Invitatie in Carpati 2008 Aprilie

www.alpinet.
org
Descarca i gratuit i accesa i arhiva
evistei Invita ie n Carpa i n format
pdf de pe situl

r
www.iic.ro
Foto Coperta: Daniela Ursu
Panaghia
Reproducerea oric rui material din revist este interzis
f r acordul individual al autorilor.

Invita - www.iic.ro ie in Carpai
Edi 8 Aprilie ia a III-a Anul IX Numrul 8 2008
Revist gratuit d
; distribuit electronic de
Asocia Montan "Alpinet".
lunar e drumeie,
munte
ia de Turism
i natur
Orice persoan care dore te s aib o
contribu ie la ceea ce nseamn
"Invita ie in Carpa i" este invitat s ni
se al ture.
-ne un e-mail la

Scrie
redactie@iic.ro
Redactori
Contact
:
Colaboratori:
Identitate grafic :
:
Publicitate:
ISSN:
Feri Teglas (redactor coordonator)
Emi Cristea
Dan Izvoreanu
Viorel Borte
Lucian Petre Goja
Irina Viorela Gligor
Bogdan Balaban
Daniel Paraschiv
Daniela Ursu
Dan Loghin
Gabriel Antonie Lazarovici
Andrei Musu
Marian Radu
Ioan teca
Gabi Hancu
Alexandru Axon
redactie@iic.ro
publicitate@iic.ro
1841 - 7957
Cuprins
www.iic.ro
nr 88, aprilie 2008
www.iic.ro 2
MERIDIANE
Tura de var 2007 - Caucaz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
( ) de Marian Radu
CLUBURI MONTANE
Asociaia de Turism i Ecologie
52
( ) de Feri Teglas i Adrian Puiule
TRASCU CORP. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
EVENIMENT
Zilele Muntelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2008 . . 4
( ) de Dan Izvoreanu
ECOLOGIE
Protecia mediului - Problemele Reale . . . . . . . . . . . . . 51
( ) de Feri Teglas
Proiectul Alpinet - De la Pasiune la Realitate. . . . . . . . . . 3
( ) de Alexandru Lpuan
INTERVIU
De vorb . . . . . . . . . . . . . . . . . cu Silviu Matei . . . . . . . . . . . . 7
( ) de Dan Izvoreanu
JURNALE
Scurt tropial prin Bucegi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
( ) de Viorel Borte
ClinceaHornurile Tig netiOmuValea Gaura . . . . . 18
( ) de Irina Viorela Gligor
Turism n ara Chioarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
( Lucian Petru Goja) de
Mcin, 28-30 Martie 2008 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
( Bogdan Balaban) de
Zone Buce - Vulcan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
( Daniel Paraschiv) de
GHID
Valea Sohodolului: ntre Geografie i Istorie . . . . . . . . 41
( ) de Emi Cristea
M i Istorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . gura Ocnei - Turism 44
( ) de Gabriel Antonie Lazarovici
Ceahlul, un Munte de Toponimii - partea I . . . . . . . . . 33
( Daniela Ursu ) de i Dan Loghin
Revela . . . . . . . . . . . . ie de Moment: Ecourile Pietrei 48
( ) de Andrei Musu
INVITAII
Unora le Place Skiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
( ) de Ioan ca te
O Scurt Pledoarie pentru Cicloturism . . . . . . . . . . . . . 71
( ) de Gabi Hancu

Cuvant Inainte
Proiectul ALPINET de la Pasiune la Realitate (Alexandru Lpuan)

www.iic.ro 3 nr 88, aprilie 2008

PROIECTUL ALPINET DE LA PASIUNE LA REALITATE
Cuvnt nainte

Autor: Alexandru Lpuan

Pentru cei ce nu sunt la curent cu
istoria Proiectului Alpinet, voi
incerca sa sintetizez de unde a pornit
si ce inseamna acum Alpinet-ul,
pentru a putea arata spre ce ne
indreptam.

Initiat dintr-un mic grup de discutii
(acum alpinet2k@ yahoogroups.com)
in toamna anului 1999, Proiectul
Alpinet a inceput initial ca fiind un
simplu site web, o extindere a listei
de discutii. In scurt timp, datorita in
special atractivei Galerii Foto, a
reusit sa atraga mai multi iubitori ai
muntelui din Romania si sa devina
un punct de interes in sine, ajutat
poate si de lipsa unor initiative
similare.

Pe parcurs insa, grupul initial din
spatele Alpinet a reusit sa atraga
colegi care pe langa pasiune aveau si
mijloacele si vointa sa ajute acest
proiect, si astfel au aparut module
noi in cadrul sitului, focalizate pe
informatii utile si nu numai pe
estetica. Ghidul Montan, sectiunea
de harti si informatii GPS,
informatiile despre Centrele
Salvamont, Cluburi Montane sunt
cateva bune exemple.

Majoritatea informatiilor de interes
general au fost si sunt colectate si
publicate in special de
administratorii Alpinet, insa se
incearca permanent sensibilizarea si
atragerea celor care utilizeaza aceste
informatii pentru a veni cu materiale
in completare. Acest lucru este insa
mai dificil, majoritatea oamenilor
prefera sa preia/utilizeze o
informatie fara a incerca sa aduca un
plus la randul lor, uneori doar din
comoditate. Vom incerca si de acum
inainte sa gasim oameni interesati sa
si adauge valoare, nu numai sa
consume, pentru ca un astfel de
proiect nu poate fi viabil pe termen
lung fara un astfel de suport in lipsa
unor surse puternice de finantare.

Alpinet.org doreste sa fie un punct
de referinta in domeniul turismului
montan, nu doar un loc virtual de
intalnire si discutii pentru un cerc
restrans de persoane (pentru acest
lucru exista in acest moment doar
lista de discutii). De aceea pe parcurs
am renuntat la anumite canale de
comunicare (IRC, Chat, Forum,
Planificatorul de Ture) pentru ca fie
nu au adus nici un plus proiectului,
fie nu au prezentat un interes
deosebit pentru comunitate (cei
interesati de nivelul acesta de
comunicare pot identifica situri web
ce ofera sisteme similare in peisajul
internet romanesc din ziua de azi).

Pe parcurs am realizat si faptul ca
numai din pasiunea unui grup
restrans nu se poate construi un
proiect coerent pe termen lung.
Avem fiecare un loc de munca si o
viata personala (era mai usor cand
eram studenti decat acum cand unii
dintre administratori au deja 2
copii). O prima iesire din tiparul de
inceput a fost revista Invitatie in
Carpati, aparitie posibila numai prin
angajarea unui redactor dedicat,
pentru ca este dificil (daca nu chiar
imposibil) sa realizezi activitati cu
termene fixe cand te bazezi strict pe
munca voluntara neretribuita
(remarcati datele de publicare ale
ultimelor doua numere de exemplu,
in acest moment ne-existand o
persoana dedicata IIC).

Proiectul Alpinet creeaza o
insemnata valoare informationala
(chiar si financiara) si doreste sa fie
partener in alte proiecte similare
(chiar de mai mare anvergura), astfel
incat s-a impus crearea unei
Asociatii ca forma juridica. Aceasta
Asociatie va conferi si cadrul necesar
pentru a incheia contracte de munca,
dar si de a proteja tot ce e realizat
sub egida Alpinet, astfel incat efortul
colectiv sa nu poata fi folosit in
scopuri deviante.

Poate ca acest lucru vine destul de
tarziu avand in vedere istoricul
nostru, si poate ca am stagnat in
ultima perioada, insa credem ca inca
putem face multe in acest nou cadru,
fiind motivati si de faptul ca din
pacate nu exista initative similare
care sa creeze valoare in domeniu.

Va vom tine la curent cu proiectele
derulate de nou-formata Asociatie si
cu momentul in care va fi posibila
acceptarea de noi membri.

Pana atunci, daca ceea ce s-a facut in
cadrul Alpinet v-a fost util, puteti sa
contribuiti fie direct prin intermediul
sitului, fie financiar prin efectuarea
de donatii directe.

Despre autor: Alexandru este unul dintre fondatorii Alpinet.org. Prefera drumetiile prin Muntii Fagaras, in special
iarna, insa din pacate in ultima vreme nu a mai avut timpul necesar, in special datorita activitatii companiei unde este co-
fondator. Pentru mai multe detalii puteti citi CV-ul complet la http://www.lapusan.com.

Eveniment
Zilele Muntelui 2008 (Dan Izvoreanu)


VENIMENT
Zilele Muntelui 2008, Editia a IX-a, Cluj-Napoca, 8-11 aprilie
Text si imagini: Dan Izvoreanu
Email: izvo@alpinet.org

A doua saptamin din aprilie a
stat la Cluj sub semnul muntelui i a
iubitorilor de natur. Asociaia de
Turism Montan Alpinet, impreun
cu Clubul de Turim montan Ochiul
Muntelui au organizat a 9-a ediie a
unui eveniment devenit deja o
tradiie i ateptat de toat lumea :
Zilele Muntelui. Ca i anul trecut,
manifestarea s-a desfurat la Casa
de Cultur a Studenilor.
Dup sptmini intregi de
pregtiri , evenimentul a inceput
mari , 8 aprilie, la ora 12 cu o
conferinta de pres, in cadrul creia,
organizatorii au oferit amnunte
despre programul zilelor, despre
invitai i proieciile lor. Tot cu
aceast ocazie a fost prezentat
albumul Peteri din Romania-un
tezaur care merit ... 2D-3D, album
coordonat de Doru Selican, care a
rspuns ntrebrilor presei .
In holul Casei de Cultur a fost
vernisat expoziia foto Clipe din
Carpai la care i-au adus aportul i
fotografiile Iulian Cozma, Silviu
Matei, Minerva Vincze, Sorin
Rechitan, Ionel Bindeanu. Au fost
expuse i fotografiile reunite sub
titlul Patagonia. Realizate de
Octavian Radu Topai.
Prima zi a continuat de la ora
19, n Sala Mare, unde, pentru
nceput si-au prezentat activitatea
prin cuvinte i imagini dou cluburi
montane din Cluj: Clubul Alpin
Roman- secia universitar,
reprezentat de preedintele de
onoare, dl. Dinu Mititeanu ; urmat
de Clubul de Cicloturism Napoca ,
reprezentat de preedintele Radu
Mititeanu.
De la ora 20 invitatul nostru din
Oradea, Claudiu Szabo a prezentat
dou proiecii interesante : Fragment
de istorie un documentar despre
bisericile fortificate din Transilvania
i Castele n ntuneric- din lumea
ascuns a peterilor .
Foto: Dl Dinu Mititeanu, acordind un interviu celor de la Realitatea TV Cluj.

Eveniment


Zolt Torok la Zilele Muntelui 2008
Coco Galescu alturi de Minerva
Vincze, Lili Bindeanu, Vasilica Perju,
Diana Popa si Cristina Botea
Coloana sonor a serii a fost
asigurata de Byblos, care a
interpretat citeva piese live pe scena
Casei de Cultur. Programul celei
de-a doua zile a inceput seara tot la
ora 19 tot in Sala Mare a Casei de
Cultur . Alte dou cluburi montane
i-au prezentat activitatea dar i
proiectele viitoare : Clubul Montan
Apuseni, reprezentat de
preedintele Dan Moisa, urmat de
Centrul Roman de Iniiativ pentru
Mediu, reprezentat de preedintele
organizaiei, Clin Vod.

Dup o scurt pauz spectatorii,
sosii in numr foarte mare, au intrat
in atmosfera continentului african,
prin intermediul proieciei de
imagini realizat de Minerva Vincze
din Timioara , membr a Asociaiei
de Turism Montan Alpinet.
Videoproiecia, intitulat Amprente,
a surprins imagini adunate la
inceputul acestui an, in cadrul unei
excursii pe care Minerva fcut-o
alturi de Mirela Fula, in Maroc.

Al doilea invitat al zilei a sosit
tocmai din Caransebe i pentru
mptimiii alpinismului nu are
nevoie de nicio prezentare, deoarece
este unul dintre cei mia cunoscui
alpiniti bneni: Coco Galescu . El
a venit cu imagini din expediia
efectuat in 2005 pe vrful Ama
Dablam din Himalaya, o premiera
romaneasca, proiectie urmat de
filmul expediiei din 2007 la Polul
Nord, pe skiuri de tur.
Seara s-a ncheiat cu o fotografie de
grup in holul Casei de Cultur a
Studenilor.

Ziua a 3-a a fost gzduit de Sala
Europa care a devenit nencptoare
pentru cei sosii s vad proiecia
prezentat de fotograful timiorean
Octavian Radu Topai.

Imaginile fac parte din expeditia
efectuat de Octavian n Patagonia la
inceputul acestui an

Octavian Radu Topai are la activ
numeroase ture de iarn i var,
alpine i de speologie in Carpaii
Romaniei. A participat la expediia
Caucaz 2001 si Caucaz 2003. n
ianuarie 2008 calatorete in
Patagonia si Tara de Foc.

Vineri 11 aprilie ultima zi i
pentru unii poate cea mai ateptat,
datorit invitailor de marc ce
urmau s soseasc. Sala Europa se
umple incet si puin dup ora 19
incepe prezentarea revistei on line
Invitaie n Carpai.

n continuare dau microfonul
invitailor speciali din ultima sear a
Zilelor Muntelui; 3 alpiniti de
renume, 3 prieteni care au adus la
Cluj imagini din expediiile realizate

Eveniment


impreun: Cristian ecu, Zsolt Torok
si Janos Torok, cunoscut ca Joe
Indianul

Pentru inceput sunt prezentate
imagini reunite sub titlul 3 friend-uri
in Dru , din Alpi, iar apoi mult
ateptata expediie n Himalaya, la
care au participat Cristian ecu si
Zsolt Torok .

La final, preedintele de onoare al
Clubului Alpin Roman, secia
universitar Cluj, Dinu Mititeanu, le-
a vorbit celor prezenti despre ceea ce
inseamn spiritual de montaniard,
de alpinist, de om care iubete
natura de o viaa.

i bineinteles, organizatorii nu au
ratat ocazia de a se imortaliza la
final, dupa zile de munc i
concentrare.

Making Of: V spuneam la inceput
c acest eveniment care a fost o
reuit si n acest an, a fost pregtit
cu mult timp nainte, dar ultimele
detalii se pun la punct, de obicei pe
ultima sut de metri .

i pentru c vorbeam de organi-
zatori, este momentul sa-i amintesc
pe cei care s-au implicat in reuita
acestui eveniment:
Diana Popa - Presedintele Clubului
Ochiul Muntelui.
Liliana Bndeanu PR Zilele
Muntelui.
Ionu Nechita - membru fondator al
Asociaiei de Turism Montan Alpinet.
Dan Izvoreanu membru in
Asociaia de Turism Montan Alpinet.
Vasilica Perju - organizator
Cristina Botea - organizator
Ioan Bndeanu - membru in Asociaia
de Turism Montan Alpinet.

Sponsori ai evenimentului:
Netimage, Advision Art i Nahanny

Parteneri media: Radio Cluj, NCN i
Clujeanul.

Cu sprijinul: Casei de Cultur a
Studenilor din Cluj-Napoca.

Interviu
La Vanatoare de Wild Life (Dan Izvoreanu)


A VNTOARE DE WILDLIFE
De vorb cu Silviu Matei, locul 1 in Topul Alpinet
text: Dan Izvoreanu, imagini: Silviu Matei
Email: izvo@alpinet.org

Dan Izvoreanu: Silviu, te rog s-mi
spui foarte sincer, dac citeai pin
acum revista Invitaie n Carpai
Silviu Matei: Nu, nu o citeam i
trebuie s recunosc c nici nu tiam
de existena ei. Dar acum am aflat ,
o s-o citesc i o s-mi fac i
abonament , dac este posibil.
Dan Izvoreanu: Ce nseamn
pentru tine site-ul Alpinet?
Silviu Matei: Este un site unde pot
s-mi expun cteva imagini i pot
vedea la rndul meu alte fotografii
fcute de ali prieteni care merg pe
munte.
Dan Izvoreanu: De pe Alpinet ai
vreun fotograf preferat?
Silviu Matei: Nu. Dar pentru tot ce
e bine realizat am o stim deosebit.
Dan Izvoreanu: Tu ai avut mai
multe fotografii care au urcat pe
locuri nalte in Top i au ajuns chiar
i pe locul 1. Poi sa ne dai mai
multe detalii despre realizarea lor?
n ce condiii au fost fcute, unde i
ce reprezentau ele...
Silviu Matei: Depinde la care te
referi...
Dan Izvoreanu: n mod special la
cele din categoria wild life.
Silviu Matei: Pi cea mai recenta sa
zicem, din aceast categorie, a fost o
fotografie cu o capr neagr, facut
in Munii Bucegi, zona Jepilor.
Dan Izvoreanu: i alte fotografii
care au fost in Top?
Silviu Matei: Alte imagini : am una
singura in top cu un rs, alta cu
acvila de munte,care este o specie
destul de rar la noi i rsul de
asemenea.
Silviu Matei: La realizarea lor am
stat zile ntregi la pnd, in tufiuri,
am dormit noaptea in cort, l-am
strns ziua pentru a nu fi vizibil,
plus foarte foarte mult rbdare.
Dan Izvoreanu: Ct i-a luat cel mai
mult timp pentru realizarea unui
instantaneu cu un animal?
Silviu Matei: Cel mai mult, anul

Interviu
La Vntoare de Wild Life (Dan Izvoreanu)


trecut cind am fost sa pozez cocoi
de munte dar nu am reuit, m
schimb am pozat rsul iar perioada
n care am stat in Munii
Maramureului a fost de 7 zile.
Dan Izvoreanu: Cam ct de des
organizezi astfel de ieiri pentru
fotografierea faunei?
Silviu Matei: O dat sau de dou
ori pe lun.
Dan Izvoreanu: Cte specii de
animale ai fotografiat pin acum?
Silviu Matei: Sincer nu am fcut un
calcul dar cteva zeci.
Dan Izvoreanu: i care a fost cel
mai greu de surprins animal?
Silviu Matei: Acvila de munte
Dan Izvoreanu : De ce , e rar sau se
ascunde?
Silviu Matei: Este foarte rar iar
distana la care te poi apropia de ea
este de cel mult 80 de metri .
Dan Izvoreanu: tiu c tu lucrezi la
o agenie de pres ca i fotoreporter.
Spune-mi dac exist vreo legatur
ntre fotografia de natur si
fotografia pe care o faci n timpul
serviciului?
Silviu Matei: Da, este adevrat,
sunt fotoreporter la Ziarul financiar
i agenia Mediafax iar legtura
dintre aceste doua aspecte este una
singur : fotografia insi.
Dan Izvoreanu: Cte aparate foto ai
folosit pn acum?
Silviu Matei: 6. Canon si Zenit, mai
multe modele.
Dan Izvoreanu: Cnd va fi
urmatoarea ieire i unde? i ce
animale vrei s fotografiezi?
Silviu Matei: Vreau s merg din
nou la pozat de capre negre iar
dup asta din nou Maramure,
cocoi de munte.
Dan Izvoreanu: tiu c ai avut o
intmplare mai putin placut cu un
urs...poi sa-mi spui ce s-a
ntmplat?
Silviu Matei: Acum civa ani eram
la munte mpreuna cu 7 prieteni i
ne-a ieit in cale o ursoaic cu 2 pui
i a trebuit sa dormim in copac o
noapte ntreag.
Dan Izvoreanu: Unde, n ce zon s-a
ntmplat?
Silviu Matei: In zona Munilor
Bucegi.
Dan Izvoreanu: Pentru final, spune-
mi dac fotografiile tale pot fi
vazute i pe alt site in afar de
Alpinet.
Silviu Matei: n curnd va fi on-line
siteul www.outdoorphotography.ro
care va fi site-ul meu. Va fi un site
destul de complex, deoarece va
contine i fotografie de presa i
fotoreportaj dar i wild life stock.
Dan Izvoreanu: Cte expoziii ai
avut pn acum?
Silviu Matei: Am mai avut 2
participri la Fotogeografica i
acum, la Zilele Muntelui la Cluj.
Dan Izvoreanu: La final vreau s te
prezini, s te cunoasc cititorii mai
bine.
Silviu Matei: Sunt din Bucureti,
am 30 de ani , unde lucrez am mai
spus.

Dan Izvoreanu: Mult succes!
Silviu Matei: Mulumesc.

Jurnale
Scurt Tropial prin Bucegi (Viorel Borte)


CURT ROPIAL PRIN UCEGI
Creasta Balaurului (Bucoiu Mic)

Autor: Viorel Borte

Dei dup anotimp era nc toamn
trzie, zpezile timpurii din zona
montan promiteau o tur n condiii
de iarn adevrat, plimbarea
noastr anticipnd turele iernii ce va
urma. Cum vremea se anuna
deosebit de frumoas pentru
sfritul sptmnii, iar condiia
noastr fizic era la un nivel destul
de sczut, ne-am propus o tur
lung dar uoar prin Bucegi. Aa a
fost s fie Creasta Balaurului.
Telefon la Mlieti pentru cazare,
pregtirea logistic a turei, strictul
necesar de bagaje i plecarea din
Bucureti smbt foarte de
diminea.

Cazm maina la Gura Diham i n
timp ce ne pregtim debarc lng
noi o gac din care cel mai bine o
cunoatem pe Dana Grdinaru.
Planul lor: Creasta Balaurului dar
spre Omu! De aia n-am gsit locuri
la Staie! Ne amuzm de ntmplare
dup care ne desprim.

Jurnale


Conform programului pornim spre
Poiana Izvoarelor, Pichetul Rou,
Prepeleac, Mlieti. Popas de bere
la Poiana Izvoarelor dup care ne
continum agale drumul bucurndu-
ne de vremea splendid.

E devreme i facem halte dese din
loc n loc s ne prjim nasurile la
soare. Ajuni la Mlieti am fi vrut
s ne cazm dar ceva cunoscui
apropiai de-ai Salvamontitilor de
acolo ocupaser locurile noastre, aa
c trebuie s ne mulumim cu ce a
mai rmas la anex.

ntr-un trziu, dup mai multe
tentative nereuite de a aprinde focul
intr-un godin ndrtnic, suntem
anunai c ne putem duce la locurile
noastre. Ghinion: ndrtnicul godin
nu numai c abia ardea dar scotea
un fum de te ddea pe spate.
Curajoi, ne aezm intr-o cmru
alturat, nenclzit, dar mai
potrivit parc micului nostru grup.
i bine am fcut pentru c dup o
or a mai aprut o ceat destul de
glgioas, care, n mod inexplicabil,
a fost ncntat de camera mai mult
ceoas dect clduroas. Hotri s
tragem pe dreapta nchidem cele
dou ui ce ne separ i ne retragem
n rcoarea cmruei i linitea
somnului.
Dormim nesperat de bine i la ora 5
dimineaa ieim n aerul rece al
dimineii. Ne ateapt un drum de
cteva ore pn aproape de Omu.
Zpada e pufoas i din ce n ce mai
mare pe msur ce lum altitudine.

Pe Hornul principal facem trei pai
nainte i unul napoi dar nu e nici
un pericol. Ieim n aua Hornurilor
odat cu primele raze de soare. Ne
oprim pentru poze i admirm
spectacolul umbrelor dimineii ce se
ascund n vale.
De aici starea zpezii e total diferit:
stratul nu prea gros e tare ca asfaltul
i alterneaz cu zone descoperite.
nintm uor i destul de repede.

Decidem s nu ne mai oprim la Omu
i s ne odihnim abia la intrarea n
Creasta Balaurului, n aua dinaintea
Bucoiului. Sub noi, imensa cldare a
Vii Morarului ateapt zpezile
iernii i schiorii temerari.
Paralel cu Creasta Morarului i
avnd aceeai orientare geografic,
vest-est, Creasta Bucoiului Mic este
mai puin accidentat, fiind
accesibil oricrui turist antrenat.

Nici nu pornim bine i dm de
urmele celor ce au urcat ieri. Din loc
n loc sunt intersectate de urme
proaspete de copite iar curnd avem
i o ntlnire plcut: un ap solitar
i face turul de diminea n faa
noastr sau poate i caut tovarii
de ciopor.
La nceput larg, acum creasta se
ngusteaz fr a fi n nici un fel
dificil. Zpada e minunat,
naintm fr probleme pn la
Colii Balaurului, loc din care creasta
se tranform iar n bulevard larg.
Facem pauze dese pentru c e foarte
devreme i vrem s ne bucurm
sufletul i retina cu imaginile ce ne

Jurnale


nconjoar. n fundul vii se prelinge
ncet, urcnd btrnete, o cea
destul de deas n care ne vom
pierde i noi dac nu se va ridica.

Timpul ns se scurge i, spre
regretul nostru trebuie s-o lum la
picior. Dup o scurt poriune mai
ngust ajungem la captul crestei
dar nu i la captul turei. Ne oprim
iar la o partid de bronz nainte de a
ncepe anostul cobor prin pdurea
de jnepeni ce acoper coasta
muntelui pn n firul Vii
Morarului.
Pn la jnepeni avem parte totui
de un tobogan chinuit i chiuit:
zpada moale nu ne-a rpit plcerea
alunecrii pe clcie.

Din pcate ceaa ne nvluie ncet-
ncet cu o mantie umed prin care ne
vom croi potec pn deasupra
Cantonului de vntoare Valea
Morarului.

Odat ajuni aici simurile noastre
sunt agresate din mai multe pri:
auzul de muzica la maxim, gustul de
mirosul ce se ridic de pe un grtar,
setea de vodca i berile
participanilor la festin.

Ameii, greim poteca i aproape
clcm n buda locului. nsoii de
rsete i priviri curioase ne abatem
spre drumul cel bun care ne duce n
vreo douzeci de minute pn n
Valea Cerbului.

Drumul forestier pn la Gura
Diham ne dezvluie un nou mod de
parcurgere a traseelor montane:
patinajul neartistic, adic fiecare se
descurc cum poate pe gheaa peste
care curge apa de pe versantul din
dreapta.

La caban e ceva agitaie, ATV-uri i
jandarmeria montan se fie de
colo-colo. n timp ce ne strngem
lucrurile apare i ceata Danei, de la
care aflm i motivul: un accident pe
Valea Cerbului, din fericire doar
ceva coaste rupte. De, se mai
ntmpl! Schimbm impresii dup
care ne vedem fiecare de drumul
nostru. A fost o tur frumoas, nu
suntem prea obosii dar nici foarte
zburdalnici.

Ateptm iarna adevrat cu cine
tie ce ture!

Echipa noastr: Octavia Borte,
Daniel Drughi, Viorel Borte. ...

Drumetie
Turism in Tara Chioarului (Lucian Petru Goja)


Gutaiul vazut din Culmea Preluci Dl Florii.
Tiblesul vazut de la sura solitara din Culmea Pietrei
URISM N ARA HIOARULUI
Preluca Veche - Custura Pietrei - Custura Cetelei - Piatra Cerbului
Text si imagini: Lucian Petru Goja

Tura din 29 03 2008 cu A.tefnoiu,
D.Itvan, Brena & eu.

29 03 2007, Mujdeni, soare, slcii
nfrunzinde, tremur al oglinzii azurii
de ap, corcodui n floare, ntr-un
cuvnt ajunsesem vremelnic n
Paradis pentru a descoperi, destul
de curnd, previzibilul begining of
the end.

Arc temporal peste un an. Lun-n
descretere. Prognoz meteo
excelent. Proiect : ara Chioarului-
Casa Pintii-Casa de Piatr din
Custura Pietrei.

Plecm din Baia Mare la 7 dimineaa,
ncntai de frumoasa diminea
nsorit, fumurile prelinse peste
vetrele Groiului, Dumbrviei,
Crbunarului i-apoi Copalnicului.n
lunci, slciile cptau contururi
fistichiu-diafane. La ieire din
Copalnic Mntur, n dreptul
cimitirului, am cotit-o la dreapta, pe
Drumul SAPARDULUI. Dup
cteva volte , sub noi, de la V spre N-
NE ncepur a se contura acuarelele
satelor rmase-n urm dar i
Mgureniul, Ruorul, Cernetiul i
mai departe, la poalele vestice ale
atrei Pintii, Ciocoti, Fnae,
v.Bloaja. Deasupra lor, dantelnd n
alb orizontul, cretetele Gutiului,
Mogoei, Igniului.

Valsam avntat pe drumul bun, dei
doar pietruit, acoperit cu o fin
criblur de andezite i n curnd se
ivir albele pete de nea ale dosurilor
nordice. Rambleu de isturi
cristaline, o vale, modest ca debit,
n dreapta, dar accidentat i
spectaculoas, mai sus alte dou,
afluind din stnga, apoi, pe la ultima
serpentin-n ac de pr, valul pentru
adparea vitelor i-n fine, cele cteva

Drumetie
Turism in ara Chioarului (Lucian Petru Goja)


Vima Mica vazuta de la Sud de Dl. Paltinu Preluca Veche
Piatra Cerbului si Cascada Pisatoarea - pata neagra
gospodrii din Dl. Mnturului,
acolo unde se afl i obria
(sudic) a v.Rea. Aici cotim stnga,
suim accentuat, ncntai de fgetul
matur al Dl. Florii din Culmea
Preluci, cu superbe liziere de
mesteceni tineri, dosuri i obrii de
vlcele podite cu subire nea.

Oprim pentru a imortaliza crestele
Gutiul i Igniului glazurate-n alb-
sidefiu, apoi ncepem coborul i-n
curnd dm de bifurcaie. Spre S
continu drumul mai bun, ducnd
ctre Dl.Corbului i viitoarea cale de
acces spre Vima Mic prin Slnia,
traversnd Lpuul n apropierea
punii suspendate a Slniei, foarte
puin n aval de Custura Cetelei.
Spre E-SE o ia varianta mai nou
devenit practicabil accesului auto,
spre Preluca Veche, tiat-n calcare
marmoreene, cobornd n cteva
volte scurte spre satul rzleit ntre
pruni, marcat de turlele celor dou
bisericue. Prima, lng care vom
parca, mai nou nou, greco-catolic,
situat la captul drumului, spurcat
dar pitoresc, ce suie dinspre
Mgureni prin Valea Arinului.A
doua, la cca 1 km mai spre S , la
poalele NE ale Paltinului ( dealul
rotunjit, terasat spre E-N-NV, cu
relee radio pe cretet) .

La stnga lui, gospodriile rzlee
din Valea Arinului tranzitnd pe
nesimite spre cele ale Groapei.
Departe, n fa, peste perceptibilul
traiect al Defileului Lpuului
decupat n fgeturile sur-brune,
Vima Mic, dominat de Rpa
Vimei, la stnga, ntr-o depresiune
restrns, Peteritea, dar ceea ce
fascineaz de aici e ibleul i
Hudinul, revelai n ntreaga lor
mreie odat cu urcarea soarelui la
orizont.

La ntoarcere, pe oglinda
retrovizoare, aveam s gsesc un
post it lsat de glumeul nostru amic
i excelentul coleg de ture Ionic
Pop, aflat n zon pentru prelevarea
trek-ului GPS al nou amenajatului
drum i transpunerea lui pe hart,
astfel fiind n posesia corectei
noastre poziionri : 47-28,173; 23-
42,468; 697 m alt / 29 03 2008 ora
12,04.

Ne-am luat rucsacii, Mitic i Auric
ncercar s ia de la localnici ceva
relaii referitoare la localizarea Casei
de Piatr/Casa Pintii, pentru a le
corobora datelor furnizate de
speologul Horia Mitrofan n urm cu
mai bine de trei decenii, ambigue
(nensoite de o schi topo, pe de
alt parte nici Cascada Pitoarea,
nici apropiata Piatra Cerbului, aflate
pe malul drept al Lpuului, la N de
Custura Vimei, de pe malul
geografic stng, nefiind amplasate
pe hrile noastre).

Btea un vnt ngheat, petele de nea
confereau un farmec aparte teraselor
separate de haurile haturilor,
obriile vlcelelor erau ruginii-
rocate din pricina frunziului
fgetelor tinere iar departe, spre
Groape i Rzoare, apoi sus, la NE,

Drumetie


Aeriana de pe Custura Pietrei spre Piatra Cerbului Lapus si Custura Vimei in
dreapta
Panorama nordica din Dl. Florii
spre extremitatea Prelucii Vechi,
marile insule de mesteceni sporeau
prin diafan i graie farmecul
peisagistic al acestor locuri.

Am luat-o pe drumul pietruit, dar
destul de hrtopos, ctre biserica
ortodox cu turla argintie, strjuit
de civa molizi, facil reperabil
mulumit clopotniei alturate, cu
arpanta absolut aparte ondulat,
amintind de-o tiribomb a unui
circ/parc de distracii. Imediat
aveam s depim prin stnga i pe
curb de nivel Dl.Paltinu, cobornd
o vreme spre Valea Arinului apoi,
nainte de primele gospodrii, tind-
o, peste terasatele parcele, la dreapta
(V) , deasupra tobriei v.Branitea
Mare , poposind pe o culme cu un
mic vrf situat la SE de Paltinu,
identificabil datorit huciului
punctat de un solitar pin.

n continuare ne-am continuat
coborrea oblic spre S-SV, pe la
obria seac a V.Curetiului ( pe
cursul creia, la cca 4-500 m mai jos
se nate Cascada Pitoarea),
ncntai de pajitea presrat cu
dolomite precambriene, ba alb-
cristaline, ba negrite de vremi, dar
nainte de toate de numeroii
ienuperi cu talii i forme diferite,
unii aducnd a verzi-argintii flcri,
alii prnd rstignii pe solul arid
pentru a rezista aprigelor rafale de
vnt, fiind intercalai pduceilor cu
trunchiuri contorsionate pe care se
car impresionantele liane bej-sure
de curpeni, mai groi dect braul
unui brbat puternic.

n dreapta culmii ce coboar spre un
promontoriu sudic (la stnga cruia
Piatra Cerbului) se contureaza
arida, aproape seaca v.Socilor,
dincolo de ea v.Morii i n malul ei
drept, fragmentat, Dl.Corbului,
bisericua strveche aflndu-se-n
restrnsul plc sudic de gospodrii.
Mai spre vest se contureaz traiectul
N-S al v.Stnjerilor i un alt crmpei
al ctunului Dl.Corbului i-apoi, sub
Aspra , traiectul v.Rea.
Deasupra Asprei, spre NV apare, ca
un inconfundabil reper, turla
bisericii argintii din Dl.Piigi iar n
plan ceva mai apropiat, pe aceeai
direcie i marcat de un plc de
molizi ntunecai, biserica mai mare,
de asemeni cu turl argintie, a
bisericii din Preluca Nou.

Abia trecuse de ora 8, vremea era
ideal, cu toat briza ngheat.
Panorama E-SE se complet n
curnd cu crestele dantelate ale M-
ilor Rodnei-zona vf.Pietrosul-
Buhiescu Mare i Mic.

Coboram, vag oblic dreapta,
versantul arid ce duce spre
promontoriul- platou bordat la sud
cu fget matur, marcnd zoan
superioar a Lpuului la cel mult
200 m stnga (V) de Piatra Cerbului.

Nu peste mult n stnga se contur
un vlcel estic, afluind n
V.Curetiului, deasupra lui traseul

Drumetie


unui vechi drum de crue i o suit
de terase nguste punctate cu
ienuperi.

La dreapta se contureaz un alte
traseu vechi de crue care va
parcurge riguros, pe versantul V-
NV, Custura Pietrei, cobornd dup
cca 2-2,5 km n lunca Lpuului,
vizavi de Gura Vimii ( reper o
cbnu-magazie) veche de lemn.

Am urmat drumul, nu peste mult, n
dreapta lui, ivindu-se un plc de
pini, sub ei , la dreapta, v.Socilor i
deasupra malului su geografic
drept cteva gospodrii din
Dl.Corbului. Aici, total stupefiai, am
dat de o gramad de saci de rafie
plini cu pampers, folosii i
abandonai. Att de departe de orice
aezare ? De ce tocmai aici ? Cine-i
aduse, cu ce scop ? La fel piserm
n toamn, pe o vale slbatic
curgnd n Lpu dinspre Codru
Butesei.

Drumul urmeaz mai ncolo,
descendent, Culmea/Custura
Pietrei, punctat cu spectaculoase
blocuri de conglomerate gresoase cu
numeroase alveole, drapate cu
muchi i numite de localnici pietre
scrise. De aici, avansnd cu atenie
spre stnga, se accede spre pereii
calcaroi n care s-a dezvoltat Casa
Pintii/Casa de Piatr , dar nimeni nu
ne spuse asta, nici faptul c poteca
odinioar umblat, dispruse-ntre
timp. Pe aici se deschide o superb
belvedere spre E.

n plonjeu , la cca 150 m sub noi,
curgea Lpuul, lutos-cafeniu, n
dreapta lui, obligndu-l s descrie
un imens U, Custura Vimei,
mpdurit cu foioase, vizavi, spre
N, impresionanii perei dolomitici ai
Pietrei Cerbului i dincolo de ei, vag
conturat , ntunecata cascada
Pitoarea-prima vertical cu
aparent surplomb.

n frunziul gros i uscat o minune
floral, de la cele dinti exemplare
de spnz nflorit la albstrele.

Se fcuse ora 10 dim. cnd am
revenit la Custura Pietrei urmnd
spre S-SV drumul de culme, ntlnid
nu peste mult o neuare, garduri
vechi, un fost gard viu din carpeni,
un mic cimitir, ultima dat folosit n
1974, mai ncolo fundaia de piatr,
cteva surpturi ale celor trei
gospodrii ce existaser aici din care,
n picioare, a rmas doar o ur.
De aici panorama spre E las vederii
Groape-case izolate pe-un dmb,
esul Rzoarelor i-n fundal
Tg.Lpu iar deasupra, albit de nea,
ibleul. Poiana cu ur e minunat
nconjurat de splendizi mesteceni i
plopi albi.Aici se gsesc dou
izvoare cu fntnie colmatate.

Suind n culme, am cobort culoarul
larg de cca 3-4 m, fost drum de
crue, mai apoi de TAF, tind
codrul dominat de fag i carpen, nu
mai btrnd de 15-20 de ani. La un
moment dat am dat peste noi leauri
mocirloase de TAF, unele lund-o
de-a coasta spre E-SE, altele spre S i
unele ctre SV. Noi am urmat
varianta direct spre Ru. De-acum

Drumetie


Lapusul la Custura Vimei, vazut de pe Piatra Cerbului, spre Sud
Bucla de la Custura Vimei si Piatra Cerbului
ne aflam n fieful primulelor galben
pal, viorelelor, mierii ursului,
fluturilor albi, galben citrini i
maroniu-ruginii. Era din ce n ce mai
cald.
Vzuserm tot mai aproape lutoasa
curea optitoare a Lpuului iar la
ora 11,30) dup 3 1/2 ore de la
debut) ne aflam n lunca Rului,
vizavi de Gura Vimei. Am cobort n
aval mal drept, prin fostele holde
nguste, odinioar cultivate cu gru
de primvar, porumb, ovz i
cartofi, an de an tot mai abandonate,
mburuienate i acaparate de arbuti.
Lpuul la stnga, codrul tnr,
punctat de bolovani dolomitici
nverzii de muchi, covoare de
primule, albstrele, viorele, spnzi,
mai apoi brndue, anemone, mierea
ursului dar i ghiocei i clugri albi
n dreapta, mai apoi de-a lungul
drumului nirebat, nmolos, ce
conduce spre o fost carier. Aici
spectacolul floral indescriptibil fu
completate de cteva tufe de liliac
slbatic.

Ne aflam n dreptul Custurii
Cetelei, orientat SV-NE, un perete
stncos dantelat, cu mici vrfuri ca
de bisericue dar i cu o gur de
grot geru accesibil. Custura
Cetelei oblig Lpuul la o bucl-n
U , la N de ea aflndu-se gura v-
Morii, la NV cteva case ale
Dl.Corbului de la care drumul de
crue coboar-n serpentine spre
puntea Slniei. Era ora 11,30 i
soarele, Lpuul, florile ne
ndemnau la destrblare
fotografic. Urzicile i leurda
reprezentau pentru ortaci o
valoroas prad vitaminic.

Nici prin cap nu ne trecuse s
ajungem att de departe i fiindc se
fcuse destul de trziu am pornit-o
napoi , din dreptul Gurii Vimei
suind la stnga pe drumul de TAF,
apoi prin culoarul silvic spre fostele
gospodrii i micul cimitir, ajuni n
dreptul Pietrelor scrise tatonnd din
nou la dreapta, spernd sa localizm
Casa de Piatr/Casa Pintii. Din nou
fr efect.

Am abandonat culmea cu drum
tatonnd la S-SE-E, pe deasupra
stncriilor , cnd conglomerate
gresoase, cnd dolomite, spernd s
identificm traiectul vechii poteci , la
ora 14 poposind la belvederea de pe
Piatra Cerbului, ameitor balcon
precar atrnat deasupra buclei n U a
Lpuului, cu Custura Vimei n fa,
la S i Pitoarea optind sinuciga
n stnga.
Colegii rmseser-n urm ( nclai
cu cizme de cauciuc era un comar
pentru ei deplasarea de-a costa pe
versanii abrupi, frunzoi i
stncoi, cu vlcele periculoase) . Un
covor de superbe floricele albastre
cerneal, ca nite mnunchiuri de
mrgele fine, decorau dolomitele bej-
ntunecate, li se adugau galben-
portocalii floricele scunde, amatoare
de calcare i colonii de
Sempervivum tectorum verzi-viinii,
aducnd a miniaturale verze
Bruxelles.

Drumetie


Peisaj chiorean in Valea Arinului
Ne-am regrupat, rehidratat i ne-am
mncat merindele solarizndu-ne
dup care am declanat o alt serie
de prospectri pentru a descoperi
Casa de Piatr/Casa Pintii, de-
aceast dat mergnd spre SV, de-a
coasta, pe o potec de cervide, pe
deasupra pereilor cu pervaze
precare, tind dou vlcele abrupte
i destul de periculoase, mai ales
remarcnd la cca 80-12o m tulburele
ape ale Lpuului.

Eforturile noastre s-au dovedit
zadarnice, trecuse de ora 15,30 iar
Auric abandonase de mult, mai
apoi se ls pguba Mitic
(alunecnd teribil cu cizmele tocite i
neavnd dect un singur b de
trekking). Am ieit i eu pe
promontoriul cu ienuperi , accesnd
o custur conglomerat-gresoas
accidentat, ne-am regrupat i am
luat-o-n sus, spre Dl.Paltinul, la un
moment dat deviind dreapta, pe la
obria v.Curetiului (seac) , mai la
dreapta, pe un picior, ivindu-se
halda unei foste galerii n care se
exploatase zcmntul de bentonit.
Am ieit pe mgura cu pin solitar iar
de acolo am prins drumul de-a
coasta, spre primele gospodrii apoi
casa parohial i biserica ortodox
din Preluca Veche, acum primind un
nr. de telefon i promisiunea ca la
proxima ieire un btrn s ne
conduc la petera neaflat.
Am mai tlpuit 1 km pn la main
dup care am luat-o spre Baia Mare,
ncheind ziua turistic- splendid pe
la 17,30 .e mare, e inca iarna sus, pe
culmile muntilor. Insa dragostea
noastra pentru Bucegi ne va da
picatura de energie pt a razbate
Bucegii pe care i-am colindat deseori
cu drag si cu placere. Noi suntem
doar niste infime fapturi ce cautam
sa-i admiram frumusetile, sa ne
umplem sufletele cu bucuria
intalnirii cu Maria Sa Muntele.
Acolo, pe culmile inzapezite, toti,
impreuna, vom aduce omagiu
Naturii, Muntelui, Bucegilor.
Planul il am de multa vreme in
minte, sunt ani buni de cand mi-a
incoltit ideea. Insa de fiecare a
aparut cate ceva. Dar anul acesta m-
am hotarat, trebuie sa duc la bun
sfarsit acest plan. Sau macar sa
incerc...

Jurnale
Clincea-Hornurile Tignesti-Omu-Valea Gaura (Irina Viorela Gligor)


CLINCEA HORNURILE IGNETI OMU VALEA
GAURA , 3 - 4 NOIEMBRIE 2007
Pe vile nordice ale Bucegilor

Autor: Irina Viorela Gligor

Este att de minunat iarna la Omu,
nct nici nu ne-am dat seama cnd
au trecut cele cinci zile pe care am
fost nevoii s le petrecem n ora. Ca
de obicei, tura i participanii s-au
stabilit vineri seara

Lsm maina n curtea unei
btrnici drgue din Bran i pornim
spre Clincea dup amintirile de
acum 2 ani. Altceva oricum nu exista
ca s indice nceputul traseului...

Nu trece mult de cnd intram n
pdure c ne dm seama c nu e nici
un semn pe nicieri iar poteca este
din ce n ce mai tears. Bieii se
rspndesc n cele 3 zri :d i cut
traseul, n timp ce noi mai stm la o
vorb ca-ntre fete. Dup vreo or
intrm n sfrit pe drumul cel bun.

Ajungem la stn pe o vreme
superb dar cu un soare dotat cu
muli dini, aa c pauza de ronit
este foarte scurt. De-aici traseul
devine din ce n ce mai frumos...
soarele i trimite sgeile aurii
printre crengile copacilor acoperii

cu o brum argintie. Urcarea devine
o plcere. Mai sus ajungem la brazii
ce i pleac crenguele ncrcate cu
stelue de cristal care se topesc
zgomotos sub razele soarelui...

Totul n jur este verde, argintiu,
albastru cristalin sau auriu. Sunetul
cristalelor ce se topesc i dau
impresia c natura din jurul tu este
vie i i mprtete sentimentele.

Jurnale
Clincea-Hornurile Tiganesti-Omu-Valea Gaura (Irina Viorela Gligor)


Ieirea din pdure este ca un col de
rai. Iarba nglbenit de toamna ce se
afl deja pe sfrite este toat
acoperit cu aceleai stelue de
ghea, la fel toi jnepenii,
tufriurile i stncile.

Toat aceast frumusee este
nvluit ntr-o cea fin n care
soarele a format un curcubeu rotund
ce pare c se reazem pe ... pmnt.
Dar frigul ne izgonete iar.

Continum prin acest peisaj de
poveste cam pn la porti de unde
nu mai aveam s dm de zpad
pn aproape de Culmea igneti.
Parcurgem frumoasa Clincea pe o
superb zi de cald de toamn, fr
pic de zpad sau ghea i nsoii
de trilul psrelelor nevzute.

Urcarea spre Culmea igneti ne
face s schimbm ncet ncet
anotimpul. nti un pic de ghea,
apoi cteva pete de zpad moale...

Fr s ne dm seama zpada se
nmulete devenind din ce n ce mai
greu de ocolit, apoi devine din ce n
ce mai tare... vntul ncepe s ne
intre la oase prin polare, i sus ne
trezim deodat ntr-un ntins alb
biciuit de vnt. Totui dup micul
platoua zpada se termin, aa c
suntem nevoii s ne scoatem colarii.
Zrim Omu btut de soare undeva
departe i ne dm seama c mai e
cale lung pn acolo.

Ne apropiem din ce n ce mai mult
de Hornurile igneti care de aici
par total inabordabile.

Nu mergem mult fr colari i
poteca ngustat simitor ncepe s
fie ntrerupt de limbi de zpad ce
coboar pn-n Valea igneti.

Ne punem iar colarii i ne mai i
mbrcm pentru c vntul ascuit
taie-n carne vie. Poteca probabil
banal vara are acum poriuni foarte
interesante. Iarna i intr n toate
drepturile de la urcarea pe iarb de
dinainte de horn, unde acum este o
mas compact de zpad nclinat.
Cordelina oportun m ateapt
ngheat pentru a mai prelua din
greutatea morcovilor. Apoi o
superb traversare pe unul din
pereii nguti i impuntori de la
baza hornului. O perlu de peisaj de
care m-am ndrgostit...

Hornul este ngheat i abrupt,
ieirea n platou mi pare un fel de
lumini de la captul tunelului i
abia atept s ajung acolo sus s vd
peste mri i ri. Urcm cu
cordelina ca suport psihic, ncercnd
s ne ferim de mini furtunile cu ace
de ghea pe care le isc rafalele de
vnt. Ajungem sus la apusul soarelui
i avem surpriza s constatm c
zpada este... roz. Cnd ne uitm
spre Piatra Craiului dm cu nasul de
soarele vinovat de aceste culori
superbe. E frig i mai avem ceva de
mers pn la Omu, dar nu ne putem
lua ochii de la soarele ce apune peste
o mare de nori din care scot capul
cteva vrfulee mai ndrznee.

Ne desprim de apus cu ceva
durere n suflet i ne continum

Jurnale
Clincea-Hornurile Tiganesti-Omu-Valea Gaura (Irina Viorela Gligor)


drumul spre Omu. Urcuul l
parcurgem pe bezn, biciuii de
vntul nemilos care parc oprete i
gndurile ce curg. Ne concentrm s
ne inem acoperii ci mai muli
centimetri ptrai din corp i ne
gndim la cldura pe care ne-o va
oferi luminia ce strlucete timid
sus pe vrf. Frontalele ce se mic
spre sud ne arat c mai sunt i ali
npstuii btui de vnt care se
ndreapt spre caban.

Necunosctorii, i chiar unii oameni
de munte, m-ar ntreba de ce m tot
trezesc dimineaa s vd rsritul.
Doar am mai vzut o mulime pn
acum, nu m-am sturat? ntr-adevr
unele zile se nasc mai simplu i altele
se ascund sub o perdea groas de
nori dar exist i ACELE zile care se
nasc n sunet de harp i explozie de
artificii. Acele rsrituri pentru care
merit sa te trezeti de diminea
degeaba mai multe sptmni.
Care i ptrund n adncul
sufletului i se prind acolo i care
apoi te tot cheam, te leag de acel
loc i te fac s-i doreti s revii cu
prima ocazie... te fac dependent,
melancolic, trist cnd nu eti cu ele.

Pentru ACELEA prefer s risc o or
de somn n plus i s ndur chinul
mbrcatului i al ieitului afar n
frigul prea fioros pentru corpul tu
adormit.

Dimineaa aceasta a fost una din
ACELEA. Nici cel mai talentat pictor
nu cred c ar putea s redea aa
ceva. Soarele se trezete ntr-o
explozie de culori i modele care nu-
i nchipuiai vreodat c pot exista.
O mare de nori din care i scot timid
capul doar Ciucaul i Piatra
Craiului i sparge valurile de pereii
de stnc. Zpada se
metamorfozeaz i devine... roz.

Dac cineva s-a crezut buricul
pmntului, acum va realiza c nu
nseamn nimic fa de puterea
naturii.

Ce frumos este aici sus, deasupra
tuturor, i ce vreme de rahat trebuie
s fie jos, sub nori.

S mulumim c ni s-a oferit ocazia
s ajungem aici, s ni se arate lucruri
pe care nici le credeam posibile a
exista.

Coborm pe Valea Gaura, unul
dintre cele mai frumoase i mai
slbatice trasee marcate din Bucegi,
ornat cu vedere asupra
ansamblului Pietrei Craiului.
Vremea este numai bun, ceaa
lsndu-se abia cnd ajungem jos.
Zpada este i ea din ce n ce mai
rar dup prima cldare, la stna de
jos nemaifiind nici urm din ea. De
la stn o lum tot prin pdure peste
Muntele Pntecele, i ieim pe lng
refugiul Salvamont de pe Valea
Ciubotea.

O ultim oprire la Hanul Ancuei ca
s scpm de blocajul de pe Valea
Prahovei i s mncm o ciorbic de
fasole i un papana. Urmeaz nc
o sptmn n care voi visa la Omu
iarna...

Poze la:
http://irinuka.fotopic.net/c1427219.
html

Jurnale
Macin 28-30 martie 2008 (Bogdan Balaban)


Culmea Pricopanului, vedere dinspre Mcin
CIN MARTIE
Drumeie pe plaiuri dobrogene.

Autor: Bogdan Balaban

Asadar scularea e la 5 AM, la 5: 30 ne
regrupam in cele doua masini.
Ajungem la Braila pe la 10: 30 si
facem jonctuinea cu veselii Marcel si
Argentina. Trecem Dunarea cu
bacul. Pret 14 lei/ masina si 1 leu/
pasager. Ne intelegem la 15 ron cu
totul.

Admiram din goana masinii Bratul
Macin cu multimile de copaci rasariti
din apa. Ajungem in Macin, cerem
citeva indrumari si facem dupa cum
urmeaza: trecem de Macin, iar
undeva cam la 1km se face un drum
la stinga spre cariera de piatra si
Manastirea Izvorul Tamaduirii. Pe
soseaua Smirdan Tulcea exista
chiar si un indicator, micut e drept,
care ne spune pe unde e drumul spre
manastire.

Parasim drumul de asfalt si mergem
pina la manasire pe un drum de
pamint bun, drept, care nu solicita
prea tare cele doua masini. Lasam
masinile linga manastire. Ne
echipam pentru obiectivul nostrum
de astazi: Culmea Pricopanului.

Putin mai sus de manastire se afla
intrarea in parcul National Macin.
Este loc amenajat cu mese si bancute,
am inteles ca se poate si campa aici.
Ceva mai sus se afla Fintina de Leac,
singura sursa de apa intilnita de noi
pe traseul de astazi.

Facem plinul caci Alina si Corina ne-
au avertizat ca e cam problema cu
apa in Macin. Pornim pe poteca
marcata cu dunga albastra (stare
foarte buna multumim CAR
Galati)..

Ciprian urmeaza poteca printr-o
mica padurice, restul merem pe o
culme de nivel. Zarim un urechiat
care alearga de rupe pamintul. Cipri
da de doua testoase dobrogene
frumusele foc insa timide in fata
unor (prea) curiosi ca noi.

Plecam apoi urmind marcajul si
curind ajungem pe culme. Vintul
bate cu putere dar asta nun e sperie.

Ne cataram pe bolovani avind o
placere nebuna. Nu mai tinem cont
de marcaj, urcam toate virfurile
Pricopanului. Marcel si Argentina

Jurnale


Perspectiv nordic de pe Vf. uuiatul. n prim plan se distinge satul
Greci
Vedere de pe Vf. Sulucu Mare
370m
descopera o noua testoasa iesita de
curind din pamint. Si ea e tare
sfioasa.

Mai jos un pic mai vedem un iepure.
Coborim si facem pauza de masa
intr-o sa in care sunt amenajate
bancute si mese. Marcel se resimte
dupa o cazatura iar Gabi pune in
practica cele invatate la scoala
Salvamont.

Continuam pina in Vf. Sulucu Mare
(370m) unde ne despartim. Eu si
Gabi coborim la manastire sa
recuperam masinile. Ceilalti
continua pina la Greci unde facem
jonctiunea si cautam loc de cort.
Stam pina la urma in Valea cu Tei,
aproape de Tutuiatu, avem si apa
prin preajma.

Punem cortul pe lumina putina si
mincam la lanterna. Dupa masa ne
tinem de sotiisi facem poze horror.
Apoi ne punem la adapost de vint in
Dacie si uite asa ne mai incalzim. Pe
la 21 dam stingerea. Se face rece,
Ramona intreaba toata noaptea cit e
ceasul..

Dimineata iesim repede din cort. Cip
face o tura scurta pe vf. Ceilalti fac
ceai si cafele, iau micul dejun. Cip se
intoarce, eu incerc sa profit de
lumina buna a diminetii pentru
citeva poze. Vorbesc cu Alina la
telefon, urmeaza sa ajunga curind.
Acum suntem 10 si urcam cu totii
Tutuiatul. Alina are mare grija de
noi, ne povesteste diverse despre
zona, ne serveste cu mere si
ciocolata. Imi pare bine ca a venit cu
noi, e o fata deosebita si cunoaste
bine Muntii Macin.

Admiram de sus satul Greci si
imensul loc plan aflat la poale. Prin
ceata se vede, undeva in departare,
Iacobdeal. Parcurgem si celelate
virfuri aflate deasupra carierelor de
piatra de la Greci. Revenim in Greci.
Alina ne indruma spre Cheile
Chedului, din pacate ea nu ne mai
poate insoti in continuare. Cu
ajutorul unor pastori gasim locul si
poiana si foisorul aflat in aval de
chei. E si loc bun de cort, e si apa.

Urmeaza partea cea mai frumoasa a
acestei ture. Am descoperit in
spatele stincilor si lastarisului o lume
vesela plina de cascade, de flori si de
verdeata. Cascadele au un farmec
aparte, chiar daca nu impresioneaza
prin lungime sau debit. Suvoiul de
apa vine pe un jgeab din muschi de
un verde incredibil.

Se urca pe stinca pe linga cascade,
iar peisajul devine din ce in mai
frumos. Greu de descris ce am simtit,
pina la urma a a fost o mare, mare

Jurnale


Cteva dintre comorile tainice
ale Mcinului
bucurie. Pe stinci e plin de flori
galbene.

Cheile se termina mult prea repede
lasind loc padurii si verdelui crud.
Urcam pe un fir de vale aflat spre
stinga si ajungem pe stincile inalte ce
strajuiesc cheile. Dam de bujorii inca
neinfloriti. Poate la anul ii vom
vedea in floare..

Admiram privelistea de sus. Facem
multe fotogafii. Gabi si Cipri gasesc
un traseu fain de coborire ce ne va
aduce undeva deasupra cascadei nr.
4. Se coboara incet, cu atentie.
Ajungem in final si la locul nostru de
tabara. Montam corturile iar mai pe
seara ne delectam la foc cu
povestirile lui Marcel. (aia cu globul
de discoteca din copac a fost
fenomenala!!!!)

Dimineata sunt trezit de ciripit de
pasarele. Multe si felurite sunt
cintecelele lor. Sunt fascinat si iau
aparatul foto sa le inregistrez. De
undeva de aproape se aude un urlet
grozav (ne dam cu presupusul, sa fie
lup, sacal?). Din pacate reusesc sa ii
trezesc si pe colegii de cort. Ies pe
afara si nu ma pot abtine sa nu mai
dau o tura in chei pentru a mai face
citeva poze si filme..

E duminica. Ultima zi. Astazi vrem
sa mergem la Turcoaia si sa urcam
pe virful Iacobdeal. Parcurgem
relativ repede drumul pina la Greci,
in anumite portiuni masinile sunt
greu incercate.

Vremea se anunta destul de inchisa,
e innorat dar nu sunt semn ca ar
vrea sa ploua. Dezamagire crunta,
Iacobdeal, sau ce a mai ramas din el,
e o imensa cariera. Omul a sapat
drum pina in virf. Muntele pare ca e
grav ranit si ca singereaza. Ajungem
la o prima cariera. Patrundem fara
nici un fel de opreliste. Cainii latra
mai mult pentru impresia artistica.
Gasim o muche neatinsa de
masinaria facuta de om si urcam.

De sus avem un peisaj frumos cu
Bratul Macin in rolul principal.
Aveam sa mai descoperim apoi inca
citeva cariere. Mare contrast.. Totusi
viata pare a nu se fi dat batuta. Un
buchet de flori galbene, rasarit in
marea de bolovani abandonati ne
arata ca muntele inca isi mai gaseste
resurse.

Pe drumul de intoarcere avem noroc
si vedem o caprioara. Cum o fi ajuns
ea la pietroaiele astea?
Ajungem inapoi in sat. Urmeaza
lungul drum de intoarcere. Pe drum
mai facem citeva opriri pentru a
admira copacii crescutii in apele
Dunarii pe bratul Macin.

Muntii Macin ne-au mers la suflet. In
lumea din jurul lor, plina de
contraste, de saracie, de praf, se
ascund comori. Comori pe care doar
cei cu ochii larg inchisi pot sa le
distinga.

Jurnale
Zona Buce-Vulcan (Daniel Paraschiv)


ONA UCE ULCAN
O prezentare detaliata
Text si imagini: Daniel Paraschiv

Cum am descoperit-o

A vrea s spun de la bun nceput c
personal nu cred c sunt nici pe
departe cea mai ndreptit
persoan care s povesteasc i cu
att mai mult s promoveze aceast
zon din simplul motiv c am
vizitat-o pn n acest moment de
prea puine ori. De dou ori ca s fiu
mai exact, din care prima vizit a
durat doar jumtate de zi, suficient
ns ca s m familiarizez cu
ntreaga zon i s strbat
principalul i singurul traseu turistic
care o strbate aproape n ntregime.
Cu toate acestea ns pot s spun c
m declar oficial un fan nrit al
acestei minunate zone.

Aadar n ceea ce m privete cred
c primul meu contact mai apropiat
cu aceast zon a avut loc pe la
sfritul liceeului cnd, ntr-o zi de
primvar am plecat nsoit de
mama spre Cluj cu autobuzul care
fcea legtura ntre oraul Brad i
centrul universitar cu gndul de a
m interesa de condiiile de nscriere
la facultate.

Foto 1 Panoram a vrfului Vulcan
vzut dinspre pasul Buce

Apoi student fiind la Cluj n primii
ani de facultate am avut ocazia s
trec iari de cteva ori tot cu
autobuzul prin pasul Buce aflat
exact la limita dintre judeele
Hunedoara i Alba. De cele mai
multe ori veneam de la Cluj i m
ndreptam ctre reedina noastr
de var aflat n comuna Cricior la
doar civa kilometri de Brad. i de
fiecare dat cnd ajungeam n pasul
Buce nu-mi puteam lua ochii de pe
stncile care apreau n faa i apoi
n dreapta drumului imediat ce
autobuzul pleca din staia aflat
chiar n vrful pasului.

Muntele

Obinuit mai mult cu peisajele
dominate de dealuri mai mici sau
mai mari care sunt dealtfel specifice
Foto 2 Vrful Vulcan vzut de la
nivelul pasului Buce

Jurnale


munilor Apuseni oricine va trece
prin zon va rmne, cred eu, uimit
mcar pentru o clip de spectacolul
grandios oferit de rocile calcaroase
care alctuiesc peretele dinspre
pasul Buce al muntelui Vulcan (foto
2).

Dar s las deoparte metaforele i
comparaiile i s v fac cunotin
cu faptele concrete. Zona Buce-
Vulcan este aezat n Apuseni.
Vrful Vulcan face parte din Munii
Abrudului la rndul lor aezai n
sudul munilor Bihor. Vrful su
reprezentat de un platou mpdurit
cu altitudinea maxim de 1257 m
ofer perspective spectaculoase
aupra Apusenilor fiind cea mai
nalt structur natural pe o arie
destul de generoas.

Muntele Vulcan este o mas uria
de calcare care, pentru valoarea sa
peisagistic i geologic, a fost
declarat monument al naturii. Cu o
suprafa de peste 21 ha, dintre care
peste 5 ha este rezervaia geologic
i botanic, o nlime de 1254 m i o
diferen de nivel fa de pasul
Buce, de peste 500 m, Muntele
Vulcan este o parte component a
Munilor Abrudului, situai n sudul
munilor Bihor (ce aparin Carpailor
Occidentali). Acest masiv izolat este
constituit din calcare jurasice albe ce
pstreaz numeroase urme de fosile,
caracteristice pentru fauna de corali,
care a generat straturi uriae n
mrile calde ale erei mezozoice.
Muntele are peteri interesante n
versanii sudici i nordici.

Inventarul floristic al zonei cuprinde
peste 435 specii, printre care se
ntlnesc plante rare, unele ocrotite
de lege, cum ar fi floarea de col,
garofia de col, sngele voinicului,
mtrguna i numeroasele tufe de
liliac.

Vegetaia este format predominant
din fgete pure sau cu diseminaii de
brad. Pe platoul stncos se dezvolt
exemplare izolate de pin i tis. Am
citat din prezentarea muntelui
afiat pe panoul de informare
turistic din zon.

Accesul

Pasul Buce aflat la o altitudine de
aproximativ 725 m trece pe la
poalele vrfului Vulcan i leag
oraul Abrud aflat n judeul Alba de
oraul Brad aflat n judeul
Hunedoara. Astfel, pasul Buce prin
amplasarea lui permite accesul auto
n zon practic din orice direcie
(vezi harta).

Dinspre Nord Nord-Est pe ruta Cluj
Napoca-Turda-Cmpeni-Abrud-
Buce-Brad care este de altfel i unul
din cele dou trasee importante de
autobuz care-l strbat. Dinspre Est
pe ruta Alba Iulia-Zlatna-Abrud.
Dinspre Sud pe ruta Deva-Brad-
Buce-Abrud-Cmpeni care este al
doilea traseu de autobuz ce strbate
zona. Dinspre Vest pe ruta Arad-
Ineu-Vrfurile-Brad-Buce.i dinspre
Nord-Vest pe ruta Oradea-tei-Brad-
Buce sau Oradea-tei-Arieeni-
Cmpeni-Abrud-Buce.

Cea mai apropiat localitate de pasul
Buce este Abrud (aprox. 10 km pe
DN 74) dup care aproape la
egalitate se afl oraele Cmpeni i
Brad la 22 respectiv 30 km pe DN
74A respectiv DN 74. Celelalte
distane pn la urmtoarele orae
mai importante ar fi cam aa n
ordine cresctoare: fa de Deva 63
km (E 79, DN 74), fa de Alba Iulia
75 km (DN 74), Turda 102 km (DN
75, DN 74A, DN 74), Cluj Napoca
133 km (E 60/E 81, DN 75, DN 74A,
DN 74), Oradea 146 km (via Brad E
79, DN 74) sau 185 km (via Arieeni
E 79, DN 75, DN 74A, DN 74).

Cum spuneam exist cel puin dou
trasee de autobuz care strbat acest
pas. Primul i cel mai lung este
traseul Brad-Cluj Napoca. Plecarea
din Brad este n fiecare zi a
sptmnii inclusiv n week-end la
6:35 dimineaa din autogar iar
ntoarcerea din Cluj se face n aceeai
zi la ora 16 tot din autogar. Al
doilea traseu care strbate pasul este
Deva-Cmpeni. Plecarea din Deva
are loc n fiecare zi a sptmnii
inclusiv n week-end la ora 9
dimineaa din zona grii iar
ntoarcerea din Cmpeni se face n
aceeai zi la ora 15.
Foto 3 Vrful Vulcan vzut de la
nceputul drumului de ar care duce
spre el

Jurnale


Dac alegei s ajungei n zon
folosind unul din aceste autobuze e
bine s tii c cel care pleac din
Cluj la ora 16 ajunge n pasul Buce
n jurul orei 20 iar cel care pleac din
Deva la ora 9 dimineaa ajunge n
acelai loc n jurul orei 10:30. Aadar
n situaia n care putei alege ntre
cele dou ci de acces e de dorit s o
alegei pe cea de-a doua (cu plecare
din Deva) pentru simplul motiv ca
avei un drum mai scurt de fcut
(automat i mai ieftin) i ajungei la o
or foarte convenabil din zi avnd
suficient timp apoi pentru a v
instala n zon i chiar pentru a o
explora n aceeai zi.

Dac intenionai s v i ntoarcei
din zon tot cu autobuzul avei
urmtoarele variante. Din nou
varianta cea mai comod ar fi s v
ntoarcei cu autobuzul care pleac
din Cmpeni la ora 15 i care v va
aduce pn n Deva. n acest caz e
bine s fii n staia din pasul Buce
de pe la ora 15:30 ca s fii siguri c
nu vei pierde cursa spre Deva. Dac
n schimb suntei din Cluj sau alegei
s v ntoarcei trecnd prin acest
ora atunci avei n principiu dou
variante mai la ndemn. Prima
variant ar fi s v trezii cu noaptea-
n cap i s facei tot posibilul s fii la
staia din pasul Buce cel trziu la
ora 7 dimineaa cnd practic trece
prin zon autobuzul Brad-Cluj
Napoca. Singurul avantaj n situaia
aceasta este c odat instalai pe
locurile voastre n autobuz nu va
mai trebui s v ridicai dect la
destinaie n jurul orei 11:30.

O a doua variant de retragere din
zon spre Cluj Napoca presupune s
schimbai n localitatea Abrud sau
Cmpeni autobuzul. Vei proceda n
acest caz n felul urmtor: n prima
faz vei lua n jurul orei 10:30
autobuzul Brad-Cmpeni din staia
pasului Buce i vei merge cu el
pn n Abrud sau pn n Cmpeni.
Eu recomand tuturor care aleg
aceast variant s se dea jos n
Abrud i s ia la ora 14 de acolo
autobuzul Abrud Cmpeni - Cluj
Napoca care ajunge n Cluj n jurul
orei 18:30. Le recomand s fac aa
pentru c astfel au mai multe anse
s prind locuri pe scaune n cazul n
care e mai aglomerat n ziua
respectiv.

Explornd zona

Aadar dac v bate gndul s
ajungei vreodat la muntele Vulcan
trebuie s tii c din vrful pasului
Buce, exact de la staia de unde v
las autobuzul pornete un drum de
ar care duce chiar pn n
apropierea bazei pereilor stncoi
unde la un moment dat se bifurc,
fiecare din cele dou drumuri
rezultate ocolind pe cte o parte
muntele. Pe toat durata urcuului
adic timp de aproximativ 30 de
Foto 5 Vedere spre Muntele Mare
de pe drumul de ar de la baza
muntelui

Foto 4 Cbnuele Salvamont i ale
cluburilor de crare

Jurnale


minute peisajul e dominat de pereii
abrupi ai muntelui care se
profileaz n faa voastr (foto 3).

Odat ajuni la bifurcaie avei, logic,
dou opiuni. Dac o luai la stnga
drumul v va duce prin mai multe
poienie ideale pentru campat mai
ales dac avei de gnd s crai n
multitudinea de zone amenajate
special n acest scop din apropiere.

Dac n schimb o luai la dreapta
atunci vei ajunge imediat lng
cteva cldiri i anexe care aparin
unor cluburi de crare i nu numai
n preajma crora exist de asemenea
locuri bune pentru campat (foto 6).

Cldirile respective sunt denumite
pe unele hri ca fiind Cabana
Salvamont ns nu tiu nimic
despre existena vreunei formaii
Salvamont n zon pentru c n
ambele vizite pe care le-am facut
acolo nu am vzut nici un
salvamontist.

Foto 6 Cortul meu amplasat n
poienia din spatele cabanei Salvamont

Tot ce tiu este c terenul pe care
sunt construite cldirile respective
este al unui localnic cu care am i
discutat despre posibilitatea de a
aeza corturile pe terenul din spatele
lor. Pe scurt i-am cerut voie s
aezm corturile pe poienia din
spate. A fost de acord i mai mult,
prea c e foarte obinuit cu astfel de
cereri.

Chiar de la acest nivel perspectivele
asupra vii i pasului Buce sunt cel
puin interesante, zonele de la baza
stncilor, acolo unde sunt
majoritatea locurilor de campare
fiind suficient de elevate chiar i fa
de multe alte vrfuri din apropiere
(foto 7).

Ei bine acum v-ai instalat, v-ai i
odihnit o leac dup urcarea pe care
tocmai ai fcut-o de la nivelul
oselei pn la baza muntelui i ar
cam fi timpul s ncepei explorarea
zonei. n aceast zon exist practic
dou trasee marcate: traseul
triunghiul galben i traseul cercul
rou.

Traseul triunghiul galben urmrete
practic drumul de ar ncepnd de
la osea dup care nconjoar
muntele pe la baza lui.

Traseul cercul rou este n schimb
traseul care v duce sus pe platou
(vezi schia).

Traseul triunghiul galben (traseul
galben) nu pune probleme de
orientare pentru c aa cum v-am
spus el este reprezentat practic de un
drum de ar care nconjoar
Foto 7 Vedere spre localitatea Buce din preajma csuei Salvamont

Jurnale


muntele Vulcan pe la baza lui.
Parcurgndu-l complet vei avea
parte de o plimbare lejer cu
diferene mici de nivel, cu panorame
frumoase ale vrfurilor din
apropiere i cu perspective foarte
impuntoare ale stncilor de pe
versantul sud-estic. Pentru c nu l-
am strbtut niciodat complet
estimez c un astfel de circuit
(nconjurul complet) al muntelui pe
la baza lui pe acest traseu ar trebui
s dureze n jur de 2 ore.

Traseul cercul rou este n schimb
traseul cel mai spectaculos. Mai
dificil dect primul el poate pune
probleme mai ales nceptorilor ntr-
o singur zon pe care o s-o descriu
imediat. Aa cum se poate vedea i
din schia pe care am fcut-o exist
dou locuri pe unde se poate urca pe
platou fr s fie nevoie de tehnici i
echipamente speciale. Cel mai
accesibil loc este cel din partea de
vest a muntelui. Cellalt loc se afl n
partea de nord, nord-est a muntelui
i are o poriune (chiar ultima nainte
de a ajunge pe platou) care e format
dintr-o pant foarte abrupt prin
pdure ce pleac imediat dintr-o
poieni intermediar (foto 8.).

V voi descrie acest traseu (traseul
rou) aa cum l-am strbtut eu de
fiecare dat pn acum i cum cred
c e i mai bine pentru toat lumea
s-l strbat. Aadar ca s ajungei
sus v recomand s ncepei de la
cabana Salvamont. De la cabana o
luai n continuare pe drumul de ar
n sus, spre munte i apoi spre nord.

Foto 9 Vedere spre pasul Buce de pe
marginea platoului de sus

Foto 8 Poteca prin pdure chiar nainte
de a ajunge la poiana intermediar

Ajungei imediat la un mic popas
amenajat undeva n stnga drumului
unde vei gsi i un panou
informativ cu Muntele Vulcan. n
continuare urmai drumul de ar
care va ocoli ncet spre stnga i pe
la baz muntele. n fa i uor spre
drepta n deprtare se poate observa
imediat vrful Muntele Mare, al
treilea ca nlime din Apuseni, (foto
5)..

Apoi drumul de ar se va apropia
tot mai mult de pdurea de la baza
muntelui i la un moment dat se va
desprinde la stnga un alt drum care
va intra n pdure. Intrnd pe acest
drum i continund s mergei pe el
vei observa c ncet ncet drumul se
pierde i devine doar o potec. Dac
cumva ve-i avea impresia c v-ai
rtcit nu trebuie s disperai. Nu
trebuie dect s v uitai n stnga
voastr i vei observa n apropiere
pereii de stnc pe care trebuie s-i
ocolii urcnd n continuare prin
pdure. Nu uitai s inei uor spre
stnga.

V dau toate aceste detalii pentru c
din cte mi amintesc eu marcajele

Jurnale


sunt destul de rare iar poteca nu e
prea bine btut. Nu uitai de
peretele de stnc din stnga voastr
pe care trebuie s-l ocolii i totul va
fi bine. Din cnd n cnd dac vei
ridica privirea vei putea observa
deasupra copacilor vrfurile
stncilor din stnga voastr .

Urcarea aceasta se termin repede i
imediat spre stnga voastr vei
descoperi o mic poieni pe care eu
am denumit-o poiana
intermediar.

Poienia e nconjurat din toate
prile de pdure i n plus la stnga
i la dreapta este ncadrat de perei
nali de stnc la rndul lor
mpdurii. n continuare trebuie s
strbatei poienia pe lungime pn
aproape de cellalt capt al ei dup
care vei regsi traseul intrnd la
dreapta n pdure.

Vei descoperi repede traseul care
urc pe peretele abrupt pentru c
este o singur zon abordabil al
carei vrf se i ntrevede de jos.
Aceasta este poriunea cea mai
dificil din tot acest traseu. Pe schi
se observ zig-zag-urile pe care de
altfel va trebui s le facei ca s
putei ajunge ct mai n siguran

sus. Urcarea aceasta cel puin la
nceput v este uurat de
trunchiurile copacilor care se
interpun din loc n loc n calea
voastr. ns chiar pe ultima
poriune din aceast urcare trebuie
atenie sporit pentru c poteca se
ngusteaz tot mai mult, devenind
tot mai abrupt i n plus va mai
trebui s v i crai pe cteva
pietroaie mai mari care se interpun
n calea voastr.

Foto 11- Valea n care se afl aezat
localitatea Buce

Odat ce ai ajuns sus vei observa
imediat c tot efortul a meritat din
plin. De aici putei s inconjurai
platoul fie lund-o la dreapta fie la
stnga. Eu pn acum am preferat s
cutreier acest platou lund-o pe la
stnga. Vei ocoli platoul avnd
prpastia tot timpul pe la stnga
voastr pe direcia de mers. Primele
priveliti vi se ofer chiar n
apropierea voastr.

Mai naintnd puin pe marginea
aceasta vei putea n curnd s avei
o perspectiv frumoas spre
poienia unde e amplasat cabana
Salvamont de unde ai plecat iniial
(foto 9).

Imediat vei ajunge i n locul pe care
mie mi place s-l denumesc la
balcon pentru c stnca formeaz o
balustrad natural pe care v
putei apleca n afar suficient ct s
vedei ntregul perete de calcar de
sus i nu numai . (Foto 10)

Foto 10 - Vedere spre pasul Buce de pe
marginea platoului de sus

Jurnale


Foto 12 Colii ascuii ai versantului
sudic vzui de pe drumul de ar de la
baza muntelui

Din cnd n cnd vei da i de cte o
poieni mai mic sau mai mare
aflate pe acest platou, adevrate oaze
de lumin i de linite.

Urmeaz alte locuri de unde
panoramele i perspectivele se
schimb mai mult sau mai puin
(foto 11 i 13).

Continund s ocolii platoul pe
aceast margine vei ajunge la un
moment dat la o zon pe care doar
crtorii ajuni sus pe diferite
trasee de escalad o folosesc pentru
a cobor repede la baz folosindu-se
de coard, n rapel.

Apoi un pic mai ncolo vei ajunge n
cteva puncte cu deschiderea cea
mai larg posibil i neobturat de
nici un arbore de unde vei avea
vederi excelente asupra
mprejurimilor i mai ales asupra
pasului Buce i a serpentinelor care
coboar n jud. Hunedoara (foto 13).

Foto 13 Valea n care se afl aezat
localitatea Buce vzut din locul cu cea
mai mare deschidere panoramic de pe
platoul de sus al muntelui Vulcan

Urmeaz drumul pe poteca bine
btut de aceast dat care v va
duce ntr-o poieni mic de unde
vei avea de ales: dac s o luai n
sus i spre nord pentru a strbate i
ultima parte de margine a platoului
rmas neexplorat de voi sau n jos
spre baza muntelui i apoi ctre
corturi .

La coborrea de pe platou pe aceast
parte s-ar putea ca la un moment dat
s pierdei marcajele i implicit

traseul cercul rou. Treaba asta se
poate ntmpla i datorit faptului c
marcajele mai mult lipsesc dect
exist dar i particularitii traseului
care traverseaz cteva poienie mai
largi ncadrate de pdure. Dac ai
pierdut marcajul nu trebuie s
disperai. Continund s cobori
spre vale vei ajunge imediat la cmp
deschis i de acolo vei observa la
cteva sute de metri mai jos drumul
de ar care nconjoar baza
muntelui. Dac ai fost ns mai
perspicace i mai norocoi atunci
vei continua ntoarcerea ceva mai
sus de drumul de ar i anume tot
pe traseul cercul rou.

A doua oar cnd am cobort
muntele prin acest loc am pierdut
traseul cercul rou (fiind presai i de
vremea schimbtoare din acea zi) i
am continuat s coborm pn am
ajuns la drumul de ar i n
continuare l-am urmat pn am
ajuns la cabana Salvamont.
Frustrarea dat de faptul c
rtcisem poteca a fost compensat
de privelitile minunate pe care le
ofer acest traseu asupra stncilor de
pe versantul sudic (foto 12).

Jurnale


Escalada

Nu ar fi frumos s vorbesc despre
zona Buce-Vulcan dac nu a zice
mcar dou vorbe i despre
potenialul ei n ceea ce privete
cocoul. Pentru c trebuie s-o spun
de la nceput c i acesta a fost un
motiv pentru care m-a atras de la
bun nceput acest zon.

Dei nu am mai crat de o bun
perioad de timp abia atept ocazia
s scot de la naftalin coarda, hamul
i celelalte ustensile i s fac mcar o
man pe unul din pereii tia.

Sunt multe trasee de escalad
amenajate n zon. i mai grele i
mai uoare pentru toate gusturile a
putea chiar zice. Plcerea de a cra
pe aceti perei este, cred eu,
amplificat de senzaia de libertate
pe care o ai imediat ce ai urcat civa
metri de la sol datorit perspectivei
pe care o ai asupra vii din aproape
orice punct.

Asemnarea cu pereii stncoi ai
unui canion din Utah sau Colorado
te face mcar pentru o clip s lai
deoparte frustrrile c nu te-ai
nscut n paradisul crtorilor.

Foto 15 Crtoare aflat n regrupare
undeva pe Muchia Vulcanului

Cel puin dimineaa la rsritul
soarelui, dac vei avea parte de cer
senin, culoarea stncilor v va
sugera aceast comparaie (foto 14).

Foto 14 Peretele stncos din dreptul
cabanei Salvamont n lumina dimineii

Nu voi da aici liste ntregi cu traseele
de crare de la Mt Vulcan. Sunt
alii care au fcut-o deja mult prea
bine.. V voi da doar lista cu numele
zonelor de crare i cteva date
concrete.

Aadar n zona Buce-Vulcan exist
peste 65 de trasee de escalad
(mane i trasee propriu-zise)
reunite n 10 zone distincte de
crare denumite astfel (n ordine
de la stnga la dreapta cum v uitai
din vale la peretele sudic):
1. Zona Tancurilor Vestice
2. Zona Peretele Marelui Tavan
3. Zona Peretele Corbilor
4. Zona Turnul Galben
5. Zona Turnul de Mijloc
6. Zona Peretele Surpat
7. Zona Pereii Zganului
8. Zona Pintenul Vulcanului
9. Zona Muchia Vulcanului Peretele
Brnelor
10. Zona Pereii de la Caban

Dintre traseele de escalad cele mai
multe au 5 lungimi de coard iar cel
mai lung este traseul Margaretelor
aflat n Zona Peretele Corbilor cu 8
lungimi de coard. Pentru mai multe
informaii legate de zonele de
crare, descrierea i inventarul

Jurnale


traseelor i nu numai v recomand
urmtorul link:
www.amunteanu.go.ro/buces_vulcan.htm.

Vei gsi acolo toate informaiile de
care avei nevoie.

Eu am vrut doar s v art c exist
n acest loc i aceast posibilitate
deloc de neglijat mai ales dac
suntei nite mptimii ai escaladei
(foto 15).

Accesul la baza traseelor este n cea
mai mare parte facil i rapid. Poteca
pe care se afl traseul cercul rou
trece n mare parte pe la baza
majoritii zonelor de crare sau
foarte aproape de ele.

Precauii

Din ce-am aflat pn acum se pare c
sezoanele ideale pentru crat sunt
primvara i toamna datorit
faptului c zona, prin amplasarea ei,
este expus curenilor puternici i nu
numai (vara e foarte cald n zon iar
iarna foarte rece).
Pe traseele mai lungi i mai expuse
la soare e bine s intrai ct mai
devreme, de preferabil nainte de
rsritul soarelui.

Apa

Apa n zona Buce-Vulcan poate fi o
problem mai ales dac vei alege s
mergei n timpul verii pentru c n
zon sunt doar cteva izvoare al

cror debit poate s scad pn la
abolire n perioadele mai secetoase.

De aceea e bine, dac mergei vara
sau ntr-o perioad mai secetoas s
inei cont de acest aspect i s venii
pregtii cu cteva sticle de ap n
plus ca s nu fii nevoii s facei
drumuri prea lungi pn la localnici.

Celelalte resurse

n pasul Buce exist un local unde
gsii mai tot timpul alimentele de
baz (pine, ulei, ap, sucuri,
dulciuri, etc.). Drumul naional pe
care e situat fiind zilnic circulat nu
vor exista probleme de
aprovizionare a localului respectiv
(precauie doar n week-end-uri i
srbtori mari).
n plus putei s achiziionai de la
localnici lapte i brnz de vaci i nu
numai.

La final

Frumuseea este ceva relativ. Nu-i
frumos ce-i frumos, e frumos ce-i
place ie!.

Mie mi-a plcut aceast zon nc de
dinainte de a o cunoate cu adevrat
i n sperana c v-am trezit interesul
pentru ea nchei prin a v pune la
dispoziie nc dou adrese web care
sper s v fie de folos:

http://www.buces.ro (pagina oficial
a comunei Buce)

http://www.ici.ro/romania/ro/turi
sm/c_vulcan.html (informaii
generale legate de zona Buce-
Vulcan)

Explicaii hart i schi:

Harta - Hart care arat
amplasarea zonei Buce-Vulcan
(locul indicat de cele 4 sgei i
cercul de culoare verde)

Schi - Schi a Muntelui Vulcan vzut de sus.

Ghid
Ceahlaul, un Munte de Toponimii partea I
(Daniela Ursu, Dan Loghin)


Preot-arheolog Constantin Matas
CEAHLUL - UN MUNTE DE TOPONIMII PARTEA I
Prima parte a unui amplu material dedicat Olimpului Moldovei

Autor: Daniela Ursu, Dan Loghin

In Memoriam

"Zbor cu gndul n timpurile demult
apuse, de acum 150-200 de ani,
prndu-mi a vedea valea Bistriei i a
Bicazului, cu pdurile slbatice i
nentinate, cu acele csue mici i rare,
rspndite pe coastele munilor. i un
freamt sufletesc neneles m pironete
locului, simind nepotolita nevoie de a
sta de vorb n tihn cu strmoii notri.
Nu erau dect acei rani obidii care se
strduiau s agoniseasc pentru via
cte ceva, prin locurile att de ascunse
din codrii seculari. i dac-a buciuma n
largul lumii s-i adun pe toi n jurul
meu, i-a ntreba ce tiu despre
vremurile n care au trit. i-a asculta
povetile din gura unor monegi, spuse
cu tlc i meteug n grai domol
moldovenesc, poveti trecute din gur n
gur din vremi uitate. i fiecare ar fi un
crmpei din lunga istorie a trecutului
nostru n jurul acestui munte btrn -
Ceahlul."

Cuvinte pline de sensibilitate
aternea pe hrtie dr. Iacomi, dup
fiecare drumeie a sa, alinndu-i
simurile cu dulceaa codrilor ce-i
stpniser inima, suspinnd i
ntrebndu-se: "Da ! fiecare picior de
plai, fiecare poian ascuns, pe lng
dumnezeiasca frumusee cu care firea le-
a dinuit i are trecutul n povestea lor
i a strbunilor notri. Cine poate s le
mai afle, cine le mai tie astzi?"

Cu sperana c una dintre dorinele
sale a fost sau va fi ndeplinit, se
cuvine s nchinm aceste rnduri,
ca semn al recunotinei i pstrnd
vie amintirea, celor dou
personaliti marcante ale judeului
Neam: Constantin Matas i
Gheorghe Iacomi, deopotriv,
ndrgostii de frumuseile naturii i
de bogia monumentelor istorice ale
acestui inut de legend.

Preotul-arheolog Constantin Matas
(20 ian. 1878 - 3 nov. 1971) a fost mai
nti de toate slujitor al bisericii
strmoeti, n preajma creia s-a
nscut (tatl su, preotul Dumitru
Matas, din satul Rpciuni, azi
comuna Ceahlu), a crescut i pe
care a reprezentat-o cu cinste. A
descoperit n comuna Bodeti
tezaurele neolitice ale culturii
Cucuteni, "Hora de la Frumuica", a
pus bazele i a condus, din anul
1931, primul Cerc de Turism la
Piatra Neam ca filial a Societii
Academice de Turism "Romnia", a
organizat un birou de informaii
turistice i a tiprit pliantul "Vizitai
Judeul Neam". n anul 1937 a
nfiinat Oficiul Judeean de Turism
Neam i obinnd fonduri, a lansat
o ampl activitate de lrgire i
refacere a potecilor i a marcajelor,
de nzestrarea adposturilor i de
construirea cabanelor din Ceahlu.

Desfurate n paralel cu profesiunea
sa de baz, spturile arheologice
sistematice l-au propulsat n calitate
de fondator al uneia din cele mai
prestigioase instituii muzeale din
ar, Muzeul de Istorie Piatra Neam,
iar din ampl oper de specialitate
scris, articole, cri i cercetri
arheologice, ne-a lsat motenire i
nou, iubitorilor de drumeii
montane, primul ghid turistic al
judeului, "Cluza Judeului
Neam" (1929, Ed. Cartea
Romneasc), precum i alte lucrri
geografice i istorice, "Palatul
Cnejilor" (1938, Ed. Cartea
Romneasc, volum premiat de
Academia Romn), "Movila
Haiducului" (1939), "Cmpul lui
Drago. Toponimie veche i actual
din judeul Neam" (1943, Ed. Casa
coalelor), "Prin Moldova de sub
munte" (1965, Ed. U.C.F.S.)

Pe urmele preotului Constantin
Matas a pit, mai apoi, neobositul
doctor - montaniard Gheorghe
Iacomi (19 aprilie 1914 - 18 oct. 1991).
De profesie medic chirurg, absolvent
al Facultii de Medicin din
Bucureti cu "Magna Cum Laude",
Doctor n tiine Medicale, a lucrat
ca medic intern la Bucureti, medic
chirurg pe front, medic secundar la
Piatra Neam i mai apoi, director al
Spitalului din Hunedoara. Din 1952
a fost medic primar la Piatra Neam,
unde a ntemeiat i dezvoltat o

Ghid


Dr. Gheorghe Iacomi
adevrat coal de chirurgie. Autor
a numeroase articole, studii de
specialitate i comunicri tiinifice,
inventator al unui pat de terapie
intensiv, i se confer n anul 1987
"Bisturiul de aur", iar n 1997, post-
mortem, Titlul de Cetean de
Onoare al oraului Piatra Neam.
A fost Omul care, de la intrarea pe
poarta spitalului, pe alee, pe scri, la
lift i pn pe coridoare, transmitea,
n stnga i-n dreapta angajailor i
colegilor cordiale salutri de "Bun-
dimineaa" i respectuoase i pline
de zmbet srutri de mn tuturor
doamnelor, ngrijitoare, infirmiere,
asistente, doamne doctor. A fost
Omul care a iubit cu toat fiina sa i
din tot sufletul su Ceahlul,
muntele pe care l-a urcat pentru
ntia oar la 10 ani, alturi de
bunica sa. Pornea pe crri n zori,
cu mult nainte de rsritul soarelui
i petrecea ore bune nregistrnd cu
ajutorul microfonului i al
casetofonului trilurile psrelelor,
dar i boncluitul cerbilor. Spre
sear, poposea n casele muntenilor,
ascultndu-le povetile, notnd cu
sfinenie numele fiecrui stean i
legendele spuse de acetia sau orice
alt variant de topic auzit sau
nemaintlnit pn atunci de el.

Membru al Clubului Alpin Romn
din 1939, preedinte al Asociaiei
Prietenii Ceahlului, organizator al
primei ediii a Concursului Naional
de Drumeie i Orientare Turistic
"tafeta Munilor" (1974), doctorul
Iacomi i-a dedicat tot timpul liber
cercetrii minuioase a masivului,
culegerii legendelor, identificrii
toponimelor i tuturor "pietrelor" din
Ceahlu, s-a bucurat i a fost
rspltit de dragostea i respectul
miilor de locuitori ai satelor de pe
Valea Muntelui. Opera sa, "Ghidul
Ceahlului" (Ediia I, 1961, Ediia a
II-a, 1969), "Harta Turistic a
Ceahlului" (1982), "Ceahlul n
spiritualitatea romneasc" (1996, ed.
postum), "Ceahlul - Ghid turistic"
(2000, ed. postum) i-a inspirat i pe
ali autori de lucrri geografice,
muli, la rndul lor, publicnd prin
reproducere noi, moderne i diferite
ndrumare turistice.

Prezentare Geografic

Pe urmele pailor lor nevzui mi-
am gsit i eu crarea, cercetnd
frumuseea de nespus n cuvinte a
Ceahlului, ndulcit de mierea prea
multului su har - cnd zvcnitor n
nalt, cnd plutitor printre
neclintirea brazilor, cnd nduioat
de statornicia stncilor, cnd purtat
de norii trectori, dar niciodat
necat n asfaltul unde ne mpleticim
adesea - odihnindu-m n aceleai
case de la poalele muntele, n care i
ei odinioar poposiser, ntrebnd
localnicii despre "un alt Ceahlu",
dar de care nici ei, btrnii,
preocupai de-attea treburi i
nevoine zilnice, nu auziser, nici
tinerii nu cunoscuser, cci au
apucat de timpuriu drumul
nstrinrii, al occidentului i nici
ciobani nu mai ntlnisem n actualul
parc naional, ca altdat. Dar mi-am
amintit - pentru a cta oar, oare ? -
ca pe nite oapte, cuvintele
nepreuite ale dr.-ului Gheorghe
Iacomi : "Ca un turist btrn care-mi
iubesc i cunosc muntele ndrgit din
copilrie, mi permit un sfat: cnd
ptrundei n Muntele Sfnt Ceahlu,
pii n linite ca s-l nelegei, ca s
v cnte fiina de puterea acestui
pmnt i s simii c v adugai
neamului nostru pstrtor al
Carpailor."

i un fior mi-a nvluit sufletul i
mintea i din tradiia oral, din cutii
prfuite cu notie i hrtii
nglbenite, din cri valoroase
pstrate cu sfinenie la cpti, lng
Ceaslov, din hri rare i scrise ntr-o
limb parc imposibil, am adunat
material nostru pe care, cu drag, vi-l
mprtim i vou.

Ceahlul troneaz n mijlocul
Carpailor Rsriteni, la ntretierea
celor mai de seam drumuri
transcarpatice, bine delimitat de
munii din jur prin trei vi largi i
adnci. La nord, Valea Bistricioarei l
desparte de Munii Bistriei, spre
nord-est Valea Bistriei i Lacul de
acumulare Izvorul Muntelui l
separ de Munii Stnioarei. Valea
Bicazului face hotarul de sud-est
spre Munii Tarcului, iar ctre vest,
Valea Bistrei i Valea Pinticului l
individualizeaz de culmile Hghie,
Chicera i Comarnic din Munii
Hma. ntre aceste limite Masivul
Ceahlu acoper o suprafa de 290
km2, din care numai 10% reprezint
golul alpin conturat de perei
stncoi ce-i dau aspectul de cetate,
dar i de corabie.
Denumirea lui fie provine din
maghiar csahl ("un fel de vultur")
sau csalho (n sens de impozant) fie
este un cuvnt local mai vechi
preluat de limba maghiar.

Legendele ne amintesc cum "pluteau
n aer mulime de vulturi", iar
crturarii au asociat descrierea
fcut de btrnii satelor dup
imaginea i numele cilihoi-ului
(Gypaetus barbatus), pasre falnic
i rpitoare din familia falconidelor,
cunoscut i sub numele de ciahlu,
zis i "vulturul meilor", ce-i avea

Ghid


Vedere de pe Vf. Toaca spre M-ii Stnioarei.
Prim-plan: Poiana i Schitul Cerebuc; plan secund peninsula Izvorul Alb; Lacul de
acumulare Izvorul Muntelui; satul Rugineti i case strmutate din cea de-
odinioar, "ara Hangului"

slaul n lumea nalt a stncriilor,
numite mai apoi Tabra Vulturilor,
Staulul Vulturilor, Scldtoarea
Vulturilor, sub contrafortul
prelungit din Vf. Toaca, pe sub
Detunate i Piatra cu Ap pn spre
Stnca Dochiei.

Declinul speciei a nceput ctre
sfritul secolului XIX, cnd
exemplarele au fost semnalate tot
mai rar. n anul 1943 ciobanul
Dumitru Chiril a gsit leul unui
vultur n Gardul Stnilelor, iar n
1978 doi copii din satul Bistra l-au
gsit pe dealul Capul Iancului pe cel
al unui vultur iptor - exemplar ce a
fost mpiat i astzi expus n
Muzeul de tiine Naturale din
Piatra Neam.

Rul Bistria a schimbat ntreaga
fizionomie a Vii Muntelui i
destinul multor generaii, dar a lsat
n urma lui lumin. n albastrul
lacului de acumulare au rmas
necate tradiiile i obiceiurile,
"munca de-o via" a localnicilor,
ntreaga istorie a rii Hangului.
Tocmai de aceea, n identificarea
vechilor toponime i ale pierdutelor
crri strbtute odinioar de
sihatri i de ciobani, deosebit de
utile ne-au fost Harta Serviciului
Geografic al Armatei din 1916,
schiele ntocmite de generalul F.G.
Bawr (1774) i Hora von Otzellowitz
(Ridicarea celor cinci inuturi,
1790), precum i nsemnri din
notiele celor dou personaliti
prezentate In Memoriam. Informaii
preioase despre schiturile din
Ceahlu i poziionarea lor corect -
cum numai ciobanii de atunci
puteau s le confirme existena - am
cules din Harta Silvic a Romniei
din 1869, tiprit la Iai, litografiat
la Partenie, dar i din notele sigure
date de C. Armescu, eful
centrului de exploatri forestiere al
Domeniului Coroanei Bicaz,
ntocmite n perioada cnd I.
Kalindero era Administratorul
Domeniilor Coroanei din ntreaga
ar.

Toponimia Ceahlului

Studiul toponimelor din aceast
zon l-am abordat i din punct de
vedere antropologic, arheologic,
istoric, etnografic i lingvistic. Graiul
viu din regiunea cercetat, cu
nsuirile sale fonetice, morfologice
i lexicale a scos la iveal
particulariti arhaice i populare,
tipic moldoveneti, cum ar fi trecerea
lui neaccentuat la a accentuat
(baiat, batrn) sau trecerea lui i
neaccentuat la a (sahastru) i a dat
natere unei nomenclaturi de topice
pestrie, complicate i adesea
amuzante (amiaz / aneaz, sear /
sar, piatr / chiatr, bine / ghini,
jgheab / zghiab, ima / nima).

Cercetnd originea i aria de
rspndire a denumirilor de locuri n
Masivul Ceahlu, am identificat
toponimele i le-am grupat 4 (patru)
categorii majore, astfel:

1.Toponimia sihastr rspndit n
jumtatea nord-vestic i estic a
masivului;
2.Toponimia pstoreasc
predominant n partea sud-estic;
3.Toponimia daco-romneasc
prezent n zona nalt, n cea estic
i vestic.
4.Toponimia legat de configuraia
terenului.

1. Toponimia sihastr

Din izvoarele culese ne permitem s
afirmm c sihatrii i clugrii din
Ceahlu au vieuit ntr-o zon larg,
de la poalele muntelui i din valea
Bistriei pn n culme. Se refugiau
n grote i scorburi sau n adposturi
ncropite de mna lor. Primii oameni
care i-au ntlnit au fost vntorii i
ciobanii, ei au dat locurilor numele
celor ce pustniceau n pduri, n
poieni sau n grote i tot ei, mai apoi,
le aduceau cte ceva de-ale gurii.

Cunoscut de la sfritul sec. XIX sub
numele de Muntele Peonul, apoi

Ghid


Foto 5: Vf. Toaca, vedere de pe Terasa Superioar

pn la nceputul sec. XX ca fiind
Muntele Pion, este tiut faptul c
aceast denumire a fost folosit
prima oar de Gh. Asachi, dup
excursia fcut n anul 1835
mpreun cu domnitorul Mihail
Sturdza i mitropolitul Moldovei
Veniamin Costache i consemnat n
"Itinerar la muntele Pion", aprut n
1840. Asachi, probabil, a fcut
aceast asociere de nume cu cel al
unui clugr, care a vieuit n secolul
al XV i a sihstrit muli ani,
petrecndu-i vremea-n rugciune,
pe-aceste locuri numite mai apoi
"Dealul lui Peon" i "Muntele (lui)
Peon".

Dei toponimul "Pionul" este
menionat de Dimitrie Cantemir, ca
fiind de origine greac - "pion" care
va s nsemne "stlp, coloan a
cerului", denumirea are i sensul de
"impozant", "care privete de sus"
sau mre, sensul originar fiind de
atribut maiestuos al lui Apollo.
Acelai topic este atestat din 1641
(sau 1638 n.a.) ntr-un hrisov a lui
Vasile Lupu, din care reiese c
schitul (Pion/Peon) a fost ridicat de
un pustnic, Silvestru, ntr-o curtur
pe care el nsui o fcuse pe un loc
domnesc. n Pateric l gsim pe
cuviosul Silvestru, cel mai vechi
sihastru din Ceahlu care, pe timpul
lui Alexandru cel Bun, ntemeiaz
prima sihstrie de pe Schit (prului
i satului, numit astzi Duru dup
numele cascadei Duruitoarea, li se
spuneau n secolele trecute Schit. O
alt interpretare poate fi i de: pru
important cu ap permanent -
colector principal n.a.) denumit mai
nti Sihstria lui Silvestru (nume
pstrat pn n anii 1878-1880), apoi
Sihstria Hangu i, n final, Pionul."
i tot din Pateric aflm c acest
pustnic a fixat hramul muntelui n
data de 6 august, dat la care
clugrii de prin sihstriile
Ceahlului i din mprejurimi urcau
pe munte pentru a srbtori
Probajini sau Schimbarea la Fa,
dup cum este rnduit i de
calendarul cretin-ortodox.
"Ceahlul este regele munilor din
ntregul ir al Carpailor orientali
(Dacici) i aceasta nu doar pentru c ar
fi covritor de nalt - are 1911 m".
Astfel i ncepea n anul 1929
preotul C-tin Matas ghidul turistic
"Cluza judeului Neam".

n autobiografia sa el nsui
consemna: "De multe ori am urcat
Ceahlul numai ntre prieteni, biei de
pe la diferite coli. Aa, prin 1898 am
urcat cu Iosif Flor, cu Handoca i
Agarici. Spre a prinde rsritul soarelui
pe vrful muntelui am plecat noaptea,
servindu-ne cnd i cnd de lumnri pe
unde nu nimeream poteca, lund cu noi
i nite lutari. Dup ce ne-am urcat la
Cruce, vrful cel mai nalt, unde ne-am
i fotografiat am cobort pe la
Duruitoare." Nevznd astfel de poze
pentru a putea identifica mcar cu
aproximaie locul, dar tiind tot din
nsemnrile crturarilor de la
sfritul sec. XIX c pe vrful cel mai
nalt era un schit, o cruce i un clopot
mare i c de acolo se btea toaca
chemnd la rugciune sihatrii din
ntreaga Vale a Muntelui, am
presupus c era vorba fie de Crucea
de Hotar dintre obti / proprieti /
islazuri, fie de Vf. Toaca, al crui
toponim ar avea aceast origine.
V vei ntreba, desigur, cum se
putea ca un sihastru ce se hrnea
numai cu ierburi i rdcini s poat
cra un clopot de sute de kg pn n
vrf sau s urce la intervale orare
fixate pentru a bate toaca.

Studiind hrile austro-ungare i pe
cele ale Serviciul Geografic al
Armatei, observm cu uurin
marcat cu triunghi i nscris cu
denumirea original numai Vf. Toca,
altitudinea stabilit la acea vreme,
1901 m, iar cu cercule celelalte cote
i nume de locuri cunoscute i de
noi. Faptul c are altitudinea cea mai
mare nu este semnificativ. Vf. Tocii a
fost considerat cel mai nalt din
masiv pn foarte curnd. Exist
chiar o anume obstinaie de a nu
considera drept vrf Ocolaul Mare
ci o simpl culminaie. Bnuind a fi o
greeal constnd ntr-o liter lips,
am consultat i alte hri
concluzionnd la sfritul
cercetrilor c denumirea corect a
fost cea de Vf. Tocii / Vf. Toca, pe
care o asociem i originii de care
amintete Kisch ca fiind cumane -

Ghid


Foto6: Stnca Panaghia, vedere de pe Vf. Toaca. n plan secund: coada Lacului de
acumulare Izvorul Muntelui i culmile Munilor Stnioarei.

"copand", dar i provenind din
maghiarul "koppnd i/sau
koppanni" - a pocni.

Nu contestm existena n vechime a
unui schit pe acest vrf dar credem
c nii acei pustnici, prin
rugciunile lor ridicate spre cer peste
nlimile munilor, au asociat stnca
situat n imediata apropiere a
vrfului Toaca cu chipul Fecioarei
Maria, tiut fiind semnificaia
greac a cuvntului Panaghie -
icoana cea mai de pre a Fecioarei,
purtat la gt de ierarhi, dar i
nsemnnd bucat de prescur
mncat de clugri la mnstiri n
prima sptmn dup Pati.

Dincolo de rezonana monastic, din
legendele pline de via transmise de
ranul romn mai tim c Panaghia
nu a fost totdeauna o stnc de
piatr rece, fr inim i suflet. "Ea
era o fat frumoas. i pentru a nu fi
pngrit de priviri muritoare,
ursitoarele au dus-o pe nlimile cele
mai de sus ale Ceahlului, dincolo de
mpria norilor i au aezat-o n
petera pustnicului Ghedeon; i albinele
din Sihstrii au hrnit-o cu mierea lor,
iar nopile senine au scldat-o n rou de
flori mirositoare... "
Locurile de vieuire ale sihatrilor au
fost numite Petera Pustnicului,
Petera lui Gherman, Petera lui
Nazarie i a lui Vucol. Poienile ce-au
fost locuite sau cosite de clugri au
rmas cu numele lor: Poiana lui
Ghenade, Poiana lui Steofan, Poiana
lui Gherasim, Poiana Sihastrului,
Poiana Cerebuc, Poiana lui Iosv. La
fel i praiele au astzi numele legat
de vieuitorii de altdat: Prul
Clugrului, Prul lui Martin,
Prul lui Patapie, Prul lui Vachili,
Prul lui Ghenade, Prul lui
Nicandru, Prul lui Bucur.

De prezena ndelungat a
pustnicului Ghedeon se leag
numeroase toponime din versantul
estic a masivului: Fundul Ghedeon -
despictura adnc mrginit de
Poliele cu Crini, Prul lui
Ghedeon, Polia i Piatra Lat
Ghedeon, Btca Ghedeon, Adpostul
Ghedeon - toate situate la 1800-1845
m.

De la o altitudinea mai joas urcm
spre nlimile ce domin terasa
superioar prin Btca Popii i Btca
Cerebuc. Turnurile i vrfurile de
stnc poart la rndul lor nume ce
ne amintesc de ei: Clugrii din faa
Cetuii, Altarul din stnga
Jgheabului Mare al Sihastrului,
Turnul Crucii, Stnca lui Iosv,
Turnul Sihastrului de sub Piatra cu
Bani. Denumirea prozaic de "bani"
nu se refer la monede, ci la scoicile
rotunde prinse n piatr. Similar se
gsesc n multe locuri - de exemplu
la Rezervaia fosilifer de la Porceti
(Turnu Rou) unde se ntlnete
explicit acest nume.

De la Mo Nicoar aflm c la
marginea Izvorului Alb (versantul
estic), nu departe de locul n care
este astzi Stnca Dochiei, a fost o
mic sihstrie ridicat de Drago-
Vod n locul unde dumanii au
ascuns-o pe Doamna Maria dup ce-
o rpiser. Localizat la captul
Jgheabului Izvorul Alb, Sihstria
Veche sau Cerebuc, dup numele
unui clugr tritor acolo, a fost
distrus de avalana din noaptea de
nviere a anului 1704. Refacerea
schitului a nceput-o, spun
legendele, Cerepaho, un cazac
nvat sau pariul Cerepaha sau
Cerepahi ori stareul Cerebu, n
anul 1710 ntr-o poian aflat 2 km
mai jos. Numele trimite la cuvntul
maghiar kerekbukk - fag rotat. Fagii
"rotai" erau i sunt repere
importante, locuri de popas i
ntlnire pentru grupuri de oameni
care urcau la munte de srbtori.

Aici au vieuit ntre 1710-1880
clugri venii i de la mnstirea
Hangu, schitul fiind cunoscut pn
n zilele noastre cu denumirile de
Cerebuc, Cirbuc, Ciurubuc,
Ciorobuc, Cerebu.

De la mo Chiril tim c nu le
lipseau o carte, mtniile i iconia.
i fceau unelte trebuitoare din
lemn, deschideau crri ctre
izvoare, i cutau hrana prin pduri,
melci, ierburi ori poame. Grotele,
astzi mascate de vegetaia mult
crescut, erau adnci de 2 pn la 4
m, nalte cam de 3 m i late de pn

Ghid


la 6 m. Sub straturile de pmnt i
cenu, lespezile de gresie culese din
munte au inut loc de pardoseal.

n lipsa unor descrieri amnunite
despre traiul acestor sihatrii, n
cutarea unui numr mai mare de
informaii despre viaa lor i n
ncercarea de a contura portretul
unui clugr, am apelat la
nsemnrile dr.-ului Iacomi, care
ajutat i de fotograful Ion Rusu (din
Piatra Neam) au putut realiza o
descriere i o reproducere: "Un
btrn ncovoiat de ani, mbrcat n
sutan de iac, cu faa brzdat i supt,
nconjurat de o barb mare; capul
acoperit de o glug, iar mna stng
sprijinit de o crj cu mner n
semilun; picioarele adpostite de opinci
legate cu nojie negre, iar de mna
dreapt atrnndu-i mtniile. St cu
privirea pierdut n vale, cu ntreaga lui
fptur ptruns de linitea locului".
"Ne-am ntrebat, continua dr. Iacomi,
cum rezistau aceti pustnici n mijlocul
naturii att de vitrege n anotimpurile
reci i umede? Am ncercat la rndul
nostru, s trim iarna n adposturi ale
ciobanilor, cu echipament corespunztor
i hran calorigen. N-am rezistat la
temperaturi de -180 C sau la -200 C
dect cteva zile. Localnicii ne aminteau
c maica Serafima a trit cteva ierni n
chilia ei de pe Prul Martin. Cu
siguran, rezistena psihic i fizic
izvorau din credina ei.

Clugrii din Ceahlu cunoteau
aproape toate crrile i au fost cele
mai bune cluze nc de acum 300
de ani. Ei i-au condus spre culmile
cele mai nalte ale muntelui pe
englezii Paget, Fowlkner i J. Bell
dAntermon n anul 1703, pe
mitropolit, pe botanitii, pe
farmacitii din Trgul Ieilor i pe
ali crturari.

n drumeiile sale, Gh. Asachi era
ntmpinat de la Gura Largului de
egumenul Grigora de la schitul din
Duru, "cluz practic pentru aceste
locuri. i cnd se pornea a doua zi
ascensiunea muntelui, caravana avea
nainte mergtoriu pe clugrul
Dormidon, cluz practic,
exploratoriul tuturor potecilor munilor
i filozofu. i clugrul avea atunci 80
de ani ! "

Rspndii prin zonele nalte din
masivul Ceahlul i din mprejurimi,
anahoreii i pustnicii umblau prin
codrii dup hran i lemne,
deplasndu-se pe o arie restrns i
din dorina de izolare, rar le era
ntlnirea cu oamenii satelor care
ciobneau muntele. Dr. Iacomi nu
uita niciodat s noteze astfel de
legturi, dintre un sihastru i-un
pstor: "Pe cnd avea vrsta de 80 de
ani, ciobanul Dragomir Gin m-a
condus pe "crarea lui Iosv", cu plecare
din Duru. Mergnd domol prin
pdure, mi spunea c Iosv a fost un
clugr tare credincios, umbla pe aceast
crare de la Prul lui Bucur, tia
pdurea spre culmea Poienii i lng un
brad secular i avea o banc, n brad o
iconi i acolo se oprea pentru rug, de
unde a rmas i numele locului "La
banca lui Iosv". De aici cobora n valea
prului lui Martin, n lunca Rupturi,
loc de privelite ctre vlcele i
cleanurile muntelui. Pe aici umbla
Iosv de-i aduna burei, fructe de
pdure, buruieni pentru leacuri.

n nevoina trupului i n pustia
muntelui au vieuit i cuvioase
maici. n amintirea lor au rmas
pn n zilele noastre, toponimele:
Prul Maicilor (care coboar din
Ocolaul Mic), Piciorul Maicilor
(situat mai spre est, de la baza
abruptului Ocolaului Mic), ipotul
Maicii (n vest, cunoscut i sub
numele de ipotul Serafimei - o fat
"fugit de lume", care i-a gsit
sfritul n preajma izvorului).
Cteva sute de metri mai sus de el
sunt grotele adnci de 3-4 m numite
"Chilii" sau Chilia Maicii, n partea
nordic a masivului ntlnim stncile
Maicile (nume primit dup silueta
celor trei stane de piatr cu chip de
om, astzi cunoscute ca Pietrele lui
Baciu), iar n sud-est Poiana
Maicilor.

In diferite pagini de internet, am citit
descrieri de genul: "Pe Prul Mare,
astzi gsim o mnstire de maici,
numita Sf. Mavra sau Poiana
Maicilor. Aici, spune legenda, ar fi
pustnicit maica Mavra, care prin
curenie i credin, ar fi trecut n
rndul sfinilor, sfinind astfel i
locul unde s-a zidit un schit."
Informaia, public fcut, este
greit, ntruct, Prul Mare curge
n partea nordic a muntelui, pe
lng Piciorul Ponorului i prin
Poienile Ponorului, traverseaz
drumul forestier Duru-Izvorul
Foto7: Adpost al sihatrilor situat n partea estic a masivul Ceahlu.

Ghid


Foto9: Mo Cerbu, desen de N.
Stoica, 1922
Concluzionnd, putem centraliza cele mai cunoscute i folosite toponime
sihastre i rspndirea lor dup direcia geografic astfel:

Muntelui ctre lacul de acumulare,
n direcia NNE. n cazul citatului de
mai sus este vorba despre Sihstria
Sofia, cunoscut de localnici sub
denumirile de Schitul de sub
Ponoar i/sau Schitul Maicilor,
ridicat n 1773 i destrmat n anul
1903.
Cercetnd hrile silvice, constatm
c Poiana Maicilor, cea pe care o
tim noi astzi, s-a mai "mutat"
puin, conform i concluziilor
consemnate de cei ce le-au ntocmit:
"Aceast poian, aflat pe versantul
sud-estic al Ceahlului, era demult
acoperit cu pdure bogat, care a
fost exploatat nainte de 1914."

Despre schitul (din) Poiana Maicilor,
gsim menionat : "In partea de
rsrit a poienii se mai vedeau pn
n 1943 resturile din temelia unei
aezri, despre care btrnii din
partea locului pretindeau a fi fost
resturi din temelia unui schit de
maici. Astzi pdurea a crescut pe
acolo i cu greu se mai pot vedea
acele relicve."

Din secolul al XIX-lea numrul
sihastrilor a sczut mult. Unii dintre
ei au pierit "stori de foame" sau de
rni provocate de capcanele pentru
slbticiuni. Hramul muntelui, cel cu
pur caracter spiritual, duhovnicesc,
de rugciune i de nlare a nceput
s aib acum un caracter mai mult
tradiional-folcloric. Alturi de
clugrii din Duru urcau n
preajma acestei srbtori mulime de
credincioi mbrcai n port
naional, clare sau pedetri, n
frunte cu preoii din satele lor.

2. Toponimia pstoreasc

V spusesem cu convingere c cele
dou personaliti prezentate n
introducere au fost cei mai mari
cunosctori ai Ceahlului, dar
rsfoindu-le nsemnrile, am gsit
consemnate rnduri ntregi dedicate
ciobanilor. Aceti pstori ori baci,
netiutori de carte, erau oameni
"pricepui la toate", clii cu traiul
aspru din muni, care se mndreau
cu "viaa trit n cetatea de piatr a
Ceahlului, n pdurile de brazi i
jnepeni alturi de jivine i psri,
pune pline de flori, scldate-n
soare i de ploi", care, privind cerul
i norii, tiau schimbrile vremii,
care ndrumau drumeii, care cntau
doina din fluier i sunau din bucium
i, cel mai important lucru, care ne-
au transmis legendele muntelui,
toponimele actuale i dup numele
crora au fost denumite locurile lor
preferate (Piatra Ciobanului, Clile
lui Miron), pe care se cuvine s-i
amintim i noi:

Mo Cerbu "primul care a ncropit un
fel de bordei cu perei din piatr, sub o
stnc, la 50 de metri de izvor (prul
Izvorul Muntelui, cunoscut i sub
numele de Izvorul de din(spre) Munte -
n.a.) i asta s fi fost pe la 1880";
ciobanul V. Chiril, "om la 88 de ani n
1958"; baciul Udrea ntlnit de Vasile
Alecsandri "la o stnc", ciobanul
Dumitru Savu din satul Izvorul Alb,
"cunosctorul versantului estic al
Ceahlului", ciobanul Dragomir
Gin din satul Ceahlu, "cel mai
bun cunosctor al versantului nord-
vestic i sudic, umblnd cu oile de la
14 ani pn la 83 de ani.

Netiutor de carte, cu o memorie
deosebit, plin de haz, el tia cele
mai tinuite locuri, cele mai vechi
toponime i cele mai multe
ntmplri ale oamenilor din aceast
zon", Dumitru Butunoi, I. Chiril,
D. Paleu, Gh. Budac, N. Ciubotaru
i nu n ultimul rnd, ciobanii care
au dat numele celor trei (din ase)
Polie Cu Crini, Prhan, Cozma i
Prun (din Izvorul Alb).

Pstorii au fost primii care au cioplit,
ca orientare, o dung vertical n
coaja copacilor, semne cunoscute sub
numele de "ciopla" sau "cioplaj" i
"ceaplaz", iar rspntiile le-au
nsemnat cu o cruce. Ei i-au condus
pe speologi n avene i dup numele
celor care le-au descoperit au fost
botezate peterile: Petera/Grota lui
Savu, Petera lui Lucu (Ciucnel
Gavril din satul Schit).

Ciobanilor localnici li s-au alturat
de-a lungul vremurilor i alii,
uuienii i brsanii venii de prin
prile Ardealului ori ale
NORD EST SUD VEST
- Piciorul Sihastrului
- Turnul Sihastrului
- Fruntea Sihastrului
- Poiana Sihastrului
- Polia lui Nicandru
- Prul lui Nicandru
- Jgheabul Sihastrului
- Stncile Maicile
- Adpostul Ghedeon
- Fundul Ghedeon
- Piatra Lata Ghedeon
- Btca Ghedeon
- Piciorul Cerebuc
- Prul Maicilor
- Poiana Cerebuc
- Prul Maicilor
- ipotul lui Gherasim
- Btca Popii (SSV)
- Poiana Maicilor

- Turnul Crucii
- Stnca lui Iosv
- Poiana lui Iosv
- Prul lui Bucur
- Prul lui Martin
- ipotul Maicii (sau
ipotul Serafimei)
- Chilia Maicii
- Plria lui Teofan

Ghid


Trgnd i de aceast dat linie puteam
grupa toponimele pstoreti i rspndirea
lor dup direcia geografic astfel :

Transilvaniei sau i de mai departe,
oltenii, adic cei venii din ara
Oltului.

Denumirea de ara Oltului
desemneaz, n primul rnd, zona
Fgrailor, dar i zona de la est de
Vrancea. uuienii erau ciobani care
aveau oi de strnsur - n sensul c
turmele lor erau ncropite din oile
oamenilor "date la pscut" iar acei
ciobani erau "inui" s le "petreac"
prin muni. Erau angajai de obicei
numai pe perioada de urcat la munte
i cobort de la munte, dar puteau fi
i pentru iernare. Majoritatea erau
din Ardeal i aveau "carte de
nsemnare" a oilor pentru
recunoaterea apartenenei. n plus,
oile "mursecate de bale" nu erau n
plata lor, asta doar dac aduceau
dovada - o bucat cu semnul de
recunoatere.

Cele mai pstrate i des ntlnite
topice au fost Drumul uuienilor i
Cuculeul Brsanilor. nsi
denumirea aceasta, Cuculeul,
provine din maghiara "pstoreasc"
i nseamn "loc de privit de sus"
spre turmele care erau pzite de
cini. Un fel de loc de supraveghere
care avea liber n majoritatea
direciilor - loc de panoramare cum
i-am zice astzi, sau de belvedere.
Astfel de locuri apar i n ali muni -
de exemplu Vf. La Privit imediat de
lng Vf. Ciuca.

Denumirea n sine a Ocolaului,
vrful cel mai nalt menionat astzi
n lucrrile de specialitate (1907 m)
trimite imediat la Ocoalele aflate pe
munte pentru diverse utilizri. De
exemplu pentru stne. n general
ns, n afara denumirilor amintind
de activitile pstoreti, o parte a
toponimelor se refer la diveri
proprietari sau diveri utilizatori ai
unei anumite zone sau anumitor
terenuri. n cazul de fa
numele de Ocola se refer
mai curnd la deintorul sau
utilizatorul ariei respective.
Acesta avea titulatura/ titlul
de ocola - anume de ef de
ocol. Trebuie totui s
menionm o discrepan:
denumirea iniial de ocola
se referea la ocoluri de tip
obte, prezente i n acea zon,
iar nu de "ocol silvic".

Zona denumit Ocola era
destinat folosinei ocolaului
- conductorul ocolului de
proprietari n comun. Prin
Ocola nu se referea la vreun
vrf, ci la punea care era
"apanajul" ocolaului.
Denumirea a fost extins
relativ trziu, iar distincia de
tip Mic i Mare era strict de
utilitate militar la nceput i
mai apoi cadastral. O a treia
variant - legat de ocolurile
care amintesc de construciile mai
mult sau mai puin fortificate sau
ngrdite - este i ea plauzibil, asta
dac extindem exemplul clasic din
Munii ureanu - castrele romane de
culme, de fapt fortificaii de popas
pentru trupe.
Din relatrile ciobanilor locali mai
tim c o mare parte a oierilor
transhumani pstoreau pe versantul
apusean, pe cnd cei din satele
nvecinate, partea sudic a
Ceahlului.

n zona vestic gsim Poiana
Nitoare, locul spre care i mnau
ciobanii oile printre dou stnci
desprite de un spaiu ngust s le
tund "niele"/miele, adic s le ia
lna. i tot n vest se afl Prul i
Valea Slatina, locul n care pstorii
au descoperit c izvoarele acestei vi
au apele srate, le-au numit "slatin"
i le-au folosit la nchegatul laptelui
pentru a scoate brnz foarte
gustoas.

Spre sud, ntre Poiana Vratic i
Turnul lui Budu ntlnim
Aneztoare Oilor, denumire de loc
foarte adesea confundat cu
aeztoarea oilor. Termenul corect,
cel de aneztoare, are la baz
cuvntul amiaz, spus n grai viu
moldovenesc aneaz, perioad a zilei
n care ciobanii aveau s ajung n
acest loc dup un traseu anume
stabilit i parcurs de ei, ori pentru un
popas ori pentru adpat ntr-un loc
numit la troci i tot de ei amenajat.

Dac prima parte a articolului nostru v-
a trezit interesul, v ateptm s citii n
numrul viitor al revistei a doua sa
parte dedicat originii celorlalte categorii
de denumiri de locuri ntlnite i folosite
n masivul Ceahlu: toponimia daco-
romneasc i toponimia de legat de
configuraia terenului.

Ghid
Valea Sohodolului: ntre Geografie i Istorie (Emi Cristea)


Niveluri succesive de sedimentare a calcarului.
Valea Sohodolului n zona Nrilor.
VALEA SOHODOLULUI: NTRE GEOGRAFIE I ISTORIE
Particulariti ale zonei
Text i imagini: Emi Cristea (Universitatea Bucureti, Facultatea de Geografie)
Email: emi@alpinet.org

Valea Sohodolului, dezvolt unul
din cele mai cunoscute sectoare
calcaroase din Carpaii romneti.
Cheile Sohodolului s-au format prin
traversarea barei de calcar, de la
poalele Vlcanului, de ctre apa
Sohodolului.

Evoluia acestui ru se poate observa
cu uurin n pereii verticali,
datorit nivelelor diferite de
marmitare (identificabile n perei
prin irurile de surplombe formate).

Calcarele sunt nite roci sedimentare
iar planurile de sedimentare se pot
vedea foarte uor, ca nite fisuri
orizontale n roc.

Compoziia chimic a calcarului se
poate observa cu uurin prin
nuanele diferite ale stncii (pete
negre sau rocate).

Acolo unde apare nuana
negricioas, n componena
calcarului sunt muli oxizi de
mangan, iar la nuanele roiatice
apar oxizii de fier, de diferite valene
(datorndu - se coloritul de la galben
pn la rocat-maron).

Peisajul este tipic zonelor calcaroase,
lipsit de pduri, pentru c nu se
formeaz soluri propice dezvoltrii
de vegetaie forestier. Apare, n
schimb vegetaia tipic regiunilor de
carst, care de multe ori imprim
numele unor locuri.

Aici gsim cornetele a cror
denumire vine de la arbustul corn
(Cornus Mas), o planta nativ
sudului Europei, care se dezvolt
bine pe soluri bogate n carbonat de
calciu.

De altfel Cheile Sohodolului sunt
strnse ntre Dealul Cornetului i
muntele Nrile. n zonele
depresionare dintre ngustri, acolo
unde versanii au permis, au crescut
tot felul de arbuti de corni,
gherghinar, crpini.

Crpinia este un arbore termofil
(Carpinus orientalis) care trdeaz
influenele maselor de aer sudice,
exercitate n climatul din depre-
siunile de la poalele Vlcanului. Tot
dintre plantele termofile poate s
apar mojdreanul (specie asem-
ntoare frasinului).

Pe solurile uscate, acolo unde apa se
scurge repede pe versant, neapucnd
s se infiltreze, au crescut tufriuri
de liliac si pducel. De altfel, n mai,
cnd nflorete, liliacul umple de
culoare versanii abrupi ai
Sohodolului.

Ghid


Vegetaie n Valea Sohodolului
Nivelurile diferite de marmitare trdeaz evoluia vii Sohodolului.
Solurile, acolo unde ele s-au
dezvoltat, sunt de tipul celor
rendzinice, bogate n carbonat de
calciu (litosoluri renzinice cu
orizontul A foarte scurt). Atipic, pot
aprea solurile roii (terra rosa din
clasa cambisoluri), dar care s-au
format ntr-o perioad anterioar, cu
climat tropical umed.

Toponimie.

Este interesant toponimia acestei
vi, care local mai poart i
denumirea de Valea Jaleului sau
Valea Sohodolului.

Denumirea de Runcu, i-a luat-o
datorit presiunii umane exercitate
asupra arealului inconjurator ce a
dus la defriri masive n zona
depresionar (atunci cand datorit
necesitilor agricole tot mai mari,
acetia au nceput s taie pdurea pe
zone ntinse din ulucul depresionar
de la poalele Vlcanului. De altfel,
runc ca i oa, nseamn teren
defriat.

Jaleul este o denumire local a
salviei (o plant originar din sudul
Europei). Prezena salviei n zona
montan de la poalele Vlcanului (la
o altitudine de aproximativ 350
metri) este un martor al influenei
submediteraniene ce se simte n
aceste locuri ale Olteniei.

Jale, poate avea i sensul original de
zon de delimitare sau protecie, n
sensul ca a o strbate implic
anumite primejdii. Ca sens politic,
un fel de "zona de protectie /
delimitare" in sensul de "nu se poate
strabate fara primejdii". Are si sensul
politic de "no man's land" sau "deert
de locuitori".

Prima folosire "public" a numelui ca
atare este judeul Jale menionat
undeva la 1395. Apropierea de salvie
este data de faptul ca salvia in sine
putea fi otravitoare - iar anumite
zone erau "bordate" de astfel de
plante, inclusiv si mai ales salvie.
Asta se intimpla mai ales datorita
conflictelor pastori - agricultori.
M ntrebam de ce a ajuns aceast
vale s se numeasc a Sohodolului.
Este adevrat c exist nite izbucuri
de-a lungul Sohodolului (izbucurile
Prajelelor, Runcului i Galciomiei),
dar apa nu-i intrerupe permanent
cursul n nici un sector (doar n acel
tunel de la Nri dispare cu totul
pentru o distan scurt).
Personal, cred c o alt variant
pentru denumirea de Sohodol ar
veni de la faptul c la petera Grla
Vacii (n aval de Nri), cea mai mare
parte a debitului dispare n
subterane (reaprnd la suprafa la
izbucul Runcului), i probabil c n

Ghid


Cheile Runcului (Sohodolului)
perioade secetoase valea ar fi mai
seac n acest sector (probabil chiar
i seac complet; asta doar de la
localnici am putea afla).

Istoria locurilor este legat de
Sohodol (ca localitate) i exist unele
preri cum c de prin aceste locuri ar
fi originea familiei domnitoare a
Basarabilor (vezi primii domni ai
rii Romneti, Tihomir (1300-1310)
i Basarab I (1310-1352). De altfel n
zona asta a fost i prima atestare a
unui jude (Jale).
Am citit cu interes cele scrise de
domnul profesor Tomoniu pe lista
de discuii a Fundaiei Tismana.
Dupa dnsul, Basarabii au fost
neamul stpnitor al inuturilor
dintre Severin i munii Retezat, nc
de dup retragerea aurelian.
Originea neamului Basarabilor ar fi
din Sohodol.
Acum, m intreb despre cuvnt;
vine strict din cuman, sau are
legatur cu neamul Sarabilor, care
prin secolul V erau ascuni n muni
cu o comoar lsat de Traian i
pazit de urmaii lui Decebal
(Hadeu). Se mai zice de "zarab"
(iar), iar (s)zarabii ar fi aceti
locuitori din muni, purttori de
iari, neatini de romani, organizai
mai apoi n obti agricole sau
pastorale. Aceste nuclee au dat
natere mai trziu cnezatelor, destul
de bine nchegate n zona Olteniei.
Se pare c prin secolul VII chiar se
vorbete de o prim cucerire a
vlahilor n teritoriile de la nord de
Dunre (Oltenia).
Ca personaj, Basarab este vlah.
Atestat ca atare inclusiv n mod
explicit de ctre regele Ungariei care
fcea deosebirea net dintre vlahi i
ceilali. Ca i n multe cazuri
"titulatura" a devenit nume (Dan
Loghin).
Aceste nuclee statale au existat n
"anonimat" (s-i zic aa) pn n
momentul cnd fora lor a crescut
ntr-att nct au ajuns la punctul n
care nu au mai putut fi tinue n fru
i au nceput s se mpotriveasc (se
cunoate c i primele formaiuni
statale din Transilvania au fost
atestate doar din momentul cnd s-
au mpotrivit avansrii maghiare n
zon).
Tendina regilor Ungariei de a
domina dincolo de Carpai aceste
formaiuni tot mai puternice din
Oltenia, duce i la primele conflicte,
iar n aceste conflicte apar i primele
atestri documentare ale stpnirii
Basarabe (diploma Ioaniilor de la
1247) sau rzvratirea lui Litovoi (pe
la 1273).
Cu toate astea, primul Basarab
atestat este Nicolae, domn al vlahilor
i bulgarilor ntre 1113 si 1128 (la sud
de Dunre), care nu putea fi dect
din acest puternic neam, urmat se
pare de Mihail I (numit Ledian i
conducnd "letinii" - latinii). Acesta
ar fi condus un cnezat n jurul
Severinului, de o parte i de alta a
Dunrii (innd cont de faptul c
fcea schimburi comerciale cu
veneienii, navigatori renumii) i a
ncercat s se mpotriveasca
ungurilor (la mijlocul secolului XII a
existat o serie de conflicte ntre
bizantini i unguri pentru stpnirea
nordului Balcanilor, culminate cu
campania din 1140 a lui Ioan
Comnenul, iar nobilii locali, bulgari
sau vlahi stpneau autonomi, n
numele Imperiului de la
Constantinopol).

Concluzia este c dincolo de
geografie nu putem s nu ne oprim
la notele de istorie ce se leag de
fiecare colisor din Carpaii notri i
de fiecare toponim. Iar Cheile
Sohodolului (n particular), i
intregul nord al Olteniei (mai ales
ulucul depresionar de sub poalele
Vlcanului) ne cheam la o invitaie
n Carpai i n istoria originii
primelor formaiuni statale
romneti, de la sud de Carpai.

PS: Mulumiri d-lui Dan Loghin,
pentru completrile legate de toponime,
aduse acestui articol.

Ghid
Magura Ocnei - Turism i Istorie (Gabriel Antonie Lazarovici)


MGURA OCNEI - TURISM I ISTORIE
Tur de o zi in Munii Nemira

Autor: Gabriel Antonie Lazarovici

La marginea moldava a muntilor
Nemira, strajuita de apele
involburate ale Trotusului si
Slanicului se afla Magura Ocnei.
Calatorul care intamplator sau nu se
afla in Targu Ocna are prilejul in
zilele mai putin intunecate sa vada
in toata splendoarea partea estica a
magurei pe care se afla situate doua
monumente istorice importante:
Monumentul Eroilor si Manastirea
Magura Ocnei.

Intr-o zi capricioasa a acestei
primaveri am purces spre drumul
catre Magura Ocnei. De la Saline,
gara principala a orasului, am plecat
pe soseaua principala catre
Comanesti pana la intersectia cu
drumul ce merge catre Perla
Moldovei, supranumele statiunii
Slanic Moldova. Dupa cativa pasi pe
drumul catre statiune am intalnit un
indicator care ma indruma spre
manastire. Parasesc drumul
Slanicului si o iau la dreapta pe
langa niste case care astazi intra in
componenta orasului Targu Ocna.
Nu mica mi-a fost mirarea sa
descopar un marcaj turistic, banda
albastra, marcaj ce ma va insoti pana
sus pe magura. Aceasta poteca
marcata nu este trecuta in niciun
ghid turistic.

Acum, drumetul are doua
posibilitati de a parcurge prima
parte a traseului spre varful Magura
Ocnei: ori merge pe drumul auto in
serpentine stranse cale de 2,5 km sau
o ia pieptis pe poteca marcata cu
banda albastra.

Ghid


Ca vechi drumet o iau pe poteca
printre copaci inalti, dar inca
neinfrunziti.

De altfel, si drumul auto a fost taiat
tot prin padure si se intretaie in dese
randuri cu poteca ce urca destul de
abrupt.

Din loc in loc intalnesti niste banci
de piatra construite de inaintasi,
banci care sunt botezate cu denumiri
ale locurilor unde ostasi viteji au
adus glorie si onoare poporului
roman sau denumiri ale insemnelor
de arma ale armatei romane din
vremea Primului Razboi Mondial.

Astfel, pe sosea intalnim 10 banci
denumite in ordine: Rovine,
Calugareni, Podul Inalt, Aleea
Constantin Brancoveanu, Plevna,
Cercetasii Romaniei, Oituz si in final
3 banci Traiasca Romania Intregita.

Pe poteca vom intalni tot 10 banci:
Jandarmii, Artileria, Rosiorii,
Cavaleria, Geniu, Vanatorii de camp,
Granicerii, Vanatorii de munte,
Infanteria si Aviatia.

Pe poteca sunt cateva amenajari,
surprinzator de bine intretinute.

Cam dupa 45 de minute am ajuns la
un punct de belvedere unde se inalta
maiestos un monument ridicat in
cinstea ostasilor care au cazut la
datorie in Primul Razboi Mondial,
aparand cu pretul vietii aceasta cota.
Am zabovit o clipa sa pastrez un
moment de reculegere in amintirea
eroilor neamului. De pe balustrada
ce inconjoara monumentul se
deschide o ampla perspectiva asupra
vaii Trotusului si a orasului Targu
Ocna.

Cateva date despre monument:
Monumentul a fost construit dupa
proiectul arhitectului Constantin
Ciogolea, si restaurat prin efortul si
staruintele col. (r) Nicolae Costin, in
anii 1972 - 1974.

A fost ridicat ntre 1925 - 1928 in
amintirea celor peste 14 mii de
soldati romani ce au luptat si au
cazut eroic pe frontul de la Oituz -
Cosna - Ciresoaia.

Monumentul este ridicat din piatra,
cuprinzand parterul si doua etaje,
legate printr-o scara interioara
circulara si avand o inaltime de 22
m.

Monumentul detine o colectie de
fotografii originale din Primul
Razboi Mondial, diferite tipuri de
armament si munitie din primul
razboi mondial (arme, obuze de tun
folosite de vanatorii de munte,
cartuse de diferite calibre etc.),
medalii onorifice acordate pentru
fapte de vitejie, uniforme de soldat
din 1917.

La parter exista o placa
comemorativa pusa pe mormantul
eroului necunoscut. Deasupra
acestei placi comemorative strajuiesc
doua frumoase drapele de lupta din
Razboiul de Independenta (1877).

Alaturi de monument se afla crucea
sergentului grenadier Constantin
Musat, cazut eroic in luptele purtate
pe Cosna pe 13 august 1917. Putem
facem usor legatura ca este vorba
despre caporalul care are o statuie ,
denumita Ultima grenada, situata

Ghid


in fata garii Busteni. Aceasta statuie
ce a fost dezvelita la 9 septembrie
1928 si a fost realizata de sculptorul
Dimitrie Barlad este inspirata dintr-o
scena reala din lupta cu trupele
germane, caporalul Musat (avansat
post-mortem sergent) aruncand
ultima grenada spre inamic. Nu
trebuie sa uitam faptul ca aceasta
statuie s-a realizat prin implicarea
directa a lui Otto Schiel (german de
origine), patronul fabricii de hartie
Busteni.

La 1 noiembrie 1911, Constantin
Musat a fost inmatriculat la Cercul
de Recrutare Ialomita din Calarasi,
in registrul cu tinerii contingentului
1912, fiind repartizat initial la
Regimentul de Infanterie Matei
Basarab Dobrogea si apoi la
Regimentul 2 Graniceri in ale carui
scripte se afla si in momentul
decesului sau. Trebuia sa fie lasat la
vatra la 1 noiembrie 1914, dar
declansarea primului razboi mondial
i-a schimbat cursul vietii. In
momentul inceperii Primului Razboi
Mondial se afla concentrat in
batalionul 1 al Regimentului 2
Graniceri dispus in sectorul
Muntelui Susai. A luptat in Defileul
Predeal si n zona Caineni (judeul
Valcea). A fost transferat apoi la o
unitate de pe frontul din Moldova.
In decembrie 1916, caporalul Musat
a fost grav ranit in luptele din zona
Muntilor Vrancei, la Rapa Rosie,
fiindu-i amputat bratul stang la
Spitalul Militar din Iasi. Desi
devenise invalid de razboi, caporalul
Musat a refuzat sa fie clasat si a cerut
sa fie trimis din nou pe front si a
continuat sa arunce grenade cu
bratul drept. In confruntarile armate
de la Oituz (8-22 august 1917),
caporalul Musat si-a pierdut viata
eroic la data de 14 august 1917, in
timp ce arunca o grenada cu singura
mana ramasa. A fost inmormantat in
Cimitirul Eroilor din comuna
Bogdaneti (judetul Bacau), din
apropiere de comuna Oituz, iar
crucea a fost amplasata in semn de
omagiu langa monument.

Drumul continua circa 150 de metri,
pe aceeasi banda albastra, pana la
Manastirea Magura Ocnei. Aici se
termina si drumul auto. Ma opresc
pentru a vizita aceasta frumoasa
manastire.

Traditia locala considera ca aceasta
sihastrie ar data de pe vremea lui
Alexandru cel Bun , lucru care nu
poate fi dovedit documentar. Prima
mentiune a schitului apare intr-un
document din 13 noiembrie 1665
cand Solomia, fiica lui C. Donosi din
Darmanesti, daruieste partea sa de
mostenire Schitului Magura de la
Ocna.

Asezat intr-o pozitie fermecatoare
schitul va atrage multi vizitatori ai
veacului trecut: Gheorghe Asachi,
Costache Negruzzi, George Sion. In
lunga sa existenta schitul a avut trei
biserici construite succesiv: Prima,
cu hramul Inaltarea Domnului a
existat pana pe la 1757, cand cu
sprijinul domnului Constantin
Racovita se construieste un nou lacas
cu hramul Sf. Gheorghe.
Ruinandu-se, o noua biserica, cu
hramul Buna Vestire, va fi
ridicata, in anul 1803, de catre
arhimandritul Iacov.

In timpul Primului Razboi Mondial ,
in incinta schitului a fost amenajat
un post de ajutor regimentar , unde
sute de raniti au primit primele
ajutoare medicale. Schitul a fost
bombardat, dar nu a putut fi distrus.

Dupa al Doilea Razboi Mondial,
Manastirea a devenit schit de maici.
Loc de odihna si de recreere pentru
cei care se incumeta sa urce pana
aici, acest asezamant monahal va fi
desfiintat in timpul regimului
comunist, cand, in februarie 1964,
Biserica Buna Vestire a fost

Ghid


demolata. Dupa prabusirea
regimului comunist, in 1989 se
reinfiinteaza Schitul Magura
Ocnei, iar din 1990, la initiativa
credinciosilor si cu sprijinul
Episcopiei Romanului si Husilor, se
construieste o biserica noua, cu
hramul Inaltarea Domnului.
Astazi , noul asezamant monahal a
fost ridicat la rangul de manastire.
Prin staruinta si priceperea
arhimandritului Epifanie Bulancea s-
au construit biserica, paraclisul, o
frumoasa bisericuta de lemn in
cimitirul manastirii, chilii, staretia si
alte anexe.

Astazi Muntele Magura a devenit un
loc de pelerinaj si s-a transformat
intr-un puternic centru de
spiritualitate ortodoxa. Manastirea
este bine gospodarita si ofera chiar
cazare celor ce doresc sa se reculeaga
si sa respecte regulile manastirii.
De aici incepe urcusul spre Varful
Magura Ocnei. Strabatand curtea
manastirii sau ocolind-o se observa
printre brazi un lac destul de
maricel.

Marcajul banda albastra ne insoteste
permanent, poteca este plina de
frunze, iar o liniste adanca ne
inconjoara.

Primavara este intarziata pe aceste
meleaguri, asa ca pe tot drumul nu
am intalnit decat putine flori.
Incet, incet, dar sigur imi continui
drumul prin padurea de fagi.
Intr-o jumatate de ora ajung pe
varful Magura Ocnei, de fapt mai
mult o culme. Aici o poiana te
asteapta sa te odihnesti putin.
Surpriza, tot aici se afla un refugiu
semnalat acum in premiera. Starea
acestuia nu este corespunzatoare, ii
lipsesc usile si ferestrele, dar te poate
adaposti in caz de ploaie. Cred ca a
ramas aici de pe timpul constructiei
releului de radio-televiziune ce se
afla in poiana.

Din poiana se observa in departare
muntii Berzunti.

Traseu inedit, usor, fara riscuri,
foarte bine marcat, fara niciun stalp
metalic sau alte panouri cu date
turistice (exceptand cel de la intrarea
in traseu), lipsit de apa (numai la
manastire poti sa umpli bidonul),
semnal telefonie mobila prezent.
Traind permanent sub amenintarea
ploii am luat-o inapoi cu regret ca nu
am explorat si imprejurimile poienii.
Reintoarcerea pe acelasi traseu se
face in circa 1h.

Ghid
Revelatie de Moment Ecourile Pietrei (Andrei Musu)


Foto 1 : prin deschizatura usii
Foto 2 : atentie !
REVELAIE DE MOMENT ECOURILE PIETREI
Motto: Muntele va fi mereu parte a sufletului meu
Text si imagini: Andrei Musu

Obiectivul tintit - Piatra Craiului,
caci despre ea este vorba, acest
fascinant munte, care pe drept
cuvant, este desemnat ca fiind Perla
Carpatilor Romanesti, avand drept
argument faptul ca nicaieri nu exista
atata frumusete si varietate concentrate
pe un spatiu atat de restrans -
parafrazandu-l in acest fel pe John
Ruskin.

Marele savant Gh.M.Murgoci scria :
in excursiile ce de atatia ani am
intreprins in Carpatii Meridionali, de
multe ori mi s-a intamplat ca la cotitura
unui plai, dupa scapatarea unei muchii
sau la curmatura unei vai , sa raman in
loc, impresionat adanc de frumusetea
tabloului, ce natura cu abundenta mi-l
desfasoara inaintea vederii
sentiment pe care, la randul meu l-
am trait cand, intr-o frumoasa zi de
aprilie , m-am reintors, intovarasit

fiind de noul meu prieten Sebi,
pentru a nu stiu cata oara, in acele
locuri atat de cautate dar mai ales
indragite de turisti ; altfel spus, am
poposit in Piatra Craiului si, mai
exact la Cabana Gura Raului, cu
gandul de a mai strabate inca o data
drumul plin de pitoresc al
Prapastiilor Zarnestilor.( vezi foto 1 )

Fiind un masiv calcaros, desemnat
drept cel mai grandios de la noi din
tara, in care verticalitatea predomina
si fantezia formelor este dusa la
apogeu, nu-i poate fi neamintita
caracteristica cea mai evidenta :
frumusetea.

Insa, in afara de frumusete, regiunile
lui mai au inca un farmec deosebit -
iti dau sentimentul misterului, al
necunoscutului.

Suficiente motive, asadar, pentru a
putea privi cu alti ochi locurile pe
unde am mai fost dar la care ne
reintoarcem cu drag. Si, unde ne
putem incununa cu atatea
sentimente daca nu in fantastica
lume a Cheilor Raului Mare.
Calauziti de aceste ganduri, ne lasam
purtati intr-o lume parca
atemporara, in care este pusa-n
valoare iscusinta si meticulozitatea
cu care Natura a inzestrat-o.

Ne indreptam, cu rucsacul in spate,
pe valea care ne conduce spre
binecunoscutul canion, insotiti
fiind de nelipsitii ghizi ai drumetiei
marcajele turistice, ajutati fiind in
cazul nostru de banda albastra .

Cu trecerea timpului pasii se
inmultesc iar distanta se micsoreaza
pana la locul care ne aminteste ca
hoinarim prin imparatia Mariei Sale,
Muntele. Accesul in chei este
evidentiat printr-o placuta situata in
peretele drept al raului. Tot aici se
afla o bariera -fizica si spirituala-
care ne atrage atentia asupra
faptului ca suntem parte
componenta a naturii, fata de care
foto 2 : atentie ! avem obligatia
morala de a o ocroti.( vezi foto 2 )

De o parte si de alta a vaii incep sa se
inalte peretii stancosi si impunatori,
iar curand inaintam printr-un urias
tunel natural, al carui acoperis s-a
pravalit candva, faramitandu-se in
multimea de bolovani care alcatuiesc
albia raului.( vezi foto 3 )

In continuare, drumul se strecoara
printre peretii Prapastiilor care devin
din ce in ce mai inalti, drepti si
stramti, creind imaginea unei uriase
litere S, ( vezi foto 4 ) avand pe
partea stanga a directiei de mers,
vesnicul tovaras de drum al acestor
meleaguri : Raul Mare al Zarnestilor
martor milenar al continuei
transformari cu care suflul creator al
apelor sale da viata peisajului,
slefuind piatra si modeland-o cu
maiestrie in neobositul clipocit ; apoi
undele sale dispar brusc in multimea
de bolovani ce se-nghesuie a le face

Ghid


Foto 3 : fereastra spre drum
Foto 4 : dupa mine
Foto 5 : Podul de Piatra

nevazute, pentru a iesi mai departe
la suprafata, intr-un joc ciudat, spre
nedumerirea turistilor !

La capatul portiunii de mai sus,
unde drumul coteste brusc la
dreapta, este si locul in care raul
trece pe partea dreapta in sensul de
mers. In acest cot, pe stanga, se afla o
piatra mare, dreptunghiulara,
lasandu-ne impresia unui podet
amenajat ; incertitudinea se va
transforma curand in realitate caci,
inaintand, zarim si pe partea opusa
cealalta bordura a acestuia.( vezi foto
5 - privind inapoi )

Aici, cheile se largesc un pic si ......
surpriza ! La circa 10 m, in fata
noastra, prin ingaduinta timpului si
priceperea vremii, ni se infatiseaza
doua grote, doua gauri mai mari, la
baza peretilor de piatra, de o parte si
de cealalta. Superb loc pentru a
imortaliza caracteristicile
Prapastiilor ! ( vezi foto 6 ) Si, iata !

... cu putina fantezie si imaginatie,
nu ne va fi deloc greu sa deslusim
ca, deasupra grotei din partea
stanga, se afla, datorita unor
crapaturi in stanca, doua
proeminente aproape rotunde ce
seamana cu ..... doi ochi ??? Da, par a
fi doi ochi si o gura deschisa, cascata
larg si stramba, care se chinuie sa ... !
... si uite, acea despicatura sesizabila
in stanca, deasupra gurii, ce se
termina cu un V intors invers este
chiar nasul; nasul acestei inchipuiri
care seamana cu fata unui monstru
al unei lumi disparute, o naluca
misterioasa care parc-ar vrea sa
prinda viata in acest cadru natural

specific. foto 6 : zambet
impietrit Satisfacuti de aceasta
descoperire, ne apropiem, rascolind
din priviri micul spatiu invaluit in
necunoscut al grotei, cautand un rost
acestei figuri schimonosite. Fara
prea multa insistenta, curiozitatea ne
este pe deplin rasplatita printr-un ....
zambet impietrit! ( vezi foto 6 ) Cu
siguranta merita surprinsa aceasta
creatie intr-o fotografie !

Va inchipuiti ce fericit am fost si
cum am privit apoi fiecare zbucium,
fiecare traire a naturii ! Totusi, cu o
mica scapare ; caci, ajuns acasa,
nerabdator a depana firul traseului
parcurs, ca si cum aventura nu s-ar fi
terminat, incep sa ma uit la
fotografii. Si, nu mica mi-a fost
mirarea cand, privind bineinteles
poza cu imaginata infatisare, am fost
surprins, placut fara-indoiala, sa
constat ca .... si foto 7 :
ECOURILE PIETREI
la cealalta grota se distinge,
prinzand contur, o imagine
asemanatoare !!! cu mentiunea ca
ochii-s putin mai mici si ovali iar V
ul nasului nu mai este intors.

Iata, s-au confirmat cele sustinute
anterior. De fiecare data privim cu
alti ochi descoperind noi fete ale
lumii inconjuratoare. Ceea ce
frapeaza, este faptul ca toate au un
numitor comun, respectiv
inegalabila si mareata creatie a
Mamei Naturi ! Este, intr-adevar, tot
ce poate avea omenirea mai de pret,
este un bun al nostru, al tuturor, ce
necesita a fi ocrotit si supravegheat,
ba mai mult, respectat si venerat!

Asa m-am gandit sa impartasesc si
drumetilor iubitori de munte, ca si
mine, aceasta bucurie ce va fi cu
siguranta binevenita, acest loc pe
langa care am trecut cu totii, de
nenumarate ori si, caruia as dori, cu
voia dumneavoastra, sa-i dau o
denumire, care poate va prinde viata
pentru simplul motiv de a-l
recunoaste mai usor : ECOURILE
PIETREI. Treceti pe aici, opriti-va un
moment, strigati ce simtiti si fiti
atenti la raspunsurile ce vi le vor da
gurile larg deschise! Poate-i o

Ghid


Foto 6: zambet impietrit
inchipuire, poate nu-i numai a mea,
si totusi.... poate ca am avut
dreptate!

Dupa cele relatate anterior, si traite
la intensitate maxima, nu pot decat
sa impartasesc aceleasi ganduri cu
cele ale domnului Codrut Clement
Dan si sa intaresc afirmatia facuta
de acesta : intorcandu-te din
Piatra Craiului, te urmareste
sentimentul ca ai fost martorul
privilegiat al unei minuni, al unei
revelatii !

Si, ca sa nu uit, dragi cititori si
prieteni, in incheiere, as vrea sa va
amintesc ceva : prinde bine si are
un rol deosebit, un aparat de
fotografiat ....f o l o s i t la timp !

In speranta ca cele sustinute anterior
sunt in asentimentul dumneavoastra
, pun condeiul de o parte, cu
multumiri, iar Ecourile Pietrei sa
prinda viata in graiul calatorilor
neobositi, conturandu-se in acest fel
un nou element de atractie in
inegalabilul album al naturii.

Doresc, inca o data, sa-i transmit
prietenului meu Sebi, fara sprijinul
caruia nu va puteam aduce la
cunostinta aceste relatari, numai
ganduri de bine, reamintindu-i, pe
aceasta cale, ca m-am simtit minunat
in compania lui !

Coplesit de amintiri
Muntelui, cu multumiri !

Foto 7: ECOURILE PIETREI

Eseu
Protecia mediului problemele reale (Feri Teglas)


PROTECTIA MEDIULUI PROBLEMELE REALE
Scurt eseu pe marginea unor probleme actuale

Autor: Feri Teglas

Stabilirea unei ierarhii a problemelor
de mediu ar strni ample
controverse n lumea ecologistilor i
iubitorilor de natur. ndrznesc s
pornesc totui pe aceast cale, n
ciuda criticilor ce vor urma, critici
ale ecologitilor mai mult sau mai
puini marxisti-leninisti.

nc din start, revin la ideea pe care
ar trebui sa o avem n minte cnd ne
raportm la mediul nconjurtor :
este natura n slujba omului, sau
omul n slujba naturii. Dac alegem
ultima variant, evident, rasa uman
ar trebui s dispar, datorit
consumului permanent de resurse,
polurii, gradului exponenial de
nmulire. Sigur c ideal ar fi s
existe un echilibru.

Pornind de la premisa c natura este
n slujba omului, cu precizarea c
aceasta nu este un bun ca oricare
altul, ci este cminul nostru al
fiecaruia, propun o abordare -
bottom-up-a problemelor de mediu.

Abordarea bottom-up:

- pornete de la premisa c
problemele de mediu ncep de
jos n sus, de la comunitile
locale i ajung la scar global
- ar trebui sa ne concentram pe
rezolvarea problemelor la
nivelul comunitii mai degrab

dect la nivel global

- unele probleme considerate
globale se preteaz nc la
cercetri pentru a le putea
nelege

Gndire global-aciune local este
o lozinc care se potrivete de
minune cnd vorbim de rezolvarea
problemelor de mediu. ntr-o
viziune proprie acest lucru nseamn
preluarea de bune practici din
experiena altor situatii similare,
nseamn adoptarea creativitii i
inovrii n abordarea problemelor i
educarea n spirit ecologic a
populaiei la nivel de comuniti.

ndrznesc s fac aceea clasificare de
care spuneam la nceputul
articolului i atunci innd cont de
urmtorii factori :

o Fundamentarea tiinific
o Tangibilitatea factorilor cauzatori
o Posibilitile reale de ameliorare
o Efectul asupra omului i animalelor

Dup prerea mea problemele reale
de mediu ar fi :

1 Probleme de igien: Aspecte legate
de depozitarea deeurilor ,
canalizare i creterea animalelor

2. Poluare:
deversri n ape fluviale, mri,
oceane
poluarea aerului, poluare fonic

3. Defriri ilegale i iraionale

Probleme relative

1. nclzirea global
- Datorat omului ?
- E intr-adevr globl ?

2. Grosimea stratului de Ozon
- Cea mai mare gaur de ozon
deasupra Antarcticii

3. Ploile acide

4. Drepturile animalelor

Resursele financiare alocate pentru
problemele pe care eu le numesc
relative sunt de sute de ori mai mari
decat cele alocate problemelor reale.

In numerele viitoare am sa motivez
mai in detaliu alegerea in lista de
mai sus a problemelor relative.

Cluburi Montane
Asociatia De Turism i Ecologie Trascau Corp


ASOCIATIA DE TURISM I ECOLOGIE TRASCAU CORP
Autori: Feri Teglas, Adrian
Puiule

Intro

Am ales s prezentm clubul Trascau
Corp datorit realizarilor dar mai ales
responsabilitilor pe care membrii
acestui club, destul de tnr i le-au
asumat. Consider ca este un exemplu de
bun practic n Romania, o asociaia
care ntr-adevr atinge menirea unei
astfel de organizaii. Cele 7 arii protejate
pe care le are Trascu Corp n custodie,
nenumratele premii de la concursurile
montane, publicaiile pe care le-a editat
i proiectele de finanare ctigate sunt
argumentele care susin cele de mai sus.

n ceea ce urmeaz, prin bunvoina lui
Adrian Puiule, avei o descriere
succinta a asociaiei i a realizrilor ei.

Feri Teglas

Asociaia de Turism i
Ecologie TRASCU CORP

Preedinte: Adrian Puiule
Vicepreedinte: Paul Nechita
Email: trascaucorp@hotmail.com
Web: www. trascaucorp.ro

Asociaia de Turism i Ecologie
TRASCU CORP s-a constituit n
anul 2001, la iniiativa a 11 tineri din
oraul Zlatna. Ne-am cunoscut ns,
i am nceput s-l cutm pe Mria
Sa Muntele de prin 94.

Credem c gravele probleme
ecologice ale zonei Zlatna au
constituit unul dintre principalele
motive pentru care ne-am constituit
ntr-o asociaie. La ora actual
principalul poluator Ampelum S.A.
Zlatna este oprit ns efectele unei
agresiuni asupra mediului de 250
de ani nu pot fi terse n civa ani.

Multe aciuni mai trebuie fcute: de
la mpdurire, la aciuni de tratare a
solului, de prevenire a deversrii
iazurilor de decantare i multe,
multe altele.

Dup ce am fost mai muli ani
consumatori de natura, am
considerat de cuviin s ne
implicm i n alte tipuri de
activiti.

Aciunile de turism montan au
nceput timid cu marcarea traseului
turistic Zlatna - Vrful Dmbu
(1369 m). ns pe msura trecerii
timpului, ele s-au diversificat, pe
lng marcaje am trecut la
deschidere de zone de alpinism i
escalad, tabere de cartare i
explorare peteri, ture alpine n
muni, tabere de ecologizri n arii
protejate, activiti de impulsionare
a turismului prin dezvoltare
durabil.

Toate aceste aciuni au culminat cu
organizarea n anul 2003 a primei
ediii a Cupei TRASCU n Cheile
Caprei, Cup care acum se
organizeaz anual. Nu pot ns s uit
ns primul concurs montan la care
am participat, n 1998 n Climani, la
clubul Turistor. Complet debusolai,
ns entuziati. Participm acum la
concursuri montane organizate de
cluburi cu acelai profil, pentru a
cunoate ct mai multe locuri
deosebite din ar i pentru a
Motto: Din ochi ne curg picuri de sev de brad / Iar cnd zmbim, e-un zmbet
scldat n scoara de fag / Prin vine ne curg esene de pin / Iar zmbetul lor, e-al
nostru suspin.

Cluburi Montane


dezvolta prietenii cu oameni de
munte.

Suntem n primul rnd PRIETENI, i
de abia apoi tineri, ndrznei,
puternici., cum am citit ntr-o
publicaie a organizaiei BANAT-JA
Prietenii Munilor. S-a urmrit
atragerea ct mai multor tineri, copii,
elevi i studeni n aciunile
montane, pentru a le dezvolta
iubirea de frumos, de natur i mai
ales de munte.

Activitatea noastr n prezent se
desfoar pe dou mari direcii:
turism montan i protecia
mediului, iar n prezent acordm o
atenie deosebit proteciei i
conservrii rezervaiilor naturale.

Am preluat n custodie n anul 2004
, apte arii protejate din zona Zlatna:
Cheile Caprei, Piatra Bulbuci,
Calcarele de la Valea Mic, Cheile
Cibului, Cheile Glodului, Poiana cu
Narcise de la Negrileasa, Calcarele
de la Ampoia . Am ntocmit
regulamentele de funcionare pentru
aceste arii protejate ns activitile
pe care trebuie s le desfurm
pentru a avea ca finalitate att
protecia lor ct i dezvoltarea
durabil a comunitilor din
imediata lor vecintate sunt
multiple.

Avem multe activiti pe care le
realizm i acum n ariile protejate:
montare de panouri informative,
studii privind biodiversitatea, dar
desfurm i activiti de
promovare a turismului cu limitarea
la minimum a impactului antropic:
concursuri i cursuri de alpinism,
cum e Reuniunea de Alpinism i
Escalad Sportiv de la Ampoia;
activiti speologice, cum au fost
Festivalul Naional de Art
Fotografic i Film SpeoArta sau
Tabra de Speologie Dmbu.

ncercm s-i atragem pe localnici n
activitile de protejare a acestor
rezervaii. De aceea o activitate
permanent este componenta de
educaie a tinerilor. ncercm s
facem ct mai multe pentru aceste
rezervaii, ns suntem destul de
limitai de nivelul finanrilor dei
ele au existat n mod continuu.

O s ncercm s construim n 3 din
cele 7 arii protejate cte un punct de
informare turistic, s completm
studiile privind biodiversitatea, s
avem un serviciu de custozi care s
funcioneze mai bine, eventual
mcr un om angajat care s se
ocupe n mod continuu de aceast
problematic. La sediul organizaiei
din Zlatna vom realiza un Centru de
Informare Turistic. De asemenea,
am achiziionat teren i am nceput
construcia la ceea ce se vrea a fi
Refugiul Montan Sruni-Dmbu
din Munii Trascu, loc de care
suntem foarte legai, de fapt locul de
unde, pentru noi, a nceput totul.

Amenajri n Rezervaia Natural
Poiana cu Narcise de la Negrileasa

Cluburi Montane


Am participat cu proiectul nostru
mbuntirea procesului de
administrare a ariilor naturale
protejate la emisiunea Respect
pentru Viitor, am intrat n gala final
a celor mai bune 10 proiecte

naionale (din 24 selectate) i am
ajuns ntre primele patru proiecte.

Din pcate, nu am obinut
finanarea. Suntem mndrii c am
fost acolo, i c am devenit din
Nebunii Frumoi ai Mihaelei
Rdulescu, care ne-a susinut cnd
proiectul a fost prezentat prima oar
la TV, Furnizorii de demnitate ai
celebrului cntre de blues, ai lui
AG WEINBERGER.

Pe lng toate acestea, nu uitm de
turele montane, din Trascu,
Metaliferi, Retezat, Fgra, i toi
ceilali muni, ntr-o ordine care nu
conteaz.

i bineneles, nu ncetm a ne
prezenta la concursurile montane,
unde chitara, prietenia i amintirile
ne fac s redevenim, chiar i numai
pentru o clip, mai buni. i s ne
nchinm i s ne contopim cu
Natura i cu Mria sa Muntele.

Amenajri mpotriva eroziunii la
realizarea crora particip membrii
ATE Trascu Corp.

Meridiane
Tura De Vara 2007 - Caucaz (Marian Radu)


Foto 1 Apus la Ianca - in drum spre Caucaz
TURA DE VAR 2007 CAUCAZ
17 zile de calatorie spre si dinspre Est
Autor: Marian Radu, Alpin Club Brasov

Ziua 1

Traseu: Brasov Galati.
Durata: 6 ore cu masina.

Am plecat cu cele 3 masini spre
Galati unde am dormit la o pensiune
pentru a fi in forma a doua zi (foto
1)

Ziua 2

Traseu: Galati (RO) - Giurgiulesti
(MD) - Reni (UA) - Izmail (UA) -
Odesa (UA)
Durata: 10 ore cu masina

Plecarea Spre Odesa, planificata la
ora 7 dimineata s-a amanat pana la
ora 15. Motivul: un coleg si-a uitat
talonul de la masina in Brasov.

In asteptarea talonului (venit cu un
taxi) ne-am plimbat prin Galati.
Odata talonul sosit ne-am indreptat
spre granita RO-MD. La iesire din
Romania s-a trecut rapid, fara
probleme. Ajunsi in `noman''s land`,
pe podul peste Prut, am asteptat o
ora pana am ajuns in vama de la
Giurgiulesti. Aici, dupa plata mai

multor taxe si, la cerere, a unor mici
àtentii` de cate 10 RON primim
pasapoartele cu stampila de intrare
in Republica Moldova.

Dupa ~3km ajungem la granita
Moldo-Ucraineana. Aici asteptam
(degeaba) 3 ore. Alte taxe platite,
formulare completate si scapam.

Tragem tare sa ajungem in Odesa. La
un moment dat suntem opriti. Ni se
dau niste biletele pe care scrie
numarul de persoane din masina.

Deja se intuneca si noi ne gasim in
Transnistria. Scapam relativ repede,
ajungem la iesire, predam biletelul si
continuam spre Odesa. Ajungem pe
la ora 23 si, pana la miezul noptii ne
invartim in cautarea unui hotel
acceptabil ca pret. Gasim locuri la
Hotel Pasaj.

Platim parcarea si ne bagam la
somn. Stabilim plecarea ptr ora 8:00.

Ziua 3

Traseu: Odesa (UA) - Melitopol
(UA) - Mariupol (UA) - Novoazovsk
(UA)

Ora 8:00 stabilita ptr plecare a fost de
fapt ora 9:00. Plecam de la hotel spre
granita cu Rusia. Aproape de iesirea
din Odesa ne oprim intr-o benzinarie
ptr benzina si sucuri. O masina din
cele 3 care eram a ratat o intersectie
si a iesit prin alt punct din oras.

Celelalte doua am mers grupat,
facand pauze sa ne ajunga colegii. Ei
se asteptau sa fim mult in fata, asa ca
au tras tare si nu ne-am mai intalnit
pana in granita (Foto 2).

Intre timp, pe sosea apar militienii
(inca se mai numesc asa) ucrainieni.
Incep opririle de rutina (cum se
intampla si la noi inainte de
decembrie 1989) si verificarile la
pasapoarte si hartoage. Un coleg,
Codrin, a fost amendat cu 10$
inainte de Melitopol, pentru ca a
calcat banda continua incarcand sa
evite un ucrainian beat. Raspunsul
militianului a fost ca nu-l interesa
betivul (raspuns e mult spus, ptr ca
nici un militian nu stie altceva decat
ucrainiana si rusa, iar noi doar
engleza, franceza, germana).

Trecem de Melitopol, ajungem in
Mariupol (un oras foarte
industrializat si foarte-foarte poluat),
pe care il traversam.

Meridiane


De aici incepem sa gonim din ce in
ce mai tare spre granita, cu speranta
ca vom trece in acea seara in Rusia.
Am ajuns la ora 19. In fata noastra
erau ~50-60 de masini, printre care si
cea a colegilor care s-au pierdut de
noi. A urmat o asteptare lunga de 12
ore.

Ziua 4

Traseu: Novoazonsk (UA) - Rostov
pe Don (RUS) - Mineralnye Vody
(RUS) - Nalchik (RUS) - Azau
(RUS)

Pe la ora 5 dimineatza ajungem in
sfarsit la vama ucrainiana. Ni se cer
din start 20$ de masina sa nu se faca
control amanuntit la bagaje. Ii platim
fara nici un entuziasm. Trecem de
ucrainieni, ajungem la rusi.

Completam un formular, trecem de
bariera si suntem trasi pe dreapta.
Noi, romanii, un rus cu masina cu
numar de Germania si un autocar
din Ucraina. Vamesul ne spune ceva
pe limba lui si pleaca. Stam asa vreo
ora fara sa se intample nimic, apoi
incepe sa umblam prin punctul
vamal. Vedem ca niste soferi merg

spre un ghiseu. Mergem si noi acolo.
Trebuie completata o declaratie
vamala. O facem si noi (gresit
evident, in sensul ca la serie motor
am trecut o serie de identificare de
pe talon).

O angajata a vamii bate declaratia
vamala la masina si ne intreaba de
Asigurarea de raspundere civila (nu
aveam, ptr ca ce aveam noi nu e
valabil in Rusia). Scoatem banii, si
fata ne face RCA-ul rusesc. Era deja
ora 7 dimineata. Reusim sa scapam
de vama, obositi, cu nervii la
pamant, dar totusi bucurosi ca am
intrat in Rusia, deci ne apropiem de
obiectiv.

Bucuria a fost cat se poate de scurta.
La nici 10 km de granita dam peste
un post de militie. Ne opresc si ne
iau actele la puricat. Vize, asigurari,
declaratii vamale,... Deschidem
capotele sa verifice seria motorului.
Normal ca nu corespundea cu ce era
pe declaratia vamala. Si asa a
inceput o discutie de o jumatate de
ora, in care s-a negociat nivelul
àmenzii`. Ei au inceput de la 100$
de masina. Din nu stiu ce motiv, la
un moment dat, ne-au preluat doi
militieni, in incaperi separate. Al
meu, mai `bland`, s-a legat doar de
faptul ca nu aveam lipit pe spatele
masini colantul cu indicativul de
tara. Degeaba ii spuneam ca in
Europa nu e nevoie. Mi-a scos o
carte in limba rusa (banuiesc ca
era legislatia auto) si mi-a aratat
ca e musai sa ai acel indicativ. S-a
lasat induplecat abia la 20$, desi
initial ceruse 50$.

Codrin, celalalt coleg ìncriminat`
a scapat cu `doar` 30$ abia dupa
ce a amenintat ca suna la
ambasada Romaniei. Reusim sa
plecam. Masinile de militie sunt
din ce in ce mai dese. Opririle de
asemenea. Cum vedeau masina
straina cum ne opreau. Reusim sa
scapam cu `mici` amenzi pentru
cine stie ce motive.

Ajungem in Rostov pe Don, ne
aprovizionam la Metro (unde ne
intalnim si cu ceilalti colegi care ne
asteptau de 6 ore) si plecam grupat
spre Azau. Desi afara erau peste 40
de grade Celsius, militienii erau la
datorie. Cum ne vedeau, cum ne
opreau. Au verificat si seriile vizelor.

La trecerea intr-o republicuta rusa in
alta, alte opriri, alte controale (la
acestea scapam fara amenzi). Spre
seara ajungem in Mineralnie Vody.

De aici o luam spre Nalchik, unde
ajungem pe intuneric. Macar scapam
de militieni. Pe langa Elbrus Sat ne
incurcam si o luam in alta directie.
Ne dam seama, intoarcem, mai
gresim inca odata, luand-o pe unde
am venit si intr-un final prindem
drumul spre Azau, drum relativ
bun, dar plin de curbe stranse.

Ajungem pe la miezul noptii la
hotelul la care aveam cazare. Aici,
poarta inchisa, nici o miscare. Un
coleg ocoleste putin, gaseste un loc
pe unde poate intra in curtea
hotelului si intra la receptie. Aici, cu
voucherul in mana, receptionerul
(cred) sustinea ca nu avem cazare
asigurata. Intr-un final cedeaza si ne
Foto 2 Prin Ucraina in drum spre Caucaz

Meridiane


cazeaza. Era deja ora 2 noaptea.
Hotaram ca a doua zi sa ramanem in
Azau sa ne odihnim si apoi ne
bagam la somn.

Ziua 5

Traseu: Azau (~2200 m) - Prima
statie de telecabina (~3000 m) si
retur
Durata: 2,5 ore
Marcaj: nemarcat

Fara sa stim ca obtinerea OVIR-ului
(luare in evidenta la militia locala) si
a Propusk-ului (autorizatie ptr
intrarea in zona de granita de pe
valea Adyl Su) intra in indatorirea
administratiei hotelului, o parte din
colegi pleaca cu o masina pana in
Nalchik ca sa rezolve aceste
probleme.

Acolo afla ca nu este treaba noastra
sa ne ocupam cu asta. Asa au
pierdut mai bine de o jumatate de zi,
au luat 2 amenzi, dar macar au mai
schimbat niste dolari in ruble si au
mai cumparat paine si fructe. Din cei
ramasi in Azau, 4 am pornit spre
statia de telecabina de la cota 3000,
iar 2 au pornit in sus pe versantul de
deasupra hotelului. Pe noi, cei 4
plecati spre statia de telecabina,
odata ajunsi sus ne-a prins o ploaie
rece, dar de scurta durata. Ca sa ne
adapostim, am intrat intr-o cabana,
sa bem un ceai/cafea.

Intr-un sfert de ora ploaia a stat, iar
la coborare am admirat un frumos
curcubeu peste Valea Baksan. Ajunsi
la hotel am luat cina si am facut
planul pentru a doua zi, am rezolvat
cu OVIR-ul si Propusk-ul (cu
ajutorul unui ghid rus care rupea
putina engleza), apoi ne-am bagat in
camere sa pregatim bagajele pentru
ascensiune. Dupa o bere de final ne-
am bagat toti la somn

Foto 2 Vedere din Azau

Ziua 6
Traseu: Azau (~2200 m) -
Garabashi/Barrels (3700 m) - Tabara
I (~3800 m)
Marcaj: nemarcat

La ora 9 dimineata eram la statia de
telecabina. Am luat bilete pana sus,
la 3700 m (foto 2 si3.) pentru toate
cele 3 tronsoane de transport pe
cablu.

Pretul biletului: 160 ruble/tronson.
La 3500 m, la a capatul celei de-a
doua telecabine am ramas ceva mai
mult, pentru a ne imbraca si a ne
obisnui putin cu aerul ceva mai
rarefiat.

Marea majoritate a celor prezenti nu
mai fusesera niciodata la o astfel de
altitudine (Foto 4). De aici, ultima
bucata de transport pe cablu se face
cu telescaunul. Ajunsi fara probleme
la Barrels am lasat rucsacii si am
pornit in cautarea locurilor de cort.

Am gasit relativ rapid, 5 locuri pe
pietre si unul pe zapada, la ~3800 m
altitudine. Am montat corturile, am
pornit primusurile si am pregatit
rapid o supa si apoi ceaiuri. Nu
departe de zona in care aveam

corturile curgea pe ghetar un mic
paraias, asa ca nu am topit zapada.

Dupa ce ne-am hidratat bine am
pornit la plimbarea de aclimatizare,
fara rucsaci, pana la Priut (~4100 m)
apoi ne-am intors la cort.

Mare ne-a fost surprinderea cand,
mai sus de Priut, langa niste
containere-refugii, un rus canta cu
foc la saxofon. A fost amabil si m-a
lasat sa ii fac cateva fotografii. In
timp ce ne trageam sufletul am avut
parte de un mic concert in aer liber.

Durata plimbarii: 2 ore si jumatate.

Spre seara ne-a plouat putin, dar in
scurt timp s-a inseninat. Intre timp
au aparut si mici probleme datorate
lipsei de oxigen: dureri de cap si
ameteli. Pe la ora 21 ne-am bagat la
somn.

Meridiane


Foto 4 - Ushbele vazute din tabara I

Foto 3 - Inainte de a lua telescaunul

Meridiane


Ziua 7

Traseu: Tabara I (~3800 m) - Priut
(~4100 m) - Tabara II (~4250 m)
Durata: ~2 ore
Marcaj: nemarcat

Dupa ce ne-am trezit ne-am pus pe
facut ceaiuri. Paraiasul de pe ghetar
nu inghetase complet.

Problemele de aclimatizare s-au mai
atenuat, totusi, unii dintre colegi
inca sufereau. Am luat micul dejun,
am strans corturile, am facut
bagajele si am pornit la deal, cu
scopul de a monta tabara II pe la
4200 m (Foto 5).

Zis si facut. Cativa colegi, cu bagaje
foarte grele, au preferat varianta mai
usoara de urcat, cea cu ratrakul.
Acesta i-a luat de la Barrels pana la
Priut, pentru 150 euro/cursa. Ceilalti
am pornit agale la deal pe traseul
facut cu o zi inainte.

In 2 ore eram deja la punctul unde
urma sa dormim, adica pe la 4250 m.
Ca si in ziua precedenta, montam
corturile, pornim primusurile, facem
supe, mancam si piure din fulgi de
cartofi si carnati, bem ceaiuri.

Problemele de aclimatizare incep sa
se agraveze. Apar si probleme cu
tranzitul intestinal, pe langa deja
celebrele dureri de cap si ameteli.
Foarte putini sunt OK. Ca si cu o zi
inainte, dupa masa si siesta, pornim
la deal (Foto 6), spre Stancile lui
Pashtuhov, situate intre 4500 si 4800
m altitudine, apoi ne reintoarcem la
cort.

Nelipsita ploaie de dupa amiaza ne
prinde pe unii la cort pe altii inca pe
traseu. Dupa vreo ora ploaia se
opreste iar noi iesim de prin corturi
sa mancam si sa bem ceaiuri. La ora
21 intram toti la somn. Pentru unii n-
a fost o noapte usoara.

Foto 5 si 6: Tabara I, deasupra butoaielor (sus);
Vedere spre vest din tabara I (jos)

Meridiane


Foto 7 - Vedere spre varfurile Elbrus

Foto 7 - Vedere spre varfurile Elbrus

Foto 8 - Tabara III

Ziua 8

Traseu: Tabara II (~4250 m) -
Tabara III (~4650 m), la Stancile lui
Pashtuhov
Durata: 2,5 ore
Marcaj: nemarcat

Dimineata ne strangem toata echipa
sa stabilim programul pentru acea
zi. Unii dintre noi nu se simteau
bine. Aveam doua variante: sa
ramanem inca o zi la 4250 m sau sa
mutam tabara mai sus.

La insistentele unor colegi stabilim
sa urcam. Revenim la programul de
rutina: Pregatit ceaiuri si cafele,
mancat, strans cortul si la deal. Din
nou ne impartim in 2 echipe: unii pe
jos cu bagajul in spate, unii cu
ratrakul. Incepem urcusul.

Dupa o prima parte abrupta, la
capatul sirului de stanci panta se
domoleste o scurta bucata, iar sub
stancile lui Pashtuhov redevine
accentuata. In ritm de melc, dupa 2
ore si jumatate ajungem in locul
unde ceilalti colegi montasera deja
corturile (Foto 8). Le montam si noi,
cei urcati pe jos, pornim primusurile,
mancam supa si piureul zilnic si
pornim mai sus pentru aclimatizare
(Foto 7).

Ajungem pana la 5000-5100 m si ne
intoarcem la corturi. Ne evaluam
capacitatea de a urca a doua zi pe
varf. Impreuna cu Codrin stabilim sa
plecam la ora 4:00AM. Ne punem pe
facut ceaiuri. Micile siroaie de apa ce
curgeau pe ghetar inghetasera, asa
ca am topit zapada. La ora 21 eram
in cort, la somn.

Urma ziua mult asteptata.

Meridiane


Ziua 9
Traseu: Tabara III (~4650 m) -
Varful Elbrus (5642 m) si retur
Durata: 6 ore si 40 minute
Marcaj: nemarcat

Trezirea matinala la ora 3AM isi va
spune cuvantul in cursul zilei, dar
asta e, stabilisem plecarea la ora 4.
Bem ceaiuri, inghitim ceva fructe
confiate, ne imbracam bine, punem
coltarii si pornim. Era ora 3:50.

Deasupra noastra zarim `licuricii`
celor mai matinali decat noi. Sub noi,
adusi de ratrak, alti `licurici`.
Incepem urcusul domol, cum
stabilisem de cu seara. Vantul sufla
destul de tare si era senin. Apreciez
un -15 grade. Dupa o ora de mers
simt ca imi ingheata labele
picioarelor si degetele de la maini.
Iau masuri. Pentru a pune sangele in
miscare bat tare urme in zapada
inghetata. Pentru maini adopt tactica
degetelor tinute in podul palmei.

Este ora 5, suntem pe la 5000 m,
incepe sa se lumineze. Dupa inca o
jumatate de ora temperatura
mainilor si a picioarelor revine la
normal, nu fara niste dureri ce ma
lasau fara aer (de parca era prea
mult).

Foto 9 - Umbra Elbrusului
Foto 10 Perspectiva spre Varful Elbrus
In jurul nostru s-a luminat bine,
vedem umbra Elbrusului proiectata
pe pacla din vale (Foto 9).

Noi suntem deja la peste 5100 m.
Incepem sa resimtim aerul rar. La
mine s-a manifestat prin dureri
musculare (poate de la aer, poate de
la urcus, greu de zis). Curba de nivel
vazuta de noi mai de jos este de fapt
o panta destul de serioasa. Incepem
sa reducem, fara voia noastra,
ritmul. Pauzele devin mai dese si
mai lungi (Foto 10.)

Dupa 2 ore de urcus apar primele
raze de soare proiectate spre varf.
Varful inca nu-l vedem. Inainte de
saua dintre varful panta devine usor
negativa. Suntem pe la 5300-5400, in
Saua dintre Varfuri. In fata noastra
avem o panta abrupta ce pare
interminabila. Bem ceai, mancam
cateva stafide si ne odihnim putin. Il
intreb pe Codrin: `Ne bagam?`. Imi
raspunde: `Ne bagam!`.

Incepe urcusul (Foto 11). La 20-30 de
pasi pauza. Urmau 20-30 de cicluri
inspirat-expirat, cu capul pe sapa
pioletului infipt in zapada sau
manerele betelor telescopice.
Numaram, cu ochii inchisi, in gand,
respiratiile. Dupa ce trecem de 10-15
ne apuca somnul si deschidem ochii.

Urcam inca 20-30 de pasi. Ciclul se
repeta. Cu greu reusim sa urcam
acea panta. Cand trecem o mica
muchia vedem varful. E la ~150 m
de noi, dar tare departe (Foto 12).
Panta domoala mareste putin ritmul.

Ajungem la baza varfului (Foto 13).
Mai avem de urcat 6-8 metri
diferenta de nivel. Ne odihnim bine
inainte. Tragem de noi si ajungem
sus. Ar fi mers o mica pauza si pe la
jumatate, dar am ajuns (Foto 14).

Meridiane


Foto 11 Spre saua dintre varfuri

Foto 13 Ultimii metri

Foto 15 Varful Elbrus Vest - 5642 m

Foto 12 Saua dintre varfuri
Foto 14 Pe varf

Foto 16 Vedere spre vest, in jos, de pe varf

Meridiane


Foto 17 Autostrada de sub varf

Foto 18 Varful Elbrus Est - 5621 m

Tragem aer in piept si ne indreptam
spre bolovanul de pa varf. Am
reusit. Este ora 8:20. Am mers 4,5
ore. Bem ceai cald, mancam fructe
confiate. Facem pozele de varf (Foto
14 si 15), facem poze cu
imprejurimile (Foto 16, 18 si 20).
Suntem la jumatatea traseului.
Avem de coborat si va trebui sa o
facem cu grija. Suntem obositi. La
8:45 incepem coborarea, usor la
inceput, apoi din ce in ce mai rapid.

Ajungem relativ repede in saua
dintre varfuri. N-avem destula forta
sa urcam si pe varful estic. Mancam
iar fructe confiate, bem ceai, scapam
de surplusul de haine de pe noi si
pornim spre tabara. Multi faceau
pauza de dinaintea urcusului. Noi ne
revenisem cat de cat. Pe drumul de
intoarcere, pe la 5200 m ne intalnim
cu cei 5 colegi ce pornisera la ora 6.
(Foto 17)

Foto 19 Sirurile de stanci de deasupra
Priutului

Una dintre colege nu se simtea bine
si renunta, intorcandu-se cu noi.
Viteza de coborare creste, asa ca la
10:30 eram in tabara. In total, am
mers 6 ore 40 minute. Suntem
felicitati de cei ramasi in tabara.

Un coleg se pregatea sa urce si el
spre varf. Din cei ramasi, doar 2 fete
erau OK, ceilalti 3 avand probleme
mai mici (diaree, dureri de cap,
probleme renale) sau mai mari. La
ora 11 pleaca spre varf inca un coleg.
In tabara, un coleg intrase intr-o
stare de coma. Prietena lui ne-a spus
ca era asa de la ora 1 noaptea. Statea
intins pe spate, cu ochii intredeschisi
si gemea. L-am ridicat in fund si i-
am dat ceai, pastile si miere. Starea
lui nu s-a imbunatatit, asa ca, dupa 2
ore de asteptare, am coborat 2
persoane in cautarea
salvamontistilor.

In 45 de minute eram la Priut.
Intrebam in engleza in stanga si in
dreapta pana ne indruma cineva
spre refugiul salvamontistilor.
Acesta este amplasat vis-a-vis de
Priut, peste ghetar, pe sirul de stanci

Meridiane


paralel cu cel pe care se gaseste
Priutul (Foto 19).
Àlergam` spre refugiu, ii gasim. Din
toti salvamontistii de langa refugiu
unul singur intelegea putina
engleza. Norocul nostru a fost ca o
amica de-a lor stia bine, asa ca noi
am expus problema noastra, iar ea
le-a tradus salvamontistilor.

Le-am explicat unde sunt corturile
noastre si care sunt simptomele
colegului. Au chemat prin statie un
ratrak si am urcat impreuna lana la
corturi. In tabara noastra cei ce
urmau sa coboare (colegul bolnav,
prietena lui, o colega ce nu se simtea
bine si prietenul ei, care renuntase sa
urce spre varf inainte de sa) erau cu
bagajele stranse. L-am urcat pe
bolnav in ratrak, s-au urcat si ceilalti
si au coborat.

Nota 10 pentru reactia
salvamontului si pentru ajutorul
acordat. La fiecare telecabina au
oprit turistii, l-au urcat pe colegul
nostru (care statea intins pe izopren)
au urcat ei si ceilalti 3 colegi de-ai
nostrii si apoi dadeau voie turistilor
(care comentau si injurau).

Odata ajunsi jos, starea colegului s-a
ameloirat putin, dar inca nu se putea
tine bine pe picioare, asa ca s-au
cazat langa statia de telecabina de la
baza. Noi, cei ramasi sus, am hotarat
sa coboram a doua zi, asa ca am
revenit la rutina zilnica: ceaiuri,
supe. Paraiasul de pe ghetar
inghetase intre timp, asa ca am
trecut la topit zapada. Spre seara s-a
pornit viscolul, viscol ce a tinut toata
noaptea. Pe la ora 21 ne-am bagat la
somn.

Ziua 10

Traseu: Tabara III (~4650 m) - Priut
(~4100 m) - Barrels (~3700 m) - Azau
(~2200 m)
Durata: 2,5 ore pana la Barrels
Marcaj: nemarcat

Ne-am trezit pe la 8. Afara batea
vantul tare si spulbera zapada ninsa
noaptea. De data asta a trebuit sa

topim zapada pentru ceai.
Primusurile porneau mai greu din
cauza frigului si a vantului.

Pe la ora 11 cam toata lumea era gata
de coborare, asa ca pornesc spre
butoaie. Ramanem 2 sus, in
asteptarea lui Marius, colegul care
nu reusise cu o zi inainte sa urce si
voia sa incerce ziua urmatoare.

Foto 21 Cele mai frumoase varfuri -
Ushba Mare si Ushba Mic

Foto 20 Vedere spre sud-vest de pe varf

Acesta venea din Azau. Fiind
duminica, la telecabine a fost
nebunie. I-au trebuit 5 ore sa ajunga
la Barrels. Intre timp, i-am topit 3
litri de apa si i-am lasat langa cort.

Ne-am intalnit cu el la baza stancilor
lui Pashtuhov. El urca, noi coboram
spre telesacun si telecabine. Dupa 2,5
ore eram la telescaun. Am coborat cu
el relativ repede. Surpriza mare (si
neplacuta) am avut-o la statia de

Meridiane


telecabina de la 3500 m. In timp ce
noi 2 si alti cativa turisti stateam
frumos la coada, restul rusilor se
bagau ca nesimtitii in fata, se
ingramadeau langa usa pe unde se
intra pe peronul telecabinei si
comentau intr-una.

Dupa 2 ore de asteptare am reusit cu
greu sa ajungem in telecabina. La
urmatoarea (la 3000 m) n-a mai fost
chiar asa nebunie. Intr-un final am
reusit sa ajungem in Azau. Ne-am
oprit pe terasa hotelului unde ne-am
cazat (Freeride, chiar langa
telecabina) si ne-am hidratat cu bere.

Intre timp, de prin camere, au aparut
si ceilalti colegi, asa ca ne-a prins
seara pe terasa. Intrati in camere, ne-
am bagat sub dusuri si ne-am spalat
bine. Dupa cateva zile de stat pe
munte nu miroseam prea bine!
Marius, colegul din tabara III se
pregatea de varf. A avut bafta unei
zile fara precipitatii, in schimb, cu
vant puternic.

Ziua 11

Traseu: Azau - Elbrus Sat - Valea
Adyl Su - Elbrus Sat

Foto 22 Participantii la tura impreuna cu
mare parte din bagaje
Zi plina pentru Marius. A pornit
spre varf cu o diaree groaznica,
incadrat intr-un sir indian pe panta
de urcare. A reusit sa atinga varful, a
coborat in tabara III, si-a strans
bagajele si pe la ora 17 era in Azau.

O parte dimtre colegi (3) plecasera
dis de dimineata, cu intentia de a sta
cateva zile la mare, la rusi.

Colegul care a impartit OVIR-urile
seara a facut o incurcatura: avand in
grup doua fete pe nume Cristina i-a
dat uneia dintre ele (care a plecat
matinal spre mare) OVIR-ul
celeilalte.

Pe la ora 11 cand am sesizat greseala,
cei plecat de dimineata facusera vreo
200 de km. Problema mare era daca
ii verificau militienii de pe strada
sau cei din granita si descopereau,
asa ca i-am sunat pe cei plecati si s-
au intors. Dinspre noi a plecat o
masina, urmand sa se intalneasca pe
traseu. Am banuit ca in 3 ore masina
va reveni. N-a fost asa. Masina s-a
intors abia pe la 18.
Foto 23 Pe valea Baksan

Nervosi, bagam bagajele in masini,
le punem si deasupra, pe capota si
pornim spre valea Adyl Su. Intrarea
pe vale se face din drumul Azau -
Nalchik, spre dreapta, din dreptul
unui motel cu camping. Din 3
incercari am reusit sa nimerim valea,
nefiind semnalizata, dar masinile n-
au mai vrut sa urce. Fiind panta
mare, drum bolovanos si masinile
foarte incarcate, renuntam sa urcam.

Stabilim sa mergem a doua zi, pe jos,
macar pentru fotografii. Ne-am
intors la motelul cu camping si ne-
am cazat in motel. Era deja ora 22.

Meridiane


Ziua 12

Traseu: Elbrus Sat - Nalchik -
Mineralnye Vody - Armavir -
Labinsk

Dimineata cand ne-am trezit afara
ploua torential. Planul cu valea Adyl
Su a picat. Ne hotaram sa o luam
spre casa, cu o mica pauza la Marea
Neagra, in Rusia.

Ne reamintim fara placere de sosea
si de militieni. Acestora se pare ca le
face placere sa ne intalneasca, asa ca
de fiecare data cand ne vad, ne
opresc si ne iau iar si iar actele la
verificat. Din cand in cand primim,
bonus, cate o amenda, in general fara
motiv. Dar cum sa te intelegi cu ei?
Sesizam ca nu sunt ca la noi, oameni
cu grade mici. Intr-o intersectie ne-
au oprit 2 capitani si un maior. Ne-
au usurat de 25$ de masina.

Ne prinde din nou seara pe sosea.
Revenea problema cazarii in miez de
noapte intr-o lume ce nu stie decat
rusa, asa ca hotaram ca la primul
hotel/motel sa ne cazam (daca au si
locuri).

Foto 24 - Pe sosea, pe langa Marea
Neagra
Foto 25 Tuapse, oras pe malul Marii
Negre

Gasim intr-o mica comuna, Labinsk,
un hotel decent, la preturi decente
(s-a putut plati chiar si in USD) si cu
receptionera vorbitoare de engleza.
Ne-am cazat, am mancat, am baut
cate o bere-doua si ne-am bagat in
scutece.

Ziua 13
Traseu: Labinsk - Maikop - Tuapse
- Dzubga

La ora 10 paraseam hotelul Drujba,

apoi localitatea Labinsk si ne
indreptam (Foto 24) spre Marea
Neagra, pe care urma sa o vedem
pentru prima oara in aceasta tura la
Tuapse. In Maikop, orasel destul de
mare, suntem opriti din nou de
politie si amendati. Sustineau ca am
trecut pe rosu cand am luat-o la
stanga intr-o intersectie.

Nervosi, plecam mai departe spre
mare. Pe ceea ce pare a fi un drum
national (de pe la noi) prindem o
portiune de vreo 30 km neasfaltata,
in panta si serpentine de parca am fi
fost pe DN1 intre Timisul de Sus si
Predeal. Coborarea, in acelasi stil, iar
traficul ca la noi pe DN1. Scapam si
de asta si ajungem in Tuapse (Foto
25). Facem o pauza de cafea, se mai
schimba soferii la masini, cumparam
fructe. Intr-o cofetarie in care am
intrat sa cumpar cafea stupoare:
manele romanesti de abia te auzeai
cu vanzatorul.

Cumparam repede cafelele si iesim
in parc. Macar aici e mai liniste.
Terminam de sorbit cafelele, ne suim
in masina si pornim in cautarea unui
camping. Il gasim in mai putin de o
ora, langa Dzubga. Intram (unii chiar
prea mult, cu masina in nisip)
intindem rapid corturile de
altitudine si intram la balaceala. Desi
in camping e ca la nebuni (masina

Meridiane


langa masina, corturi acoperite cu
folii de nylon sau rafie, samovare
incalzite pe lampi de benzina) plaja e
OK, apa in mare e calda, preturile
sunt acceptabile. Unii dintre noi
raman treji pana dimineata.

Ziua 14

Traseu: Dzugba - Novorossiysk -
Port Kavkaz (RUS) - Kerch (UA)

Am plecat din camping dupa
amiaza, pentru a nu astepta in soare
in granita. Pana la Novorossiysk s-a
mers pe malul marii sau in apropiera
lui. Pe tarm, multe campinguri,
multa lume la plaja.

De aici si pana la Port Kavkaz
drumul merge pe la campie.
Ajungem pe la ora 22 la punctul de
trecere a frontierei Port Kavkaz.
Pana sa scapam de formalitati si sa
ne imbarcam pe ferry-boat se face
miezul noptii. In granita, in
preumblarile noastre pe la ghisee,
intalnim un rus ce stia limba
franceza. Acesta ne lamureste pe la
ce ghisee trebuie sa "batem".

In vama ucrainiana nu stam mai
mult de 30 de minute (cea mai
rapida trecere de pana atunci).

Foto 25 - Prin Crimeea

Rezolvam rapid formalitatile (am
scapat de un control la bagaje cu 65
de bani, adica 0,65 RON. Un
granicer, care stia cateva cuvinte in
romana, era numismat. M-a intrebat
daca am bani romanesti marunti, i-
am dat si la controlul bagajelor a
facut semn sa trecem) si asteptam
inca vreo jumatate de ora sa vina
ferry-ul. Ne suim pe ferry, plutim
vreo 30 de minute si suntem
debarcati in Ucraina.

Am avut noroc ca un vames stia
engleza si ne-a lamurit repede ce
avem de facut.

Foto 26 - Prin Crimeea

Ajunsi in Kerch revenim la vechea
problema a cazarii in miez de
noapte, unde sa putem plati in USD.
Gasim relativ repede (dar scump).
Bagam masinile pe terasa de vara a
hotelului (inchisa cu grilaj peste
noapte) si ne bagam la somn.

Ziua 15

Traseu: Kerch (UA) - Feodosya -
Yalta - Simferopol

`Reusim` din nou sa plecam tarziu.
In loc de ora 10 la 12. Luam drumul
Feodosyei si ajungem din nou pe
malul marii. Ramanem surprinsi sa
vedem munti intrand direct in mare.
Eu ma asteptam ca Crimeea sa fie o
zona relativ plata. Cand colo, creste
crenelate, serpentine, urcusuri si
coborasuri rapide. Pe la ora 18
ajungem in Yalta. Parcam masinile
intr-o parcare cu plata si ne
plimbam putin prin oras, facem mici
cumparaturi si la ora 20 parasim
parcarea. Ce-a de-a doua masina, ca
de obicei, intarzie cu plecarea. Ne
re-intalnim in Simferopol. Si ne
despartim definitiv, fiindca nu vor
sa ramana peste noapte in

Meridiane


Simferopol. Noi, cei ramasi, ne-am
cazat la un hotel (tot pe la miezul
noptii).

Ziua 16

Traseu: Simferopol - Kherson -
Mykolayiv - Odesa - Sarata

Plecam la ora 9 din Simferopol, fara
mari aventuri (o singura oprire de
catre politie, scapat fara amenda).
Trecem de Kerson, de Mykolayiv si
ajungem la Odesa. Ocolim orasul pe
centura. La un moment dat blocaj,
abia se miscau masinile. Dupa vreo
jumatate de ora ajungem in locul
blocajului. Un autoturism de teren
lovise un copil. Acesta zacea pe
strada. Nu stiu daca mai traia sau
nu.

Continuam drumul spre casa, trecem
din nou fasia transnistreana (cu
biletelul in mana ca si la dus), si ne
oprim inainte de Izmail, in comuna
Sarata (fosta zona romaneasca, unde
lumea mai rupe cateva cuvinte pe
limba romana). Ne cazam la singurul
hotel din localitate, facem dus si
coboram sa mancam si sa bem bere.
Localul de langa hotel era inchiriat
de niste localnici ce sarbatoreau
ceva. Intram intr-un separeu si aflam
ca nu putem manca, asa ca ne
cumparam peste uscat ambalat in
pungi. Fiind sarat, a mers berea de
dupa. Noi ne-am bagat din nou la
somn, pentru ultima oara in aceasta
tura.

Ziua 17

Traseu: Sarata - Izmail - Reni (UA) -
Giurgiulesti (MD) - Galati (RO) -
Buzau - Ploiesti - Brasov

Parasim destul de matinal Sarata. Ne
oprim si in Izmail. Pe lumina pare
un orasel frumos. Luam masa la o
terasa de pe langa centru, apoi
plecam spre tara. Inainte de Reni,
Foto 27 Instantaneu din Republica
Moldova

Foto 27 Instantaneu din Republica
Moldova

folia de nylon ce o aveam trasa peste
rucsacii de pe capota cedeaza
definitiv.

Nici nu apucam sa inghesuim toate
bagajele in masina si incepe si ploaia.
Trecem pe langa Reni si ajungem in
granita moldo-ucrainiana. Pierdem
degeaba (ma rog, de lenea
vamesilor) 3 ore.

In granita, fiind foarte aproape de
Romania ne intra pe telefoanele
mobile reteaua romaneasca. Sunam
pe la prieteni si parinti sa ii anuntam
ca ajungem in acea seara acasa.
Scapam fara sa dam nici o àtentie`
vamesilor. A trebuit in schimb sa
platim alte taxe.

Ajungem la Giurgiulesti, stam vreo
10 minute la intrarea in vama.
Avand numar de RO suntem bagati
in fata (toti am ramas cu gura
cascata). Mai zabovim inca 15
minute si scapam. Trecem podul
peste Prut. Trecem de inscriptia
ROMANIA.

Salutam granicerul din ghereta si ne
indreptam spre vama romaneasca,
unde suntem intrebati de unde
venim. Raspundem ca din Caucaz.
Vamesa era interesata cum a fost pe
munte. Ii povestim pe scurt si ne
ureaza drum bun.

Nici macar 5 minute n-a durat
verificarea. Plecam din vama si dupa
1 km sunte opriti de politie. Am
crezut ca explodam. Nici aici nu
scapam!!!! De fapt, politistii de
frontiera ne-au verificat pasapoartele
si ne-au urat drum bun. Mai departe
totul a fost simplu. Inscriptii in limba
cunoscuta, indicatoare la fel,
radarele semnalizate de colegii de
trafic. Ajunsi in Ploiesti ii debarcam
pe colegii din Bucuresti si pornim pe
Valea Prahovei spre casa. La ora 22
scot cheia din contact. Am ajuns!

Concluzii, Sfaturi, Informatii:

- grupul mare si eterogen a creeat
mici dispute, amplificate pana la
despartirea din Simferopol
- egoismul unora s-a reflectat in
starea de sanatate a celorlalti
- metoda de abordare a traseului (stil
suveica) a fost benefica pentru unii si
daunatoare pentru altii
- nu s-au descoperit cauzele caderii
fizice a colegului ce a fost coborat de
catre salvamont. Banuiala se

Meridiane


indreapta catre slaba hidratare,
mancare putina si slaba aclimatizare
- salvamontistii sunt niste oameni de
exceptie (MyC - initialele serviciului)

La plecarea din tara cu masina e
nevoie de:
Voucher din Rusia (necesar ptr
viza de Rusia)
Asigurare medicala ptr Rusia,
Modlova, Ucraina eliberata de o
societate de asigurari agreeata de
Coris International (BCR Asig e,
acolo ne-am facut, vreo 50
RON/20 zile). E nevoie de ea ptr
viza de Rusia.
Viza de turistica Rusia (in 3 zile -
97$, in 7 zile 50$)
Viza de tranzit Ucraina nu mai
este necesara de la 1 ianuarie 2008.
Carte verde valabila pentru
Ucraina si Moldova (facuta de noi
la Banca Transilvania - 90-100
RON/o luna)
Extensie de casco pentru Moldova,
Ucraina si Rusia (tot la BT - 920
RON/trimestru)
talonul masinii, permisul de
conducere, rovigneta (am fost
intrebati in granita romaneasca de
rovigneta si de chitanta)
pasaport valabil inca 6 luni de la
data intoarcerii.

Cursuri de schimb:
USD - RON = 1 - 2.32
USD - GRV ~ 1 - 5 (UA)
USR - RUB ~ 1 - 25 (RUS)

Preturi:
Motorina UA ~4 GRV
Motorina RUS ~14 RUB

o Hotel Pasaj Odesa - 125 GRV/pers
o Parcare hotel Pasaj - 25
GRV/masina
o Hotel Vershina Azau - 700
RUB/pers + mic dejun si cina
o Parcare hotel Vershina - 100
RUB/masina/zi
o Hotel Freeride Azau - 1000
RUB/pers
o Parcare Freeride - 0
o Hotel Elbrus - 500 RUB/pers
o Hotel Drujba Labinsk - 12,5$/pers
(tel 86169-6-06-00, Ulitza
Tzentralnaia nr 4)
o Parcare Drujba - 1$/masina
o Camping Djugba - 500
RUB/masina/zi
o Hotel Grafskaia Pristan Kerch -
37.5$/pers
o Hotel Tavriia Simferopol -
37$/pers
o Hotel Sarata - 45 RUB/pers
o Parcare Sarata - 5 RUB/masina

Taxe la intrarea/iesirea MD (taxa de
drum+ taxa de ecologizare) - 7 + 7
RON
RCA Rusia - 1200 RUB/Skoda Fabia
1.4 TDI, 1400 RUB/Logan 1.6, 1600
RUB/Ford Focus 1.9 TDI

Ferry-boat Port Kavkaz - Kerch - 85$
(5 persoane + masina)

Limite de viteza:
MD - cat te lasa drumul (foarte putin
oricum)
UA - 60 in localitate, 90 in afara
RUS - 50 in localitate, 90 in afara

La telecabina din Azau: biletele sunt
valabile DUS-INTORS!!! Nu le
aruncati cand urcati!

Ratrakul - functie de cat negociati,
intre 150 si 300 EURO

Invitaii
Unora le Place Skiul (Ioan teca)


NORA LE PLACE SCHIUL
O succint pledoarie pentru ski

Autor: Ioan teca

Ninge iar, ninge iar refrenul mi se
repet n minte la nesfrit n timp ce
cobor prin zpada proaspat i l
aud pe Ioachim chiuind din rucsac la
fiecare viraj. M bucur cu gndul c
schiul a mai ctigat un prieten iar n
civa ani l voi urmri eu ncercnd
s ne ntrecem pe pantele muntelui.

Unora ne place schiul! Ateptm cu
nerbdare primii fulgi, urmrim cu
nfrigurare evoluia stratului de
zpad, iar cnd vine timpul ne
desprim cu greu de iarn, cutnd
ultimele petice de zpad ascunse
prin cine tie ce cldare nordic.

l iubim pentru magia alunecrii,
pentru bucuria libertii, pentru
orizonturile ce ni le deschide, pentru
c este strns legat de munte, i lista
rmne deschis. Fie c o facem pe
skiuri de tur explornd vi i creste
cu zpada neatins, sau pe prtii mai
mult sau mai puin pregtite, fie c
preferm viteza i virajele largi si
curajoase de freeride sau slalomul
ngrijit i elagant, suntem unii de
aceeai pasiune.
n ultimii ani schiul a nceput s
devin tot mai popular i la noi,
chiar dac muli ncep pentru c este
la mod, majoritatea vor reveni n
fiecare iarn pe partii. Pentru cei
pasionai de munte este continuarea
fireasc a activitilor montane de
var, reprezentnd pe lng
modalitatea cea mai uoar de
deplasare pe zpad i un alt fel de a
gusta muntele.

Pe mine ma cucerit definitiv la 5 ani
cnd am pus n picioare nite doage
cioplite de badea Nuu i am reuit
s cobor dealul din faa casei. De
atuncea nu le-am mai lsat jos nici
ntr-o iarn, avnd bucuria ca n
ultimii 10 ani s i iniiez i pe alii n
acest superb sport.

M-am ntors recent din Italia, unde
am avut parte de o sptmn
superb de schi mpreun cu familia.
Anul acesta am ales zona Monte
Rosa, masivul cel mai nalt (medie)
din Alpi cu ai si 150 km de prtii,
peisaje superbe i o cultur
tradiional bine pstrat. Dei
zpada a fost puin (a nins foarte
mult doar n ultima zi! J), am fost
impresionat mai ales de programul
de dezvoltare al zonei. n loc s
mpnzeasc muntele cu cabluri i
prtii super pregtite, au ales s
pstreze natural majoritatea
arealului schiabil, promovnd
freeride-ul i schiul de tur. Este
astfel o ncntare s vezi versani
imeni cu zpad neatins, s
descoperi propria tras, s fii liber s
te bucuri de munte. Asta mai ales n
Alagna, nu degeaba numit
Freeride Paradise, unde ii dai
seama imediat c eti ntr-o staiune
mai special, doar vznd
echipamentul i auzind discuiile
schiorilor n cabin.

Deci se poate! Cred c sunt destule
staiunile i munii sufocai de
instalaii pe cablu i prtii, este loc i
trebuie pstrate i zone minim
umanizate. Un bun exemplu i
pentru noi, unde muli vd
dezvoltarea turismului direct
proporional cu lungimea
instalaiilor. Dar oare avem nevoie
de acest turism, putem noi concura
cu staiuni super tehnicizate cu
tradiie din Alpi? Nu ar fi mai
durabil s adoptm o alt strategie,
s mizm pe un alt fel de turism
hivernal.

Invitatii
O scurt pledoarie pentru cicloturism (Gabi Hancu)


O SCURT PLEDOARIE PENTRU CICLOTURISM
Autor: Gabi Hancu

Cteva consideraii generale
despre cicloturism

Fr ndoial c potenialul turistic
deosebit al Romniei, ofer multiple
posibiliti, prea puin exploatate:
turism rural (agroturism), turism
ecologic (ecoturisn), turism balnear.

Dar de ce nu i cicloturism? Parte
integrant a ecoturismului, excursiile
pe biciclet au prins rapid i puternic
n rile din vestul Europei, unde s-
au amenajat trasee speciale pentru
amatorii de ciclism montan. Pe lng
traseele marcate, gsim i hri
amnunite ale acestora, puncte de
informare turistic care te pot
ndruma pe traseele adecvate n
funcie durata i dificultatea
acestora, centre de nchiriat biciclete,
ghizi profesioniti i excursii
organizate.

Sigur, din pcate noi suntem foarte
departe de toate acestea, la noi nici
mcar n oraele supraaglomerate,
nu exist benzi de circulaie pentru
bicicliti, o alternativ viabil n cea
ce privete circulaia urban n multe
alte ri europene (Germania,
Olanda, Belgia).

Totui cadrul natural exist din
belug n ara noastr, iar faptul c
este nc puin amenajat, nu este
neaprat un dezavantaj, putnd
deveni chiar un element de atracie.
O plimbare de o jumtate de or, o
or, dou, sau o zi este o experien
care pn la urm merit s fie
ncercat. O plimbare cu bicicleta
prin pdure singur sau mpreun cu
civa buni prieteni, ncordeaz
muchii, dar relaxeaz mintea,
eliberndu-v de stres mai mult
dect credei. Plimbarea poate fi
fcut att pe o potec de pdure ct
i pe un drum nepavat de ar, pe un
drum forestier care alunec uor
prin vi, cobornd i urcnd dealuri
sau chiar printre stnci pe un
drumeag erpuind de munte.

Ciclismul este atractiv i fiindc este
un sport ce poate fi practicat la orice
vrst. Nu eti niciodat prea btrn
pentru a merge pe biciclet, glumind
puin am putea zice c elixirul
tinereii l gsim pe dou roi. Pe
biciclet nu merg doar adolescenii,
tinerii sau masculii feroce. Este un
sport ce poate fi practic i de cei de
vrst mijlocie, de fete/femei i s
nu uitm de copii.

Sport extrem?

S nu confundm plimbarea prin
pduri cu bicicleta, cu sporturile
extreme. Pn la urm orice sport
poate deveni extrem, depinde pn
unde i mpingi limitele i de nevoia
de adrenalin a fiecruia. i notul
este un sport extrem dac l practici
ntr-un bazin plin de crocodili sau
rechini. i din pcate n realitatea
cotidian romneasc, sport
extrem este mai degrab s circuli
cu bicicleta pe strzile unui ora
aglomerat (cum este i oraul n care
locuiesc Trgu Mure), unde
pericolele motorizate i oferii
necioplii te ateapt la fiecare
intersecie.

Condiie fizic

Ce-i trebuie practic s te apuci de
ciclism este voin (s te ridici de pe
canapea, s stingi televizorul i s
pui telecomanda deoparte),
disponibilitate de efort, o condiie
fizic adecvat turelor pe care vrei s
le faci i evident o biciclet.

Invitaii


E important s-i alegi traseul
(durata i dificultatea acestuia) n
funcie de condiia fizic i
disponibilitatea de efort pe care o ai.
ntrebarea care trebuie pus este:
Am antrenamentul necesar pentru a
pedala n continuu timp de cteva
ore n condiii dificile de teren? Este
important ca fiecare dintre noi s-i
cunoasc limitele i starea sntii.

Nu trebuie uitat c ciclismul montan
se practic n general n zone puin
locuite, i greu accesibile altor
mijloace de transport, n consecin
un accident poate avea urmri
neplcute. Aa c traseele trebuie
alese iar viteza de rulare trebuie
adaptat, n funcie de capacitatea
fiecruia de ine sub control bicicleta.

i ca s citez o reclam la mod
(foarte inspirat de altfel) Ai grij
cum te dai, aa c chiar dac ai un
Sprite n buzunar, acesta te sprijin,
dar nu te salveaz, i nu cred c e
plcut s rmi singurel n vreo
rp i s cni un cntecel de
mbrbtare prin pdure.

Nu trebuie uitat c scopul plimbrii
este relaxarea, odihna activ, c la
sfritul traseului nimeni nu te
ateapt cu vreo cup sau medalie,
aa c trebuie mers ntr-un ritm care
i este confortabil, nu unul ce te va
face s-i scuipi plmnii.

De asemenea este bine ca partenerii
de tur s fie cam la acelai potenial
ciclistic, nu unul s goneasc dup
ceilali, scopul plimbrii nefiind
cptarea unei febre musculare sau a
unor dureri de spate.

Echipament

Echipamentele de protecie sunt i
ele utile. Poate c pe strad unii vor
zmbi c pori o casc de protecie
(c aa-i la noi), dar nimeni nu te
poate proteja cu comentarii i
zmbete rutcioase dac ai ghinion
i cazi. Pn la urm casca poate face
diferena, dac la sfritul turei, te
ntorci pe picioarele tale acas sau te
aduc alii. i nu n ultimul rnd
trebuie s ai echipamentul necesar
pentru o asemenea ieire, dac nu
neaprat un echipament special de
ciclism, s fii mbrcat mcar n aa
fel nct s te simi relaxat i comod
n timp ce rulezi. Dac se zice c
fotbal n pantofi i sacou e aproape
imposibil s joci, ciclism montan e
sigur imposibil.

Ochelarii de soare sunt i ei
recomandai i chiar e indicat s ai
ochelari speciali pentru biciclet care
protejeaz i de soarele lateral care
poate fi deranjant sau chiar periculos
n cazul unei coborri abrupte. Ei
sunt de mare ajutor n pdure cnd
alternana lumin - umbr este att
de rapid nct ochiul nu are timp s
se acomodeze.

Ochelarii protejeaz ochii i de
curenii de aer, care n cazul unei
coborri rapide, i pot face s
lcrimeze, dar i de diferite gze,
insecte care i-ar putea nfige
ghiarele n ei, provocnd n cel mai
bun caz o senzaie de disconfort.

Psihic

Pe lng efortul fizic, ciclismul
montan este un sport care solicit
foarte mult si psihicul. Sigur c
muchii i tendoanele, sunt extrem
de importante n acest sport. Dar, ca
i n alte sporturi, nu este suficient.
Atletul perfect, pachet de muchi,
poate pierde uneori teren n faa
unuia puin mai slab pregtit fizic,
dar mai bine pregtit psihic.

Ciclismul este un sport de
anduran, poi porni cu energie
debordant, care ns ncepe s
scad dup civa kilometrii
parcuri, iar apoi ncepi s te ntrebi,
de ce te-ai urcat pe biciclet sau ct
mai ai pn la destinaie. Cine a
urcat serpentine dificile tie care este
sentimentul care te cuprinde cnd
crezi ca te apropii de vrful pantei,
iar dup col observi practic c greul
abia ncepe.

Este asemntor cu acel sentiment
care apare cnd, in maxim de efort n
pant, ridicat din aua bicicletei i cu
limba de un cot, observi c un alt
ciclist trece ca acceleratul pe lng
tine i tu nu-i poi face fa. n acel
moment, intervine de obicei o ultim
sforare, mai mult de form, urmat
de abandonul, n primul rnd la
nivelul voinei, disprnd astfel i
suportul energetic care s susin
organismul.

Bicicleta

i am ajuns la cel mai important
aspect al pledoariei mele i anume,
bicicleta. Vrei s cobori pe stnci, s
urci sau s cobori dealuri, s alergi n
pdure sau pe drumuri de ar,
atunci ai nevoie de roi tari,
cauciucuri groase si frne foarte
bune. n consecin i iei un
mountainbike (mtb). Oferta este
foarte generoas la ora actual,
existnd destule magazine de profil,
din care poi s-i achiziionezi de la
biciclete no name la biciclete de
firm.

Preul unui mtb pornete de la 100
de euro i poate ajunge la cteva mii.
Achiziionarea unei biciclete trebuie
s in cont evident i de buzunarul
fiecruia, dar mai ales de utilizarea
ulterioar a acesteia. n general este
valabil regula cum c, cheltuind
mai muli bani, vei achiziiona o
biciclet mai bun.

Forma bicicletei, calitatea diferitelor
componente i nu n ultimul rnd
mrimea sa toate sunt funcie de
scop. Biciclistul i bicicleta nu
trebuie s funcioneze neaprat ca
un tot unitar, ci mai degrab s
existe o simbioz, o compatibilitate.
Suprasolicitnd bicicleta riti ca
aceasta s cedeze i s te arunce din
a ca un cal nrva, cnd nici nu te
atepi.

Invitaii


Mtb - cteva consideraii
tehnice

Mountainbikeurile sunt biciclete
proiectate pentru a fi utilizate pe
terenuri dure, nepavate, avnd
ghidon drept, schimbtoarele de
viteze pe ghidon, cauciucuri late i
suspensii (amortizoare) pentru
absorbirea ocurilor. Sunt mult mai
lente dect bicicletele de osea, dar
n acelai timp mult mai rezistente.
Sintetiznd puin putem spune c
vorbim despre biciclete care se
comport bine n orice situaie, pe
orice teren, biciclete pe care putem
urca muntele pe drumul forestier,
pentru ca apoi s l coborm pe o
potec sinuos si abrupt.

Din punct de vedere a designului i
a prezenei/absenei suspensiilor
mtb s-ar putea clasifica: n mtb rigide
fr suspensii (fully rigid), mtb cu
suspensii pe fa pe furc (hardtail)
i mtb cu suspensii att pe fa (pe
furc) ct i pe spate (n cadru) (full
suspension).

n ultimii ani au nceput s se
utilizeze din ce n ce mai mult mtb
suspensie mcar pe furc, cea ce
permite deplasarea mai uoar pe un
teren accidentat i uureaz efortul
fizic al ciclistului. O biciclet rigid
poate fi util pe un teren
neaccidentat, sau la urcri, dar
suspensiile pot ajuta mult la rularea
pe un teren accidentat sau la
coborri.

Dac la nceputuri mtb au fost
fabricate avnd cadrul i geometria
asemntoare cu cea a unei biciclete
de osea, cu timpul acestea au
devenit mai mainstream pentru a
rezista unui stil mai agresiv de
rulare. Mtb moderne au 21, 24 sau 27
de viteze cu 3 foi pe fa i 7, 8 sau 9
pinione pe spate, cu cadre uoare
dar n acelai puternice i cu o
geometrie ce permite abordarea n
vitez unor trasee dificile.
n cea ce privete mrimea bicicletei
sunt mai multe aspecte care trebuie
avute n vedere, cele mai importante
fiind: mrimea cadrului i distana
a-ghidon (reach-ul). Evident, pe
pia exist o sumedenie de mrimi
de cadre, de la cele mini de 14-15
pana la cele gigant de 22-23
(mrimile sunt exprimate n inchi).

Cadrul poate fi din aluminiu, titan,
carbon sau oel, fiecare material
avnd propriile avantaje i
dezavantaje. Frnele pot fi n V
situate pe roat, sau pe disc situate
n centrul roii, acestea din urm
oferind un control superior asupra
bicicletei, prin capacitatea de a
absorbi frnrile brute. aua de mtb
este n general ngust, uoar, iar
spatele acesteia este modelat pentru
a permite o micare mai liber i mai
ampl fa-spate.

O a bun poate face diferena ntre
plcerea de a rula i chinul de a sta
pe un scaun a doua zi. aua trebuie
s fie specific stilului n care ruleaz
biciclistul i fizicului acestuia. Astfel
cu ct un ciclist ruleaz mai repede,
cu att este mai probabil s aib
nevoie de o a ngust, innd cont
c la viteze mari, greutatea se
transmite asupra braelor i
picioarelor mai mult dect asupra
ezutului, iar frecarea cu prile
laterale este mai mare.

Mtb ca ramur sportiv

Dac privim din punct de vedere
strict sportiv mtb, exist cel puin
trei discipline distincte cuprinse n
acest termen general: cross-country
(disciplin olimpic de altfel),
downhill, fourcross. Toate necesit o
excelent condiie fizic, un curaj
nebunesc, i un control deosebit
asupra bicicletei la viteze ameitoare.

n loc de concluzii

Aa c fixai bine casca pe cap,
bgai aer n cauciucuri, ungei
lanul, i dac avei bun dispoziie
i un zmbet larg i putei pleca la
drum. S rmnem mereu tineri, s
fim dinamici, s mergem nainte, s
vedem ce este dup fiecare curb,
dup fiecare obstacol, s ne uitm n
jur i s ne bucurm de frumuseile
pe care le vedem, s ne mai injectm
o doz de adrenalina si odat ajuni
la captul drumului s vedem unde
duce n definitiv acesta poate c
aceasta nu este unul din secretele
vieii dar e cu siguran secretul unei
ture reuite.

Invitatie in Carpati 2008 Aprilie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Invitatie in Carpati 2008 Aprilie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.alpinet.

S-ar putea să vă placă și