UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE

ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

ARMAŞ MARIA

MESAJUL DE UNITATE A U.E. ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR

TRANSMIS DE KLAUS IOHANNIS ÎN CADRUL
CONFERINŢEI DE SECURITATE DE LA MÜNCHEN

Lucru Individual

Autorul: ______________
(semnătura)

Conducător ştiinţific: _____________ (semnătura)

Colaţchi Angela dr., conf., univ.

CHIŞINĂU, 2019
 Conferința internațională de Securitate de la München, aflată la cea de-a 55-a ediție, este
unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate, care reunește, încă din 1963, lideri și
factori de decizie importanți în materie de securitate și apărare. Conferința reprezintă un reper
esențial al dezbaterilor din domeniul securității la nivel european și euro-atlantic și permite
dezbateri și schimburi de idei informale pe teme care țin atât de actualitate, cât și de perspectivă.
Agenda actualei ediții a conferinţei desfăşurată între 15-17 februarie a cuprins teme de actualitate
privind gestionarea provocărilor de securitate, inclusiv privind relația transatlantică, prioritățile
NATO, viitorul proiectului european și cooperarea dintre Uniunea Europeană și NATO.
Regruparea pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții
strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile
liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care
reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, care s-a desfăşurat între 15-
17 februarie în capitala bavareză sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și
influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei
internaționale.
Președintele Klaus Iohannis a participat, în calitate de invitat de onoare la Conferința de
Securitate de la München, unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate care a reunit
anul acesta peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării din
țările lumii. Potrivit Administrației Prezidențiale, ”președintele Klaus Iohannis a deschis, în
calitate de înalt reprezentant al statului care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene,
seria de dezbateri alături de cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, și de președintele
Egiptului, Abdel Fattah Elsisi, în calitate de înalt reprezentant al statului care deține în prezent
Președinția Uniunii Africane”. Klaus Iohannis a reprezentat, astfel, pentru a doua oară România
la această importantă conferință dedicată securității internaționale, după ce președintele a fost
prezent la Conferința de la München în 2016, unde a susținut o alocuțiune în cadrul unui panel
dedicat viitorului NATO.
„Am reprezentat astăzi România, în calitate de țară care deține Președinția Consiliului
Uniunii Europene, la Conferința pentru Securitate de la München. În cadrul intervențiilor și
întâlnirilor avute în marja acestui eveniment, am subliniat importanța unui mesaj de unitate și
de coeziune al Uniunii Europene, aducerea proiectului european mai aproape de cetățeni și
construirea unei Europe mai sigure pentru noi toți”, a transmis șeful statului într-un mesaj postat
pe pagina sa de Facebook, prezentând totodată mai multe fotografii cu oficialii cu care s-a
întâlnit. Printre aceștia: vicepreședintele Statelor Unite, Mike Pence, cancelarul german Angela
Merkel, președintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, și negociatorul
şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier. Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis a avut
2
o întrevedere cu domnul David Harris, președintele executiv al Comitetului Evreiesc American
(American Jewish Committee - AJC). Întâlnirea a prilejuit un schimb de opinii privind
Parteneriatul Strategic dintre România și SUA și relațiile privilegiate dintre România și Israel, la
aprofundarea cărora AJC dorește să își aducă contribuția în continuare.
Președintele executiv al AJC a mulțumit Preşedintelui României pentru modul în care țara
înțelege să își asume rolul de partener strategic al SUA, precum și pentru relația foarte bună cu
Israelul, și a arătat că prețuiește prietenia cu România, care este un partener de încredere pentru
SUA. David Harris a reamintit cu acest prilej vizita în Statele Unite a Președintelui României din
iunie 2017, când AJC a acordat Președintelui Klaus Iohannis prestigiosul premiu Light Unto the
Nations. La rândul său, Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat aprecierea pentru întreaga
activitate a AJC și a asigurat că autoritățile române vor continua să manifeste deschidere deplină
față de comunitatea evreiască, în spiritul toleranței și al diversității și în baza angajamentului
ferm pentru combaterea manifestărilor extremiste, a rasismului, antisemitismului şi a xenofobiei,
precum şi pentru asumarea trecutului şi comemorarea victimelor Holocaustului.
De asemenea, Președintele României a subliniat că Parteneriatul Strategic cu SUA este cel
mai important parteneriat pentru Romînia, fiind necesară dezvoltarea sa în toate domeniile, la fel
ca relația cu statul Israel. A fost, totodată, efectuat un scurt schimb de opinii privind securitatea
în regiunea Mării Negre și în Balcanii de Vest, de interes crescut pentru SUA.
De asemenea, Președintele Klaus Iohanns a avut o întrevedere bilaterală cu negociatorul-
șef al Uniunii Europene pentru retragerea Marii Britanii din UE, domnul Michel Barnier.
În cadrul discuției au fost abordate cele mai recente evoluții privind Brexit, precum și opțiuni
pentru perioada următoare, în condițiile în care procesul a ajuns la un moment decisiv, iar
termenul limită este tot mai apropiat.
Președintele României a transmis aprecierea pentru eforturile depuse de negociatorul-șef
în cadrul procesului. Președintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul României, inclusiv în calitate
de Președinție a Consiliului UE, pentru o retragere ordonată a Marii Britanii, respectiv pentru a
pune bazele unei relații viitoare cât mai apropiate între Uniunea Europeană și Regatul Unit.
Programul Președintelui României a cuprins și o întrevedere cu domnul Manfred Weber,
Președintele grupului PPE din cadrul Parlamentului European și candidat pentru poziția de
viitor Președinte al Comisiei Europene. Temele de discuție s-au axat pe principalele provocări de
pe agenda Președinției României a Consiliului Uniunii Europene, precum și pe viitoarele alegeri
europarlamentare, din luna mai 2019. Președintele României a asigurat că România va continua
să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală și incluzivă,
acționând ca mediator imparțial. Cei doi interlocutori au fost de acord că alegerile pentru
Parlamentul European din luna mai au o importanță foarte mare pentru viitorul Uniunii.
3
Au mai fost schimbate opinii cu privire la obiectivele Summitului informal de la Sibiu din 9 mai,
care va fi esențial pentru consolidarea proiectului european, și Cadrul Financiar Multianual, fiind
subliniat de către cei doi interlocutori caracterul esențial al politicii de coeziune și al alocării de
fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut de asemenea o întrevedere
cu Prim-ministrul Republicii Croația, Andrej Plenković. În cadrul discuției au fost abordate
teme de actualitate ale agendei europene, cu accent pe evoluțiile privind Brexit, precum și
alegerile pentru Parlamentul European. Cei doi înalți oficiali au abordat posibilitatea organizării
unei noi reuniuni, în perioada următoare, a Trio-ului România-Finlanda-Croația, în contextul în
care cele trei state exercită consecutiv Președinția Consiliului Uniunii Europene în perioada 1
ianuarie 2019 - 30 iunie 2020. O primă reuniune a Trio-ului a avut loc în decembrie 2018, în
marja Consiliului European.”
Șeful statului a precizat, în alocuțiunea sa, că răspunsul lui la provocările de securitate şi
apărare de la nivel internaţional este coeziune, în sensul său cel mai larg. „Punctul de plecare
inevitabil al oricărei discuţii pe teme de securitate şi apărare este complexitatea mediului
internaţional actual. Ne confruntăm în acelaşi timp atât cu ameninţări clasice, cât şi asimetrice,
din diferite direcţii strategice. Şi acestea nu sunt îngrijorări doar la nivelul politicienilor, al
militarilor şi al strategilor. Astăzi, temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare
predominantă a cetăţenilor noştri europeni. În acelaşi timp, sistemul internaţional multilateral
se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realităţi este pentru noi probabil cea
mai mare provocare”, a afirmat Klaus Iohannis, în alocuțiunea de la Munchen. Acesta a vorbit
că este prioritară coeziunea pentru România, ca Preşedinţie a Consiliului UE şi toate statele
membre trebuie să aibă o abordare unitară asupra securităţii şi apărării şi să pledeze pentru
eliminarea diviziunilor. „Care ar fi trebui să fie răspunsul nostru european la aceste provocări?
Răspunsul meu este coeziunea, în sensul său cel mai larg. Întrucât discuţiile cu privire la viitorul
Europei sunt prioritare pe agenda europeană în timpul actualei Preşedinţii a Consiliului Uniunii
Europene, deţinută de România, este nevoie de o abordare coezivă şi incluzivă din partea
Statelor Membre şi a instituţiilor europene. De aceea, acest mesaj de unitate şi de coeziune
defineşte fundamental priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.
Abordarea noastră se concentrează pe facilitarea consensului, pe eliminarea diviziunilor şi pe
găsirea unei poziţii comune în ceea ce priveşte modalităţile incluzive de consolidare a Uniunii.
Securitatea şi apărarea nu fac excepţie. Dimpotrivă, acestea reprezintă componente
fundamentale ale viitorului Uniunii – ele dau credibilitate acţiunii noastre externe şi sunt o
garanţie a faptului că ne păstrăm şi ne dezvoltăm vocaţia noastră pentru multilateralism”, a
completat şeful statului. Klaus Iohannis a adăugat că în ultimii trei ani au fost obţinute rezultate
4
semnificative în mai multe domenii, cum ar fi capacităţile de apărare, cooperare în industria
apărării şi angajamente operaţional. „De câtva timp, din foarte multe motive, progresul nu a fost
uniform. Cu toate acestea, în special în ultimii doi sau trei ani, am obţinut rezultate
semnificative în toate domeniile – capacităţi de apărare, cooperare în domeniul industriei de
apărare, angajamente operaţionale. De asemenea, am înregistrat progrese semnificative şi în
ceea ce priveşte crearea condiţiilor pentru ca Uniunea Europeană să aibă un rol mai ambiţios în
gestionarea crizelor civile. Acesta este doar începutul – dar este unul promiţător, oferind o bază
solidă pentru activitatea noastră viitoare”, a explicat preşedintele României. Acesta a vorbit şi
despre politica de securitate şi apărare comună care e bazată pe o abordare a UE de a acţiona în
cadrul unei coaliţii restrânse. „Însă nici una din aceste realizări nu ar fi fost posibilă fără o
voinţă politică puternică, întărită prin contribuţii concrete din partea statelor membre ale
Uniunii Europene. Şi mai important însă, aceste realizări au fost posibile datorită convingerii
din ce în ce mai puternice că a coopera în domeniul apărării trebuie să devină regulă, ca
singura modalitate de a depăşi fragmentarea care ne periclitează eforturile. Politica de
Securitate şi Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credinţa comună a
Statelor Membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai
eficient şi mai credibil decât să acţionăm în cadrul unei coaliţii restrânse”, a mai spus Iohannis.
Incluziunea, flexibilitatea şi echilibrul geografic ar trebui să rămână principiile noastre
călăuzitoare, a precizat preşedintele Iohannis. În acest sens, el a amintit de PESCO. „Cooperarea
Structurată Permanentă, sau PESCO, este unul dintre răspunsurile la falsa dilemă între
eficienţă şi incluziune şi are potenţialul de a genera o evoluţie semnificativă, dacă ne asigurăm
că proiectele de cooperare vor contribui la identificarea unor soluţii pentru decalajele existente
în asigurarea capabilităţilor la nivel european. Acum ar trebui să ne concentrăm pe
implementare. Este nevoie să păstrăm impulsul şi să stimulăm progresul în continuare. Este
nevoie să conectăm diferite iniţiative, să ne asigurăm că se coordonează şi se completează
reciproc. Este nevoie, de asemenea, să investim mai mult în coeziunea noastră internă, care, în
acest caz, se traduce prin convergenţă strategică. Obiectivul principal, după părerea mea, ar
trebui să fie un Angajament European Sporit. Sporit – deoarece este clar că este nevoie să facem
mai mult. European – deoarece astfel de noi eforturi vor fi întreprinse prin intermediul Uniunii
Europene, fără a exclude alte structuri. Angajament – deoarece eforturile noastre ar trebui să
aibă drept rezultat reînnoirea angajamentului faţă de NATO şi de Naţiunile Unite. Pe aceste linii
de acţiune, un input consolidat din partea Uniunii Europene la securitatea internaţională va
aduce noi garanţii partenerilor noştri strategici, acelor parteneri de care avem nevoie pentru a
fi eficienţi şi credibili. Iar acest lucru duce la întrebarea – este acesta momentul potrivit pentru a
fi mai ambiţioşi?”, a spus Iohannis. Nu în ultimul rând, şeful statului a vorbit despre Summitul
5
de la Sibiu din 9 mai, precizând că evenimentul este o ocazie de a transmite un mesaj de unitate
şi de angajament pro-european. „Fără îndoială, un reper al Preşedinţiei noastre la Consiliul
Uniunii Europene va fi Summitul informal de la Sibiu, din data de 9 mai, care va avea loc chiar
înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Credem că acest Summit va reprezenta un
bun prilej să transmitem un mesaj de unitate, de angajament pro-european şi să proiectăm o
perspectivă pozitivă pentru viitorul Uniunii Europene. Vom atinge obţine acest obiectiv prin
stabilirea, la Sibiu, a direcţiilor Agendei Strategice UE pentru 2019-2024, şi prin aducerea
politicilor sale mai aproape de cetăţeni, astfel încât să ne asigurăm că obiectivele UE sunt
adaptate cât de mult posibil la aşteptările legitime ale acestora. În acest context, dezbaterea cu
privire la alcătuirea viitoarei Agende Strategice a Uniunii Europene va fi instrumentul potrivit
pentru a reflecta asupra celor mai bune modalităţi de a dezvolta dimensiunea de apărare şi
securitate a proiectului european”, a conchis Preşedintele României.
În concluzie aş vrea să menţionez faptul că, prezența României la Conferința de Securitate
de la München la nivel prezidențial este mai mult decât binevenită. Ea excede cadrul exercitării
președinției Consiliului UE, întrucât triada de politică externă a României, adică SUA-NATO-
UE, este la o continuă răscruce. România nu trebuie să își piardă relevanța strategică sau să își
consume prestigiul acumulat sub auspiciile securitare pavilionului SUA-NATO și sub cele ale
Uniunii Europene. Întrevederea președintelui cu vicepreședintele SUA a venit la finalul unei
săptămâni în care vedeta estică în relația cu Washington-ul a fost Polonia, la Varșovia aflându-se
atât de secretarul de Stat, cât și vicepreședintele american. Să ne înțelegem România și Polonia
nu sunt competitori, ci parteneri strategici bilaterali, parteneri în cadrul UE și NATO și actorii
regionali de primă linie în dimensiunea Inițiativei celor Trei Mări. Însă, dacă Germania, Franța
sau Marea Britanie nu mai au aceeași capacitate de a influența, individual, relațiile
internaționale, cu atât mai mult, România trebuie să adauge consistență parteneriatului cu SUA și
să navigheze la fel de consistent atât în UE, cât și în NATO.