UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA Dorina VLAD

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM Mihaela Ioana AGACHI

Disciplina SINTEZE DE PROIECTARE Paul MUTICĂ
Anul IV. 2016/2017. semestrul II Octav OLĂESCU
Andreea MOȚU
Silivan MOLDOVAN
Lucian SIMU
Daniela STANCA
Mihai GRAMA
Nicolae SOCACIU

TEMA 3
Centru comunitar în localitatea Cojocna
Cojocna, Jud. Cluj
________________________________________________________________________________________________

1. CALENDAR PROIECT

Prezentarea temei 20 martie, ora. 10,00

Corectura schiță de proiect 10 aprilie
Notare schiţă proiect 12 aprilie
Corectura panou sc. 1/200. Notare corectură 26 aprilie
Corectura panou sc. 1/100. 10 mai
Corectură finală (pe calculator, proiecție): 17 mai
Predare proiect. Notare finală: 24 mai

2. DATELE PROIECTULUI

CONSIDERAȚII GENERALE. INTRODUCERE

Succesiunea de proiecte ce au drept obiect al studiului localitatea Cojocna propune o abordare progresivă – de-a
lungul unui an de studiu – care a demarat cu o analiză generală asupra particularităților urbanistice ale sitului (în cadrul
Temei de Proiectare specializată 3 – Urbanism - „Restructurare Zona Centrală localitatea Cojocna, jud. Cluj ” ) și a
continuat cu trei proiecte la scări diferite care vizează:
 legătura localității cu exteriorul, prin abordarea unor programe care deservesc relația locuitorilor cu viitorii turiști
(exercițiul „Hotel 3 stele – localitatea Cojocna”- Semestrul 1 și „Pavilion modular în incinta Băilor Cojocna” –Tema 1,
semestrul 2)
 sau răspund nevoilor interne ale unei comunități deja existente, valorificând potențialul ei de dezvoltare, prin tema
„Centru comunitar în localitatea Cojocna” – un spațiu care să deservească necesitățile locuitorilor în prezent, dar și
în viitor.

Ca urmare a studiului documentar realizat prin lucrarea teoretică anterioară, următoarea temă se orientează spre un
proiect de arhitectură ce vizează comunitatea locală, devenind un punct de sprijin pentru dezvoltarea viitoare a localității,
prin exploatarea celor 3 componente:
-balnear – turistică
-etnografică
-ecologică - prin inițierea comunității în exploatarea energiei solare sau valorificarea posibilelor resurse locale (spre
exemplu: lâna – ca material termoizolant).

În documentul „Cluj Metropolitan. Strategia integrată pentru 2014-2020. Studiu pentru actualizarea documentelor
strategice pentru Polul de Crestere Cluj Napoca aferente perioadei de programare 2014-2020” este menționată prezența
în Zona Metropolitană Cluj a 14 parcuri fotovoltaice (pp.93-94), dintre care unele sunt pentru moment în fază de proiect.
Acestea sunt amplasate în partea sudică a zonei metropolitane, în arealul localităților Aiton, Apahida, Jucu, Tureni,
Feleacu sau Bonțida. În planul de dezvoltare al localității Cojocna (Fișa Comunității - site-ul Consiliului Județean Cluj -
Proiecte în curs de elaborare) apare evidențiată ideea construirii unui parc fotovoltaic. El poate fi constituit din produsele
și serviciile unei firme specializate, dar se poate dezvolta și ca un proiect rezultat prin implicarea comunității locale într-o
activitate productivă de acest gen.

Apare astfel necesitatea unui spațiu care să confere cadrul necesar unei instruiri specifice pentru membri
comunității, în sensul implicării într-o posibilă dezvoltare a exploatării energiei solare, în cadrul unui program local sau
național.

Exemple ale unor intervenții ecologice cu implicarea comunității locale.

 Mihai Eminescu Trust – Satul trainic: Proiectul inițiat de Fundația Mihai Eminescu Trust are drept obiectiv formarea
unor antreprenori rurali și a unei micro-economii în cadrul comunității rurale, precum și încurajarea educației prin
inițierea unor cursuri de formare, toate având ca scop promovarea valorilor și a produselor locale. Prin crearea de

1
 locuri de muncă destinate membrilor comunității, navetismul către orașe sau localități mai mari este astfel
descurajat. (vezi pagina Fundației Mihai Eminescu Trust http://www.mihaieminescutrust.ro/satul-trainic/)
 Inițiative ecologice: În satul Viscri Fundația Mihai Eminescu Trust a sprijinit realizarea primei stații de epurare
ecologică a apei din România, fără pompe sau consum de curent electric. (vezi pagina Fundației Mihai Eminescu
Trust http://www.mihaieminescutrust.ro/rovana-plumb-vizita-la-viscri-interesata-de-proiectele-met/ )
 Un alt exemplu este localitatea Mălâncrav unde Fundația Mihai Eminescu Trust a transformat vechea livadă într-o
livadă ecologică: „un model de agricultură ecologică asigurând zonei biodiversitatea, calitatea apei şi a solului,
stabilitatea climatică, conservarea practicilor agricole tradiţionale şi a peisajului agricol cât şi venituri pentru
localnici.” (vezi http://livadamalancrav.ro/livada.html ).
 O altă resursă naturală locală care poate fi exploatată este lâna de oaie ca material termoizolant, resursă care în
comuna Independența (jud. Galați – producător IZO-Miorița) este prelucrată ca panouri termoizolante. În alte țări
precum Anglia sau Germania întâlnim producători cu experiență în domeniul exploatării acestei resurse.

Se poate observa astfel că inițiativele de încurajare a comunităților locale în realizarea unor proiecte, atât la nivel
internațional (exemplul din cadrul Temei 2: inițiativa Barefoot Collage din Tilonia, India https://www.barefootcollege.
org/solution/solar/ ) cât și din România trebuie văzute ca o oportunitate pentru dezvoltarea localității. Deși o situație la o
altă scară, orașul Freiburg (Germania) s-a reconstruit după cel de-al Doilea Război Mondial urmărind principii ale
dezvoltării sustenabile. Energia solară este exploatată la scară largă, Freiburg fiind considerat unul dintre cele mai „verzi”
orașe de astăzi (vezi broșura GreenCity Freiburg. Approaches to Sustainability http://www.freiburg.de/pb/
site/Freiburg/get/params_E855086652/742991/Green-City-Brochure_English.pdf ).

Proiectul „Centru comunitar în localitatea Cojocna” abordează problematica integrării la nivelul localității al unui
centru multifuncțional cu facilități publice. Ca direcție firească de dezvoltare a resurselor balneare, a potențialului cultural
– turistic și a celui privind exploatarea energiei solare, obiectivul propus va îngloba dotări publice care să răspundă atât
nevoilor diverselor categorii de vârstă și interese ale locuitorilor comunei Cojocna, cât și ale vizitatorilor. Prin acest
exercițiu de studiu se urmărește crearea unor spaţii publice, atât interioare cât și exterioare, care să ofere localității
servicii socio-culturale și educaționale care să contribuie la ameliorarea calităţii vieții și instruirii locuitorilor săi.

Centrul multifuncțional, adecvat scării și contextului localității , va fi amplasat pe situl ales de către fiecare colectiv
de studenți în proiectul de urbanism care a precedat proiectul de arhitectură.

Caracteristici ale formei urbane în localitatea Cojocna: După cum s-a observat în cadrul Temei de Proiectare
specializată – Urbanism - „Restructurare Zona Centrală localitatea Cojocna, jud. Cluj ”, parcelarul specific localității este
unul cu caracter rural, de formă neregulată, determinat de formele de relief; de caracterul colinar al așezării. Modul de
ocupare deja existent al terenului este unul în regim discontinuu, atât la nivelul zonei centrale a localității, cât și pe zonele
înclinate, către sud și către nord, de o parte și de cealaltă a drumului principal DJ 161A.

3. ELEMENTE DE TEMĂ

3.1. Amplasament

Amplasamentul pe care se va dezvolta Centrul comunitar se va alege în funcţie de studiul din cadrul Temei de
Proiectare specializată 3 – Urbanism - „Restructurare Zona Centrală localitatea Cojocna, jud. Cluj ”. Indiferent de
soluțiile de sit alese de către fiecare colectiv (amplasamente pe teren ușor înclinat sau cu pantă accentuată) configurarea
centrului comunitar va ține cont de orientarea cardinală ( din punct de vedere al însoririi, vânturilor dominante ),
valorificarea cadrului natural , a perspectivelor valoroase, a vegetaţiei şi a cursurilor de apă, a materialelor folosite cu
predilecţie în zonă ; a altor considerente rezultate din studiul urbanistic.

3.2. Tema de studiu

Exerciţiul din semestrul al doilea constă în proiectarea unui Centru comunitar amplasat pe una dintre parcelele alese
în urma studiului urbanistic. În toate soluţiile de amplasare alese, se vor avea în vedere constrângerile privind situl
propus, rezultate din reglementările Regulamentului local de Urbanism – P.U.G. Comuna Cojocna, 1999 (P.O.T., C.U.T.,
regim de înăţime, aliniamente, accese, alte indicaţii privind încadrarea în context – conform P.U.G. Comuna Cojocna,
proiect Proiectare specializată 3 – urbanism).

3.3. Condiţionările temei

*De la începutul proiectului se va dezvolta soluţia analizată în cadrul proiectului de urbanism, cu reglementările specifice
sitului ales, indicatorii urbanistici specifici fiind deja rezultați / argumentați în faza de studiu urbanistic care a precedat
proiectul, în semestrul I.
 P.O.T. (în funcţie de terenul ales) ..........
 C.U.T. (în funcţie de terenul ales) ..........

2
  Regim de înălţime (recomandabil P+1+M, P+2 *cu/fără subsol, în funcţie de teren) ...........
 Calitatea terenului pentru fundare: *atenţionare privind siturile cu probleme de alunecare de teren şi siturile din
zone inundabile (care pun probleme deosebite din punct de vedere tehnic şi economic).
 Reţele edilitare
Construcția propusă va avea prevăzută alimentarea cu energie electrică pe baza panourilor fotovoltaice
propuse, completată de racordarea la rețeaua electrică existentă în zonă.
Construcția se va racorda la rețeaua de apă, canalizare existente;
Se recomandă să se aibă în vedere gestionarea deşeurilor rezultate.

Accesibilitate.
Centrul comunitar va îngloba funcțiuni specifice care vor deservi întreaga comună Cojocna cu toate satele: Boju, Boj-
Cătun, Cara, Huci, Iuriu de Câmpie, Moriști și Straja
Se vor avea în vedere:
*accesul auto pentru localnicii din întreaga comună, turişti şi accesul pentru aprovizionare;
*accesibilitatea pentru persoane cu dizabilităţi.

3.4. Părţi componente şi dispunere funcţională

Centrul comunitar va fi destinat întregii comunități a zonei, va fi un reper identitar, un loc unde se pot organiza
evenimente de interes mai larg (de exemplu: seri de dans, concursuri culinare, întâniri între membri comunității și diverse
organizații externe).
Dotările principale cuprind: spațiile destinate evenimentelor de interes public – întruniri / conferințe / seminarii,
expoziții, birouri administrative și spațiile anexe aferente.
Accesul pe teren se va face: auto, velo şi pietonal.
Se va asigura un număr de 20 locuri de parcare automobile pentru vizitatori și personalul angajat (vezi Anexa nr. 2
Necesarul de parcaje Primăria Cluj-Napoca; necesarul de parcaje pentru săli de întruniri, spații expoziționale și funcțiuni
administrative) și un spațiu pentru parcare biciclete.
Se are în vedere extinderea reţelelor edilitare existente.
Se urmăreşte o organizarea planimetrică corelată cu volumetria expresivă, dispunerea funcţiunilor şi numărul de
niveluri fiind determinate de condiţiile sitului cu pante variabile (10% sau mai accentuat) şi integrarea în context.

Organizarea funcţională are în vedere rezolvarea corectă a principalelor zone componente:

- Zona de acces – spațiu public exterior în proximitatea intrării;
- Zona de primire – hol recepție / spațiu expozițional;
- Sală de evenimente;
- Spații comerciale;
- Club pentru seniori;
- Mediateca / Centru de informare comunitară;
- Spaţii pentru ONG-uri;
- Ateliere de creație destinate copiilor;
- Zona de administrație;
- Spaţiile tehnice.
-
Se vor prevedea accese separate pentru public, aprovizionare și acces la spațiile tehnice.

3.5. Sistem constructiv și materiale

Soluția proiectului va avea în vedere crearea unei imagini plastice expresive, în acord cu modul de înscriere pe teren
(cu pantă mai redusă sau mai accentuată), cu sistemul constructiv ales: structură în cadre din b.a., diafragme, structuri
metalice sau din lemn, sisteme de închidere a faţadei din zidarie sau panouri sandwich. Ca finisaje exterioare se pot
adopta soluții care vor ține cont de materialele existente în zonă sau unele soluții care abordează o imagine diferită, în
contrast cu situația existentă, păstrând un limbaj contemporan.

4. CERINȚE FUNCȚIONALE

* În cazul în care se dezvoltă o soluţie care are subsol parţial sau total, se va avea în vedere ventilarea naturală a
spaţiilor existente.

4.1. Scuar - zonă de acces public

- Scuarul / zona de acces public va constitui un spaţiu public conceput în directă relație cu centrul comunitar;
- Prin intermediul lui se va asigura accesul pietonal la diversele funcţiuni și va oferi spații pentru: relaxare, socializare,
posibile evenimente în aer liber - expoziţii, târguri cu specific local, eventual o piaţă volantă etc;
- Va fi amenajat cu vegetaţie, pergole, bănci și orice alte obiecte de mobilier urban considerate potrivite;

3
- Se va prevedea o parcare supraterană pentru cca. 20 autoturisme (personal și vizitatori), biciclete și locuri aferente
pentru persoane cu dizabilităţi.

4.2. Zona de acces , recepție / spațiu expozițional cca. 130 mp

- Accesul publicului în Centrul comunitar se va face prin intermediului unui hol / spațiu care va conține zona de informare
/ recepție și care ocazional, poate adăposti expoziții temporare. Din zona intrării se va putea face accesul către un spațiu
expozițional permanent dedicat comunității locale (ilustrativ pentru profilul localității , adecvat istoriei localității, profilului
balnear și profilului etnografic);
- Zona de acces va cuprinde un mic birou pentru recepție (cu depozit), grupuri sanitare pentru public și garderobă.

4.3. Sala de evenimente cca. 80 mp

- Sala de evenimente va putea găzdui diferite evenimente cum ar fi: spectacole, discuții la nivel comunitar, evenimente
cu specific culinar etc. pentru aprox. 50-60 persoane. Poziționare sălii se va face astfel încât să poată fi parțial deschisă
pe 1-2 laturi către zona de acces public, în eventualitatea extinderii evenimentelor către spațiul exterior;
- În vecinătatea sălii vor fi prevăzute vestiare pe sexe și grupuri sanitare (două dușuri, două toalete la fiecare sex);
- Adiacent sălii va fi amplasat un birou pentru potențialii conferențiari;
- Garderoba și g.s. publice pot fi comune cu cele zonei expoziţionale, în funcție de configurația interioară.
* Este recomandat ca sala de evenimente, holul și spațiul expozițional să fie amplasate astfel încât, unele
evenimente de interes mai larg să poată fi organizate utilizând simultan aceste spații.

4.4. Unitate de alimentație publică cu profil specializat specificului culinar local cca. 90 mp
- Aceasta va fi situată în proximitatea holului și va destinată pentru aprox. 28-32 locuri;
- Va avea acces propriu din exterior , dar și dinspre holul centrului; vor fi prevăzute cca 12 -15 locuri pe o terasă
exterioară adiacentă.
- Va avea prevăzute o bucătărie proprie, vestiar, grup sanitar pentru personal și un grup sanitar propriu.

4.5. Spaţii comerciale (în funcție de suprafața desfășurată maximă posibilă) cca. 40 mp
- 1-2 spaţii comerciale, cca. 40 mp - inclusiv anexele;
- Spațiile comerciale vor avea acces direct din exterior și vor fi prevăzute cu depozit și acces la un grup sanitar pentru
personal.

4.6. Club pentru seniori cca. 40 mp

- În cadrul centrului comunitar va funcționa și un spațiu în care membrii vârstnici ai comunității pot participa la jocuri de
societate, întruniri pe teme religioase, culturale, de sănătate sau alte subiecte care pot fi de interes;
- Clubul pentru seniori va cuprinde o sală de dimensiuni mai mari pentru activitățile clubului și un mic birou cu depozit
pentru personalul angajat;
*este recomandat ca amplasarea Clubului pentru seniori să fie la nivelul parterului.

4.7. Mediatecă / centru de informare comunitară cca. 60 mp

- În cadrul Centrului comunitar va funcționa un spațiu de tip sală de lectură / mediatecă, cu acces controlat, ce va permite
atât accesul direct la rafturi cât și lectura la masă și vizionarea/audierea de materiale video/audio și accesul la internet;
-Spațiul va cuprinde o bază materială - suport informațional privind posibilele activități ale comunității pentru dezvoltarea
parcului fotovoltaic;
- Adiacent va fi prevăzut un birou pentru personal.

4.8. Ateliere de creaţie destinate copiilor cca. 40 mp

- În Proiectul de dezvoltare instituțională 2014-2018 a Școlii Gimnaziale Cojocna este prevăzută cuprinderea tuturor
elevilor într-o formă de educaţie extracurriculară. În acest sens Centrul comunitar va avea prevăzute spații unde se va
asigura pregătirea suplimentară / opțională a elevilor (care pot funcționa în regim de voluntariat).
- Se vor prevedea 1-2 ateliere de creaţie ( de exemplu pentru dezvoltarea abilităților artistice - pictură, ceramică sau
pentru dezvoltarea abilităților tehnice) și adiacent un birou pentru personalul implicat.

4.9. Spaţii pentru ONG-uri cu profil cultural sau cu profil tehnologic cca. 80 mp
- Se vor prevedea 1 -2 spații educaționale care să permită instruirea unui număr cât mai mare de membri ai localității în
vederea participării active a lor în exploatarea energiei solare, fie ca parte a dezvoltării parcului fotovoltaic, fie la un nivel
mai restrâns.

4.10. Zona administrativă cca. 40 mp

- Birou secretariat, contabilitate cca. 16 mp;
- Birou director cca. 16 mp; ambele având acces la un grup sanitar pentru personal.

4
 4.11. Zona tehnică și de întreținere cca. 70 mp
- Spațiu tehnic pentru instalația necesară funcționării sistemului fotovoltaic – invertor, diverse dispozitive pentru măsurare
și reglare tensiune; centrală termică ; centrală de ventilație ;
- Mic depozit pentru materiale de inventar și întreținere;
- Grup sanitar personal de întreţinere cu vestiare și dușuri.

5. PIESELE PROIECTULUI ȘI DERULAREA STUDIULUI

Proiectul este structurat în mai multe etape, în funcţie de dezvoltarea progresivă a soluției şi a nivelului de detaliere.
Macheta de studiu rămâne un instrument de lucru cu un rol important în cadrul acestui. Studenţii se vor organiza în
colective de două persoane ( care au parcurs împreună Tema 1 și Tema 2 a semestrului și care au făcut parte din
acelaşi colectiv de 4 persoane la proiectul de urbanism).

Prezentare temă – luni – 20 martie

Analiză sit (*din soluţia de urbanism), mapă documentară – extras din studiul documentar T2, concept, schiță de proiect
– 10 aprilie
Analiza sitului se bazează pe observaţiile personale făcute pe teren şi noţiunile însuşite şi dezvoltate în cadrul
proiectului de urbanism.
Mapa documentară va cuprinde analiza unor exemple de centre comunitare – concept, încadrare în sit,
rezolvare volumetrică, funcţională, constructivă şi de detaliu interesantă.

Corectura panou schiță de proiect – 12 aprilie (cu notare)

Schiţa de proiect, mapa documentară şi schițe concept
Plan de situaţie sc. 1/500
Schiţa de proiect sc. 1/500
Axonometrie sau perspectivă exterioară
Macheta de studiu sc. 1/500
Corecturi: 19, 24 aprilie

Corectură panou sc. 1/200 – 26 aprilie (cu notare)

Plan de situaţie sc. 1/500
Proiect scara 1/200 – planuri, secţiuni, faţade sc. 1/200
Macheta de studiu a volumului propus sc. 1/500, 1/200
Corecturi: 3, 8 mai

Corectură panou sc. 1/100 – 10 mai

Plan de situaţie sc. 1/500
Proiect scara 1/100 – planuri, secţiuni, faţade sc.1/100
Macheta de studiu a volumului propus sc. 1/500, 1/200
Corectura: 15 mai

Corectură finală 17 mai - discuţie cu piesele cerute cu cadrele didactice îndrumătoare (fără a fi necesară printarea
planşelor)
Plan parter cu amenajări aferente sc. 1/100
Plan nivel etaj 1 / etaj curent – sc. 1/100
Planurile altor niveluri, plan învelitoare sc. 1/200
Secţiune transversală şi secţiune longitudinală sc. 1/100
Faţade sc. 1/100
Macheta sc. 1/500, 1/200
Corectură: 22 mai

Predare finală – 24 mai

Plan de încadrare sc. 1/1000
Plan de situaţie şi bilanţ al suprafeţelor propuse sc. 1/200
Plan parter cu amenajări aferente sc. 1/100
Plan nivel etaj 1 / etaj curent – sc. 1/100
Planurile altor niveluri, plan învelitoare sc. 1/200
Secţiune transversală şi secţiune longitudinală sc. 1/100
Faţade sc. 1/100
Macheta sc. 1/500, 1/200
Cel puțin o perspectivă interioară și una exterioară
CD/DVD (care se predă îndrumătorului grupei de proiectare şi cuprinde documentarea şi piesele proiectului)

***Prezența la atelier este obligatorie, nefiind admise absențe nemotivate la mai mult de 20% din ședințe sau absențe
motivate medical la mai mult de 40% din ședințe.
5
 CRITERII DE EVALUARE

Amplasare pe sit ● Rezolvări funcționale ● Calități estetice, integrare în context ● Corectitudinea rezolvării structurale ●
Estetica și corectitudinea prezentării

6. BIBLIOGRAFIE

Neufert Ernst, Manualul Arhitectului. Elemente de proiectare şi de construcţie, a 37-a ediţie adăugită şi prelucrată, Ed.
Alutus, Miercurea Ciuc, 2004
*Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, indicativ P118 / 1 -2013
*Normativ privind criteriile de performanţă specifice rampelor şi scărilor pentru circulaţia pietonală în construcţii, indicativ
NP 063-02
*Normativ pentru adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ
NP 051/2012
Hegger, M.; Fuchs, M., Stark, T.; Yeumer, M.. Energy Manual. Sustainable Architecture, Ed. Birkhauser Architecture, 2008
Wade, Herbert A. Solar photovoltaic systems technical training manual, Unesco Publishing, 2003 http://unesdoc.
unesco.org/images/0013/001332/133249e.pdf

Surse online privind localitatea Cojocna

 Proiectul de dezvoltare instituțională 2014-2018 a Școlii Gimnaziale Cojocna. http://www.scoalacojocna.ro/wp-
content/uploads/2016/09/PDI-Scoala-Gimnaziala-Cojocna-2014-2018-1.pdf
 Fișa comunității – localitatea Cojocna http://www.prefecturacluj.ro/judetul-cluj/fisa-comunitatii
 Cluj Metropolitan. Strategia integrată pentru 2014-2020. Studiu pentru actualizarea documentelor strategice
pentru Polul de Crestere Cluj Napoca aferente perioadei de programare 2014-2020.
http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/SIDU%20CLUJ%20FINAL%281%29.pdf
http://www.dezeen.com
http://www.archello.com
http://www.designboom.com
http://www.archdaily.com

EXEMPLE PREZENTARE TEMĂ

Fundația Mihai Eminescu Trust http://www.mihaieminescutrust.ro/

Barefoot Collage, Tilonia, India https://www.barefootcollege. org/solution/solar/
Broșura GreenCity Freiburg. Approaches to Sustainability
http://www.freiburg.de/pb/ site/Freiburg/get/params_E855086652/742991/Green-City-Brochure_English.pdf
CERC Boldești-Scăeni, arh. Adrian Pop
http://designist.ro/arhitectura-design-interior/cerc-boldesti-scaeni-un-centru-educational-social-si-o-cladire-auto-
sustenabila-langa-ploiesti/
Centru Cultural Nevers, Ateliers O-S architectes
http://www.archdaily.com/294892/cultural-center-in-nevers-ateliers-o-s-architectes
Centru Comunitar San Vicente Ferrer, Plan:b arquitectos
http://www.archdaily.com/784640/parque-educativo-san-vicente-ferrer-plan-b-arquitectos
Centru Comunitar Poggio Picenze, Burnazzi Feltrin Architetti
http://www.archdaily.com/776143/multi-aged-community-centre-burnazzi-feltrin-architetti
Centru Comunitar Cam Thanh, Vietnam, 1+1>2 http://www.archdaily.com/638776/cam-thanh-community-house-1-1-2

Tema 3: Pondere notă corecturi panou:

 Corectură la panou Schița de proiect – 10 % notă (12 aprilie)
 Corectură la panou scara 1/200 – 30 % notă (26 aprilie)
 Nota finală – 60 % notă (24 mai)

Notă Sinteze de proiectare 2 – Tema 1 (Proiect scurt) – 15% Nota finală

– Tema 2 (Lucrare teoretică) – 25% Nota finală
– Tema 3 (Proiect Centru comunitar) – 60% Nota finală

Elaborare temă Responsabil de disciplină

Conf.dr.arh.Dorina Vlad _______________________________ Conf.dr.arh. Dorina VLAD

Prof.dr.arh. Mihaela Ioana Maria Agachi __________________ _ _______________

As.dr.arh. Andreea Moţu ______________________________
6