Slaid nr 3

Octavian Goga se naşte la 1 aprilie 1881 în satul Răşinari,de lângă Sibiu fiul preotului ortodox
Iosif Goga şi al soţiei sale, Aurelia, învăţătoare. Goga a fost un poet român, ardelean, de origine
aromână, politician de extremă dreaptă, şi prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până
la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Slaid nr 4
Între anii 1886-1890, Goga a urmat şcoala primară din satul natal. Cea mai mare parte a
vacanţelor, aşa cum povesteşte autorul în diverse texte autobiografice, şi le-a petrecut în satul
natal al tatălui său. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă şi
circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat
din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a
transferat la liceul românesc din Braşov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea
de Litere şi Filosofie a Universităţii din Budapesta, continuându-şi apoi studiile la Berlin şi
încheindu-le în 1904.
Slaid nr 6

În ziarul Tribuna (Sibiu) a fost publicată prima poezie, Atunci şi acum, semnată Tavi. Ion Pop-
Reteganul de la Revista ilustrată (Bistriţa) i-a scris la poşta redacţiei: "Ai talent, tinere amic,
cultivează-l cu diligenţă, că poţi deveni mare. Ziua bună de dimineaţă se arată. Nu cumva să
neglijezi datorinţele de studinte". După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină
poezia Nu-i fericire pe pământ. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă
nu împlinise şaptesprezece ani.

În 1905 a apărut la Budapesta volumul Poezii, reeditat apoi de editura Minerva la Bucureşti, în
1907 şi la Sibiu, în 1910. După acest debut editorial, "adevărat eveniment literar", poetul a intrat
tot mai mult în conştiinţa opiniei publice. Criticul literar Ion Dodu Bălan aprecia că volumul lui
Goga "înseamnă începutul unei noi epoci pentru sufletul nostru românesc", pentru că "nimeni n-
a întrecut la noi vigoarea, puritatea şi muzica limbii, bogăţia colorilor, originalitatea ideilor,
seninătatea concepţiilor, candoarea expresiilor şi fondul sănătos naţional, ce se concentrează în
aceste poezii". Poeziile din acest volum sunt considerate  "creaţiuni geniale" şi cei mai valoroşi
critici "înţeleg rosturile sociale, naţionale şi estetice ale acestei apariţii în istoria liricii
româneşti".

Slaid nr 7

Goga s-a meninut succesiv, ca redactor responsabil sau director, până la 1912

Revista noastră, ca organ al tinerimii, are menirea de a ne prezenta publicului mai de- aproape,
de a stabili apoi o legătură mai strânsă între public i tinerime. (O. Goga).

Până la declanşarea primului război, Goga s-a impus ca ziarist strălucit prin articolele publicate
în revista Ţara noastră, ziarul Epoca, Adevărul, revista Flacăra şi revista România, proza sa
jurnalistică fiind comparabilă, stilistic şi tematic, cu a celei eminesciene. Goga şi-a axat
publicistica pe problemle "românismului". Prin revista Luceafărul a reuşit să-şi întărească
legăturile culturale cu România, spre unirea politică de mai târziu. Şi revista Ţara Noastră, axată
pe ideologia lui Goga, şi-a întărit legătura cu oamenii de la sate, fiindu-le sfătuitor, dar şi un
factor capabil să le rezolve nevoile spirituale şi materiale.

Slaid nr 8
Activitatea literară a lui Octavian Goga a fost dublată de o susţinută activitate politică-socială.
Goga a devenit, la începutul secolului al XX-lea, mesager al tuturor aspiraţiilor susţinute de
românii transilvăneni. În septembrie 1906, Goga a fost ales secretar literar al Asociaţiei
transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român. Prin articole publicate în revista
Ţara noastră, a adoptat o poziţie critică faţă de exploatarea la care erau supuşi ţăranii din
România şi faţă de guvernanţii de atunci. Ca o consecinţă a acestor atitudini curajoase, Goga a
fost deţinut în iarna anului 1911 timp de o lună în penitenciarul din Seghedin, unde a fost vizitat
de Caragiale, care a protestat în articolul "Situaţie penibilă" împotriva arestării. După doi ani, în
1911, Goga a fost din nou arestat la Seghedin.

PREMIERA PIESEI Domnul natar A AVUT LOC LA TEATRUL NAIONAL DIN

BUCURETI, LA 14 FEBRUARIE ACIUNEA SE PETRECE ÎNTR-UN SAT ARDELEAN
(LUNCA) DE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI, AFLAT SUB DOMINAIE HABSBURGICĂ.
PRIN METERUL MANOLE, REPREZENTATĂ ÎN 1927 I PUBLICATĂ ÎN 1928, GOGA A
ÎNCERCAT SĂ ADAPTEZE VECHIULUI MIT LA DRAMA PSIHOLOGICĂ

Slaid nr 9

1905 Apar in "Luceafarul" antologicele poezii: Plugarii, Lautarul, Dascalul, Rugaciune, Clacasii.
Apare volumul Poezii, Budapesta, Institutul tipografic si de editura "Luceafarul". Volumul
cuprinde 48 de poezii si pe coperta poarta anul 1906. Volumul acesta a fost reeditat apoi de
"Minerva", Bucuresti, 1907; in "Biblioteca pentru toti", nr. 286, Sibiu, 1910, si in primul volum
antologic, tiparit de "Cultura Nationala", Bucuresti, 1924, care cuprinde si volumele Ne cheama
pamantul (1909), Din umbra zidurilor (1913), Cantece fara tara (1916). A fost apoi introdus in
toate editiile ce au urmat. Cuprinde 48 de poezii: Rugaciune, Plugarii, Noi, Oltul, Casa noastra,
Apostolul, Dascalul, Dascalita, Batrani, Reintors, Departe, Dorinta, Zadarnic, De-o sa mor, In
codru, Dimineata, Pe inserate, De la noi, Cantaretilor de la oras, Sara, Lautarul, A murit..., La
groapa lui Laie, Cantece, I, II, III, IV, V, VI, VII, Pribeag, Pace, Cade-o lacrima, Singur,
Parasiti, Ruga mamei, Zadarnic, La stana, Toamna, Copiilor, I, II, Parasit, Despartire, Invins,
Solus ero, Noapte, Clacasii, Asteptare.

Slaid nr 10

Considerat poet al neamului, pe ambii versanţi ai Carpaţilor, poetul s-a bucurat, la numai 25 de
ani, de un prestigiu literar remarcabil. La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a
suferit un infarct cerebral şi a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, s-a stins din viaţă la vârsta
de 57 de ani. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea,
conform dorinţei acestuia.