Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul „Vasile Lupu” din Orhei

„ Aprob”

Directorul Colegiului ,,Vasile Lupu” din Orhei

______________Valentina SANDUL

___________________________

Curriculum modular

S.07.A.048 Cunoașterea mediului și cultura ecologică

Specialitatea:

11310 Învăţământ primar

Calificarea:

Învăţător

2019
 Aprobat:

Consiliul profesoral al Colegiului „Vasile Lupu” din Orhei

Director _____________

Valentina SANDUL

________________________2019

Catedra ,,Mamtematică și Științe”

Șef – catedră _____________

Milania MIHU

,, ’’ 2019

Autori:

1. Ira CATELI, grad didactic doi, Colegiul „Vasile Lupu” din Orhei
2. Parascovia IAȚCO, grad didactic superior, Colegiul „Vasile Lupu” din Orhei

Recenzenţi:

1. Valentina SANDUL, grad didactic superior, Colegiul „Vasile Lupu” din Orhei
2. Maria BOGDAN, grad didactic întâi, Colegiul „Vasile Lupu” din Orhei

2/ 13
 I.Preliminarii
Curriculumul la Cunoașterea mediului și cultura ecologică pentru colegii, exprimat prin competenţe
generale şi specifice, reprezintă documentul normativ principal ce descrie procesul educaţional în unităţi
de conţinut, activităţi de învăţare şi evaluare, sugestii metodologice de predare şi evaluare. Curriculumul
asigură dezvoltarea elevului în raport cu particularităţile individuale ale acestuia în calitate de subiect al
procesului educaţional. El oferă fiecărui elev posibilitatea de a-şi realiza potenţialul propriu în
cunoaştere, comportament, socializare şi dezvoltă experienţe individuale, incluzindu-l în activitatea de
instruire activă.
Curriculumul este de o reală integrare socială, asigurând posibilitatea de a acumula independent
informaţiile necesare, de a utiliza toate achiziţiile oferite de educaţie-cunoştinţe, priceperi, deprinderi,
atitudini, în vederea soluţionării unor probleme de ordin social şi a pregătirii profesionale ca viitori
Învățători. Alegerea conţinuturilor s-a efectuat în conformitate cu particularitîţile psihologice de vîrstă,
cu cerinţele actuale ale societăţii şi nivelul actual de dezvoltare a ştiinţei pedagogice. Demersul
educațional axat pe competențe va transforma competența profesională în element cheie al procesului
de formare profesională, în punct de referință, atît la nivelul intrărilor, prin proiectarea obiectivelor în
termeni de competență, cît și la nivelul ieșirilor, prin atingerea finalităților sub formă de competență și
demonstrarea acestora ca și prezență a randamentului academic
Curriculumul este destinat profesorilor de geografie şi biologie, care vor preda modulul
“Cunoașterea mediului și cultura ecologică” în colegii, specialitatea „Învățământ primar”, inspectorilor,
conducătorilor instituţiilor de învăţămînt, părinţilor şi elevilor.
II. Motivaţia, utilitatea disciplinei pentru dezvoltarea profesională
Modulul Cunoașterea mediului și cultura ecologică este o disciplină de specialitate ce are rolul
să formeze la elevi cunoştinţe de bază din domeniul ecologiei, noţiuni şi reprezentări elementare despre
mediu.
Cunoştinţele asimilate în cadrul cursului Cunoașterea mediului și cultura ecologică vor servi elevilor-
practicanţi drept repere metodologice şi suporturi teoretice. Prin intermediul studierii acestei discipline
elevii vor fi pregătiți:
- Să aplice cunoștințele despre componentele mediului în activitatea metodico-didactică.
- Să exprime atitudine pozitivă faţă de mediul ambiant;
- Să identifice soluţii pentru ameliorarea aspectelor negative, privind degradările mediului provocate de
om, dar şi datorită unor cauze naturale;
-Să constate problematica complexă a mediului şi căile de combatere a poluării mediului
- Să elaboreze cele mai simple metode de protecţie a resurselor naturale/economisirea apei, energiei
electrice, păstrarea sănătăţii.
-Să comunice cu semenii săi privitor la interesele imediate şi de perspectivă a societăţii vis-à-vis de
utilizarea resurselor naturale.
3/ 13
 III. Competenţe profesionale specifice modulului
1.Utilizarea achizițiilor științifice (noțiuni, legi, principii) specifice ecologiei și protecției mediului
ambiant;
2. Explorare/investigare stării ecologice ale mediului ambiant
3. Manifestarea unui comportament favorabil echilibrului ecologic
4. Competența de a utiliza unele noţiuni, norme şi principii referitoare la mediul ambiant.
5. Competența de a identifica caracteristicile componentelor mediului ambiant.
6. Competența de a dezvolta unele comportamente responsabile în raport cu mediul ambiant.
7. Competenţa de a proiecta acțiuni de soluţionare a unor probleme referitoare la starea mediului
ambiant.
IV.Administrarea modulului

Numărul de
Codul Denumirea
Numărul de ore

Modalități de
modulului modulului Total
Se-mestru

evaluare
Contact direct Lucrul
Prelegeri Practică/
individual

credite
seminar

Cunoaşterea 60 15 15 30 examen 2
S.07.A.042 mediului şi VII
educație
ecologică

V.Unităţile de învăţare
Unităţi de Unităţi de conţinut Abilităţi
competenţă
I.Unitatea de învăţare: ”Medii de viaţă”
U.C-1. 1. Utiliza 1-2. Lecție practică: Noţiune de mediu.Tipuri de A 1 Redactarea prin
rea achizițiilor medii.Clasificarea obiectelor şi fenomenelor din natură; cooperare a unor reguli
științifice (noți- Corpurile cosmice. de ocrotire a mediului ;
uni, legi, princi- 3. Lecție practică: Mișcările Pământului; Anotimpu- rile și A 2 Elaborarea
pii) specifice lunile anului; Calendarul. fotocolajuli: "Trăiesc în
ecologiei și pro- 4-5. Lecție practică: Omul-parte a mediului. Aspecte de armonie cu natura"
tecției mediului structură şi funcţie a omului; Evoluția specie umane, A 3 Elaborarea
ambiant; Rasele umane. posterelor cu reguli de
U.C-1.5. Compe 6 . Lecție practică: Interacţiunea omului cu mediul igienă individuală şi
tența de a iden- natural.Modul de viaţă sănătos. colectivă.
tifica caracteris- 7. Lecție practică:.Mediile de viaţă a omului:urban, rural, A 4 Descrierea modu-

4/ 13
ticile componen social, familial lui și mediilor de viață a
telor mediului 8-9. Mediile de viaţă a plantelor şi animalelor. unor plante şi ani male
ambiant. 10.Probă de evaluare. din mediul în
conjurător;
II.Unitatea de învăţare:”Om-mediu-om”
U.C-2.4. Compe 1-2. Plantele şi animalele din diferite zone ale A5 Identificarea
tența de a utili Terrei.Adăptările la duferite condiţii de mediu. plantelor şi animalelor
-za unele noţi 3. Lecție practică: Animalele şi sistemele lor de din diferite zone natura
-uni, norme şi organe./descrierea în baza unui animal/ le ale Terrei şi a
principii referi- 4-5.Lecţie practică:Planta ca organism viu. Descrierea adăptărilor lor
toare la mediul organelor plantei: rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct, A 6 Caracterizarea
ambiant. seminţă.Tipuri, funcţii. părţilor p
P ecificP ale unei
U.C-2.6. Compe 6-7. Cauza schimbărilor sezoniere în natură. Schimbările plante/ale unui animal;
tența de a dez- de primăvară şi vară din viaţa plantelor şi animalelor din A7 Identificarea
volta unele com mediul zonal local. solstiţiilor şi echi-
portamente 8-9..Lecție practică: Schimbările sezoniere de toamnă şi nocţiilor /după telu –
responsabile în iarnă din viaţa plantelor şi animalelor.Activităţile omului riu/ -mersul annual al
raport cu medi în diferite anotimpuri.Vestimentaţia, rolul ei. pămîntului în jurul
-ul ambiant 10. Probă de evaluare. Soarelui.
A8 Recunoaşterea
semnelor specifice ale
schimbărilor sezonie re
în natură şi expri-
marea lor prin diferite
modalităţi.

III.Unitatea de învăţare: ”Protecţia mediului”

U.C-3.2. Explora 1. Factorii de mediu: ecologici, abiotici şi biotic şi A 9 Ilustrarea pe bază
rea/ investiga rea influenţa lor asupra organismelor vii.Dezbateri pe de /sau concret a unui
stării ecolo gice a probleme de mediu. Sondaje de opinii în rîndul colegilor. factor de mediu asupra
mediului ambiant 2. Învelișul de aer-proprietăţile, fenomenele organismului
U.C-3.3 Manifes meteorologige formele de degradare.Protecţia aerului. A 10 Prezentarea
tarea unui com- 3. . Lecție practică: Învelișul de apă-proprietăţile, unitățile produselor școlare din
portament favo acvatice, formele de degradare.Protecţia apei. cadrul proiectului de
rabil echilibrului 4-5.Vegetaţia, lumea animală și solul.-proprietățile, grup ”Curățenia –
ecologic forme de degradare, măsurile de protecţie. Arii protejate. garanția stabilității
U.C-3.7.Compe- 6 Lecție practică:.Resursele naturale-patrimoniu mediului”.
5/ 13
tenţa de a pro naţional.Surse de energie durabilă/energia solară, A 11 Practicarea unor
-iecta acțiuni de eoliană, bioenergia/ acțiuni de amenajare și
soluţionare a 7. Problemele majore ale mediului. Evaluarea impactului întreținere a spațiului
unor probleme antropic asupra mediului.Măsuri de combate -re a verde al școlii, casei,
referitoare la poluării mediului. parcului din localitate
starea mediului 8-9. . Lecție practică: Reciclarea deşeurilor în contextul (îngrijire, plantare,
ambiant. dezvoltării durabile a mediului. etc.).
10. Probă de evaluare. A 12 Recunoaşterea
reprezentanţilor din
flora şi fauna locală,
înscrise în “Cartea
Roşie a RM”
A 13 Demonstrarea
unor proprietăți ale
apei, solului.
A 14 Stabilirea
impactului deșeurilor
asupra calităţii vieţii
după imagini , filme

VI.Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de învăţare

Nr. Numărul de ore
Crt. Unităţi de învăţare Total Contact direct
prelegeri Practică/
Lucrul
seminar
individual
1. Mediile de viaţă 20 5 5 10
2. Om-mediu-om 20 5 5 10
3. Protecţia mediului 20 5 5 10
Total 60 15 15 30

VII.Studiul individual, ghidat de profesor

Termeni
Materii pentru studiul individual Produse de elaborat Modalităţi de de
evaluare realizare
Modulul I : Medii de viaţă
1-2. Descrierea unor corpuri telurice şi Referate, eseuri Evaluare Săptămâna

6/ 13
cereşti /Soarele, Luna, Planeta Marte,aerul, “Planeta marte-vecinul formativă
rocile…/ nostru”
3-4.Exerciţii de descriere a mediilor de viaţă a Descrieri. Eseuri,
omului :”Localitatea mea”, “Viaţa la ţară”, “În compuneri Localitatea
grădina bunicuţei”ş.a. mea”, “Viaţa la ţară”,
5-6. Cum funcţionează casa mea? Incendii şi “În grădina bunicuţei” Apreciere
inundaţii casnice. Măsuri de prevenire şi Desenul”Casa mea” verbală
intervenţie.Case din lumea întreagă.Ce este
poşta, spitalul şi poliţia?” Desrierea după imagini.
7-8.Descrierea unor repzentanţi din diferite Evaluare
medii de trai: animale: /cărtiţa, rîndunica, formativă
rechinul/ plante:nufărul, muşeţel/ Cod de conduită
9-10. Exerciţii de descriere a conduitei omului
în natură.Discuţii despre senzaţiile Evaluare
omului./frig, foame, sete/ sumativă
Modulul II:Om-mediu-om

1-2. Elaborarea materialelor didactice pentru

prectica de producţie în învăţămîntul Eseuri, aplicaţii, fişe- Evaluare
preşcolar pentru diferite grupe la repe, desene, Formativă
subiectul”Zonele natural ale Terrei” Fişe ilustrative
3-4. Discuţii despre succesiunea anotimpurilor
şi schimbarea vremii. Descrierea solstiţiilor şi Eseu”Călătorie prin Apreciere
echinocţiilor. anotimpurile anului” verbală
5-6. Activităţi practice de reprezentare a
schimbărilor sezoniere în natură.Minieseu Desenul”Mişcarea Evaluare
”Călătorie prin anotimpurile anului”, Pămîntului în jurul sumativă
Confecţionarea: calendarelor naturii, Soarelui”
planşelor illustrative, legende- lor despre
anotimpuri, fişelor-reper,PPT.
7-8.Exerciţii de recunoaştere a semnelor de
primăvară, vară, toamnă şi iarnă din viaţa Descrieri după imagini,
plantelor şi animalelor.Exprimarea planşe, Evaluare
fenomenelor din natură prin fişe ilustrative formativă
desene,aplicaţii,fişe,imagini.
9-10.Modalităţil de adaptare a plantelor şi
anianimalelor la schimbările Desrieri după algoritm, Evaluare
7/ 13
sezoniere.Migraţia păsărilor. Hibernarea. imagini sumativă
Anabioza.

Modulul III:Protecţia mediului

1-2. Exerciţii de determinare a influenţei
factorilor de mediu asupra organismelor vii. Scheme de Evaluare
Discuţii despre îngrijirea plantelor şi reprezentare a frontală
animalelor în baza unor imagini, reviste, influienţei factorilor de
planşe. mediu asupra
3-4.Experimentul:Determinarea unor poluanţi organismelor vii.
din aer.Reprezentarea prin postere, scheme, Schema obţinerii Evaluare
desene ale unor consecinţe de degradare a biogazului sumativă
aerului:smogul, ploileacide, efect de seră, ş.a.
Impactul aerului poluat asupra sănătăţii
omului. Desene pentru concurs
5. Experimente de demonstrare a şcolar Apreciere
proprietăţilor apei/capilaritatea, stările de verbală
agregare,circuitul apei în natură/ Concluzii. Schema
6. Experimente de demonstrare a experimentului.
proprietăţilor solului/structura, textura, Desenul unor poluanţi Apreciere
componentele, fertilitatea/. Tipuri de sol. din aer verbală
7. Descriere speciilor din flora şi fauna locală,
incluse în “Cartea Roşie a Republicii Fişe illustrative cu Evaluarea
Moldova”. Estimarea rolului ariilor protejate plante şi animale din fișelor de lucru
pentru biodiversitatea speciilor /referate,PPT, Cartea Roşie a RM
desene/.
8.Lecţie practică. Activităţi constructive Modelul unei turbine
pentru mediu”Să construim o turbină eoliană” eoliene
Flotilele solare. Aprecierea
9.Elaborarea materialelor didactice pentru Modele de sondaje de posterelor
problemele majore ale mediului cu scopul opinii.
utilizării în diferite grupe de copii în Materiale didactice Controlul
învăţămîntul preşcolar/PPT, filme, fişe Pentru activităţi pe portofoliilor
illustrative/ centre în diferite grupe
10. Lecţie practică.Activităţi de determinare a de copii-planşe,
duratei de reciclare a diferitor deşeuri. postere, desene, fişe,

8/ 13
 Confecţionarea articolelor din PPT Apreciere
deşeuri.Construirea unei case ecologice în Articole din deşeuri: sumativă
miniatură.Producerea compostului, plastic, hîrtie, PET,
prelucrarea biomasei, biogazului /referate/ polietilenă.
Scheme cu reciclarea
produselor.

VIII Lucrările practice recomandate

1. Demonstrarea prin experimente a proprietăților aerului, apei, sololui, mineralelor și rocilor.
2. Demonstrarea prin experimente a mișcărilor Pământului și a consecințelor acestora.
3-5. Omul –parte amediului: exerciții de descriere a senzațiilor, ca rezultat al acțiunii unor factori de
mediu sau a unor stimulatori improvizați; elaborarea fișelor-blazon: „Părțile corpului uman”; „ Organele
interne și funcțiile lor”;”Piramida alimentară”;” Vitaminele și mineralele-rolul lor pentru sănătatea
corpului uman”; „Fructele și legumele bogate în vitamine și minerale” Regulile principale de igienă.
Caracterizare după imagini a principalelor rase umane.
6. Mediile de viață ale omului: elaborarea desenelor grafice “Structura satului”, “Structura orașului”;
eseele „Viața la țară”; „Orașul meu”.
7-8. Planta-organism viu. Organele plantei. Varietăţi. Tipuri.Funcţii.(caracterizare după algoritm;
elaborarea planșelor „Organele plantei,tipuri”).
9. Animalele și sistemele lor de organe: descriere morfologică a unui animal după algoritm; elaborarea
machetelor unor animale cu parțile corpului detașabile.
10. Anotimpurile și schimbările sezoniere. Elaborarea fișelor „păsările călătoare”, „păsările sedentare”,
„plante de primăvară”,” animale ce hibernează”, „culturile agricole de vară și de toamnă”.
11. “Dulăpiorul păpușii”- confecționarea vestimentației (din hârtie), pentru copiii de vîrstă preșcolară în
diferite anotimpuri.
12. Apa- Circuitul apei în natură, proprietățile, forme de degradare: experimente de demonstrare a
proprietăților apei și de diferențiere a apei poluate, precum și de identificare a principalilor poluanți din
apă; reprezentarea grafică a circuitului apei în natură.
13.Activităţi constructive pentru natură: “Să construim singuri o turbină eoliană”; ”Biogazul-sursă
purtătoare de energie”,“Flotile solare”.
14-15. Acvtivităţi de constatare a efectelor pozitive şi negative în reciclarea deşeurilor ;
modelarea/construirea diferitor obiecte din deșeuri nereciclabile.
IX. Sugestii metodologice.
Modulul Cunoașterea mediului și cultura ecologică presupune axarea mai mult pe utilizarea
metodelor activ-participative de predare-învăţare, luând în consideraţie specificul aplicativ al modulului

9/ 13
dat. Cele mai utilizate metode se propun a fi: metodele de învățare prin cooperare; metodele bazate pe
argumentare; metodele bazate pe dezbateri; metodele de rezolvare a situațiilor-problemă; metodele
bazate pe investigație; tehnicile de organizare grafică a informațiilor și metodele bazate pe jocuri:
Jurnalul dublu este una dintre metodele de invațare prin cooperare. Prin tehnica Jurnalul dublu sau
Jurnalul cu dublă intrare, elevii reflectează asupra semnificaţiei pe care o are pentru ei un conţinut şi
exprimă relaţia dintre această semnificaţie şi experienţa personală sau cunoştinţele anterioare. Prin
această tehnică se realizează o înţelegere profundă a conţinutului textului, elevii reţinând mai bine
semnificaţiile temei respective. În locul unui text se poate propune elevilor o imagine pe care să o
descrie sau să o analizeze.
Tabelul T este o metodă bazată pe argumentare, un organizator grafic al reacţiilor binare (da/nu;
pro/contra) care poate fi utilizat în orice etapă a cadrului de învăţare ERRE.
Dezbaterea de tip panel- metodă bazată pe dezbatere. Principiul dezbaterii de tip panel constă în
utilizarea unui grup mic (şase) de persoane competente şi/sau reprezentative, care formează panelul (în
engl. panel înseamnă juraţi) ce analizează şi dezbate o problemă, în timp ce auditoriul intervine prin
mesaje scrise. Dezbaterea de tip panel reprezintă exerciţiul în ansamblu, iar panelul este grupul (juraţii
sau eşantionul-panel) în care se desfăşoară discuţia.
Studiul de caz- metodă de rezolvare a situațiilor- problemă. Este o metodă euristică şi aplica- tivă
bazată pe cunoaşterea inductivă care facilitează trecerea de la particular la general. Studiul de caz
devine o metodă didactică în momentul în care un caz este oferit elevilor pentru: analiză, identificarea
elementelor implicate, determinarea cauzelor şi a efectelor actuale, formularea unui diagnostic şi a unei
prognoze, propunerea unor soluţii de rezolvare şi deciderea soluţiei optime de rezolvare.
Analiza SWOT este o metodă bazată pe investigație. Specificul analizei SWOT (în engl. Strenghts –
Puncte tari; Weaknesses – Puncte slabe; Opportunities – Oportunităţi; Threats – Pericole) constă în
faptul că se studiază concomitent caracteristicile interne ale unui spaţiu (fiinţă, obiect) – punctele tari şi
punctele slabe, apoi se analizează influenţele externe. Factorii sau condiţiile exterioare pozitive sunt
considerate ca posibilităţi sau oportunităţi, iar cele negative ca pericole, primejdii, ameninţări.
O altă metodă bazată pe investigație este Experimentul. Activitatea experimentală poate fi
organizată în cadrul de predare-învăţare ERRE. În etapa de evocare sau de provocare a intere- sului.
Elevii sunt confruntaţi cu un fenomen pe care l-au observat în realitate şi pe baza căruia vor formula
întrebări. Aceste întrebări sunt reformulate ca ipoteze care pot fi testate.
Diagrama Venn reprezintă una dintre tehnicile de organizare grafică a informației. Diagrama Venn
este un organizator cognitiv format din două cercuri (sau ovale) parţial suprapuse în care se reprezintă
asemănările şi deosebirile dintre două aspecte, idei sau concepte. În arealul în care se suprapun cele
două cercuri se grupează asemănările, iar în arealurile rămase libere se menţionează deosebirile dintre
două aspecte, idei sau concepte.

10/ 13
 Călătoria misterioasă este o metodă bazată pe joc didactic. În conceperea acestei călătorii misterioase
stă efectuarea unei excursii cu o destinaţie necunoscută; ghidarea prin bilete indicatoa- re ale punctelor
cardinale; activităţi misterioase pe parcurs. Misterul jocului este că nimeni nu ştie exact unde vor ajunge
călătorii şi ce vor face. Pentru reuşita jocului, fiecare participant manifestă flexibilitate, adaptabilitate, umor,
creativitate, răbdare, ingeniozitate. Această călătorie misterioasă poate fi organizată într-o lecţie de creaţie,
pe un anumit conţinut specific studierii naturii (de ex. la subiectul „Activități practice de reprezentare a
schimbărilor sezoniere în natură")

X.Sugestii de evaluare a competenţelor profesionale

Evaluarea este un proces continuu în activitatea didactică ce reprezintă de fapt un instument de
asigurare și apreciere a calității procesului educațional. Astfel o gamă variată de metode și tehnici de
evaluare permite o asigurare mai bună a calității studiilor. În acest context propunem utilizarea atât a
metodelor și tehnicilor de evaluare tradiționale, dar și alternative:
Metode și tehnici de evaluare tradiţionale: chestionare, lucrări scrise/ orale, lucrări practice,
teste de cunoştinţe, lectura, recitarea, interogarea frontală, interviul, eseul,rezumatul, fișa de evaluare.
Metode și tehnici de evaluare altenative: observarea sistematică a comportamentului elevilor
(prin lista de evaluare, scara de clasificare, lista de verificare), investigaţia, proiectul, portofoliul,
posterul.
Eseul de zece minute- tehnică tradițională de evaluare este un eseu nestructurat care oferă
informaţii asupra ideilor pe care le-au reţinut elevii cel mai uşor, asupra cantităţii de informaţii pe care
au păstrat-o în memorie, evidenţiază aspectele rămase neclare sau învăţate greşit, identifică dificultăţile
pe care le au elevii în învăţare. Eseul de zece minute este utilizat după lecturarea unui text sau după o
discuţie cu clasa, în etapa de reflecţie şi poate substitui momentul de fixare a cunoştinţelor din lecţia
tradiţională.
Fişa de evaluare este la fel o tehnică tradițională de evaluare ce reprezintă un produs în care
se consemnează sintetic, rezumativ şi cu comentarii personale rezultatele lecturii unei lucrări. Este o
tehnică care implică extragerea, selecţionarea, categorizarea, structurarea, elaborarea, comentarea,
prelucrarea, integrarea, combinarea şi dezvoltarea ideilor sau informaţiilor, exprimarea opiniilor şi
interpretărilor personale, formularea unor soluţii. O fişă de evaluare cuprinde: rezumări succinte;
extrase reprezentative; reflecţii, comentarii şi opinii personale; probleme cu caracter deschis. Fişele de
evaluare au un grad mai mare de prelucrare, sistematizare, esenţializare şi concentrare a textului. Fişele
de evaluare se utilizează pentru recapitularea unor informaţii, în învăţare.
Proiectul se include în metodele și tehnicile alternative de evaluare. Este o temă de cercetare
orientată spre un scop precis, o anticipare a ceea ce se va realiza, elaborarea lui implică cercetare
ştiinţifică şi un demers practic de căutare a variantei potrivite. Proiectul este o lucrare cu caracter apli-
cativ, întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde analiza cauzală, cronologică, spaţială a unei
11/ 13
probleme şi un demers explicit de evoluţie şi soluţionare a ei. Elevii se confruntă cu o problemă
complexă, autentică, extrasă din realitatea actuală, pe care o analizează şi pentru care caută soluţii de
rezolvare. Strategia proiectelor are numeroase avantaje: dezvoltă capacitatea de a gândi şi acţiona
prospectiv deoarece se anticipează, se prevăd acţiunile viitoare care devin astfel controlabile; dezvoltă
capacitatea de a stabili relaţii între acţiune şi consecinţele sale; permite evaluarea simultană a
cunoştinţelor şi competenţelor întrepătrunse sintetic; permite diagnosticul şi prognosticul aptitudinilor
pentru munca de cercetare; facilitează exersarea unor conduite: împărţirea responsabilităţilor,
împărtăşirea sugestiilor, rezolvarea conflictelor.
Posterele (tehnici alternative de evaluare) reprezintă instrumente de comunicare, de instruire şi
de evaluare în care informaţia este oferită sub formă de text şi reprezentări grafice. Posterul este o
prezentare a unei lucrări sub formă de afiş, care include: tema, rezumatul, metodele de cercetare,
rezultatele cercetării, bibliografia. În momentul de ,,studiere” a posterelor, persoana care l-a realizat stă
lângă poster, participanţii vin şi îl vizionează şi formulează întrebări către autor, iar acesta le răspunde.
Pentru ca elevii să dobândească competenţa de a elabora postere, ei vor începe cu analiza unor postere
realizate de alte persoane.

XI.Resursele necesare pentru desfăşurarea procesului de studiu

Resursele necesare pentru predarea unității de curs „Cunoașterea mediului și cultura ecologică” sunt:
 Suporturi de curs la cele trei module („Medii de viață”; „Om-Mediu-Om”; „Protecția
mediului”)
 Portofoliile elevilor
 Planșe pentru subiectele ce redau structura anumitor substanțe, obiecte sau corpuri ale
mediului înconjurător ( de exemplu planșa: ”Organele plantei”)
 Instrumente și ustensile pentru realizarea aplicațiilor practice (de exemplu: teluriul)
 Literatură didactică de specialitate.

XII Resursele didactice recomandate elevilor

Nr. Denumirea resursei Locul în care poate fi Numărul de

Crt. consultată/accesată, exemplare
procurată/resursa disponibile
1. Andon C”Ecologia şi ştiinţe ale naturii” Biblioteca colegiului
2. S.Roşcovan “Geografia mediului”, ------“------ 20
cl.XII 30
3. Gh.Duca “Protecţia mediului ambiant” Catedra”Ştiinţe”

12/ 13
 Enciclopedie pentru cei mici 1
4. P.Iaţco”Schimbările sezoniere în Biblioteca şcolii
natură” 1
5. P. Iaţco”Adăptările plantelor şi Catedra”Ştiinţe”
animalelor în diferite zone naturale” Pentru toţi elevii
6. Curricumul educaţiei copiilor de Catedra”Ştiinţe”
vîrstă timpurie şi preşcolară/1-7 ani/în Pentru toţi elevii
Republica Moldova
7. S. Roşcovan, D. Roşcovan”Caleidoscop Sala de lectură a 1/se poate de
geografic”. bibliotecii multiplicat/
8. Suport didactic “Anotimpurile” Catedra”Ştiinţe” 1
Bibliotecă
9. Suport de curs”Anotimpurile” 9/3 anotimpuri a cite
Catedra “Ştiinţe” 3 cărţi/
Pentru fiecare elev

13/ 13