Ziua pamantului

Ziua Pamantului se sarbatoreste in fiecare an pe data de 22 aprilie.

În această zi se doreşte a se celebra mediul natural al Pământului,
încercându-se reamintirea datoriei noastre faţă de mediu. Ziua
Pământului a fost fondată în Statele Unite ale Americii la 22 aprilie 1970
de către senatorul Gaylord Nelson, când a avut loc una dintre primele
manifestaţii ecologiste de anvergură, la care au participat milioane de
oameni, iar în 1990 a devenit o zi sărbătorită la nivel internaţional, de
către 141 de naţiuni.
Astăzi funcţionează o organizaţie internaţională denumită Reţeaua Zilei
Pământ, care are în coordonare activităţile planetare privind sărbătorirea
Zilei Pământului. În anul 2009 Organizaţia Naţiunilor Unite a desemnat
22 aprilie Ziua Internaţională a mamei Terra.

Conform Wikipedia.org, "Această mişcare (mişcarea pentru protejarea

mediului înconjurător) s-a născut în SUA într-o perioadă când au avut
loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbuşirea prin
folosirea armelor de foc a revoltei unor studenţi împotriva războiului din
Cambodgia, ”Masacrul din 4 mai”, apariţia fibrelor optice, succesul
melodiei “Bridge over Troubled Water”, ultimul album al formaţiei
Beatles, moartea lui Jimmy Hendrix, un accident nuclear în Carolina de
Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea oraşului
Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze şi
fum, considerată ”semn al prosperităţii”. Despre mediul înconjurător a
început să se vorbească din ce în ce mai des.
 Drapel Zilei Pământului

Drapelul de mai sus, care reprezintă în fapt drapelul SUA, cu verde peste
dungi şi cu literele E de la "Environment" and şi O de la "Organism",
contopite în locul în care sunt stelele, a fost creat de Rob Cobb şi
publicat la 7 noiembrie 1969, intrând ulterior în domeniul public. Aceste
steag este folosit în diverse locuri pentru a simboliza astăzi Ziua
Pământului
Conform site-ului ziuapamantului.com, Ziua Pământului nu presupune o
acţiune simbolică, gen stinsul luminii într-un anumit interval orar. Se
pare că nu există activităţi de amploare organizate la nivelul României
care să aibă legătură cu această zi internaţională.
Din cotidianul Adevărul aflăm că "În România, companiile
comerciale au anunţat că vor începe să planteze copaci, dedicând aceste
acţiuni sărbătoririi „Zilei Pământului“. La nivel internaţional, "peste
4.000 de organizaţii neguvernamentale şi 700 de milioane de oameni din
170 de ţări sunt implicaţi în acţiuni de protejare a resurselor naturale ale
planetei".
Site-ul ecologist energeia.ro menţionează că "În România, Ziua
Pământului “a prins” mult mai puţin ca Ora Pământului. Ce putem face
pentru a ne implica? Multe. Sa lăsam maşina acasă, să plantăm copăcei,
să mergem la strâns gunoaiele lăsate de fripturişti la grătarele de Paşte,
să încercăm sa convingem cât mai mulţi prieteni de importanţa acestor
acţiuni şi multe altele".
De Ziua Pământului ar trebui să învăţăm să fim mai responsabili faţă de planeta pe
care locuim, să încercăm să facem câteva gesturi minore, care, în timp, pot genera
schimbări semnificative.
Iată câteva exemple:
– Renunţarea la maşina personală. Dacă încercăm mijloacele de transport în comun
sau bicicleta, s-ar putea să câştigăm timp şi, cu siguranţă, vom polua mai puţin.
– Reciclare. Recipientele de metal, sticlă şi plastic pot fi duse în pubelele special
amenajate prin oraşe. Dacă nu ai aşa ceva în apropiere, cere primăriei, interesează-
te şi vei afla că poţi scăpa fără cost de deşeurile electronice, fără să le arunci la
gunoi.
– Respect pentru natură, conştientizarea că nu este proprietatea noastră privată.
Dacă ai ieşit la grătar sau cu cortul, ai grijă să respecţi mediul înconjurător şi să îl
afectezi cât mai puţin. Dacă nu este coş de gunoi în pădure, putem lua gunoaiele cu
noi, nu le lăsăm acolo.
– Plantează un copac de Ziua Pământului. Există mai multe variante, ne putem
implica într-o campanie de plantare de copaci, ca voluntari, sau putem planta ceva
în faţa blocului ori în balcon, dacă nu avem o grădină.
– Pentru cei mai extrovertiţi, mai verbali, există posibilitatea de a se implica în
dezbaterile publice din oraşul în care trăiesc. Vocea străzii a devenit mai puternică
şi la noi, cu toţii putem protesta, putem încerca să ne opunem construirii pe spaţiile
verzi, tăierii pădurilor.
– Stoparea risipei de mâncare. Unele familii aruncă o parte semnificativă din
mâncarea cumpărată, iar altele familii nu au ce pune pe masă. Cumpăraţi mai
puţin, doar atât cât aveţi nevoie!
– Economisirea energiei electrice. Aparatele pot fi oprite, atunci când nu le
folosim. Becurile pot fi stinse când dormim sau când nu suntem acasă.
– Economisirea apei. Duşurile pot fi mai scurte, iar apa poate fi oprită când spălăm
vasele sau ne spălăm pe dinţi.
– Economisirea energiei termice – se poate face prin izolarea casei, oprirea
caloriferelor sau reducerea temperaturii, mai ales când nu suntem acasă.