MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAII INTERNAIONALE,
TIINE POLITICE I ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL RELAII INTERNAIONALE

REFERAT
FR A CUNOATE TRECUTUL,
NU POI PI IN VIITOR
Elaborat de: Armas Maria
Grupa: 102
Disciplina: Teoria si Istoria Diplomatiei

CHIINU, 2016
Cei care uita trecutul sunt condamnati sa il repete

Un popor fara istorie, fara cultura, fara radacini, risca sa dispara in viitor. Suntem astazi
ceea ce suntem, pentru ca de-a lungul istoriei nu ne-am pretuit valorile, cultura,
personalitatile. Le-am aruncat mereu la gunoi, iar la loc de cinste am pus aurul.
Ne-am nvat s dorim mult, dar luptndu-ne pentru puin. Cum am vrea s progresm,
rmnnd blocai n trecut?
Ca s devii ceea ce poi fi, trebuie s abandonezi ceea ce eti! Doar privind n fa vei
nainta, ce a fost, a fost., ce va fi, nu a fost nc.
Uneori e de dorit s mergi att de departe nct s nu te mai poi ntoarce. S i arzi
corbiile i s te abandonezi uscatului. S i tai coarda de siguran i s sari n gol. S treci
peste prpstii i apoi s arzi podul. Doar cnd nu mai ai alt opiune, o s gseti adevrata
cale.
Dar nu! Noi vrem progres fr efort. Rezultate fr munc. Fericire fr durere. Iubire fr
defecte. De unde s le lum? n cel mai bun caz, (pe unele) putem s le oferim
Doar cnd rmi singur cu drumul, o s continui, cnd mergi prea departe ca s te mai poi
ntoarce., cnd pierzi ce e de pierdut, cnd spui ce vrei s spui, cnd asculi ceea ce e de
ascultat.
Ne-am nvat s nu riscm. i, dac totui o facem, avem pregtit rezerva. Nu ne aruncm
cu capul nainte, dect dup ce ne-am asigurat c avem casc. i aa e binepentru
mediocritate.
Dar mreia nu apare dect acolo unde mediocritatea a fost lsat n urm. Iar lucrurile bune
nu vin dect n viaa celor care au scpat de cele rele.
E de dorit s mergi att de departe nct s nu te mai poi ntoarce! Cum s vrei s ajungi la
stele, cnd tu eti legat de pmnt?
Istoria reprezint nucleul de formare a fiecarui stat, respectiv a persoanelor componente din
acel stat. Ea pune in evident valorile poporului si traditiile sale .
Omul care nu stie istoria risc s o repete. Fiecare eveniment din trecut proiecteaza un
exemplu de urmat sau din contra de stopat. A sti trecutul inseamna a te sti pe tine insuti, iar
fiecare moment din istorie reflecta o clip din viitor. Istoria indrum fiecare persoan pe o
cale just in viat artandu-i esecurile si victoriile.
Cel ce stie istoria este caracterizat de un plus de experient si trateaz momentele viitoare cu
privirea aruncata totdeauna in istorie.
In opinia mea, anume memoria istoriei ar trebui sa-l ajute pe om sa-si proiecteze o viata mai
buna. Dar nu este asa.
Tezaurul istoriei adaposteste pentru cel care stie sa scormoneasca prin colb adevaruri de mult
uitate, pretioase idei care prea des le uitam.
Nu o data istoria transpune in cateva cuvinte un fenomen, o situatie sau un proces istoric... hai
sa pornim in cautarea unor astfel de exemple:

- VAE VICTIS (atentie invinsi) cuceritorii gali (sec. IV i.Hr. in Roma antica )afirmau ca
invinsii nu au deloc drepturi si ca invingatorii pot face orice doresc.
- SI VIS PACEM PARA BELUM (Daca vrei pace, pregateste-te de razboi) in orice
imprejurare istorica s-a observat ca pentru a trai in pace cu vecinii trebuie sa fii mai bine
pregatit de razboi decat ei.
- AD ASTRA, PER ASPERA (Drumul catre stele este aspru) un dicton latin care
demonstreza clar ca pentru a ajunge pe culmile gloriei trebuie sa te straduiesti mult.
- UNA SALUS VICTIS, NULLAM SPERARE SALUTEM (Singura sansa pentru cei
invinsi este de a nu crede in aceasta sansa) chiar si cand totul se pare ca s-a terminat, ca nu
mai exista nici o speranta, totusi, ca printr-un miracol este posibil sa se gaseasca scaparea.
- ALEA JACTA EST (Zarurile au fost aruncate) demonstraza prin vocea lui Caius Iulius
Caesar ca oamenii trebuie sa ia decizii si sa isi asume urmarile acestora.
Si mai sunt si alte citate, dar oamenii vor trebui sa fie mai constienti la lectiile istoriei pentru
ca sa nu se repete aceleasi greseli.1
Istoria ne ajuta chiar foarte mult. Nu intr-un mod concret si practic, care poate fi pus in
aplicare, insa ne ajuta sa observam cum au evoluat anumite lucruri, situatii si evenimente pe
parcursul secolelor, ne ajuta sa nu mai facem aceleasi greseli care s-au facut in trecut si de pe
urma carora au avut de suferit atatia oameni, ne ajuta sa avem o idee despre conceptul de
,,stat si despre ceea ce inseamna, din toate punctele de vedere (social, economic, politic,
administrativ, etc.) si sa ne formam o idee despre lumea in care traim si in legatura cu ceea ce
se petrece. Este foarte utila si mi se pare una dintre cele mai interesante materii, fiindca dupa
cativa ani de studiu iti formezi o alta perspectiva asupra anumitor subiecte. "Un om care nu-i
cunoate istoria, este un om fr identitate." Ne nva din cine ne tragem, cum au trit
strmoii notri, cu cine au avut rzboaie, cum s-a format poporul romn, cum s-au unit toate
cele trei ri Moldova, Transilvania i ara Romneasc.
Aici, n istorie, regsim poate mai mult ca n alte domenii, att diversitatea naturii umane,
ct i constantele acesteia. Bogia sa este cea care probabil ne atrage cel mai tare, ideea c
din tot acest cufr de vechituri am putea afla cte ceva despre noi, despre ce am fost i ce am
ajuns. Cu att mai mult din istoria antic, pentru c aici valorile, problemele, mentalitile par
a avea un grad de alteritate mai mare. Este, de fapt, ca o cltorie ntr-o ar strin, care ne
mbogete intelectual i spiritual, ajutndu-ne s ne definim mai bine, prin tot felul de
comparaii, meditaii, analogii, diferenieri care ne nesc n minte. O alteritate n care ns
descoperim rdcinile modernitii i care confirm c nu e nimic nou sub soare, dar o i
infirm, pentru c fiecare fragment de istorie reine o doz de originalitate.
Cel puin nvm s punem ntrebri i s rsucim rspunsurile pe toate prile pn gsim
ceva ce pare mcar a oferi un mai mic sau mai mare adevr. i n fine, istoria a avut
ntotdeauna ceva mistic i boem n ea, ceva ce ne ndeamn spre cercetarea ei. Aura aceea de
1 geac.org/ro/mesaje-pentru-reflectie/einstein-albert/

mister. Ca atunci cnd intri ntr-o cas veche spernd s descoperi ceva cu totul inedit. Cci
orict de tiinifici am deveni, o doz de utopie istoric i de viziune fascinant a frumosului
ne va rmne n suflet. Dup cum spunea i Schiller n Scrisoarea unui danez cltor din
1785, cnd vorbea despre sculptura greac: Omul a nfptuit ceva ce este mai mult dect era
el nsui, un lucru care amintete de ceva i mai mre dect specia sa dovedete oare
aceasta c el este mai puin dect va fi cndva?.2
Indiferent de motive, de consecine, de ce facem sau nu facem cu ea, istoria a fost i va fi
mereu o posibilitate infinit de a cunoate, a nelege i a contempla umanitatea n toat
diversitatea sa. Jocul cu trecutul ne poart spre trmuri de poveste, o poveste care este chiar
a noastr i pe care este pcat s nu o trim.
Istoria, cred c poate fi neleas doar daca ea nu este asemnat cu nveliul mort pe care
l-a lsat n urm un organism odinioar viu, dac ne gndim c ce a fost demult nu mai
conteaz astzi sau c trebuie privit ntr-un context nchis.. Aa cum amintirea individual
ajut la nelegerea comportamentului personal, tot aa am spune ca memoria colectiv ajut
omenirea s se autoneleag.
n societatea de astzi axat pe principii att de pragmatice, poate c nu este uor de
depistat ce rol are, mai concret, istoria. Poate nici nu exist finaliti practice. Discuia legat
de utilitatea ei ns, de cum putem s-o folosim n contexte practice, depinde de dou idei
fundamentale: este un tezaur de ntrebri i rspunsuri, dar mai ales de ntrebri, legate de
funcionarea societilor i indivizilor; i ea este cea care ne ajut s percepem schimbrile i
cum acestea au produs prezentul. De fapt, ntelegerea oricrui domeniu depinde de cercetarea
istoriei acestuia. Pentru c istoria este un imens laborator de unde putem extrage informaii,
cauze, consecine, ca dovezi ale dezvoltrii speciei umane pe toate palierele, n toat
complexitatea sa. Studiind istoria nvm s analizm i s contemplm funcionarea lumii
umane.
Tendina de a lsa deoparte cunoaterea istoriei, de a tri ntr-o lume n care trecutul
ndeprtat s nu fie inut n seam, este nociv i lipsit de motivaie. Nu se poate tri ntr-o
lume construit artificial, fr rdcini, cu o existen venit de nu tim unde i, implicit,
cltorind n necunoscut.
Cunoaterea trecutului ne d sentimentul neizolrii noastre n timp i spaiu, al continuitii
i al unor legturi cu naintaii, care se pierd n negura istoriei. Istoria este marea nvtoare,
dar este i o prieten de suflet a fiecruia, ajutndu-l s se simt parte a unui ntreg a crui
ndelungat existen ne ofer trie i putere de rezisten i ne deschide ci de biruin, nou
i urmailor notri.
2 www.scandinav.net/43/

Istoria zidete caractere, iar modelul fortific viitorul

Despre tefan cel Mare tiu cele mai multe lucruri... Cred c este cel mai cunoscut
domnitor romn, alturi de Mihai Viteazul. Am fost i la Mnstirea Putna ntr-o vacan
cu prinii i am vzut mormntul Binecredinciosului Voievod, aa cum este numit.
ntotdeauna m-a impresionat fora cu care a luptat atia ani mpotriva turcilor i faptul
c a construit attea biserici frumoase i cred c merita din plin s fie trecut n rndul
sfinilor, pentru c i acetia, sfinii, au fcut acelai lucru - au luptat pentru aprarea
credinei. Despre Constantin Brncoveanu tiu mai multe de la ora de religie, doamna
profesoar povestindu-ne cum a fost decapitat de turci pentru c nu a vrut s treac la
religia lor. Iar mpreun cu el au fost omori i cei patru fii ai si. Astzi nu tiu dac ar
mai fi cineva n stare de un astfel de sacrificiu.

Istoria nu se nva n clas

Istoria nu se nva n clas, cu manualele alternative n fa, ci pe teren, i teren nseamn
muzee, mnstiri, vizite la antiere arheologice. Pe copil trebuie s l iei de mnu i s l
duci s vad toate acestea, s i ari manuscrise, s ai rbdare i s i explici faptele aa cum
au fost, o vizit la muzeu nu poate dura o jumtate de or, ci o jumtate de zi sau chiar mai
mult. Nu mai vorbim de "vizitarea" bibliotecilor, pe care le vd cum se transform n muzee
n care nu mai intr cineva; tinerii i scot informaiile de pe net... i m ndoiesc de faptul c
vizitarea virtual a unui muzeu se va putea compara vreodat cu periplul fizic prin galeriile
istoriei neamului, aflate n muzeele patriei noastre.

Concluzie:
A cunoate istoria = a ne cunoate pe noi nine!

Suntem un rezultat al trecutului, cunoscandu-ne trecutul vom sti sa ne coordonam viitorul.

Avem nevoie de cunoasterea istoriei... pentru ce? Pentru a sti in primul rand cine suntem, ce
putem face ca popor; istoria ne atentioneaza ades cu privire la posibilele pericole ce ne pot
astepta pe drumul civilizatiei umane. Tot istoria ne invata faptul ca, desi cunoscand destule
cauze, membrii unor comunitati repeta ades aceleasi greseli. Istoria are un rol foarte
important in dezvoltarea unui popor, deoarece ea constituie premiza principala care
accelereaza progresul economic. Baza vietii unei societatii este regasita in paginile istoriei.
Ea da dovada de o experienta nemaipomenita si de dezvoltarea multilaterala a stramosilor, Se
spune ca fara trecut nu poate exista nici viitor, deci trebuie sa acordam atentie acelui
testament scris care s-a format de-a lungul anilor si pe care noi il continuam. Dezvoltarea este
un ansamblu de actiuni care conditioneaza aparitia unor conditii mai favorabile existentei
umane. Nu poti face un pas inainte atunci cind pasii anteriori se transforma in vid, deoarece
asta inseamna ca toate succesele si performantele obtinute anterior pur si simplu inceteaza sa

mai existe. Istoria este o carte a vietii, a intelepciunii pe care daca o recitim ne imbogatim
bagajul intelectual cu o experienta deosebita.
,,Nu trebuie sa ignoram trecutul, deoarece el ne deschide ochii pentru a lumina drumul spre
viitor.3

3
www.citatepedia.ro/index.php?id=80018

Cuprins:
1. Cei care uita trecutul sunt condamnati sa il repete;
2. Istoria zidete caractere, iar modelul fortific viitorul;
3. Istoria nu se nva n clas;

4. Concluzie: a cunoate istoria = a ne cunoate pe noi

nine!

Bibliografie:
geac.org/ro/mesaje-pentru-reflectie/einstein-albert/
ww.agerpres.ro/.../doua-experimente-care-demonstreaza-ca-timpul-poate-merge-ina.
www.citatepedia.ro/index.php?id=80018
pedagoteca.rao/educatia-virtuala-aduce-moartea-intelectuala/