul amplasării pe niveluri şi a proporţiilor1
dintre acestea fiecare proiect trebuie să răspundă critic, demonstrând
propunerea făcută.

1 Proporţiile dintre funcţiunile propuse pot oscila foarte mult, între programe
multifuncţionale cu împărţire egală a acestora sau programe în care există o netă
dominanţă a unui program funcţional
Parametrii de edificare

Baza de pornire în stabilirea parametrilor de edificare pentru fiecare teren


propus, de la caz la caz, o reprezintă Planul Urbanistic Zonal elaborat în
1999. Din acest regulament sunt extrase mai jos câteva prevederi importante
legate de:

A. OCUPAREA ŞI UTILIZAREA TERENULUI

B. AMPLASAREA CLĂDIRILOR

C. ECHIPAREA CLĂDIRILOR

D. CONFORMAREA CLĂDIRILOR

Se pot propune conformări diferite faţă de reglementările P.U.Z. Zonă


protejată 01- Calea Moşilor dacă prin interpretarea critică a contextului
soluţia optimă de inserţie argumentează aceastea.
Parametrii de edificare

Baza de pornire în stabilirea parametrilor de edificare pentru fiecare teren


propus, de la caz la caz, o reprezintă Planul Urbanistic Zonal elaborat în
1999. Din acest regulament sunt extrase mai jos câteva prevederi importante
legate de:

A. OCUPAREA ŞI UTILIZAREA TERENULUI

B. AMPLASAREA CLĂDIRILOR

C. ECHIPAREA CLĂDIRILOR

D. CONFORMAREA CLĂDIRILOR

Se pot propune conformări diferite faţă de reglementările P.U.Z. Zonă


protejată 01- Calea Moşilor dacă prin interpretarea critică a contextului
soluţia optimă de inserţie argumentează aceastea.
Criterii de evaluare:

A. Intrarea proiectului în evaluare finală

a. Îndeplinirea condiţiei de peste 50% prezenţă şi activitate în atelier


b. Predarea proiectului în intervalul prevăzut
c. Respectarea formatului precizat prin temă

B. Jurierea proiectului

1. Atitudinea faţă de sit


a. Investigaţie istorică
b. Analiză
2. Demers conceptual
a. Structura spaţială
b. Strategie de punere in valoare reciprocă
c. Identitate
3. Forma şi utilizarea spaţiului
a. Relaţia cu contextul
b. Corectitudine funcţională
4. Sustenabilitate şi tehnologie
a. Impactul tehnologiilor noi
b. Adaptare
5. Prezentare si re-prezentare
a. Expresivitatea reprezentării spaţiului
b. Paginare - structură si grafică
c. Machetă
Conţinut minim predare etapa I şi etapa II:

Etapa I (18.03.2013 - 10.04.2013):


Planuri încadrare - sc. 1:2000 - 1:10000
Situaţie existentă/analiză - sc. 1:1000 – 1:500
Detaliere program/funcţiune
Desfăşurate stradale - sc. 1:200
Propunere regulament (P.U.D.) - sc. 1:500 – 1:200
Machetă studiu (inserţie sit) - sc. 1:500
Ilustrare scheme partiu (planuri, secţiuni) - sc. 1:500
Imagini (încadrare sit)

Etapa II (15.04.2013 - 5.06.2013):


Planuri încadrare - sc. 1:2000 - 1:10000
Situaţie existentă/analiză - sc. 1:1000 – 1:500
Plan situaţie - sc. 1:500 - 1:200
Plan parter cu amenajare lot - sc. 1:200 - 1:100
Planuri etaje - sc. 1:200 - 1:100
Secţiuni - sc. 1:200 - 1:20
Desfăşurate stradale / faţade - sc. 1:200 - 1:20
Imagini
Machetă sit cu înserţia propunerii - sc. 1:500
Machetă - sc. 1:200 - 1:50
Text descriptiv max. 300 cuvinte

Etapele I şi II se vor preda pe hârtie format A1 şi în format electronic.


Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2012 - 2013
Studii cu licenĠă úi master integrat - 6 ani (360 credite)
GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

S E M E S T R U L 2 DIPLOME

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
AN 4 F E B. MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE
18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 13 10 17 24 1 8 15

ore /
ACTIVITĂğI săpt.
credite
1
PEC.

CA
3
PR ARHITECTURA 1 3

RACTIC
PR.ARHITECTURA
RH. / SP

4 PROIECT ARHIT. NR. 1 P.U.D. (2) PROIECT

OIECTE
5
3c. 3c. ARHITECTURĂ

ALUĂRI FIINALE
PR.ARHITECTURA 2 8 5

VACANTA
6
7
Temă atelier E Temă catedră E NR. 2 E
1

PR
SCHITA 5c.
TARE AR

JURIIERE PRO
8
9 Temă catedră SESIUNE
PR. URBANISM PUD (2) 3 3 10
EVALUARE
11
SEM. II
PR. TEHNOL. ARH. (2) 3 3 12
PROIECT TEHNOLOGII ARHITECTURALE (2) PROIECT RESTAURARE

EVA
ROIECT

13
PR. RESTAURARE 2 2 14
3c. 2c.
15
16
E E
PR

17
TOTAL 16 17 18

PREDARI S.1 S.2 S.3

DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR


RETICE

ACTICA
NE TEOR

PRA
SCIPLIN
DIS

LEGENDA
PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.

PREDARE PROIECT FINALA PF


P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE LUCR DE VERIF,ESEURI
PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF ESEURI ESEURI ES
ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP
REP.// ST
ST. FORMEI L.
L PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A.
A CRITICA DE PROIECT SI EVAL.
EVAL E.
E
Auguste Perret
Immeuble de rapport, 25 bis, rue Franklin
1903 - 1904
S teren - 185 m2
Le Corbusier
Immeuble Molitor, 24 rue Nungesser et Coli, Paris
1931 - 1934
S teren - 338 m2 (26x13)
Alison and Peter Smithson
Economist Building, London
1959-1964
O.M.A. - Elia Zenghelis
CHECKPOINT CHARLIE APARTMENTS, Berlin
1981
David Chipperfield
Gallery Building Am Kupfergraben 10
2003 - 2007
Manuelle Gautrand
Citroen Showroom, Paris
2002 - 2007
SANAA
New Museum of Contemporary Art, New York City
2002 - 2007
Sergison Bates
Urban housing and créche, Geneva
2006 - 2011
Chartier-Corbasson
Chambre de commerce et d’industrie d’Amiens
2009 - 2012
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti - Departamentul Sinteza Proiectării de Arhitectură

C A L E A M O Ş I L O R
16 proiecte în segmentul dintre Piaţa Decebal şi Bld. Carol

anul universitar 2012 /2013– semestrul II – anul IV Domeniul de studiu: Operaţiuni în situri cu personalitate

S-ar putea să vă placă și