Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pana la sapte ani copiii erau lasati in grija parintilor. Insa acestia deseori isi ignorau pruncii atunci
cand plangeau, ba chiar le interziceau. Erau luati in deradere daca le era frica intuneric, animale,
zgomote si erau incurajati sa fie puternici fizic si psihic, dar si sa se comporte ca atare.
Scoala militara
La varsta de 7 ani baietii erau luati din grija parintilor si erau dusi in asa zisele agoge, sinonim
pentru scoala militara, sponsorizata integral de catre stat. Programul de educatie se baza in
special pe exercitii fizice, conditia fizica fiind o valoare suprema in societatea spartana.
Erau educati in arta razboiului, erau pusi sa isi vaneze singuri mancarea si deseori erau infometati
si privati de apa sau pedepsiti fizic, ca sa faca fata nevoilor primara si sa suporte durerea.
La varsta de 12 ani erau obligati sa inopteze in aer liber doar cu o mantie pe ei si sa se
descurce singuri cu mancarea in totalitate. Orice semn de lasitate, vaicareala sau timiditate in
actiune era pedepsit sau luat in deradere de catre ceilalti.
Fetele
Fetele aveau voie sa ramana in grija parintilor dar, de asemenea, erau educate in acelasi stil, care
punea accent pe conditia fizica si duritate in ideea in care rolul lor principal era sa nasca mai apoi
copiii sanatosi, dar si sa ii educe in aceeasi filozofie.
Femeile, mai tarziu, erau cele care conduceau orasul din punct de vedere
decizional/politic/economic, atunci cand barbatii plecau in razboi, motiv pentru care si educatia lor
spartana era prioritara.
Ironic este ca rolul femeilor in cultura spartana era mult mai important decat in al altor culturi. Iar
principala deosebire era Sparta punea pret inclusiv pe educatia femeilor, pe cand la alte popoare
femeilor le era interzisa educatia.
Rolul barbatilor in societatea spartana
Barbatii aveau un singur rol in societatea spartana acela de a fi soldat. Iar soldat deveneai la
varsta de 20 de ani, dupa ce iti incheiai educatia in scoala militara. Cariera militara dura pana la
varsta de 60 de ani si era singurul mod in care puteai ajunge cetatean cu drepturi depline in
Sparta.
Toate celelalte activitati (agricultura, negot, olarit etc) erau atribuite claselor inferioare, libere, dar
cu statut de non-cetateni sau sclavilor.
In filmul 300 exista o scena care descrie modul in care se percepeau spartanii. Chiar inainte sa
lupte cu persanii, armatei spartane ii vine in ajutor un numar foarte mare de greci liberi.
Daxos, care se afla in fruntea grecilor, cand vede numarul mic de spartani, il ia in deradere pe
regele Leonidas:
Credeam ca Spartanii vor veni macar in acelasi numar ca al nostru
Si nu este asa? Tu, cel de-acolo, care este profesia ta?
Olar, sir!
Si tu?
Sculptor
Sculptor Si tu?
Fierar!
Spartani! Care este profesia voastra?
HO! HO! HO!
Vezi, prietene? Am adus mai multi soldati decat ai adus tu!
Calea catre statutul de cetatean
Pe parcursul scolii militare, dar si mai tarziu, tinerii erau supusi foarte multor teste: intrau in
competitii, erau batuti, erau ridiculizati cand aratau slabiciuni, li se interziceau deseori mesele iar
ratiile de mancare de multe ori erau doar suficiente.
Spartanii supraponderali erau, de asemenea, ridiculizati sau goniti din cetate. Mancarea in alt sens
decat nutritie era privita precum un viciu, la fel cum era privita si dependenta de alcool. Spartanii
care exagerau cu alcoolul erau constant ridiculizati in fata celorlalti.
Daca varsta de 20 de ani barbatii deveneau soldati, abia la 30 de ani, dupa un deceniu de serviciu
militar, erau numiti cetateni cu drepturi depline. Singura cale ca sa fii numit cetatean trecea prin
scoala militara. Odata ce erai cetatean aveai dreptul sa te si insori, ca barbat (femeile obtineau
dreptul asta la 20 de ani).
Casatoria era privita drept o datorie a spartanilor pentru a duce la nasterea copiilor. Asa ca burlacii,
de asemenea, erau priviti cu ochi rai, pentru ca nu isi indeplineau datoria fata de societate, si erau
luati in deradere.
cum ma pot antrena in directia zilnic, fara distrageri, fara scuze, indiferent de vremea
de afara, de sarbatori, concedii sau zile de nastere, astfel incat sa imi dau voie sa fiu
fit pe termen lung
care este minimul nenegociabil pe care il pot face zilnic si care ma tine pe directie?
Este una dintre valorile principale ale celebrului brand Zappos, dar se aplica foarte bine si in
acest caz. Daca spartan a devenit sinonim cu auster, metaforic inseamna ca este mai important
cine esti si ce faci (calea in sine), decat confortul dat de posesiuni si dependente de orice fel.
Nu o masina care ia ochii celorlalti te ajuta sa fii versiunea ta cea mai buna (sau soldat in
metafora asta), dimpotriva. Asa cum nici o casa mai mare sau un salariu mai bun.
Spartanii dispretuiau viciile si priveau mancarea doar in sensul de nutritie pentru conditia fizica
ireprosabila pe care o vedeau. Mai multa mancare insemna slabiciune si te departa de la scop.
O poveste care da sens acestei lectii este cea a celebrului autor Stephen King, care a scris primul
bestseller la o masuta incomoda, cu unul dintre copii in brate, de obicei. Dupa ce a devenit
cunoscut, si-a cumparat un birou masiv si scump pe care si l-a montat in casa cea noua, unde cea
mai buna camera a devenit spatiul lui de lucru.
Iar biroul respectiv a fost folosit in urmatorii ani nu pentru cartile care ar fi trebuit scrise, ci pentru a
sustine corpul lui, inert de la droguri sau alcool. Abia mai tarziu a aruncat biroul respectiv, si-a pus
o masuta intr-un colt al camerei, la fel de incomoda, care a dat nastere viitoarelor bestsellere.
Sa te inveti cu putin duce catre performanta, asta fiind si motivul pentru care austeritatea indusa,
de cele mai multe ori, te ajuta.
In aceeasi gama mi-aduc aminte de o intalnire cu un antreprenor milionar, care statea la birou pe
un scaun de bucatarie. Cand l-am intrebat de ce nu-si cumpara un scaun directorial, ergonomic a
raspuns senin: nu caut confort cand lucrez. Confortul nu ma ajuta sa ma concentrez si ma
indeamna sa zac.
Daca la aceasta imagine o adaugi pe cea a Imparatului Franz Joseph, care dormea intr-un pat
metalic (aparent incomod) si care lucra de la o masuta de mici dimensiuni, incepi sa intelegi la
nivel spiritual ce inseamna de fapt aceasta austeritate.
(pentru cei care cred ca traiesti mai mult cu un pat confortabil sau un birou decent, Franz Joseph a
murit la varsta de 86 de ani in acelasi pat in care a dormit)