Fenomenul Dragostei in viziunea tinerilor

Capitolul I 1. Abordari teoretice despre dragoste 2. Tipologia dragostei dupa John Alan Lee 3. Modelul triunghiular al dragostei dupa Robert Sternberg

Capitolul II 1. Caracterizarea virstei tineretii 2. Particularit ile sferei emo ionale 3. Dezvoltarea con tiin ei de sine 4. Diferen ele gender 5. Socializarea tn rului

Fenomenul dragostei in viziunea tinerilor Cand dragostea vorbeste, vocile tuturor zeilor par a fi adormite in armonia raiului. - William Shakespeare
Actualitatea temei Dragostea a fost un domeniu mai putin studiat in trecut, in principal din cauza faptului ca era oarecum dificil de standardizat rezultatele, de aplicat teste cu privire la un fenomen greu masurabil ca dragostea. Prin urmare psihologia dragostei este studiata de putin timp, comparativ cu celelalte fenomene. n mod frecvent dragostea nu este exprimat prin cuvinte, ci anumite comportamente ca privirea, mimica, pozi ii erotice ale corpului (foarte bine exprimat acestui sentiment indic ging intim form fiind exprimat prin sex. Verbal dragostea este exprimat prin ncerc ri de apropiere prin complimente, diminutive (ca comoar ), alint ri, declara ii de dragoste. Ritualuri ale iubirii sunt logodna cu d ruirea inelului de logodn este exprimat prin literatur . Persoana ndr gostit fiind ata at de persoana iubit , fiindu-i team de a o pierde, sau dor de ea cnd nu se se afl n apropiere, aceste sim minte sunt realizate prin sim ul v zului, mirosului (olfactoric), tactil culminnd cu mperecherea. Scopul prezentei lucr ri a fost cercetarea teoretic a conceptului de Dragoste, structura, tipologia si rolul acestuia in viziunea tinerilor. Obiectul cercetarii este insasi fenomenul dragostei in viziuni diferite ale tinerilor. In ultimul timp s-au facut o serie de experimente, si s-au elaborat cateva teorii cu privire la psihologia dragostei. i cununia, sau tot verbal dragostea i i la animale). La fel prezen a ia gesturilor, s rutul, atingeri ale p r ilor corporale intime, cea mai

Capitolul I 1. Abordari teoretice despre dragoste

Teoria psihanalitica a lui S. Freud:

Freud analizeaza dragostea din perspectiva impulsului sexual. El considera ca dragostea si sexualitatea isi au originea in copilarie. Primul obiect al dragostei este mama. Sanul mamei nu doar hraneste copilul, ci este si o sursa a placerilor sexuale pe care omul matur le va cauta mai tarziu. Freud considera ca dragostea adulta si sexualitatea sunt o extensie, o redescoperire a formei ei infantile. Teoria psihanalitica spune ca ne indragostim inconstient de un anume gen de partener femeia isi alege drept partener un barbat asemanator tatului ei, iar un barbat isi cauta o femeie similara mamei sale.

Dragostea este procesul prin care identitatea unei persoane fuzioneaza cu identitatea altei persoane, creand o personalitate comuna, impartasita, o noua entitate prin care fiecare se imbogateste, gandeste si respira. Dragostea este data de coexistenta afectiunii si senzualitatii. Prima i-si are originea in grija si hrana primita de la parinti in timp ce a doua este determinata de energia sexuala, de libido. Daca afectiunea si senzualitatea nu se impletesc intr-o persoana acesta va suferi de nevroze. Instinctele sexuale cer intotdeauna a fi satisfacute. In cazul in care aceasta cerinta este innabusita dorinta sexuala poate fi transformata intr-o afectiune pe termen lung precum casatoria. Cu alte cuvinte, conform lui Freud, o relatie de lunga durata se datoreaza inhibarii pasiunii.

Dragostea in teoria personalitatii a lui Erich Fromm - vorbeste de o dragoste matura si

de o alta imatura. Dragostea matura este uniunea in care se pastreaza propria integritate si identitate. Dragostea imatura este de tipul uniunii simbiotice. Uniunea simbiotica biologica este cea dintre mama si fat, iar cea psihica este masochismul, in forma pasiva si sadismul, in forma activa. Spre deosebire de cea matura, dragostea imatura presupune fuziune prin renuntarea la integritate. Dragostea, spune Fromm este o activitate, un afect pasiv. La modul cel mai general, caracterul activ al iubirii poate fi descris prin afirmatia ca a iubi inseamna in primul rand a da si nu a primi. Dincolo de acest element al iubirii, caracterul activ al iubirii devine evident prin faptul ca implica intotdeauna cateva elemente de baza , comune tuturor formelor de iubire. Acestea sunt: grija, responsabilitatea, respectul si cunoasterea. Dragostea este grija activa pentru viata si dezvoltarea celui iubit. Acolo unde aceasta grija activa lipseste, nu exista iubire. Grija si preocuparea implica un

alt aspect al iubirii, aspectul responsabilitatii. Responsabilitatea, insa, nu trebuie inteleasa ca indatorire, ca ceva impus cuiva din exterior, ea este un act in intregime voluntar, este raspunsul unui individ uman la nevoile, exprimate sau nu, ale unei alte fiinte umane. A fi responsabil inseamna a fi in stare si a fi gata sa raspunzi. In cazul mamei si al copilului aceasta responsabilitate se refera, in special, la grija pentru nevoile fizice, iar in iubirea dintre adulti ea se refera la nevoile psihice ale persoanei celelalte. Responsabilitatea ar putea degenera usor, capatand un caracter posesiv, de dominatie, daca nu ar exista o a treia componenta a dragostei: respectul. Respectul nu este frica si veneratie; ci inseamna, din punct de vedere etimologic ( lat. respicere) capacitatea de a vedea o persoana asa cum este ea, de a fi constient de individualitatea sa unica. Respectul inseamna preocuparea ca cealalta persoana sa se dezvolte si sa se desfasoare pe caile sale proprii. Dar nu este posibil sa respecti o persoana fara sa o cunosti. Cunoasterea, ca aspect al dragostei, trebuie sa patrunda in miezul lucrurilor, sa nu fie o simpla cunoastere de suprafata. Ea este posibila numai daca poti depasi preocuparea pentru tine insuti si poti vedea persoana cealalta in proprii sai termeni. Trebuie sa cunosc obiectiv persoana cealalta si persoana mea pentru a fi in stare sa-i vad realitatea sau, mai bine zis, sa ma ridic deasupra iluziilor deasupra eventualelor imagini irational distorsionate despre celalalt. Numai cunoscand o fiinta umana obiectiv pot sa-i cunosc esenta ultima in actul dragostei (Fromm E., 1995, pag. 34). Fromm considera ca exista cinci tipuri mari de iubire: a) b) c) d) e) iubirea dintre parinte si copil (iubire materna si iubire paterna); iubirea frateasca; iubirea erotica; iubirea de sine; iubirea de Dumnezeu.

Mai jos voi expune, pe scurt, ideile lui Fromm despre iubirea erotica. El arata ca, spre deosebire de iubirea frateasca si cea materna care sunt universale, iubirea erotica este exclusiva si este poate cea mai inselatoare forma de iubire dintre toate cate exista (Fromm E., 1995, pag. 51). Fromm face diferenta neta intre iubire si indragostire. Indragostirea este o relatie intima aparuta brusc, de scurta durata, prin depasirea brusca a barierelor dintre cei doi. Dar odata cunoscuta persoana cealalta , odata depasita uniunea fizica prin contact sexual, miracolul indragostirii

dispare. In mintea multora, dorinta sexuala este legata de ideea de iubire. Se ajunge astfel, usor la concluzia gresita ca se iubesc unul pe celalalt atunci cand doar se doresc fizic. Atractia sexuala creeaza, pentru moment, iluzia uniunii, dar fara iubire, aceasta uniune lasa strainii la fel de indepartati unul de celalalt. De multe ori, exclusivismul iubirii erotice este interpretat, in mod gresit, ca semn al unui atasament posesiv. Exista multe perechi ce se iubesc si nu simt iubire pentru nimeni altcineva. In acest caz, iubirea lor nu este decat un egocentrism in doi (Fromm E., 1995 , pag. 53). Doi oameni se identifica unul cu altul si depasesc izolarea largind individul singular la doi. Pentru ei trairea uniunii este o iluzie, ramanand izolati de restul oamenilor. Iubirea erotica este exclusiva numai in sensul fuziunii depline si intense numai cu o singura persoana excluzand iubirea pentru altii numai in sensul fuziunii erotice. Ideile si conceptiile despre iubire au pendulat de-a lungul istoriei intre doua puncte de vedere opuse: primul sustine ca iubirea erotica este o atractie complet individuala, unica, intre doua persoane umane, iubirea fiind un sentiment nascut dintr-o reactie emotionala spontana, cel de-al doilea considera ca iubirea erotica nu este decat un act de vointa, putand iubi orice alta persoana in baza principiului ca toti barbatii sunt parte din Adam si toate femeile parte din Eva. In realitate, este adevarat ca fiecare dintre noi suntem o entitate unica si irepetabila, astfel incat iubirea erotica cere anumite elemente specifice, pronuntat individuale, care exista doar intre anumiti oameni, dupa cum la fel de adevarat este si faptul ca nu trebuie pierdut din vedere elementul volitiv, deoarece iubirea pentru cineva nu este doar un sentiment puternic ci este si o decizie, o judecata, o promisiune.

Teoria dragostei a lui A. Afanaziev dragostea este o stare speciala de euforie provocata de
iluzia de a gasi fericirea in legatura cu subiectul. Autorul a explicat ideea sa de arhitectura intern a omului, format din patru module mentale sau func ii: Emotions ("suflet"), Logica ("minte"), Fizica ("organismul") i Will ("spirit"). Acest set de func ii este comun tuturor oamenilor, dar acesta face o ierarhie care determin diferen a ntre oameni.

Teoria de dragoste V. I Musteyna

Potrivit V I Musteyna, conceptul de "dragoste" include mai multe caracteristici cum ar fi: altruismul, intimitate, admira ia, respectul, participarea, increderea, armonie i mndrie. Fiecare func ie poate fi, de asemenea, clasificatea n func ie de metoda de exprimare: un sentiment, b) instalarea c)comportamente, d) bun sim . Cu toate acestea, nici una dintre ele nu este criteriul principal pentru defini ia de "dragoste". De exemplu, partenerii pot ajunge la concluzia c dragostea", "se refera la sentimentele, atitudinile sau comportamentul, dar evaluarea lor este, totu i, decizia con tient " ( i va "bloca" spontaneitatea de exprimare inerente n dragoste). Potrivit V I Musteyna, studiile arat trei etape de "dragoste": dragostea pasionala, romantica si a iubirii conjugale. Dragostea pasionala implica un mare entuziasm i se bazeaz pe sex, cu toate c raporturile sexuale nu poate fi cauza barierelor interne i externe. Dragostea romantic se concentreaz asupra idealizarii a partenerului, mai degrab dect sexualitatea. Dragostea conjugala este fie dup c s torie sau n cazul n care partenerii sunt n leg tur cu c s toria pe termen lung se bazeaz pe familiaritatea, "cea mai bun cunoa tere reciproc , inlocuind o fantezie." Rezultatul a fiec rei etape i succesiunea lor nu este cunoscut . Unul dintre sisteme este, dup cum urmeaz : o dragoste pasionala (atractie fizica), n urma rapid idealizarea (dragostea romantic ), apoi se transform ntr-o dragoste de lunga durata c s toria.

Teoria John Alan Lee (stiluri si culori ale dragostei). John Alan Lee a dezvoltat teoria sa de
"dragoste", dedicat ntr-o mare m sura unei rela ii sexuale. Principala problem pentru to i, n opinia, sa este o ntlnire cu un partener care s mp rt easc ideile noastre, avizele noastre, concep iei noastre despre via . Stiluri de dragoste (inerente n fiecare persoan opiniile cu privire la dragoste) nu-mi place zodiacului, acestea sunt supuse la schimbare. n literatura de specialitate putem urmari o lupta intre ideologii - lupta stiluri de dragoste.

Teoria de dragoste R. Mey. R. Mei indic faptul c Occidentul a distins n mod tradi ional 4
tipuri de dragoste: y y sex, pofta, libidoului; eros, dragoste ca dorin a de a reproduce sau de a creativit ii - cea mai mare, n conformitate cu grecii antici, forme de via y y Filia, sau de prietenie, dragoste fr easc ; agape, preocuparea pentru bun starea unei alte persoane, a c ror prototip este iubirea lui Dumnezeu fa de om. i a rela iilor umane;

Sentimentul de dragoste adev rat , n orice persoan este un amestec (n diferite propor ii) din toate cele patru tipuri de iubire. Autorul sus ine c eros-ul este (putere, energie si miscare ) care tinde inainte si salveaza sexul (satisfacerea necesitatilor fiziologice, dorintele si apatiile a autodistrugerii). Eros nu poate exista f r simpatie (filia), iubire fr easc i prietenie. Eros nu are nevoie de anumite

persoane sau sa faca ac iuni specifice de dragul unei persoane dragi, dar el are nevoie de recunoa terea celorlalte actiuni semnificative. Erosul are nevoie de a-si impartasi dragostea si experienta pozitiva cu celalalt pe care il iubeste.. Este o prietenie si manifestarea ei este cea mai simpla si directa. Autorul afirma ca Filia la rindul sau o implica pe Agafe. El defineste Agafe ca o mare apreciere fata de alta persoana, pentru bunastarea lui si nici un beneficiu pentru sine. O astfel de dragoeste este a lui Dumnezeu fata de om. Insa Agafe intotdeauna poarta in sine riscul de patronaj (acest lucru este necesar si poate fi luat).

2. Tipologia dragostei dupa John Alan Lee

Sunt multe moduri de a iubi pe cineva. Fiecare dintre noi isi dezvolta propriul stil de a iubi. De multe ori nu putem sa delimitam exact sentimentele pentru o persoana; nu stim daca o iubim,este doar o pasiune , ne atrage personalitatea ei sau ni se pare interesanta. Este un sistem complex de emotii pe care le dezvoltam pentru cineva. Foarte mul i oameni confud dragostea cu pasiunea i traiesc o via ntreaga fara sa inteleaga care este in totalitate dragostea adevarata. Pasiunea este vitala in realatia de cuplu dar mai trebuie cel putin inca o forma de dragoste. In Psihologia cuplului adevarata reusita este imbinarea de trei feluri de dragoste : Eros Sorge Agape . Sunt sase forme sau feluri de dragoste , pe care le imbinam intr-un fel sau altul atunci cand iubim persoanele din viata noastra. AGAPE- Acest fel de a iubi nu pune conditii si are la baza nevoia celuilalt de a fi inteles, iubit, iertat si apreciat. Este inteligenta si responsabila, in acelasi timp. Este un act de vointa, insemnand a iubi pentru ca celalalt are valoare in ochii tai si nu pentru ca a castigat prin vreun merit. Implica ascultare si o continua crestere. Ajunge sa dea totul si abia atunci traieste cu adevarat. Sa iubesti si sa fi iubit AGAPE este minunat . E una din inaltatoarele momente ale vietii. Pur si simplu iubesti si esti iubit asa cum esti, fara a ti se cere nimic in schimb. Dragostea complet lipsit de egoism, capabil de a da i de a da ncontinuu, fara sa astepte nimic n schimb. Dragostea agape este conectata la un generator etern, ea iube te indiferent de situa ie , indiferent de ct de imposibil de iubit este cealalt persoana . Inseamna implicarea n nevoile celorlalti si devotament neconditionat. nseamna daruire constructiva bazata pe cunoastere i nu pe

asteptari. nseamna a stii c nu i se va raspunde la fel, dar a alege s binecuvntezi i atunci cnd tu nu e ti binecuvntat de cel lalt. Este dragostea inepuizabil , generoasa, plina de cea mai minunata bunatate . PHILEO - Acest fel de dragoste este bazat pe familiaritate si interactiune directa. Poti avea dragoste Phileo- pentru prieteni, ajutandu-i, ascultandu-i, destainuindu-te. Ai un umar pe care sa plangi si pe care sa lasi urme de fericire. Esti atras de caracterul celuilalt. E plina de bunatate si nu este egoista.Este genul de dragoste din familie, dintre fra i sau copii i p rin i. Se manifesta prin respect si nu se bucura atunci cand cel iubit cade, ci-l ajuta sa se ridice. Pentru ea este importanta "bucuria noastra". Dragostea noastra este conditionata de comportamentul celorlalti oameni fata de noi. Phileo daruieste, dar asteapta sa si primeasca , este o dragoste conectata prin intermediul emotiilor noastre ,este dragostea frateasca. Termenul provine din greaca, de unde avem si cuvantul Philadelphia, cetatea dragostei fratesti. Dragostea frateasca se refera la capacitatea de a-ti impartasi sentimentele si starile , fara a te teme ca devii vulnerabil sau ca ai putea fi atacat. Este o mare binecuvantare sa poti sa vorbesti liber, sa te poti bucura de acceptarea si intelegerea unui prieten . Dragostea frateasca presupune sa petreci timp impreuna si sa iei in serios fiecare problema , nu are de-a face cu relatiile sexuale . Dragostea STORGE - este prima dragoste pe care o simtim. Storge: prefera dezvoltarea unei legaturi pas cu pas si ca o prelungire a prieteniei in dragoste .Este o afectiune fireasca,e un sentiment placut, dar ea asteapta sa i se dea, ca apoi sa daruiasca. Aceasta este dragostea confortabila care nglobeaz afec iune naturala i sentimentul de apartenenta. Acest tip de dragoste mplineste nevoia de a apar ine cuiva, de a face parte dintr-un cerc strns unit, n care oamenii in unul la altul i manifest o afec iune plin de loialitate , ofera o atmosfer de siguran . Storge este o dragoste cu o temelie solida cladita pe prietenie. Adeptii acestui tip de iubire isi doresc parteneri stabili si implicati, cu care sa poata imparti atat bucuriile, cat si problemele, in cadrul unei relatii bazate pe incredere , cu implicarea relatiilor sexuale si afectiune . Dragostea EROS- Eros este dragostea care se exprima senzual ,este o dorinta, este dragostea romantica , sexuala cuprinde n ea dorul de a te uni cu fiin a iubit . Sursa ei este structura biologica a naturii umane. Ea incepe deseori prin atractia fata de partener. Dragostea Eros are nevoie sa fie ajutata, pentru ca este schimbatoare ca si intensitate. Acest gen de dragoste este n ntregime emotional , apare ca o reactie sigura atunci cnd celelalte forme sunt puse n miscare n cadrul unui cuplu .Ea scoate la lumina tot ce este mai bun n noi i ne face sa func ionam la cel mai nalt nivel al nostru. Emo iilor nu li se poate porunci, dar ele vor veni n condi iile corespunzatoare cand simti ca esti indragostit . Dorinta atingeri ,gesturi tandre ,saruturi

,priviri care arata ct de important este partenerul tau pentru tine , asigura o rela ie care dainuie plina de mplinire, bucurie i romantism. E o dragoste frumoasa, dar ii place ca sa primeasca ea mai intai si doar apoi sa daruiasca ;este dragostea erotica, senzuala, avand la baza placerea personala.. Daca este pusa in situatia de a nu primi, se supara. Eros este o dragoste conditionata de comportamentul celuilalt. Deviza ei este "Dau doar daca mi se da" si-i pasa de "bucuria mea". Pentru ca Eros sa nu dispara dupa ce a aparut, trebuie sa inveti sa-l iubesti pe celalalt ,Agape si Sorge . MANIA - reprezinta dragostea obsesiva, care deseori include gelozia, posesivitate si lipsa de comunicare. Acest tip de dragoste poate duce de foarte multe ori la violenta. Pentru unii, dragostea este o experien cople itoare. Le ntoarce via a pe dos i sfrsesc prin a-si pierde identitatea. Dragostea bazata pe Manie este impulsiva i dependenta,Ce-i care iubes in modul acesta se ndr gostesc cu usurinta , dar iubirea lor se consuma repede, nainte de-a avea sansa sa se maturize. Se caracterizeaz prin mari deziluzii, decizii pripite, sentimentul de pierdere a controlului i vulnerabilitate. Aceste persoane au o stima de sine scazuta si dau mult importanta relatiei. Simnt dragostea fata de partener ntr-un mod superlativi, dar sunt posesivi ,isi pierd repede controlul avand reactii violente si impulsive dar simt n acelasi timp o puternica nevoie ca celalalt sa-l iubesca si sa-i ofere toata dragostea. Dragostea pentru ei este un mod de salvare. Adesea, maniacii isi descopera iubitii prin hazard. Prin sex, ei se reasigura de dragostea partenerului, pentru c sunt adesea anxiosi si nesiguri. De asemenea, pot fi extrem de gelosi ducand la violenta verbala si fizica. LUDUS- intruchipeaza dragostea sub forma de joc, in care ambii parteneri isi doresc sa se simta bine, fara a urmari neaparat angajarea intr-o relatie serioasa. Totul se traieste la intensitate maxima in prezent fara sa existe un viitor , este o dragoste de moment fara dorinta de continuitate pe termen lung .Ludicii sunt, deobicei,marii cuceritori. Mult mai interesati de numarul relatiilor dect de calitatea acestora, ei isi aleg partenerii in joaca si sunt, desigur, predispu i la infidelitate isi revin repede dupa despartiri. Este o dragoste cu relatii sexuale intense,fara inhibitii , incitarea de a descoperi tot timpul ceva nou si profund ,gustand aventura la maxim. Dragostea e jocul cu sentimentele ,avand baza in excelenta tehnic sexual de care da dovada.

3.

Modelul triunghiular al dragostei dupa Robert Sternberg

Modelul triunghiular al dragostei Psihologul Robert Sternberg a propus un model grafic al dragostei sub forma unui triunghi avand drept componente intimitatea, pasiunea si angajamentul. Diverse combinatii ale acestor trei caracteristici provoaca aparitia unor diferite tipuri de dragoste. De exemplu, impletirea dintre intimitate si angajament creaza dragostea compasionala, in timp ce fuziunea dintre pasiune si intimitate da nastere dragostei pasionale. Sternberg este de parere ca iubirea poate fi caracterizata pornind de la trei componente de baza ale relatiilor interpersonale si anume: INTIMITATEA, PASIUNEA SI ANGAJAMENTUL. INTIMITATEA ca si componenta a iubirii se refera la sentimentul de apropiere existent intre doua persoane, la legatura profunda care se realizeaza intre ele, la comunicarea existenta in cadrul unei relatii. Intimitatea este legatura emotionala prin care oferi celui de langa tine informatii personale. Intimitatea are de-a face si cu capacitatea de acceptare reciproca a doua persoane. Intimitatea se refera si la incredere si la cunoasterea profunda a celuilalt. PASIUNEA ca si componenta a iubirii are in vedere dorinta emotionala si sexuala puternica. Pasiunea este involuntara si motivationala si poate domina gandurile si comportamentul. Pasiunea inseamna a-ti dori intimitatea sexuala cu persoana iubita, incluzand astfel in structura sa si atractia sexuala. Pasiunea cunoaste atat aspecte pozitive (starea de fericire, buna-dispozitie, senzatia de plutire), dar si negative (pasiunea poate conduce catre disperare si ganduri negative) si este modificata de trecerea timpului. Pasiunea poate fi adusa la viata usor, dar poate fi la fel de repede stinsa. Pasiunea este cea care produce romantismul. ANGAJAMENTUL reprezinta partea logica si decisiva a unei iubiri. Angajamentul ca parte a iubirii poate fi de doua tipuri: pe termen scurt sau pe termen lung. Persoana in cauza decide daca este indragostita. Persoana in cauza decide daca merge sau nu mai departe, continuand relatia, incercand sa mentina iubirea. Conform teoriei lui Sternberg, fiecare dintre aceste componente pot fi combinate intre ele in mod diferit, rezultand 8 stiluri si maniere diferite de iubire: Non-Iubirea, Iubirea-Prietenie, Iubirea Ingamfata, Iubirea Vida, Iubirea Romantica, Iubirea Companion, Iubirea Fara Sens si Iubirea Desavarsita. Tipul de iubire existent in cadrul unui cuplu poate fi determinat de interactiunea dintre aceste componente. Iubirea romantica este rezultatul combinarii intre pasiune si intimitate, iubirea companion este rezultatul asocierii intimitatii si a angajamentului.

Tot Sternberg este cel care sustine ca fiecare individ in parte dispune de doua triungiuri diferite: triunghiul care poate caracteriza relatia lor actuala si triunghiul care descrie relatia indeala. Relatiile cele mai reusite au loc intre persoane care au triunghiuri personale cat mai compatibile. Haideti insa sa privim mai atent triunghiul iubirii si sa vedem care sunt cele 8 nivele ale iubirii si prin ce se caracterizeaza fiecare in parte: Non-iubirea - intimitate, pasiune, angajament Iubirea -prietenie- intimitate Iubirea infatuata- pasiune Iubirea goala- angajament Iubirea companion intimitate, pasiune Iubirea fara sens pasiune, angajament Iubirea desavarsita intimitate, pasiune, angajament In viziunea lui Sternberg, relatiile care se construiesc pe baza a doua sau mai multe elemente au o capacitate de rezistenta mai mare si sunt mai durabile decat cele care au ca fundament un singur component. Pe masura ce relatia adulta de iubire se dezvolta si evolueaza, se va schimba si componenta pe care este pus accentul. Pasiunea spre exemplu se manifesta intens la inceputul unei relatii, ajunge rapid la punctul culminant, pentru ca apoi, din cauza obisnuintei, sa se reduca si sa se mentina la un nivel de stabilitate. Pe de alta parte, intimitatea atinge apogeul mai greu decat pasiunea dupa care, gradual, scad manifestarile ei. Creste in schimb conexiunea emotionala si interpersonala. In relatiile reusite, angajamentul cunoaste initial o evolutie lenta. Urmeaza ulterior o perioada in care se accelereaza, scade si ramane constant. NON-IUBIREA are prea putin sau nu are deloc de-a face cu iubirea reala si nu contine niciunul din cele trei elemente: nici pasiune, nici intimitate, nici angajament. O forma de manifestare a acestei iubiri poate fi intalnita in cazul elevului care se indragosteste de profesorul sau, al pacientului care se indragosteste de medicul sau etc. SIMPATIA/ PRIETENIA Prietenia beneficiaza de intimitate, caldura sufleteasca, insa nu si de pasiune sau angajament. In cadrul acestor relatii interpersonale, exista un grad de intimitate si apropiere foarte mare, dintre cei doi indivizi lipsind insa pasiunea si angajamentul. Multe astfel de iubiri-simpatii apar si dispar de-a lungul vietii. Putem da ca exemplu prietenia si simpatia care ne-a apropiat de un prieten/coleg din facultate. Pentru ca circumstantele fac astfel incat drumurile celor doi sa se separe si ca cei doi sa nu mai interactioneze, aceasta relatie o sa inceteze la un moment dat.

IUBIREA INFATUATA are ca punct de plecare principal doar componenta pasiunii, fara sa implice intimitatea sau angajamentul. Printre exemple de astfel de iubiri putem enumera dragostea la prima vedere, aventurile de-o noapte, iubirile de-o vara, iubirile temporare in care primeaza atractia fizica si componenta sexuala. Aceste iubiri se sting la fel de brusc cum au izbucnit din cauza ca persoanele implicate nu isi doresc sa aprofundeze sau sa mentina iubirea existenta si nici sa solidifice relatia. IUBIREA VIDA/GOALA este iubirea existenta intre parteneri care isi asuma angajamentul unei relatii fara a lua insa in calcul pasiunea sau intimitatea, componente atat de necesare pentru o avea o relatie reusita Iubirea vida poate fi intalnita intre acele persoane care raman intr-o relatie fara a mai simti afectiune fata de partener, fara a mai experimenta sentimentul de apropiere si intimitate, fara a mai simti iubire sau dorinta sexuala fata de partener. Din motive precum teama de schimbare, teama de singuratate, obligatie, sentimentul datoriei inteles in mod eronat, de dragul copiilor, exista multe astfel de casnicii si relatii tinute laolalta doar prin angajament, fara ca partenerii sa se mai iubeasca. Un alt exemplu de astfel de iubire ar fi si casatorii aranjate. In unele cazuri insa, cei doi parteneri puteau ajunge sa se iubeasca pe parcurs. IUBIREA ROMANTICA Iubirea romantica imbina cele doua componente pasiunea si intimitatea, fara sa aiba in vedere si angajamentul. Este cazul partenerilor care se simt atrasi fizic si emotional unul fata de celalalt, dar nu-si doresc sa-si asume angajamentul unei relatii pe termen lung. Acesti parteneri au tendinta de-a se idealiza si de-si vedea doar calitatile, sarind peste defecte. Cei doi au impresia ca sunt indragostiti unul de celalalt. Daca impresia de indragosteala ar fi reala, cei doi nu ar ezita sa-si asume angajamentul, implicandu-se intr-o relatie. IUBIREA DE COMPANION poate fi intalnita in cazul cuplurilor cu un nivel de apropiere si intimitate ridicat. Chiar daca in acest cuplu angajamentul este asumat, iar sentimentul de intimitate este simtit intens, pasiunea si dorinta fizica nu exista sau, daca a existat la inceput, a disparut complet la un moment dat Ca exemple putem da cuplurile in care nu mai exista atractie sexuala sau prieteniile care au fost supuse unor circumstante grele si totusi au rezistat. Iubirea companion apare in cazul cuplurilor care au stat o perioada indelungata de timp si au impartasit aceeasi viata, au pasiuni, interese si multe lucruri in comun. Exista insa un atasament si o legatura emotionala profunda, insa pasiunea fizica s-a evaporat. IUBIREA FARA SENS este iubirea in care pasiunea si angajamentul nu sunt suficiente pentru a face casa buna impreuna. In lipsa existentei unei legaturi emotionale profunde si a intimitatii care sa stabilizeze si sa sudeze aceasta relatie, pasiunea si angajamentul nu pot sustine succesul unei relatii. Este cazul acelor persoane care se casatoresc din cauza legaturii sexuale puternice. Cu toate acestea

intre aceste persoane, cu exceptia atractiei fizice intense, nu exista prea multe puncte comune si interese. Este iubirea pe care o intalnim in filme, acea iubire din Las Vegas in care doi straini se intalnesc, au parte de o noapte grozava de sex si sub imboldul momentului hotarasc sa sa casatoreasca, fara sa stie prea multe unul despre celalalalt. Este explicatia cea mai plauzibila fenomenului cunoscut sub denumirea de saptamana oarba. IUBIREA DESAVARSITA este tipul de iubire catre care tindem toti, insa de care au parte doar cei norocosi. Este tipul de iubire cel mai apropiat de iubirea perfecta, in structura sa combinandu-se toate cele trei componente: intimitatea, pasiunea si angajamentul. Este iubirea completa si complexa. Este iubirea ideala. Este cazul casniciilor si al cuplurilor care se bucura de pasiune si intelegere chiar si dupa zeci de ani de casnicie sau relatie. Sternberg emite insa un advertisment chiar si in cazul acestei relatii. Iubirea trebuie exprimata, aratata, spune psihologul.

Capitolul II 1.
Caracterizarea virstei tineretii

Perioada tinere ii (25-35 ani) este de stabilizare i maturizare biopsihic deplin n care subidentit ile sociale, profesionale, maritale, parentale se echilibreaz prin c tigarea unui statut i rol cu influen e pertinente pentru evolu ia personalit ii i comportamentului tn rului. Tineretul zilelor noastre se caracterizeaz printr-o aten ie deosebit acordat vie ii sociale i politice ca i prin integrarea n profesie. Dup o intens acumulare de cuno tin e din perioadele anterioare, tineretul este matur biologic i psihic, preg tit pentru a se adapta la noile condi ii. La ntrebarea ce i este specific unei maturit i reu ite, Freud r spunde c iubirea i munca sunt cele dou dimensiuni care definesc maturizarea. Iubirea se realizeaz , la aceast vrst , prin c s torie, iar munca prin c tigarea identit ii profesionale. (Emil Verza, 1993) Fr mnt rile sociale, politice, frecventele seisme economice din lumea contemporan fac s creasc dificult ile cu care se confrunt tineretul i s erodeze, pentru unii, o parte din aspira iile i mentalit ile constituite n perioada adolescen ei. Acestea presupun nu numai o preg tire mai bun a tn rului, dar i investi ii psihice pentru a crea structuri personale i comportamentale care s faciliteze coechilibrarea individului la un astfel de mediu. n societ ile anterioare nu se ridicau attea probleme i tutela p rin ilor (cu dependen a economic i afectiv ) se prelungea i n aceast perioad ceea ce a f cut ca tn rului ce se ncadreaz n aceast etap s i se acorde mai pu in aten ie pe linia investiga iilor concrete. n ultimul timp, psihologia vrstelor acumuleaz date tot mai interesante din cercet rile organizate a tot mai multor autori. n perioada tinere ii apare o tendin conturat de a observa con inutul de valori al umanit ii, nivelul atins de aceste valori cu care este pus s se confrunte i m sura n care este preg tit s

r spund cerin elor vie ii reale. Spre deosebire de perioadele anterioare, n tinere e se diferen iaz , se con tientizeaz prezentul de viitor i se adopt un mod personal de prospectare cu nc rc tur afectiv-motiva ional pentru contribu ia ce i-o propune s o aduc la destinele lumii. n acest context, tn rul devine sensibil i recalcitrant la ntlnirea cu nonvaloarea, noncompeten a i la persoane devalorizate sau dep ite de evenimente, dar este receptiv la cele care au calit i deosebite, interesante i i aduc o contribu ie la un domeniu sau altul. nc din etapa de trecere spre perioada tinere ii (20-24 ani, a adolescen ei prelungite) au loc o serie de restructur ri ale planului intern i se manifest caracteristici specifice adultului tn r. Prin dezvoltarea tipului paternal caracteristic societ ii moderne cu ritmul s u trepidant, tn rul se orienteaz tot mai mult spre angajarea social , spiritual i productiv . Ca urmare, tipul de rela ii devine foarte complex deoarece trebuie respectat i se stabilesc forme de intercomunicare func ionale pentru planul ierarhia profesional , social

cunoa terii. Alte tipuri de rela ii noi sunt cele ce privesc constituirea familiei i implicarea n via a intim a acesteia. nc din subperioada adolescen ei prelungite, tn rul se confrunt cu situa ii diverse cum ar fi cele legate de terminarea studiilor pentru unii, serviciul militar sau angajarea ntr-o munc salariat pentru al ii. Mai cu seam , acest ultim aspect echivaleaz cu c tigarea statutului social de adult i dobndirea autonomiei economice ce presupune o mai mare independen fa de p rin i i creeaz posibilitatea constituirii propriei familii. Dar tn rul este fr mntat de situa ia de provizorat rezultat din nesiguran a locului de munc , a stabilirii confortului de locuit, a incertitudinii cu privire la asigurarea celor necesare traiului, a problemelor sentimentale ce se pot ivi etc. (Emil Verza, 1993). Mul i autori, printre care D. Levinson, consider vrsta tn r ca fiind plin de vigoare fizic , cu manifest ri remarcabile de inteligen , memorie, abilit i, aptitudini, dezvoltate maximal i care favorizeaz un bun randament n activit ile desf urate. Erik Erikson apreciaz vrsta tinere ii ca fiind dominat de amplificarea identit ii sociale i ndeplinirea de sarcini complexe care duc la formarea unui statut specific aspira iilor sale. La acestea, autorul amintit, adaug dezvoltarea intens a intimit ii prin tr irea experien ei dragostei i nceputul vie ii de familie. Noul statut, de partener, implic , pe lng satisfac iile respective i sacrificii, compromisuri n care se includ, n unele situa ii, abateri de la regulile morale pe care tn rul le credea ca fiind imbatabile. Apari ia unui copil n familie con tientizeaz mai bine statutul de p rinte i se acumuleaz experien pentru ndeplinirea acestui rol. Cercet rile relev c tinerii nu au o preg tire corespunz toare pentru dep irea f r dificult i a rolului respectiv i mai ales, pentru evitarea unor sisteme afective ntre parteneri generate de asemenea situa ii. Tn ra mam este confruntat 1993) Activitatea din familie impune o preocupare mai intens pentru treburile gospod re ti i satisfacerea i cu probleme legate de educa ia copilului, de cre terea i ngrijirea sa. (Emil Verza,

nevoilor acesteia. Ocupa iile legate de locul de munc sau de terminarea studiilor se adaug la regimul zilnic ceea ce face ca distrac iile s fie mai pu ine. Dar lecturile, activit ile ludice n grup i vizitele persist n noua familie. Tn rul se antreneaz cu pl cere n jocul copiilor pe care l organizeaz i l direc ioneaz . Cnd apar copiii, persist plimb rile pe jos, vizionarea TV, citirea de i de specialitate, de educa ie i s n tate, antrenarea n acti-vit i culturale i literatur beletristic

politice. (Emil Verza, 1993) Spre sfr itul perioadei (32-35 ani) n familie via a devine mai stabilizat . Organizarea timpului liber i a vacan elor se face n func ie de mijloacele financiare. Se remarc o orientare mai realist a tinerilor n care manifest rile sunt centrate pe activitatea profesional . Interesul pentru profesiune i pune pecetea asupra ntregii activit i psihice, inclusiv asupra capacit ilor senzorial-perceptive, intelectuale, aptitudinale i a disponibilit ilor afectiv-motiva ionale. Dezvoltarea psihic se realizeaz sub influen a exercit rii profesiei. De i au fost acumulate experien e interesante pn la aceast vrst , pla-nul senzorial-perceptiv se structureaz prin sintetizarea datelor i sporirea capacit ii de discriminare. Sensibilitatea vizual devine mai fin printr-o estima ie ct mai corect . Cu toate c v zul intr n declin n jurul vrstei de 30 ani, informa iile bogate pot suplini aceste mici dificult i i creaz modalit i complexe de adaptare. Alte forme senzoriale cum ar fi auzul, tactul, sim ul echilibrului etc. contribuie la ac ionarea capacit ii de receptare organizat i la dezvoltarea competen elor discriminative ce duc la sporirea abilit ilor i ndemn rilor n diferite domenii de activitate. Dezvoltarea intelectual n ansamblu cu progrese evidente pe linia gndirii, n elegerii, inteligen ei, memoriei, imagina iei i limbajului nu l absolv pe tn r de a nv a i a se perfec iona permanent deoarece procesul de perimare profesional modern , cu mare rapiditate. Analiznd condi iile care pot genera tulbur ri sexuale la tineri, noi am considerat c se pot mp r i n urm toarele: 1. - incidente sexuale cauzate de evenimente ce au avut loc n copil rie sau pubertate ca urmare a seduc iei unui homosexual ori prin. producerea incestului, a violului; 2. - absen a unor modele sexuale corecte din familie ce puteau fi urmate de tineri; 3. - absen a sau izolarea fa 4. - imaturitatea general de al i copii i educa ia neadecvat ce pot genera team fa i dependen a excesiv fa de sexul opus i neperceperea unor modalit i de rela ionare cu cei din jur; de al ii, ceea ce nu faciliteaz formarea spiritului de responsabilitate; 5. - team excesiv , anxietate i opozabilitate n familie, coal , loc de munc ce favorizeaz o tensiune sporit care se poate desc rca sub forma unor hiperac iuni sexuale; 6. - via a excesiv de auster ori deprivarea de rela ii sociale, de distrac ii, de participare la via a i nlocuirea unor profesii prin altele ac ioneaz n lumea

cotidian . R. Mucchielli analizeaz factorii psihosociali, cu accent pe cei socioafectjvi i educa ionali, care determin tulbur ri comportamentale la tineri i arata c acestea se exprim n situa iile: a) respingerea societ ii n general i a colectivului din care face parte n special; b) denaturarea perceperii sociale a altora; c) imposibilitatea de a aprecia i prevedea consecin ele ce decurg din unele acte i d) imposibilitatea de a mai accepta rolul social pe care l-a avut naintea comiterii actelor delictuale. Al i autori, printre care i E. Durkheim , evalueaz tulbur rile de com-portament prin adoptarea distinc iei ntre normal i patologic. Autorul respectiv este de p rere c faptele exercitate ce apar in speciei sunt nor-male, iar cele de excep ie ntlnite la o minoritate au caracter patologic. Ulterior, spre sfr itul perioadei tinere ii (35 ani) fenomenul se ate-nueaz i are loc o repliere spre pe care le situa iile de lini te, confort i implicare n activitate. Educa ia i condi iile de via

traverseaz ln rul joac un rol important n dezvoltarea unor structuri de personalitate implicate n procesul adapt rii i integr rii. Observa iile curente i cercet rile efectuate pe grupuri de tineri au dus la concluzia c implicarea n responsabilit i mai deosebite nc din perioada pubert ii sau a adolescen ei faciliteaz integrarea n normele i valorile sociale. Astfel, grijile i preocup rile impuse de ntre inerea familiei prin pierderea p rin ilor, a responsabilit ii ce intervine prin c s torie maturizeaz mai de timpuriu pe tn r i i spore te spiritul de seriozitate n activit ile desf urate. Integrarea n societate este facilitat i de faptul c tn rul a devenit deja con tient de necesitatea convie uirii n colectiv i de posibilul s u aport la mbog irea valorilor sociale. Pentru aceasta el se implic ntr-o activitate complex , plin de d ruire i perseveren , de n elegere i apreciere a calit ilor altora la care ncearc s - i armonizeze propriile sale comportamente. Normele morale sunt nsu ite i concepute prin prisma vederilor colectivului fa de care manifest sinceritate i ata a-ment. Se manifest o adev rat pasiune pentru cunoa tere i intoleran fa de ignoran qu expecta ii nalte de afirmare a personalit ii n do-meniul pentru care op iunea a devenit clar . Tn rul prezint interese conturate pentru aptitudini i stiluri personale de comportament, verbale, ac ionale, tehnice i ocupa ionale n care se poate realiza i proiecta cu reu ite tot mai evidente. La cei cu un set de nv are nalt se bazeaz pe supermotiva ie ce creeaz zone de stimulare continu pe direc ia achi-zi iilor i a dezvolt rii rolurilor i a statutelor culturale, profesionale, sociale. Stratificarea cuno tin elor i sublimarea unor fapte cu care ope-reaz gndirea exprim ceea ce plastic denumea M. Ralea apetitul inteli-gen ei. Constituirea concep iei despre lume i via ne indic spa iul i timpul traversat de tn r n devenirea i proiec ia personalit ii sale. (Emil Verza, 1993) n tinere e se manifest deosebit de activ folosirea de cuno tin e i operarea cu concepte abstracte care pune n eviden for a abilit ilor intelectuale. Exprimarea inteligen ei prin sisteme simbolice presupune o activitate complex de n elegere n care este implicat percep ia social alimentat de roluri i statute nv ate. Voca ia pentru un anumit gen de activitate este bine conturat , ceea ce face

ca tn rul s depun eforturi sus inute n vederea afirm rii sale i proiectarea dorin elor de a ocupa o anumit pozi ie profesional , cultural , social . Problemele profesiona-liz rii i perfec ion rii ocup un loc central n activitatea desf urat , creind un cadru larg de concepere a rolului ce poate fi ndeplinit i a atingerii idealului de via . Tinerii sunt sensibili la ameliorarea perceperii de sine i la felul n care imaginea lor este reprezentat de ceilal i. Ei doresc un statut diferen iat i depun eforturi pentru o exprimare complex a nsu irilor de personalitate valoriznd mai bine rela iile cu cei din jur. Constituirea identit ii trece printr-un profund proces de restructurare ca urmare a dilat rii subidentit ii familiale, cultural-sociale, ocupa ionale i axiologice. Un asemenea proces poate genera tensiuni, conflicte i frustra ii din care tn rul iese nving tor prin adoptarea unor modele ac ionale ce valorific maximal caracteristicile personalit ii sale mature i n plin for modului de organizare a vie ii personale, profesionale i sociale. Pornind de la nivelul psihicului uman, personalitatea tn rului este constituit din patru subsisteme ntlnite i la adult. 1. Subsistemul opera ional din care rezult acordul dintre realitate i cerin ele acesteia cu nglobarea regulilor de via , de conduit i tr irile interne. Prin intermediul acestui subsistem se optimizeaz interrela iile cu lumea nconjur toare cu implicarea potentelor energetice i de re-cep ie de care dispune fiecare subiect. n acela i timp, subsistemul ope-ra ional faciliteaz interven ia celorlalte subsisteme ce duc la acumul ri de informa ii, cuno tin e, experien e i organizarea conduitelor pe toate direc iile. 2. Subsistemul emo ional, al trebuin elor biologice, psihologice i social-culturale ce faciliteaz instalarea de reac ii de acceptare sau sanc ionare a tr irilor interioare i a efectelor din planul comportamental. 3. Subsistemul structurilor sinelui care cuprinde perceperea, repre-zentarea, idealul de sine (material, cultural, social) i nevoia de afirmare de sine legat nemijlocit de dobndirea de statute i roluri. 4. Subsistemul valorilor care se bazeaz pe cunoa terea i n elege-rea regulilor i idealului de via . Acest subsistem face posibil afirmarea func iei de filtrare i simbolizare a informa iei, de raportare a conduitelor la acceptorii morali, logici i con tiin ei. Acest subsistem protejeaz elabor rii unor forme superioare de adaptare . inele i creeaz cadrul de extindere a idealului de sine i a sinelui social prin valorificarea experien ei personale i a creatoare, cu echilibr ri i adapt ri adecvate mediului. Adaptarea se realizeaz printr-o intelectualizare a

2. Particularit ile sferei emo ionale.

Tinere ea cuprinde o perioad de vrst destul mare, de aceea este dificil de a vorbi despre careva caracteristici specifice sferei emo ionale. De aceea vom prezenta dinamica proceselor emo ionale n aceast perioad cu reflectarea sarcinilor de baz de dezvoltare. Problemele de baz ce cer solu ionare n aceast perioad sunt: atingerea identit ii i a intimit ii. Identitatea reprezint efortul indivizilor de integrare ntr-un anumit context social (de recunoa tere a apartenen ei la o anumit comunitate) i de identificare a statusurilor i rolurilor specifice pe care le de ine n acesta (de diferen iere, de recunoa tere a calit ilor personale). Se consider c primul cercet tor al identit ii este W. James. Exist o difiren ntre conceptele eu i identitate, primul nglobnd n sine i procesul form rii celei din urm identificarea. De fapt, dup cum men ioneaz Ilu , identit ile se prezint ca o multitudine de componente ale Eu-lui, n combina ie prezentnd anumite stiluri personale, r spunsuri la situa iile concrete de via . Formarea identit ii a persoanei are loc ntr-un context specific, determinat de structura complex a societ ii. Ne referim la condi iile pe care le impune apartenen a la un anumit grup social mic, care implic o atmosfer socialpsihologic , aceasta la rndul ei, determinat de structurile macrosociale. Succesul sau e ecul socializ rii, dup cum consider cercet torii Berger, Lucman (2000) rezult din calitatea simetriei ntre 2 realit i obiectiv i subiectiv . Cea obiectiv este determinat de programul institu ionalizat al grupului de apartenen , iar cea subiectiv - de capacit ile individuale, i combinndu-se organic formeaz un tip distinct, o identitate mai mult sau mai pu in integrat n contextul social. Intimitatea presupune stabilirea rela iilor apropiate cu altul i reprezint o unitate a 2 identit i. Teoria lui P. Sternberg demonstreaz ct de dificil este s ob ii succes n rela ii intime. Dup el, exist 3 componente a dragostei: intimitatea, pasiunea, hot rre/ obliga iune. 1. Intimitatea sim ul apropierii care apare n rela ii de dragoste. Oamenii se simt lega i unul de altul, au interese i activit i comune, fac schimb unul cu altul de lucruri, gnduri i emo ii. 2. Pasiunea atrac ia fizic , excita ie i comportament sexual n rela ii. Necesit ile sexuale sunt importante, dar nu unice care motiveaz comportamentul omului n procesul interrela ion rii. De exemplu, necesitatea n acceptare, stima de sine tot au un rol important. Uneori intimitatea duce la apari ia pasiunii, alteori pasiunea precede intimitatea. Dar poate exista i pasiune f r intimitate i intimitate f r pasiune. 3. Hot rre/ obliga iune. Acest component poate avea o perspectiv apropiat dep rtat con tientizarea importan ei p str rii acestei dragoste. i dep rtat .

Perspectiva apropiat hot rrea despre existen a dragostei sau con tientizarea ei. Perspectiva

Dragostea dup faza dezvolt rii sale balanseaz ntre intimitate, sexualitate i responsabilitate. (Kutter, 1998) Intimitatea poate fi distrus de emo ii negative. Frica de a fi respins, la fel, reprezint un obstacol n stabilirea intimit ii, mai ales cnd direc ioneaz spre identificare fals : dorin a de a face pe plac altui, dar nu realizarea necesit ilor interne. Mijloacele tradi ionale de curtare pot mpiedica intimitatea dac se compun din ac iuni rituale i sunt lipsite de un schimb sincer de emo ii. Sunt cazuri cnd dragostea l face pe om s fie trist. Aceast triste e poate fi condi ionat de dezam giri n omul iubit, desp r irea cu el, etc. Dragostea poate crea i dezam giri i furie. Gelozia poate fi una din cauze care duce la apari ia acestor st ri. Uneori iritabilitatea, furia, ap rute n urma geloziei, nu se exprim deschis i sunt ndreptate asupra sa. Autobiciuirea duce la pasivitate, neajutorare, dezam gire i uneori devine motiv pentru sinucidere. Gelozia mai poate avea i o alt ie ire: activism, dorin a de a urm ri i persecuta pe cel lalt. n perioada de sarcin se manifest discomfort fizic care favorizeaz tendin e impulsive, de tip obsesiv, st ri depresive, anxietate i alte tendin e de normalitate marginal . Partenerii n a teptarea copilului ofer unul altuia sprijin emo ional. Desigur c aceasta depinde de atitudinea fa de copil, este dorit sau nu. Cu apari ia copilului cresc considerabil eforturile fizice i emo ionale ale p rin ilor, legate de devierile de somn, cheltuieli financiare, ritm nc rcat, conflicte din motivul repartiz rii obliga iilor. Mama este obosit , tat l se simte respins i ambii simt o limitare a libert ii sale. i totu i apari ia primului copil reprezint o trecere a familiei ntr-o stare nou , i nu o criz . Se vorbe te foarte mult de dependen a copilului de mam . De fapt dependen a mamei fa de copil este tot att de mare. Ea se realizeaz nu numai prin al ptare, ci i prin componentele active numeroase ce nso esc acest proces. n esen dup na terea copilului acesta se va adapta la condi iile generale ce sunt n familie, dar concomitent familia se va adapta nu numai la prezen a copilului n contextul ei, ci i la caracteristicile personale ale copilului nou ap rut. Unii copii sunt dificili, dorm greu, nu m nnc , plng, nu stabilesc u or rela ii cu cei din jur chiar dac mama lor este o persoan echilibrat . R. Bell a insistat asupra diferen elor mari care exist ntre copii. Acei copii care sunt veseli de felul lor, surd, stabilesc u or rela ii cu cei din jur, provoac cel pu in cteva condi ii de optimizare a mediului familial: creeaz momente de fericire i bucurie legate de spectacolul cre terii lor, atenuiaz tensiunea unor st ri de discomfort provocate adul ilor, creeaz p rin ilor ncredere n rolul lor parental, securizeaz atrac ia fa de familie ca un adev rat c min.

Emo iile au un rol enorm i n activitatea profesional . Diversele direc ii ale activit ii de munc ale omului creeaz i dezvolt o multitudine de aspecte i laturi a emo ionalit ii lui.

3. Dezvoltarea con tiin ei de sine.

Cu vrsta cre te pentru om importan a valorii i aprecierii lumii interne a sa i a pozi iei spirituale. Dar pentru majoritatea fundamental devine autoacceptarea, ce presupune acceptarea pozitiv a aptitudinilor sale, independen , posibilitatea de a controla via a sa, credin a n puterile sale. Autoaprecierea personalit ii depinde de faptul ce vrea ea s devin , ce loc vrea s ocupe n lumea aceasta, prin ce metode va realiza aspira iile sale, i criteriile individuale de autoapreciere a succeselor i insucceselor sale. Autoaprecierea influen eaz nivelul atins de dezvoltare a personalit ii, ea se ridic dac aspira iile personalit ii se realizeaz concep iei: y y y y Explicarea ntr-un mod a e ecului s u, utiliznd ra ionalizarea Respingerea, negarea insuccesului Sc derea nivelului s u de aspira ii Antrenarea ntr-o alt activitate, n care este posibilitatea mai mare de a ob ine succes. i scad dac scopurile n-au fost atinse. n caz de e ec, personalitatea are cteva posibilit i de sus inere, ntre inere constante a Eu-

Eu-concep ia individualizeaz autoaprecierea. Ceea ce pentru unul reprezint un succes, altul l percepe ca e ec. Cu vrsta autoaprecierea devine mai diferen iat . Adultul poate foarte nalt s - i aprecieze unele din capacit ile sale, de exemplu, nivelul intelectual, i foarte jos altele, de exemplu, nivelul posibilit ilor fizice. Acest fapt unii psihologi l explic prin astfel: eu-concep ia unic cu vrsta se divizeaz ntr-un ir de eu-concep ii independente una de alta. (eu-mam , eu-profesionist etc.) Deoarece dezvoltarea omului are loc n context cronologic i psihologic, eu-concep ia personalit ii posed un context temporal individual. Autopercep ia i autoaprecierea vrstei sale are diverse direc ii de dezvoltare la fiecare vrst . Este cunoscut faptul c preadolescentul tinde s fie mai matur dect vrsta sa cronologic , iar vrstnicii invers, doresc s fie mai tineri. Uneori vrsta cronologic pierde total importan a pentru lumea intern a personalit ii. Exist deosebiri n autocon tiin la nivel gender. Din cercet rile lui I. Kon putem conchide c eu - imaginea a b rba ilor con ine preponderent informa ie despre valoarea eu-lui n sfera de munc , sportiv i sexual , iar femeile tinere reflect n eu imagine nct ele sunt de atr g toare n exterior. Tinerii sunt predispu i s supraaprecieze capacit ile sale, fie statutul s u n grup sau aptitudinile personale, iar autoaprecierile tinerelor sunt mai modeste i reale. i i

Eu-concep ia fetelor este mai individualizat n compara ie cu cea a b rba ilor, a c ror eu concep ie este mai socializat . Femeile mai mult dect b rba ii au nevoie n rela ii apropiate, de ncredere i intime cu o persoan . Dac eu-imaginea real a femeii este departe de eu imaginea ideal (de exemplu, nu are rela ii de ncredere cu apropiatul), atunci se simte fragil , nemplinit dect b rbatul. Cu att mai mult femeile utilizeaz mecanisme de ap rare pentru a stabiliza euconcep ia, mascnd autoaprecierea insatisf c toare a realit ii(sublimarea, comunicarea cu copilul etc), n timp ce b rba ii sunt mai direc i (de exemplu, alcoolismul). Nivelul de satisfac ie de eu-l corporal influen eaz autoaprecierea tinerilor. Atrac ia fizic a femeilor la aceast vrst este mai important dect pentru b rba i, deoarece succesul femeii mai mult depinde de capacitatea ei de a crea un cuplu stabil, n timp ce succesul b rbatului este determinat de realiz rile lui personale. Astfel, n plan social, femeia atractiv poate spera la un c tig mai mare de la faptul ce impresie creeaz , dect un b rbat care arat la fel de atractiv.

4. Diferen ele gender.

No iunea gender a fost pentru prima dat utilizat n sensul actual de psihologul britanic Robert Stoller (1968), fiind preluat de teoreticienii din mi carea feminist i folosit n scopul definirii diferen elor socio-culturale determinate dintre masculinitate i feminitate. Astfel, s-a realizat o distinc ie de tradi ionalul termen sex, pe seama c ruia a fost l sat disjunc ia condi ionat biologic. Ideea dat este vehiculat n literatura de specialitate de circa dou decenii, ncercndu-se o explica ie a tuturor diferen elor dintre femei i b rba i, i este ini iat de scriitoarea Simone de Beauvoir, autoarea celei mai deliberate opere ale feminismului sec XX Al doilea sex publicat n 1949, considerat i lucrare care a generat valul n aceast mi care. Autoarea sus numit a schi at doar ideea general , men ionnd n tradi ia timpului c nu factorii biologici, psihologici sau economici , ci constructele sociale perpetuate prin tradi ia patriarhal determin distinc ia dintre b rbat i femeie. Peste circa un deceniu aceast idee a fost preluat i dezvoltat , devenind actualmente principal n explicarea identit ii feminine i masculine. Identitatea de gen rezult din sistemul de rela ii i institu ii sociale care prin socializare duc la asimilarea de c tre individul uman a normelor, valorilor cultural determinate, interiorizarea unui ansamblu de statusuri i roluri sociale care-i orienteaz conduitele n raport cu realitatea obiectiv . Rolul de gen se afl n grija p rin ilor, ncepnd cu na terea copilului. Psihologul rus I. Kon men ioneaz pe larg influen ele pe care le exercit p rin ii n acest scop:

Comunicarea, organizat n a a mod, ca s dezvolte un comportament n conformitate cu prescrip iile normelor sociale fa de un gen sau altul;

Reac ii pozitive la stimulii comportamentali din partea copilului, corespunz tori apartenen ei sexuale;

Dezvoltarea unor modele de conduit n conformitate cu sexul copilului.

Astfel, are loc o asimilare activ a rolurilor de gen prin identificare imitarea comportamentului p rin ilor, tipizare organizarea conduitelor n conformitate cu regimul sanc iunilor gratific rilor, autocategorizare aderare la o anumit categorie de gen i organizarea comportamentului n conformitate cu prescrip iile acesteia. (Kon, 1995). S-au efectuat n ultimii ani numeroase studii ce se refer la diferen ele psihologice, legate de personalitatea feminin i masculin ce se formeaz nc din pubertate i adolescen i devine relativ evident n perioadele tinere ei i al maturit ii. Eleanor Maccoby i Carol Jacklin au f cut o complex inventariere a diferen elor psihice dintre cele dou sexe. Iat care sunt cele mai semnificative aspecte ale acestor diferen ieri: y Tinerele sunt mai sensibile la stimulii vizuali colora i, la sunete i zgomote, au abilit i manuale mai mobile, rapide i coordonate, aptitudini verbale mai pregnante i suport , adesea, mai u or stresurile. Tendin ele depresive sunt mai frecvente i mai puternice la femei. Au o intui ie mai bun , sunt mai sensibile i mai romantice, mai creative n activit ile zilnice; y B ie ii au sensibilit i spa io-vizuale mai dezvoltate, au aptitudini matematice, capacit i de abstractizare evidente. Au o afectivitate mai controlat , mai realist , au mai mult obiectivitate. Contextul social actual tot mai mult se dezice de modelele patriarhale, nlocuindu-le cu realit i noi care impun schimbarea imaginii steriotipizate despre identitatea de gen masculin i feminin . n R.Moldova nivelul activismului economic al femeii n 2000 era mai nalt dect cel al b rba ilor: 71,14 fa de 69,66. (datele B ncii Mondiale); num rul persoanelor de sex feminin n institu iile de nv mnt superior este mai mare cu circa 5 % dect cel al b rba ilor; studiile cu referin la distribuirea rolurilor parentale arat c ta ii acord tot mai mult timp educa iei copiilor, circa tinerii ta i din mediul urban i 1/8 din cel rural, pe cnd cei de vrsta medie 1/8 din ora e, 1/3 din localit ile s te ti (Cuzne ov, 2002); ta ii realizeaz activit i care pot fi atribuite tradi ional femeilor plimbare, joc, lectur , dezvoltare, educa ie.

Aceast perioad de tranzi ie care, pe de o parte, implic o schimbare cardinal a rolurilor de gen, iar pe de alta mai men ine o oarecare inegalitate n tratarea genurilor, intensific condi iile de concuren social . n asemenea condi ii se poate semnala despre un conflict ascuns al genurilor, manifest rile c ruia se r sfrng asupra diferitor aspecte ale vie ii sociale: ncepnd cu educa ia ineficient a copiilor, rata sporit a divor urilor, cazuri de violen n familie i pn la stagnarea tuturor ini iativelor de schimbare.

5. Socializarea tn rului.
Procesul socializ rii continu pe parcursul tinere ei, dar nu se sfr e te. Schimb rile n structura rolurilor sociale ce au loc n tinere e, reprezint momente de cotitur n via . (Clause, 1995). Noi altfel privim lucrurile, altfel ne comport m, conform m convingerile, montajele, valorile noastre n corespundere cu acele roluri pe care le interpret m i cu acele contexte n care tr im. n realitate acest proces reprezint unul de dezvoltare personal , nec tnd c aceste schimb ri sunt cu mult mai subtile i mai pu in sistemice dect acele schimb ri ce au loc n adolescen lung . Dezvoltarea tn rului poate fi descris n contextul a 3 sisteme independente, care se coraporteay la diverse aspecte ale personalit ii lui. Ele includ dezvoltarea personalului eu ca om, eu ca membru al familiei i eu ca subiect al activit ii de munc . (Okun, 1984) i sunt de o durat mai