Crearea corpului diplomatic

în Republica Moldova

Armaş Maria grupa 301

 Cuprins

1 Formarea corpului diplomatic

2 Sistemul de angajare

3 Portretul statistic al diplomatului

4
1. Formarea corpului diplomatic

Diplomaţia este un instrument de importanta vitala a unui stat suveran; nici o ţară
suverana nu a procedat la desfiinţarea serviciului diplomatic national. Necesitatea definirii
şi promovării unei politici externe de sine statatoare de catre Republica Moldova, odată
cu proclamarea independenţei, a condiţionat necesitatea stringenta de a crea şi a
instituţionaliza serviciul diplomatic naţional. Inexistentă cadrului legislativ şi normativ
adecvat pentru desfăşurarea activităţii diplomatice, lipsa de cunoştinţe si a unei practici
în domeniul dreptului internaţional, precum şi a unei strategiei de politică externă au
format doar o parte din obstacolele ce urmau de a fi depăşite.
Printre cei care au stat la temelia corpului diplomatic naţional ar
putea fi deosebite trei grupe majore.
Prima grupa este constituită din
01 persoane care au deţinut funcţii
diplomatice în corpul diplomatic al
02
Centrului Unional, dar au fost
originari din Moldova.
O a treia grupa este constituită din
specialşti noi angajaţi în sfera
03 diplomaţiei. Aceste trei grupe au
format nucleul de baza al corpului
04
diplomatic din Republica Moldova.
A doua grupa este reprezentată
de angajaţii autoritatilor republicane,
care desfasurau la nivel de stat
afaceri internaţionale în sensul larg
al cuvîntului. La această
categorie se referă şi funcţionarii
Ministerului Afacerilor Externe al
RSSM,
precum şi funcţionarii altor ministere
care erau responsabili pentru
stabilirea relaţiilor economice,
comerciale, culturale si ştiinţifice
dintre regiunile şi republicile ale
Uniunii Sovietice
 Prima grupă

1 2 3 4 5

au obţinut poziţii în nu toate persoanele o parte din ei au Spre deosebire de

alte în cadrul care au reprezentat dat preferinţă alte state
Formată din bărbaţi serviciului corpul diplomatic carierei în post-socialiste,
diplomatic al sovietic şi s-au domeniul politicii acest grup a fost
noului stat. stabilit cu traiul în interne sau a destul de limitat în
Moldova business-ului. cazul Moldovei.
independentă
 Al doilea grup

dispuneau de o anumită experienţa în

domeniul relaţiilor economice sau
compus din persoane de vîrsta medie, Content Content culturale interrepublicane, şi chiar
atît de sex masculin cît şi de sex feminin, inter-naţionale, în marea lor majoritate
01 06 cu statele socialiste.

au deţinut diverse functii in ierarhia Domiciliu stabil în Republica

administratiei republicane si erau Content Moldova la momentul
imputerniciti de organizarea tîrgurilor, Content proclamării
schimbărilor culturale şi conferinţelor in 02 independenţei şi disponibilitatea
ternaţionale, precum si de dezvoltarea
05 lor imediată, le-a permis să fie
turismului în centrul atenţiei imediate.

Content Content Aceasta grupa a fost mai

ei nu profesau de fapt diplomaţie,
care a fost făcută exclusiv de numeroasa decît prima grupa,
centrul de stat unional 03 04 dar mai restrinsa numeric fata
de cea de – a treia
 Al treilea grup
cadre nou-angajate in În cadrul acestei grupe, totu
serviciul diplomatic si a şi, ar putea fi distinse doua
fost cea mai numeroasa subgrupe inegale: 1) tineri
si eterogena dupa specialisti, noi angajati in
continut. diplomatie, lipsiti de o careva
experienta profesionala;
2) cadre noi angajate în
diplomaţie, dar cu experienta
profesionala diversa.
Prima subgrupă includ A doua subgrupă a fost compusă
e absolvenţii din persoane noi în sfera diplomaţiei
universităţilor, pentru , dar cu anumită experienţă
care activitatea profesională în alte domenii,
diplomatica devine
primul lor loc de
munca
2. Sistemul de angajare
Un singur criteriu deseori aplicat pentru an
gajare au fost relatiile personale.
Lipsa acuta de cadre specializate pe de o
parte, şi necesitatea stringentă de altfel de
specialisti pentru serviciul diplomatic pe de
alta parte, precum şi inexistenţă unei baze
legislative aplicabile atît pentru serviciul
public în general, dar şi pentru cel
diplomatic în particular, a făcut practic
imposibila
instituţionalizărea sistemului de angajare.
Acest fapt este caracteristic multor altor
diplomaţii din state tinere şi este
acceptabil într-o anumită măsură.
 La etapa iniţială, procesul de angajare nu
a avut un caracter sistematic, ci a fost un
proces spontan si neorganizat. In serviciul
diplomatic au fost angajate persoane cu
experienţă tangential apropiata
domeniului diplomatiei, persoane atrase
de activitatea diplomatica indiferent de
experienta profesionala anterioara, specialisti
calificati, dar in alte domenii, precum şi
persoane cu influenţă politică.
 În perioada de aproape 20 de ani de la ziua proclamarii independenţei
Moldovei si respectiv formarii serviciului diplomatic naţional s-au intreprins
pasi in vederea institutionalizarii sistemului de angajare în serviciul
diplomatic al Republicii Moldova.

În acest sens, a fost adoptata Legea

cu privire la Serviciul Diplomatic , care,
Mai mult ca atît, la etapa actuală, în mod expres, specifica conditiile
pe pagina web a Ministerului Afacerilor minime de ocupare a functiilor de catre
Externe şi Integrării Europene candidati: cetăţenia Republicii Moldova
(MAE IE) este detaliat continutul studii universitare, cunoaşterea limbii
dosarului ce urmează a fi depus de moldoveneşti şi a limbii de circulaţie
către candidati internaţională, lipsa de antecedente
penale, aptitudini fizice
corespunzătoare.
 Alaturi de criteriul de evaluare a nivelului de profesionalizm al corpului diplomatic din Republica Moldova, lipsa
unui sistem instituţionalizat de angajare formeaza diverse obstacole în atingerea obiectivelor stabilite de MAE IE
, cum sunt definite acestea în Planul, şi anume „obţinerea unui cadru unic eficient de management al politicilor
publice” şi „creşterea competitivităţii şi eficienţei activităţii Ministerului”.

Conditia privind cunoaştere „a limbii

A de circulaţie internaţională” are si
ea o formulare incerta.
Legea cu privire la Serviciul
Diplomatic prezuma conditia
potrivit care a candidatul trebuie
B D
sa disuna de “
de aptitudini fizice pe care le C sistemul de angajare nu este transparent şi
accesibil tuturor cetăţenilor, cum ar prevede
reclamă activitatea în domeniul
relaţiilor externe”, sistemul de angajare pentru serviciu public
în cadrul unui stat democratic
 3. Portretul statistic al diplomatului

Serviciul exterior
cuprinde misiunile
diplomatice şi
Structura
consulare moldoveneşti,
organizatorică a
acreditate în străinătate
MAE IE în prezent
În prezent corpul constă din aparatul
diplomatic al central şi serviciul
Moldovei este de exterior.
aproximativ 500 de
persoane.
 De la infiintarea corpului diplomatic si
pina in prezent, statele de personal au
crescut treptat. Trei grupe, şi anume

persoanele care au deţinut angajaţii ai administratiei cent

funcţii diplomatice în rale sovietice, care functionarii noi angajaţi
corpul diplomatic al desfasurau la nivel republican în sfera diplomaţiei au
Centrului Unional, dar au afaceri internaţionale în sensul format nucleul viitorului
fost originari din Moldova; larg al cuvîntului; serviciu diplomatic din
Republica Moldova.
 Perioada initiala a fost marcata in istoria diplomatiei
01
naţionale de fenomenul ce poate fi supranumit
„ambasadori de o singura data”, caracteristic în
perioada de tranzitie şi altor tari din Europa de Est.
Tot aceasta perioadă s-a caracterizat prin o rotaţie
frecventă a personalului, ce poate fi argumentata prin
diverse motive de ordin politic, profesional, personal,
sau financiar. Adesea diplomaţii erau antrenati şi în alte
activităţi profesionale diferite de diplomatie, si activau
prin cumul in calitate de lectori, traducători, consultanţi,
etc. Şi aici motive au fost diferite, motivul principal fiind
situatia materiala a lor.
 În fond, majoritatea angajatilor în corpul
diplomatic proveneau din capitala ţării (cu
domiciliul precedent stabil la Chişinău).
Restul cadrelor proveneau din alte zone
urbane ale republicii; dar putini din ei isi
În comparaţie cu diplomaţia
aveau originea din zonele rurale. Mai mult
sovietică, numărul de persoane de
ca atît, diplomaţii, in speta cei tineri, au
sex feminin angajate în serviciul
provenit din familii in care ambii părinţii
diplomatic a sporit. Cu toate aceste
detineau studii superioare. Un număr
el nu este proporţional cu numărul
semnificativ de persoane provenea din
de persoane de sex feminin cu
familii, care formau nomenclatura
studii si pregatire profesionala în
regimului sovietic.
domeniu. În continuare se observa
tendinta preferinţiala acordată în
acest sens persoanelor de sex
masculin, fenomen confirmat prin
disproportia dintre numarul de
femei fata de numarul total de
angajati ai serviciului diplomatic,
inclusiv fata de numărul de
ambasadori femei.
 Din ziua intemeierii serviciului diplomatic national si pina in preze
nt (15 aprilie 2009), Republica Moldova a fost reprezentata de şase

miniştri de afaceri externe .

N. Tăbăcaru N. Dudău

N. Cernomaz

M. Popov
N. Ţâu A. Stratan
Thank you