Să rămâi om între oameni, numai ca să salvezi în tine însuţi
ideea de om, chiar dacă alţii o calcă în picioare. Date biografice S-a născut la 05 august 1922, in Siliştea- Gumeşti, judeţul Teleorman. Este fiul lui Tudor Călăraşu (1885-1963) şi al Joiţei Preda (1892-1977). Familia este una numeroasă, cu mulţi frați și surori, unii și din căsniciile anterioare ale părinţilor: Marin este frate cu Ilinca şi Alexandru (Sae); după tată cu Ilie, Gheorghe şi Ion, iar după mamă cu Maria şi Miţa. Întregul material genealogic și biografic va fi transfigurat în ciclul Moromeţilor. Studii A studiat la Siliştea-Gumeşti, apoi la Şcoala Normală din Abrud, Cristuru-Odorhei si la Bucureşti. A renunţat la studii după susţinerea examenului de capacitate și în 1941 se angajează corector la revista Timpul. A debutat în 1942 la această revistă cu schiţa Pârlitu. Activitatea literară Debutul editorial a avut loc în 1948, cu volumul de nuvele Întâlnirea din pamânturi. In 1955 a publicat primul volum al romanului Moromeţii, al 2-lea abia în 1967. Alte romane scrise de Marin Preda: Risipitorii, Intrusul, Marele singuratic, Viaţa ca o pradă, Delirul, Cel mai iubit dintre pamânteni. În 1956 i s-a decernat premiul de stat pentru romanul Moromeţii, în 1971 primea pentru romanul Marele singuratic premiul Uniunii Scriitorilor. Alte activități: Corector la România Liberă Redactor la Viata Româneascã Director al Editurii Cartea Româneascã, numit în 1970 Vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, din 1968 Membru corespondent al Academiei Române, din 1974 Deputat în Marea Adunare Naţională, 1980 Ecranizări: Opera sa a fost ecranizata, în 1954 apărea filmul Desfăşurarea, regizat de Paul Calinescu, în 1973- Portile albastre ale orasului, Marele singuratic în 1976, Intrusul si Imposibila iubire în 1983, Morometii in 1988, Cel mai iubit dintre pământeni în1993. Traduceri: A tradus: Romanul Ciuma de Albert Camus Demonii de F.M. Dostoievski, împreuna cu Niculae Gane. Viața personală A fost căsătorit cu poeta cu Aurora Cornu între 1954 si 1958, cu Eta Vexler- critic literar, evreică emigrată în Franţa în 1970 si cu Elena Mitea, cea din urma soţie, cu care era în proces de divorţ, când a murit și singura cu care a avut copii. Marin Preda a murit la 16 mai 1980, la Palatul Mogoşoaia. Aurora Cornu Marin și Elena Preda Opere “Intalnirea din pamanturi”
“Morometii”- vol I si II
“Delirul”
“Marele singuratic”
“Viata ca o prada”
“Intrusul”, etc. Puterea celui cu adevărat puternic astfel se manifestă: să stii
că poţi distruge pe cineva, să n-o faci si acela să nu stie.
Fragment din „Cel mai iubit dintre pământeni” „Mi-am recitit acest lung manuscris şi dincolo de ceea ce el conţine, m-a uimit barbaria concretului. Mitul acesta al fericirii prin iubire, al acestei iubiri descrise aici şi nu al iubirii aproapelui, n-a încetat şi nu va înceta să existe pe pământul nostru, să moară, adică şi să renască perpetuu. Şi atâta timp cât aceste trepte urcate şi coborâte de mine, vor mai fi urcate şi coborâte de nenumăraţi alţii, această carte va mărturisi oricând „... dacă dragoste nu e, nimic nu e! ...” Victor Petrini –personaj principal al romanului Victor Petrini, cadru didactic la catedra de filozofie a unversităţii clujene, este arestat abuziv, fiindcă anchetatorii au interpretat arbitrar sensul unui cuvânt dintr-o scrisoare, ce-i fusese expediată din Paris de un fost coleg şi prieten: „Am citit, zic, nu văd nimic”. „Cum, se miră ofiţerul, dar scrie negru pe alb: aştept ordinele dumneavoatră”. „Nu ordinele, am zis, şi am început să râd, ordoanţele… Tovarăşe colonel, să vă explic. Când eram studenţi a venit odată o echipă de estradă din Bucureşti la noi în oraş şi am fost şi eu cu acest Justin să vedem spectacolul. Era foarte reuşit şi am râs de ne-am prăpădit de o scenă cu un majur şi un soldat. Majurul îl beştelea şi soldatul stătea drepţi cu mâna la capelă şi repeta ca un papagal: să trăiţi, aştept ordonanţele dumneavoastră… Pe urmă, săptămâni în şir, eu şi cu Justin, când ne despărţeam nu mai ziceam la revedere, ci repetam şi noi ca nişte papagali chestia asta cretină: aştept ordonanţele dumneavoastră!” „Asta e scrisoare cu cifru, strigă colonelul şi mă uitai la expresia chipului său pe care apăruse o liniştită convingere: „aştept odinele dumneavoatră!”