Sunteți pe pagina 1din 66

Invitaþie in Carpaþi - www.iic.

ro
Ediþia a III-a · Anul IX · Numãrul 95/96 · Noiembrie-Decembrie 2008

www.alpinet.org
Revistã lunarã gratuitã de drumeþie,
munte þi naturã; distribuitã electronic de
Cuprins Asociaþia de Turism Montan "Alpinet".

Descarcaþi gratuit þi accesaþi arhiva


EDITORIAL revistei Invitaþie în Carpaþi în format
Despre Salvamont . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 pdf de pe situl www.iic.ro
(de Cãtãlin Olteanu)
Orice persoanã care doreþte sã aibã o
ITINERARII TURISTICE contribuþie la ceea ce înseamnã
Muchia Fruntea Oii - Cozia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 "Invitaþie in Carpaþi" este invitatã sã ni
(de Dinu Boghez) se alãture.
Scrie-ne un e-mail la redactie@iic.ro
Munþii Bistriþei - Pãºind în paradis . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
(de Mihai Cibotaru)
Redactori:
GHID MONTAN
Emi Cristea (redactor coordonator)
Cazanele Dunãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
(de Andrei Bergheº)
Cãtãlin Olteanu
Atenþie, avalanºe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
(de Dinu Mititeanu) Colaboratori:
DINCOLO DE GRANIÞE
Adina Ludu
Himalaya - Island Peak, Ama Dablam . . . . . . . . . . . . . . . 20 Minerva Vincze
(de Minerva Vincze) Adrian Simionaº
Andrei Bergheº
SPEOLOGIE
Dinu Mititeanu
Peºtera Rãtei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Dinu Boghez
(de Cornelia Florea)
Mihai Cibotaru
CAMPIONATUL F.R.T.S. Olimpiu Pop
Campionatul FRTS 2008 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
(de Olimpiu Pop, Carmen Precup)
Identitate graficã: Alexandru Axon
Aniversãri ale cluburilor de turism . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
(de Cristina Grecu, Alexandru Stoica, Oana Pop) Contact: redactie@iic.ro
Publicitate: publicitate@iic.ro
PRIM AJUTOR ISSN: 1841 - 7957
Fracturile .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
(de Adina Ludu)
FAUNÃ
Ursul Brun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 www.iic.ro
(de Emi Cristea)
Reproducerea oricãrui material din revistã este interzisã
fãrã acordul individual al autorilor.

Foto Copertã: Minerva Vincze


Ama Dablam

www.iic.ro Nr. 95/96, noiembrie-decembrie 2008


Editorial
Salvamontul (Cătălin Olteanu)

Salvamontul
Editorial
Text: Cătălin Olteanu
Salvamontul este menţionat
des în mass-media. Cum se aşează
zăpada, auzim despre accidente şi
pericole în munţi. Articolele din ziare
şi reportajele video vorbesc despre
munţi care fie sunt cuceriţi, fie înving
alpinistul ghinionist. Se pomeneşte
foarte rar despre lipsa de pregătire şi
echipament, ignorarea avertismentelor
meteo etc. Salvamontiştii au în general
prim-planul şi sunt descrişi ca eroi
- şi continuă să fascineze imaginaţia
publicului.
Rareori apar articole negative, care
vorbesc despre problemele din cadrul
echipelor Salvamont. Unele sunt
justificate, altele mai puţin. Recent s-a
discutat despre un incident in Bucegi,
în urma căruia doi tineri şi-au pierdut Zonă montană cu risc ridicat de avalanşă (Foto: Emi Cristea)
viaţa. Echipa din Buşteni a fost criticată tabără organizaţii din masive vecine presei şi dorinţa echipelor salvamont
pentru efortul aparent superficial de sau cu probleme similare. Dimpotrivă, de a ieşi în faţă au rămas. Sunt multe
recuperare a trupurilor celor doi, în de cele mai multe ori situaţia a fost direcţii în care echipele Salvamont ar
momentul în care a devenit evident că conflictuală, existând permanent o putea evolua:
nu pot fi găsiţi în viaţă. competiţie acerbă pentru publicitate şi -Informarea corectă şi eficientă a
În particular, Salvamontul nu ar sponsori. turiştilor, prin plasarea de panouri
trebui să intervină în astfel de acţiuni. Acum vreo 10 ani am ajutat un informative sau persoane la intrarea
Vina pentru publicitatea negativă căţărător care-şi fracturase glezna în traseele circulate şi cu număr mare
aparţine însă şi echipelor Salvamont, căzând la intrarea in Hornul Coamei. de incidente (gen traseul Jepii Mici din
organizaţiei din Buşteni în mod Primii salvamontişti ajunşi la locul Bucegi)
special. La imaginea de eroi salvatori accidentului aparţineau de o formaţie -Participarea la acţiuni legislative
s-a lucrat ani mulţi, cu ajutorul unor privată de pe platou. Aveau o atelă şi de informare care să definească clar
reporteri de ziare şi televiziuni în gonflabilă în care au imobilizat piciorul rolul echipelor Salvamont
cautare de senzaţional. Aşa ca apare rănitului. Ceva mai târziu a ajuns şi -Protecţia directă şi indirectă a
oarecum paradoxal faptul că echipa formaţia din Buşeni - şi unul dintre muntelui, prin informarea turiştilor
care apărea triumfătoare la televizor în primele măsuri pe care le-au aplicat şi colaborarea cu administratorii de
fiecare weekend vorbind despre o nouă (după ce s-au certat cu formaţia privată) cabane
victorie nu se implică într-o problemă a fost înlocuirea atelei gonflabile cu una -Impunerea unei imagini profe-
cu impact uman clar. clasică. Nu a contat rănitul – pentru sioniste, prin selecţionarea atentă a
Organizaţiile Salvamont au fost care atela gonflabilă era o soluţie mai membrilor şi o interacţiune atentă cu
prea puţin interesate de-a lungul bună şi pentru schimbarea atelei a fost mass-media
anilor în a documenta clar atribuţiile dureroasă – ci orgoliul şi teritoriul. Trăim într-o societate încă divizată
şi responsabilităţile sau a promova o Unele lucruri s-au schimbat mult în şi polarizată, care-şi caută valorile. Nu
legislaţie şi imagine clară. Nu au existat ultimii ani. Am trecut de la numere de avem nevoie de eroi de weekend, ci de
eforturi de colaborare susţinute, la contact individuale la 0-SALVAMONT profesionişti reali.
nivel naţional, care să adune în aceeaşi ţi 112. Dar goana după senzaţional a

www.iic.ro 1 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Itinerarii turistice
Muchia Fruntea Oii (Dinu Boghez)

Cozia - Muchia Fruntea Oii


Munţii Cozia
Text: Dinu Boghez, Foto: Floriana Boghez
ba chiar ciudată şi poate tocmai de Foarfecii şi către abruptul Bulzului, cu
Moto: aceea nu prea este agreat de călugării ,,spintecătura” lui atât de caracteristică.
“Doarme-n fiecare frunză, aurul căzut tradiţionali. Mica gospodărie de aici Depăşim plaiul înierbat şi facem un
din soare.” creată în jurul locurilor prăpăstioase, popas lângă un mic refugiu. De aici
Zaharia Stancu are şi păsări şi locuri cultivate şi potecă încolo aveam să ne despărţim de
largă spre mânăstirea Stânişoarei, la poteca marcată ce urca spre cabana
A fost într-o zi frumoasă de care am ajuns în circa 2 ore de când Cozia. În cotul acesteia, pornim drept
toamnă, către mijlocul lui octombrie, părăsisem halta Păuşii. Plaiul de înainte. Deocamdată pe un hăţaş foarte
când pădurea îmbrăca culori de toate deasupra mânăstirii, lasă privirilor, clar, strecurat prin rariştea stejărişului
felurile şi clonţanii stâncoşi ai Coziei, primele imagini deosebite, către Colţii acestor locuri. Poteca urcă printre
ce ţâşneau desupra acesteia, promiteau
să aducă lumina soarelui mai aproape
de noi.
În gara Rîmnicului, de unde plecam,
aşteptam o zi frumoasă de toamnă şi
cerul senin, încununat încă de stele şi
geana de lumină ce mijea către răsărit,
ne dădea speranţe de vreme bună şi
deabia aşteptam să intrăm în pădurea
cu straie colorate.
Când am coborît din tren în halta
Păuşii, întunericul stăpânea valea.
Aveam să străbatem în continuare
drumul forestier către Sânişoara. Nu
făceam o mare pasiune pentru locurile
acestea, prea le străbătusem de multe
ori, dar acum, aveam să mai schimbăm Abruptul Coziei (Pereţii Gardului, Durducu, Bulzul) admirat de la Mânăstirea Stânişoara
ceva din monotonia drumului obişnuit.
La început, noaptea stăpânea locurile
şi oarecare lumină strecurată pe valea
îngustă, începea să ajungă până la noi.
Am trecut repede pe lângă cabana
Valea Mărului, arareori deschisă, am
poposit o clipă la troiţa recent refăcută,
de lângă izvorul de la îmbinarea
drumului nostru cu cel al Noroaielor.
Am continuat drumul pe valea Păuşii,
până când din el, dintr-o lărgime a
acestuia, pe stânga, se desprindea
poteca bine ascunsă în spatele
lăstărişului, ce urca spre schitul din
preajma grotei Sălbatecului. Urcuş dur,
pe serpentinele noii poteci create de
schimincii locului, dar am ajuns într-o
½ oră. Schitul are o înfăţişare aparte, Muchia Scorţarului şi Colţii Foarfecii, văzute de la Mânăstirea Stânişoara

www.iic.ro 2 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Itinerarii turistice
Muchia Fruntea Oii (Dinu Boghez)

Colţii Foarfecii şi Peretele Gardului


copaci şi se pierde în apropierea păreau proaspte şi teama ne-a făcut să un horn scurt şi iată-ne în creasta.
abruptului din stânga, către care ne nu fim prea la îndemână. Acum însă Avem de aici priveliştea pe care ne-o
îndreptăm. Suntem aici deasupra parcă în toată pădurea eram singurii dorisem. Cozia se prezenta în toată
hornurilor pe care, undeva în adncul vieţuitori. Mai departe străbatem măreţia ei. Mai ales Colţii Foarfecii se
văii de sub noi, le străbate altă potecă hăţaşul de pe creasta pe care am ajuns, înălţau maiestos, lăsându-se priviţi
minunată a Coziei, cea de pe ,,Puntea strecurat printre pinii subţirateci de din creştetul lor până când abruptul
Iadului” şi frumuseţea locurilor la care pe aici. Ajungem la un ochi de poiană. acestora se pierdea în adâncul pădurii.
am ajuns, îndeamnă la popas. Apoi mai departe, cu oarecare atenţie Ceva mai la dreapta Pereţii Gardului,
Priveliştile de pe prispa stâncoasă, observăm rămăşiţa unui muşuroi de se prăvălesc spre iarba plaiului alpin
sunt dintre cele deosebite ale Coziei, furnici – acum distrus, dar altădată de sub ei, până când şi aceaştia se
cum de altfel vor fi şi în continuare. era înalt de vreun metru – şi însfârşit conotpesc cu pădurea. Durducul
Cascada Gardului, poiana de desupra ajungem într-o înşeuare, din care spre şi Bulzul, într-un fel primii decani
acesteia, cu acelaşi nume, înălţimile stânga, coboara cealaltă potecă, foarte de înălţime ai Coziei îşi lasă privite
măreţe ale Colţilor Foarfecii, în spatele clară, amintită mai sus. Cândva, prin coastele stâncoase prelungi. Printre ei
lor cele ale muchiei Scorţarului şi ceva aceste locuri dăinuia un vechi triunghi se strecoară trasee ascunse, care odată
mai departe vârful izolat al Grădinii rosu, făcut de un grup de copii dirijaţi parcurse îţi arată frumuseţile mai
Zânelor, se lasă privite de aici, ca de de profesorul lor. Se petrecea acest întregului masiv.
nici unde. Momentul de reverie trebuie lucru, cam la începutul acţiunii ,,asaltul Câtăva vreme, scurtă, urcăm şi
să se termine. Pornim spre dreapta, Carpaţilor ”, de marcare a traseelor urmărim linia sinuoasă a crestei, trecând
către adâncul pădurii. Străbatem o turistice. Finalul traseului ieşea către din stei în stei. Apoi coborîm din nou
zonă de stâncării, apoi intrăm pe panta valea Gardului, dar niciodată nu i-am prin pădurea versantului estic, ocolind
unei pădurici de pini care ne scoate descoperit începutul. De aici încolo picioarele stâncoase, uneori cam lungi.
în prima creastă a zilei. Ne întâlnim întrăm în a doua parte a traseului Şi de fiecare dată urcăm din nou în
aici, venind din stânga, cu poteca acestei muchii, cea mai interesantă, dar creasta stâncoasă. Pe acolo, cu rădăcini
ce urcă dinspre Puntea Iadului, cea şi încâlcită. înfipte în bruma de pământ avut la
amintită mai înainte. Eram aici pentru Mai întâi intrăm pe versantul estic, îndemână, pinii şi-au găsit loc de trai.
a patra oară şi cel puţin acum, doar pe un hăţaş mai mult închipuit. Păstrăm Aşa bătuţi de vânturile năpraznice ale
la începutul ascensiunii, locurile-mi oarecare distanţă de creasta ce se înalţă Coziei, le-au înfruntat an de an. Poate
păreau cunoscute. în stânga noastră. Curând, aproape de aceea coroanele lor s-au aplecat
Pe aici, când străbătusem prima fără să vrem ne apropiem de culmea desupra stâncilor ce-i găzduiau. Unii
oară hăţaşul încâlcit, urmele ursului stâncoasă. O pantă înclinată puternic, îşi sfârşeau viaţa aici, dar tot în picioare

www.iic.ro 3 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Itinerarii turistice
Muchia Fruntea Oii (Dinu Boghez)

stăteau şi coroanele lor rotate, acum printre brazii care ascund un hăţaş lor să fie obosiţi.
schletice, erau tot decorative. Şi prin ceva mai clar. Uitându-ne în sus, cerul La cabana liniştea pe care ne-o
apropiere alţi pini tocmai îşi începeau albastru pare aşternut peste ţancurile doream şi amabilitatea celor care ne
viaţa. Apoi iar coborîm printre stânci, înalte pe care trebuie să le depăşim. Pe găzduiau.
acolo unde înaintarea devine greoaie. măsură ce urcăm locurile îmi par din ce Ne-am lăsa rucsacii în camera în
Ocolim alte stâncării, pe acolo pe unde în ce mai cunoscute. Şi altădată ultima care focul din sobă tindea să încălzească
vietaţile pădurii au lăsat urma vreunui parte a urcuşului am făcut-o prin iarba camera şi am ieşit din nou în atmosfera
hăţaş. La mulţi din paşii înaintării, pe mare a pantei şi a brazilor rari printre ce prevestea o noapte senină. Din
aici pe unde mai trecusem şi altă dată, care ne strecuram. Şi altădată am simţit drumul apropierii de cabană, cobora
m-am gândit la întoarcere, părându-mi din plin misterul locurilor din care Dinu Mititeanu, prietenul pe care de
rău de partenerii pe care din dorinţa parcă nu mai ştiam pe unde să ieşim. altfel îl aşteptam. S-a sfârşit seara în
de a le prezenta trasee noi şi frumoase, Pe nesimţite panta se îndulceşte până mijlocul poveştilor despre munţii pe
îi adusesem în încurcătură. Şi mereu la una orizontală şi hăţaşul devine care-i străbătusem fiecare, din vara
înaintam. foarte clar. Când ajungem în creasta care tocmai trecea. Întâlnirile noastre
Abrupturile vestice erau inaccesibile, povârnişului pe care urcam, ne trezim erau rare şi aveam ce ne povesti.
sfârşind în văi nevăzute acoperite de în faţa unei poteci largi, bine bătute Peste munte s-a lăsat întunericul
mulţmea desişului pădurii din care şi aproape de noi dunga albastră a şi somnul ne-a doborît pe fiecare în
mestecenii îşi aduceau până la noi, traseului calsic. Ajunsesem în drumul parte.
clinchetul frunzişului. Şi tot coamele spre cabană, puţin mai sus de abruptul A doua zi am început coborîşul
estice erau cele abordabile. Aşa că mai Bulzului, cel în lungul căruia stăruia de pe aceeaşi cunoscută muchie a
ocolim un alt perete stâncos, sfârşit tot ani mulţi, cablul de care uneori te ajutai. Turneanului. Mai întâi, înainte de
în pădurea tomnatecă. Apoi trecem pe De când intrasem pe traseul Frunţii a pleca de la cabană, priveliştea
partea cealaltă a muchiei, urcând într-o Oii, trecuseră aproape 5 ore. Încă puţin Făgăraşilor adormiţi, cu pala de lumină
şa, cu privelişti către peretele Gardului, mai încolo şi iată-ne pe belvederea de a răsăritului aruncată peste ei, ne-a
Scoaca Ursului şi vârful Durducului. deasupra abruptului cu băncuţă în încântat ca în atâtea alte îmrejurări.
Nu se întrevăd alte posibilităţi decât apropiere. O odihnă scurtă şi din nou Apoi stâncăriile Ciuhei Mari şi ale
urcarea unei pante abrupte, prin la drum. Mai aveam ceva drum până Vamvurei, ne-au condus pe poteca bine
pădurea cu fagi rari, poate de 60°. la cabană, dar în aproximativ o oră am cunoscută. Era o zi blajină, cu soare
Urcăm din greu. ajuns. Eram destul de obosiţi. Dintre mult şi căldura locurilor cunoscute
Ne apropiem de alţi pereţi stâncoşi. noi unul îşi petrecuse noapte prin aduceau până la noi dragostea pe care
Parcă se simte apropierea de capătul trenuri, dar şi ceilalţi aveau motivele de atâta vreme o datoram Coziei. Cu
traseului. Dar până atunci ne aflăm
în faţa unei brâne cu ruptură spre
mijlocul ei. Deasupra doar un horn,
pe care urcându-l ne dăm seama că
nu ne scoate nicăeri. Depăşim brâna
trecându-ne unul altuia rucsacii.
Suntem pe un grumaz de stâncă, în
faţa unui alt coborîş, care ne-ar scoate
tot pe o pantă abruptă. Cel mai tânăr
pleacă într-o introspecţie a locurilor.
Se întoarce spunând că un hăţaş,
parcă mai clar, urcă până ‘ntr-un loc
unde pare a fi o potecă ceva mai lată.
Coborâm stâncile pe care eram, mai
mult prin ramurile unui fag, decât pe
faţa peretelui. Suntem din nou pe o
pantă abruptă. Iarăşi urcăm aruncând
pioletul înainte, trăgându-ne câţiva paşi
mai sus. Panta se domoleşte şi trecem Apus de soare la Cabana Cozia

www.iic.ro 4 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Itinerarii turistice
Muchia Fruntea Oii (Dinu Boghez)

încetul brazii ne-au părăsit, cam de frunzele unele galbene, altele roşietice, ale noastre. Ne-am luat rămas bun şi
pe unde imaginea stânei din Rotunda, stăteau încă agăţate pe crengile cu am coborât către valea Păuşii. Fiecare
din ce în ce mai părăginită, ne lăsa contorsionări, venite din pădurile cu pe drumurile lui, mai apropiate şi mai
să vedem umbra munţilor Lotrului. poveştile copilăriei. depărtate. Se vor mai întâlni acestea,
Am intrat în casa fagilor cu frunze Şi timpul a trecut repede şi pe măcar în poveştile unei zile frumoase
arămite de toamna în care ne aflam. negândite am ajuns la Troiţa ce de toamnă de pe melagurile Coziei.
Fagii ăştia aveau farmecul lor aparte şi despărţea drumurile Coziei. Dar şi pe

Buila şi Narăţul, cu căciula lor de nori

Dinu Mititeanu şi Dinu Boghez

www.iic.ro 5 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Itinerarii turistice
Munţii Bistriţei - Păşind în paradis (Mihai Cibotaru)

Munţii Bistriţei - Păşind în paradis


Munţii Bistriţei
Text şi imagini: Mihai Cibotaru
Sunt munti intrati in anonimat, oare afinele alea la macerat totusi?...).
O vineri ca oricare alta pentru despre care nu s-a scris foarte mult, Cam asta a fost cu bibliografia…putina
miile de muritori (printre care si eu, aproape deloc…cateva articole in si destul de subtire, parca am fi plecat
muritor adica) care se urca in tramvai Romania Pitoreasca mai mult despre peste mari si tari, nu la doi pasi.
sau masina cu noaptea-n cap si se apele Bistritei si in treacat despre Conform planificarii, trebuia sa
indreapta spre munci. La munca sunt trasee, ceva despre Budacu intr-un parcurgem bucata de creasta de la
luat in primire. numar recent in “Invitatie in Carpati” cabana Zugreni si pana in satul Paltinis
si o harta vaga cu o rezolutie ce nu marcata banda rosie (de unde mai
“- Buna ziua, ce faci weekend-ul asta, permitea imprimarea pe mai mult de departe traseul de creasta urma culmile
tot pe munte? un A4 gasita in Asaltul Carpatilor. Calimanilor), pana la urma am ajuns
- Da prietene, iarasi sus, ce zici te Toate aceste informatii puse cap la doar pana in zona Vf. Busuiocu, trecand
bagi? cap, impreuna cu ceva sfaturi primite pe rand pe/pe langa Vf. B(P)ogolinu
- Imi pare rau, nu cred, stiu ca megeti de pe alpinet2k si turistor, reprezinta - Vf. Pietrosul Bistritei - Seaua “La
acolo sus cu rucsacul in spate, nu cred ca-i bibliografia noastra pentru acesti munti. Izvorul Rau” - Vf. Lespezi - Vf. Sandru -
de mine.” Interesant, pe Discovery oamenii nu Seaua Busuiocu - Vf. Busuiocu de unde
mai stiu ce extreme, ce survivaluri am bagat viteza virand dreapta spre
Cam asta-i dialogul de vineri sa mai arate lumii la televizor, iar eu Cozanesti si mai departe spre Dorna
dimineata la mine la munca… de deabia gasesc cateva date vagi despre Arini de unde odata ajunsi ne-am urcat
vreo doua saptamani ma tot gandesc munti din tara mea. Iar lucrul asta imi in prima masina sa nu pierdem cea mai
cum sa fac sa iasa o tura faina sus in place la nebunie, sa plec undeva unde buna pizza din Vatra Dornei inainte
Bistritei, acolo de unde doar vulturii lumea nu a fost asa de des, intr-un loc de a ne urca in tren. Traseul initial
se avanta deasupra apelor involburate care nu e la capatul Pamantului ci doar era gandit sa continuam spre Poiana
ale Bistritei, pe creasta Bogulinului si la cateva ore de mers cu trenul. V-am Badei - Vf. Sarului - Vf. Rusului - Piatra
a Pietrosului. Pietrosului Bistritei, ca-s spus ca tot cu trenul am ajuns in Vatra Taieturii - Vf. Calimanelului- Vf. Vanat
pietrosi multi in muntii nostri; in tara Dornei? Acelasi tren plin de afinari ca in - Seaua Paltinis - sat Paltinis - Vatra
nici nu mai zic… pietrosi, bolovani, toate verile trecute si viitoare (o fi pus Dornei.
rosii, portocalii, galbeni, verzi etc.
Bun, mi-ar fi placut sa facem o
iesire plecand din Zugreni pana pe
Pietrosul Bistritei dupa care sa tinem
culmea principala pana spre Paltinis
dupa care in loc sa coboram spre
depresiunea Dornelor sa facem stanga
si sa continuam pret de inca o zi pana
spre Budacu de unde am fi coborat
la Brosteni, unde urmasele Irinucai
lui Creanga ne-or fi asteptat cu vreun
ulcior cu apa proaspata. Doar ca
munca nu ne permite asa multe libere;
hotaram deci ca pentru inceput sa fie
doar Bogulin-Pietrosul dupa care in
vara anului viitor sa revenim eventual
din Paltinis si sa ajungem in Grinties
pe “drumul iesenilor” (si noi suntem,
si noi suntem) urcand pe Budacu. Cabana Zugreni

www.iic.ro 6 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Itinerarii turistice
Munţii Bistriţei - Păşind în paradis (Mihai Cibotaru)

Am stat o zi jumatate in muntii urma castigaseram la o tragere la sorti doi scandalagii ce treceau prin parc
astia, munti mai putin umblati, curati si un sac cu mingi de cupa Romaniei. veseli nevoie mare si care ne fac sa ne
fantastic de frumosi. Aproape doua zile Pe la Burdujeni iesim pe peron gandim si la integritatea noastra. Fizica,
cu noaptea stata la cort care m-au facut la o tigare, drept pentru care facem nu mentala. De la partie mergem vreo
sa pretuiesc si mai mult magia muntilor cunostinta si cu aerul tare de Bucovina. cateva zeci de metri, unde intre niste
de 1700 metri. Munti neimpresionanti Pe la Campulung Moldovenesc curge copaci intindem corturile. Sub brazi
pentru unii, dar surprinzatori pentru de sus lapovita, pentru ca pe la ora unu nu-i nici zapada, asa ca dimineata
cei ce-i pasesc culmile. Iar dupa aceste noaptea cand ajungem in Vatra Dornei stransul va fi mai usor. Intre timp tot am
doua zile mi-am promis ca trebuie sa sa gasim zapada exact cat pentru un mai vorbit cu Adi care e la Zugreni de
descopar mai mult muntii Bucovinei, bulgare. Primul bulgare de zapada seara, si-mi spune cum ca acolo ploaia
muntii Carpatilor Orientali, inainte de pe iarna asta; care bulgare trebuie e combinata cu lapovita. Intre astea
a ma aventura spre alte culmi. neaparat sa-si gaseasca tinta, caci de doua alegem sa ninga si facem o cruce
Cam asta ar fi introducerea si nu o sa ramai inzapezit sus pe munte. mare: zapada sau vreme frumoasa, fara
concluziile, restul amanuntelor le gasiti Superstitii... ploaie de s-ar putea. Pe la doua noaptea
mai jos. Tragem la supermarketul din fata ne bagam in saci, vom avea in fata vreo
Puzzelul e gandit de vreo trei garii, mai luam ceva de’ale’gurii dupa 4 ore de somn bun, si oricum o sa ne
saptamani dar din pacate co-initiatorul care bagam turbo spre partia schiorilor fie mai bine in sacii nostri la minus 1
traseului trebuie sa se retraga din unde aveam de gand sa inoptam. Pe grad decat motaind pe bancile din gara
motive personale. Preluand din mers partie, nu la cabana lor, a schiorilor. printre boschetari.
organizarea turei, dupa multe mailuri Cata diferenta poate aduce unei
legate de participanti, numar de corturi exprimari o prepozitie. Pe partie si nu Sambata 18.10.2008.
si primusuri, ajung sa numar vineri la la partie. Daca nu ma credeti, ascultati Dimineata ne trezim pe la 6 fara
amiaza cu doar cateva ore inainte de asta: „hai pe munte” sau „hai la munte” ceva. Acceleratul dinspre Bucuresti
imbarcarea in celebrul tren „Petrolul, ... cam la fel dar e o diferenta de la cer ce o sa-i aduca pe Alex, Laura si
aurul si moldovenii” vreo 10 prieteni la pamant. Mihaela apare la 6:32 dar mizam si pe
(trecuti si/sau viitori): Alex si Elena, Noi suntem de regula pe. Pana la o intarziere normala a CFR-ului, asa
care impreuna cu Marius au impartit baza partiei ne mai strafulgera mintea ca primul scop pe azi (dupa o cafea)
acelasi cort; Dan proaspat intors din o idee, cum ca dormim in foisorul din e sa prindem autobuzul ce pleaca din
Anglia si Radu, mai proaspat in ale parcul central (unde de obicei venea Vatra Dornei spre Piatra Neamt la 7:30
muntelui dar plin de entuziasm si fanfara vanatorilor de munte sa traga din autogara. Cand vorbisem ieri la
dorinta de cunoastere; Laura, Mihaela strasnice cantari), doar noroc cu vreo telefon la autogara mi se spusese ca
si Alex picioare iuti din Bucuresti
care pe deasupra mai erau (unii) si
ursi plimbareti; Adi vechi prieten de
bantuieli pe coclauri inca din vremurile
in care pentru a accesa alpinet.org
trebuia sa-ti pierzi noaptea la internet-
cafe-ul din Pasajul Revolutiei din Bacau
chiar si cu riscul de a nu mai prinde nici
un laborator in ziua urmatoare; Liviu si
cu mine, ultimii doi incalzind noaptea
acelasi aer intr-un cort.

Vineri 17.10.2008.
Urcarea in tren incepuse sub auspicii
bune; un nene ma intreaba cu cat vand
cutia de bere, si probabil era in stare sa
cumpere si daca-i ceream haina de pe
el, oricum noi mergeam cam pe mana
aceleiasi marci, dupa ce cu o sedinta in Intrarea în traseu

www.iic.ro 7 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Itinerarii turistice
Munţii Bistriţei - Păşind în paradis (Mihai Cibotaru)

uneori efectiv irita ochii pe aici.


Coboram dupa vreo trei sferturi
de ora in fata podului ce trece peste
Bistrita si duce la cabana Zugreni. Adi
tocmai isi strange cortul dupa care ne
unim in parcarea din fata cabanei. De
fapt cabana-i mai mult pensiune, cu
doua corpuri de cladiri, renovata, cu
restaurant. Pare un pic de week-end-
uri cu familia sau de team buildinguri
mai mult. O parte din noi iau micul
dejun la restaurantul de la parter si
spun ca preturile sunt rezonabile
si au fost tratati bine. Deci o trec in
planurile mele pentru cand Andrei o sa
treaca de la etapa patru labe la mersul
supravegheat in ham. E aproape 9 si ne
luam inima in dinti si rucsacii in spate.
Inima caci primele sute de metri citisem
ca erau cele mai dificile din tot traseul
ce ni-l propusesem.
De la cabana ne intoarcem si chiar
inainte de a traversa podul facem
stanga. Ocolim de fapt (pen)insula pe
care se afla cabana. Mergem cativa
pasi prin padure, dupa care poteca
isi schimba dintr-odata gradul de
dificultate. In dreapta haul Bistritei cu
Traversând haitul peste Bistriţa ale ei ape involburate, iar in stanga
exista curse de la 6:30 pana la 9:30 din rara, fantastica. Iar cand intorci capul perete de stanca. Intre ele poteca ce
ora in ora ce trec pe valea Bistritei pe la din autocar vezi Vf. Ousorului din
Zugreni dinspre Vatra Dornei. Suhard cum strajuieste intreaga
Ajungem in gara, tabaram pe un depresiune a Dornelor. Dupa alti cativa
dozator de cafea pana la ultima fisa din kilometri apare in stanga varful tesit al
buzunar iar intre timp facem jonctiunea Giumalaului iar in dreapta doar ce poti
si cu trupa din Bucuresti ce inca-si ghici salbaticia Muntilor Bistritei, unde
mai lingea buzele dupa ce atacasera o si noi ne-om calatori . Pacat doar de
savarina si o cafea in ceea ce au numit constructiile ce incet incet impanzesc
cea mai buna (probabil) patiserie pe o si zona asta; unele sunt construite cu
raza de multe sute de kilometri. gust, dar marea majoritate ... oribile.
Autogara-i la 5 minute de mers lejer Vorbeam acum cativa ani cu un
de la gara sau 10 minute daca alergi. prieten (ca la munte toata lumea-i
Urcam, platim si pornim la drum. Nu prietena) prin zona Lacului Rosu
mai fusesem pe portiunea asta a vaii unde campasem pentru cateva zile
Bistritei de vreo 20 de ani, de cand, in de culorile traditionale ale caselor de
scoala generala fiind, ma plimbau ai munte din Alpi si Carpati, de culorile
mei parinti in toate excursiile posibile ce le definesc, de rosu si negru, de usile
si imposibile (de facut soimi ai patriei, si balcoanele masive de lemn. Si incerc
pionieri, cutezatori, utecisti si alte legat de acea discutie sa gasesc locul, pe
categorii). Cert e ca e de o frumusete grila rogvaivului la rozul si galbenul ce Codrul de argint

www.iic.ro 8 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Itinerarii turistice
Munţii Bistriţei - Păşind în paradis (Mihai Cibotaru)

urca si coboara, trece peste vreo doua


praguri si are o latime uneori de doar
cateva zeci de centimetri.
Ajungem si la celebrul hait pe care
auzisem ca urma sa trecem. Dificil
nu mi s-a parut prea tare (in schimb
daca-i zapada sau gheata ori aveti rau
de Bistrita ce loveste citiva metri sub
tine digul de beton, se schimba radical
treaba: stanga’nprejur la cabana si
serviti si pranzul dupa mic dejun
inainte de a porni spre casa). Urmeaza
partea cu adevarat dificila, efectiv te
cocoti pe un perete de stanca; diferenta
de nivel de vreo 25-30 metri. In picioare
am niste tehnici cu talpa vibram. Si
Între anotimpuri aluneca rau tare ... imi cam tremura
picioarele, noroc insa ca mai sunt si
ceva radacini/copaci de care ma agat.
Am uitat sa va spun ca nu stiu sa innot
cu rucsacul in spinare, de fapt m-as
ineca si intr-o piscina mai adanca de
1.70. Pana la urma trecem toti fara prea
multe emotii (caci emotiile le-am lasat
in urma) si pornim la drum dupa ce
ajustam iarasi curelele rucsacilor.
Pana pe la 1100 metri poteca e
destul de abrupta, cam cum e traseul
de la Durau la cabana Fantanele
din Ceahlau, ma rog ultima parte a
traseului. Ne rupem plamanii timp
de vreo doua ore aproape, tot tragand
Giumalăul şi Rarăul de noi. Marius gaseste niste tuburi de
cartus si mi le face cadou. Ii cer pulbere
si o casca.
Urmeaza apoi ceva ce rar poti vedea
si uita in viata: anotimpurile poarta
parca o batalie aici (fara cartuse), jos e
verde amestecat cu ruginiul frunzelor
de toamna, copacii parca fac parada
modei in culori de la galben deschis
pana la maroniu, trecand prin toate
nuantele de rosu si caramiziu, iar peste
toate e un strat subtire de chiciura.
Minunata imagine, minunati munti. Si
minunati oamenii ce au mai fost pe aici,
caci pe tot traseul (mai putin zonele
in care ne-am intersectat cu urme de
tafuri) nu am gasit nici o mizerie.
Altitudine maximă - Pietrosul Bistriţei(1791 m) Ajungem repede pana pe la 1450

www.iic.ro 9 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Itinerarii turistice
Munţii Bistriţei - Păşind în paradis (Mihai Cibotaru)

metri dupa inca o ora de mers. De


aici relieful incet se schimba, apar
copacii pe jumatate goi din cauza
vantului, primele locuri de belvedere
spre depresiunea Dornei si valea
Bistritei si primii jnepeni. Intram in
golul alpin deci. Trupa e destul de
rasfirata dar totusi compacta, in mici
grupuri. Probabil e cam jumatate de
ora intre primii si ultimii. Ultimii
sunt de fapt pozarii si tutungii sefi,
ca mine, ce mereu simt nevoia sa ia o
pauza pentru a admira peisajul si a-si
regla respiratia. Pana la urma pe Vf.
Bogulinu ne reunim toti, caci fiecare,
fumator sau nu, a simtit nevoia de a
se opri pentru minute bune si de a lua Valea Bistriţei
parte la spectacolul naturii. Ceata cand
ne invaluie, cand ne lasa sa salutam
Rodnei si Calimanii; cand nu vedem
la doi pasi de noi, cand vizibilitatea
ne face chiar sa croim deja planuri de
campare prin una din poienile ce se
zaresc sub noi.
Dupa patru ore ajungem pe Vf.
Pietrosul Bistritei (1791 metri); atatia
„chietrosi” in Orientalii astia, bine
macar ca oamenii ce-i calca potecile
sunt prietenosi.Inaltimea nu-i mare,
dar creasta zimtata dintre Bogulin si
Pietros, urcusul de dupa haitul Bistritei
si tot traseul ne face pe multi sa declaram
drumul de pana aici traseul anului sau
unii, chiar, mai entuziasmati de felul
lor, al vietii. Da, trebuiau sa mearga cu
noi si peste 4 saptamani in Suhard si
si-ar fi schimbat atitudinea, ar fi ramas
doar traseul lunii octombrie.
Pana aici traseul a fost foarte bine
marcat (banda rosie) si foarte vizibil.
Imediat dupa varf stiam de la baietii de
la Salvamont Vatra Dornei ca trebuie sa
facem dreapta si poteca se cam pierde.
O pierdem si noi caci mai mergem cam
100 metri inainte. Ne dam seama si
deviem cap compas dreapta spre o sa
unde banuiam a o sa regasim traseul.
Descoperit repede, mai facem cativa
pasi dupa care decretam ca-i timpul
pentru o gustare. Nu mancasem de Creata Bogilin - Pietrosul Bistriţei (1791 m)

www.iic.ro 10 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Itinerarii turistice
Munţii Bistriţei - Păşind în paradis (Mihai Cibotaru)

Avem Vatra Dornei la picioare iar cerul


instelat deasupra noastra, conform
manualului de filosofie de clasa a noua,
studiat de unii de noi in liceu.
Dupa pregatirile de rigoare (robot
bucatarie, cuptor cu microude, mixer
etc), ne pregatim de bucatarit. Felul
intai sunt niste chimicale la plic care
se transforma sub flacarile primusului
pe benzina intr-o delicioasa supa
aburinda cu fidea si arome imbietoare
de pui, de zici ca tocmai esti servit in
tinda bunicilor sambata seara dupa ce
ai fugarit cocosul prin curte sa-l bagi in
oala.
La asta (deliciul supei) probabil au
contribuit si niste cubulete de cascaval
taiate mestesugit de cutitul baioneta
Calendar, octombrie aflat in dotarea noastra. Urmatorul
dimineata si deja era cam 12 ceasul. intr-o parte apune soarele peste Vatra fel de mancare sunt conservele cu
Continuarea traseului e spre Vf. Dornei iar din cealalta parte rasare luna cheita (asta ca sa nu descoperim ca
Lespezi, numit oarecum impropiu varf, de peste Vf. Budacu. Demential! am plecat pe munte fara cutit si sa
caci cu o inaltime de putin peste 1600 In poiana poti intinde chiar si 100 murim de foame langa conserve sau
si culmi domoale, pare mai degraba de corturi, dar noi nu am folosit decat sa incercam a le deschide izbindu-le de
un deal lin. Marcajul e rar dar cararea 5 corturi. Oameni sufletisti si cu inima toate pietrele gasite in cale) cu fasole,
e inca destul de bine profilata asa ca o mare de felul nostru, deci am incaput gulas, carnaciori, mazare sau ce am
tinem inainte. Traseul devine molcom, cat se poate de confortabil. Pana mai gasit prin magazine. Toata masa a
urcand si coborand usor , prin padure intindem corturile, pana ne schimbam fost presarata cu ceaiuri fierbinti (avem
sau prin poieni. In prima poiana am de haine si ne lungim sacii de dormit un primus separat care prepara numai
dat si peste un izvor, singurul de altfel pe saltele se lasa intunericul. In fata asa ceva), asa ca putem spune ca am
gasit de-a lugul culmii (am inteles ca noastra valea e asa de luminata de la avut si deserturi. La sfarsit o cana de
mai era unul chiar imediat la coborare becurile civilizatiei de parca a luat foc. vin fiert in jurul careia ne tot lungim.
de pe Pietros, dar setea nu era asa
urgenta incat sa-l cautam). Tot aici si o
stana, da afara-i calm si ora-i devreme,
asa ca-i dam batai inainte.
La un moment dat semnele dispar
si apare o cruce galbena parca. Plecam
in cautari (de fapt mai mult Alex care
s-a dovedit mult umblat prin munti si
mai ales –de asta il apreciez mult- prin
muntii necunoscuti ai Orientalilor). Nu
prea gasim nimic si continuam dupa
busola. Cateva sute de metri si dam de
un forestier, tinem dreapta pe el si in
curand apare iarasi banda rosie. Am
mers mai departe ... peisaje de calendar
si liniste desavarsita.
Chiar inainte de Vf. Lespezi campam
pe la 1610 metri intr-o poiana de vis: Chestii de organizare (1610 m altitudine)

www.iic.ro 11 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Itinerarii turistice
Munţii Bistriţei - Păşind în paradis (Mihai Cibotaru)

O cana de vin fiert e mereu binevenita, Ma opresc si largesc sireturile. Daaaa…


cu conditia sa nu fie a cincea dintr-un mult mai bine acum, simt ca sunt in
lung sir de cani-vaze imense. Mai ales stare sa zbor! Cam jalnice drumurile
ca reteta noastra contine pe langa vin si astea forestiere, pline cu balti. Mai ales
condimente, felii de mar si stafide. ca tafurile au avut grija sa taie urme
Odata cu intunericul s-a lasat si adanci de peste jumatate de metru
frigul, asa ca in momentul in care ne in partea carosabila. Apar in stanga
bagam in corturi, temperatura e pe la noastra si zone in care padurea a fost
minus 5 grade. Numai din respiratie se rasa pentru a putea exporta si mai
duce rapid spre plus, dupa care somn apoi importa mobilier de la firme de
de voie pana dimineata. Noaptea nu marca, “branduite” prin vre-un sereleu
ne-a fost tulburata de nimeni, chiar daca occidental.
am ramas mare parte cu mancarea in Din fericire, mai mereu pe cealalta
cort. Unii mai prevazatori au agatat-o parte, pe dreapta, ochii ne sunt desfatati
in copaci, doar ca dimineata au fost de culmile inzapezite din departari si de
avertizati cum ca la gura corturilor lor silueta Ousorului si a Giumalaului. Tot
le-a fost adusa inapoi mancarea, tocmai aici multe salase si fanete, bine ingrijite
pentru ca ursul sa stie exact proprietarii si aranjate. Nici tipetenie de om, asa ca
sacoselor agatate in copaci… ne permitem sa ne apropiem de una
Dimineaţa dintre casute, sa ne aliniem si sa facem
Duminica 19.10.2008 ocolindu-l discret de la mica distanta. si fotografia de grup. Tragem cu ochii
Primii dintre noi ne trezim pe la Suntem mai mereu in coborare usoara, prin fereastra inauntru si vedem doua
6, e un pic de ceata afara, frig si inca trecem printr-o noua poiana si apoi paturi, o masa si o soba. Ideal loc de
nu-i timpul de rasarit asa ca ne bagam prin padure pana spre Vf. Sandru facut Revelionul pentru extremisti, asta
rapid in corturi si in saci. Prindem mai (1537 metri). Mereu aveam cupola alba dupa ce in prealabil gasesti proprietarul
tarziu rasaritul dinspre Budacu si ne a Giumalaului in dreapta, in spate cand si-l informezi despre asta. Ne terminam
lasam mangaiati de razele soarelui. si cand culmea pietroasa a Bogulin- photosession-ul si pornim la drum.
Care soare transforma la loc foaia de Pietrosului iar in fata se profila creasta E ora 12 si in saua de pe muntele
cort din coala de tabla (cum devenise Rodnei inzapezita. Multe poieni si Bidei incepem sa ne gandim daca
peste noapte). Ne alimentam cu o supa poienite prin care trecem. Mergem nu ar fi mai bine daca nu am cobora
si ceva ceaiuri, ne umplem termosurile mereu pe forestier, bocancii insa parca acum pentru a prinde trenul de seara
cu lichid fierbinte si plecam tarziu la ar vrea sa urce iarasi si ma cam strang. spre Iasi, pentru a nu fi nevoiti sa stam
drum, aproape de ora 10. Nu era asa
frig afara dar rar de tot renunt la a
umple si termosul. Mi s-a intamplat si
in toiul verii sa am termosul plin cu ceai
fierbinte. E bine sa fi prevazator, caci
nu stii cand apare din senin o furtuna
si intri la apa, sau si mai rau, cand o
ploaie de vara se transforma in lapovita
sau ninsoare. Si din proprie experienta,
dupa aproape 24 de ore (intr-o alta
tura) de stat la minus 8 grade, ceaiul
din termos mai era inca destul de cald.
Si foarte binevenit gaturilor noastre.
Ajungem repede in zona Vf. Lespezi
(1626 metri) dupa ce unii s-a luptat
binisor sa-si incalte bocancii inghetati.
Varful e de fapt o culme molcoma,
drumul forestier pe care mergem Bucovina

www.iic.ro 12 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Itinerarii turistice
Munţii Bistriţei - Păşind în paradis (Mihai Cibotaru)

de munte, in timpul saptamanii insa


dealurile rasuna de suflul tafurilor. Doar
asa o sa depasim criza mondiala si o sa
avem crestere economica, negativa. Si
cresterea si impactul asupra mediului
si a naturii. Negative.

Cateva minute si ne urcam intr-o


cursa locala ce ne duce rapid in orasul
Vatra Dornei. Luam rapid locuri la tren
(bilete aveam luate si pentru intors)
si bagam mars fortat sa mancam o
pizza, caci mai avem putin peste o ora
pana vine trenul. Ospatarul se misca
exagerat de repede si dupa 45 minute
Distrugeţi România!
ne ridicam deja de la masa satui (o fi
pina-n noapte iarasi in gara. Vorbim fanete, apoi urcand pe culme pe vf avut deja pizza pregatita dinainte?
cu trupa din Bucuresti, le explicam ce Busuiocului (1417m), apoi trecand Totusi era gustoasa) si ne intoarcem la
si cum si ne despartim. Merge si Adi pe langa vf Sarului (1524m) si in cele gara.
cu noi care are un autobuz peste mai din urma au suit la Manastirea Piatra Din fericire trenul nu are intarziere
putin de doua ore spre Piatra Neamt. Taieturii, aflata la aproximativ 1400 m (ca de obicei) si pe la 10 noaptea coboram
E cel mai in criza de timp, asa ca o ia altitudine. De acolo au coborat si eu in Iasi. Pe tren, vizionari de fotografii pe
binisor in fata. Initial ne gandisem sa ne spre Panaci de unde cu „ia-ma nene” lcd-urile aparatelor si planuri pentru o
incadram pe traseul cruce albastra ce au ajuns la timp pentru a prinde trenul viitoare iesire. Tot prin munti molcomi
ne scotea in Dorna Arini, dar prindem si a manca o pizza buna in oras. de la noi din Carpatii Orientali, cum au
iarasi un forestier ce pare mai scurt. Pe Noi, dupa aproape doua ore fost si Bistritei tura asta.
harta traseul face multe bucle, asa ca ajungem in Dorna Arini trecand mai
ne gandim ca pe drum o sa ajungem intai prin Cozanesti. Drumul ajunge pe In rest numai bine oriunde v-ar
mult mai repede. Si pana la urma am langa biserica din sat si-mi place cum duce pasii.
avut dreptate. Alex, Mihaela si Laura rasuna slujba in aerul curat si linistit. Hai pe munte!
au mers mai departe, coborand spre Duminica-i liniste si curat in satele

www.iic.ro 13 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Ghid Montan
Cazanele Dunării (Andrei Bergheş)

Cazanele Dunării
Munţii Almăjului
Text: Andrei Bergheş; Foto: Andrei Bergheş, Emi Cristea

Malul sârbesc al Dunării, în dreptul Cazanelor (Foto: Emi Cristea)


Dunării cu 260-300 metri peste oglinda Ion Dragalina).
Date geografice generale apei fluviului (Zaharia, Diaconu, Sârbu, Atât Cazanele Mici cât şi Cazanele
Limita administrativă dintre 2005), situaţie prezentă pe teritoriul Mari, precum şi zona adiacentă
România şi Serbia este definită în cea României, ceea ce a determinat Defileului Dunării, au fost incluse
mai mare parte de sectorul numit existenţa, protejarea şi valorificarea în Parcul Natural Porţile de Fier, în
„Defileul Dunării”, desfăşurat pe o turistică a sectorului cazanelor Dunării programul turistic de vizitare a acestuia
lungime de aproximativ 140 km, între definit de masivele Ciucaru Mare fiind incluse trasee turistice în circuit ce
Baziaş şi hidrocentrala Portile de Fier şi Ciucaru Mic, datorită peisajului cuprind Ciucarul Mare, Ciucarul Mic
I. Cum privim spre aval, partea finală a spectaculos, a formelor de relief carstic şi alte porţiuni din Munţii Almăjului.
Defileului este completată de masivele şi calcaros, a componentelor biologice. Toate traseele sunt semnalizate din
calcaroase Ştirbăţu (768 metri) şi DN57 şi relativ bine marcate. În
Ciucaru (318 metri). Primul este situat Căi de acces şi trasee turistice principiu, cu ajutorul unor cunoştinţe
în Serbia, al doilea în România, parte Cea mai apropiată staţie CFR este elementare de orientare pe teren, ariile
componentă a Munţilor Almăjului. Orşova, situată la 347 km cale ferată
Cazanele Dunării (toponim de Bucureşti, 186 km de Timişoara, 749
rezultat al aspectului apei la trecerea km de Iaşi (via Bucureşti) şi 418 km de
printre stâncile calcaroase) reprezintă Cluj Napoca. Pe şosea, distanţa de la
un sector de chei, format între Ştirbăţul Bucureşti la Orşova este de 400 km, ia de
Mare şi Ciucarul Mare, respectiv la Timişoara la Orşova – 220 km. De la
Ştirbăţul Mic şi Ciucarul Mic. Cele două Orşova, se abordează drumul naţional
subsectoare de chei, denumite evident 57, recent modernizat, ce merge spre
Cazanele Mari (amonte) şi Cazanele Moldova Nouă (111 km). Până în
Mici (aval), sunt despărţite de Golful localitatea Dubova, „centrul” turistic al
Dubova (Mraconia), unde s-a stabilit si Cazanelor, sunt 25 de kilometri. Cursa
pitoreasca aşezare Dubova, precum şi auto cea mai utilizată pleacă la ora 7.30
noua mănăstire Mraconia. Tot aici, la de la autogara Orşova, dar se poate face
separarea dintre Cazane, se află cel mai cu succes autostopul, pentru cei care
mare monument de sculptură din ţară, nu uzează de un mijloc de transport
Decebalus Rex, pe malul românesc al personal. Cei care preferă croazierele
Dunării. pe Dunăre au posibilitatea de a străbate
Rezultă o înălţare a terasei I a Cazanele, cu ajutorul serviciilor din
portul turistic Orşova (situat în parcul DN57 (Foto: Emi Cristea)

www.iic.ro 14 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Ghid Montan
Cazanele Dunării (Andrei Bergheş)

protejate ale Ciucarului se pot vizita şi


în afara marcajelor turistice, cu atenţie
sporită la formele de relief (să nu ne
lăsăm pe versantul dunărean, abrupt),
dar mai ales la riscul întâlnirii cu vipera
cu corn, specie protejată.
Ciucarul Mare
Pentru o completă primă-impresie
asupra Cazanelor Dunării, recomand
a se efectua pe timp uscat şi cât de cât
senin, următorul traseu: DN 57 (bufet
Ponicova) – muntele Ciucaru Mare
(triunghi galben slab vizibil) – abruptul
Cazanelor Mari – retur.
Traseul pleacă din faţa bufetului
de la marginea satului Ponicova (com.
Dubova), la aproximativ 27 km de
Orşova. Indicatorul, montat de Speo-
Alpin Mehedinţi, îndrumă turistul la
1 oră de mers până pe vârful Ciucarul
Mare (318). Se urmează un drum de
tractor, cu multă atenţie la bifurcările
în toate direcţiile, ce pot conduce la
pierderea marcajului, şi asa slab vizibil
pe copaci. Timp de 30 de minute,
urcuşul este accentuat, pe alocuri
pieptiş.
Ajunşi pe platoul calcaros al
Ciucarului, frumos împădurit, înaintăm
printre lapiezuri, doline şi liane spre
abruptul dinspre Dunăre. Pe această
porţiune se recomandă urmarea strictă
a marcajului, poteca fiind de altfel un
firav drum de tractor, probabil folosit
atunci când zona nu era declarată
rezervaţie. Ajungem în pajiştea folosită
ilegal ca loc de păşunat (vom întâlni
vite).
Nu cucerim vârful Ciucaru Mare,
cum menţionează plăcuţa de jos,
ci înaintăm încă 5 minute până ce
ajungem pe buza versantului abrupt
al Ciucarului, deci deasupra Cazanelor
Mari. Vârful se află în dreapta noastră,
spre sud, dar peisajul mirific, unic în
România, ne face să uităm de existenţa
lui, cât şi de transpiraţia de pe parcursul
urcuşului. Este, într-adevăr, cel mai
spectaculos peisaj românesc, raportat
la efortul relativ redus la care suntem Imagini de pe Ciucarul Mare (Cazanele Mici, Dunărea şi golful Dubova); Foto: Andrei Bergheş

www.iic.ro 15 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Ghid Montan
Cazanele Dunării (Andrei Bergheş)

lemnul din care a fost construită este


foarte alunecos la umezeală.
Accesul la Peştera Ponicova se
face pornind de la podul peste pârâul
omonim, situat cam 3 km mai departe
(spre Moldova Nouă) de bufetul
menţionat anterior (punct de plecare în
Ciucaru). Coborâm pe un drum de ţară,
pe lângă o unitate industrială părăsită,
drum care se termină după 500 de
metri şi este înlocuit de o potecă dificil
de urmat pe vreme umedă, înclinată şi
cu multe rădăcini. După 20 de minute
de mers, ajungem să străbatem firul
sec al Ponicovei, bolovănos. Imediat
ajungem la marele portal, în care va
trebui să coborâm o săritoare de 15-
Satul Dubova, văzut de pe platoul Ciucarul Mare (Foto: Emi Cristea) 20 de metri, „asigurată” cu o scară
supuşi pentru a-l admira. staţiunea de schi Muntele Mic, situată de lemn. Nu se recomandă accesul
Răsplătiţi deja pentru tentativa lângă Caransebeş, la Munţii Ţarcu. pe această săritoare fără cordelină.
noastră, pornim mai departe, spre Peştera activă Ponicova a fost dată Străbatem apoi rezervaţia speologică
nord, pe potecuţa firavă ce se strecoară în circuitul turistic general, putând fi ce ia sfârşit în Dunăre.
pe lângă buza versantului. Marcajul vizitată atât cu piciorul cât şi cu barca. Oraşul Orşova dispune de o faleză
triunghi galben se opreşte la punctul Peştera este drenată de pârâul omonim, turistică nou-nouţă, amenajată în 2007,
de belvedere, aşa că vom înainta de care se varsă în Dunăre, deci având ce vine în completarea parcului Ion
această dată fără marcaj, căutând să nu acces atât dinspre şoseaua naţională Dragalina, unde se află şi debarcaderul
ne depărtăm prea mult de priveliştea cât şi direct de pe fluviul european. turistic. În centru se află un motel cu
spre Dunăre. Destinaţia este punctul Accesul dinspre şosea (la 2 km amonte servicii de calitate ospitaliere şi preţuri
de belvedere către golful Dubova, de de intrarea în Ciucarul Mare) este modeste pentru valoarea zonei. În ap-
unde se observă frumoasa localitate, îngreunat de scara din lemn, defectă, ropiere, pe culmea Dealul Moşului,
Cazanele Mici şi noua mănăstire amplasată la coborârea unei săritori ce găzduieşte şi staţiunea de cercetări
Mraconia. Din loc în loc, observăm importante de aproximativ 15 metri. geografice Orşova, se află Mănăstirea
noi puncte de belvedere, pe care le Aceasta avea în luna iulie 2008 ultima Sfânta Ana, ctitorită de Pamfil Şeicaru
vom exploata din plin şi la întoarcere. treaptă de sus lipsă (fatal pentru cine în anii 1936-1939. Turistul care are
Întoarcerea se recomandă a se face pe are picioare mai scurte de 1,5 metri), iar curiozitatea de a parcurge la picior
acelaşi traseu, pentru a evita neplăcerile
cauzate de orientarea dificilă.
Despre acest traseu s-a mai scris şi
în numărul 14 al revistei Munţii Carpaţi
(1998).

Obiective turistice
Cazanele Dunării, prin importanţa
lor turistică, au ajutat la dezvoltarea
altor obiective din zonă. Împreună
cu zona turistică Herculane – Valea
Cernei, precum şi cu Semenic – Anina,
Cazanele alcătuiesc polul turistic
montan al Banatului. Un circuit turistic
de iarnă ar putea fi completat chiar cu Parcul “General Dragalina”, din Orşova (Foto: Andrei Bergheş)

www.iic.ro 16 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Ghid Montan
Cazanele Dunării (Andrei Bergheş)

cararea dintre Orşova şi Eşelniţa de la


malul Dunării, drum de 1-2 ore, se va
distra copios (dar şi cu multă atenţie)
traversând pe vechile poduri golfurile
pâraielor tributare direct fluviului.

Cine nu are curaj, poate continua


drumul chiar prin golfuri, evitând astfel
„distracţia” riscantă de pe pasarelele
ruginite. Tot pe acest traseu se găsesc
plaje de nisip drăguţe, nu mai mari
de 100 de metri pătraţi. Turistul care
vine în Orşova va descoperi un oraş cu
un cadru natural de invidiat, eclipsat
de staţiunea vecină Herculane, deci
insuficient valorificat. Oraşul Orşova şi golful format peste vechiul oraş (Foto: Andrei Bergheş)
Suita de viaducte şi afluenţi ai
Dunării dintre Severin şi Orşova
reprezintă ele însele o serie de obiective
turistice demne de luat în seamă de
fotografi. În acest sector se află Vodiţa,
o mănăstire cu un aspect deosebit
de pitoresc, situată la 500 metri de
Dunăre, întemeiată între 1370 şi 1372
de un călugăr grec. Vechea biserică, ale
cărei ruine se observă, a făcut loc celei
noi, din lemn.

De menţionat este şi panorama


asupra Orşovei ce o putem exploata
urcând pe traseul de creastă al
Munţilor Mehedinţi, parte integrantă
a magistralei carpatine România –
Mănăstirea Vodiţa
Slovacia, de circa 2000 de km, pe
marcaj banda roşie. Placuţa indicatoare
se găseşte la capatul dinspre gara
CFR Orşova al viaductului Cerna, dar
intrarea de facto în traseu a fost distrusă
de şantierul unei case, ce a presupus
surparea unei bune părţi din versant.
Astfel, va trebui să ne căţărăm
cumva, cale de vreo 20 de metri,
apoi sa continuăm pe poteca lină ce
nicidecum nu se aseamănă cu pasajul
anterior. Marcajul bandă roşie este
foarte şters, pe alocuri absent. Poteca
este neîngrijită, deci vom avea de-a face
cu vegetaţia neprimitoare. Ajungând la
golul forestier, efortul va fi răsplătit din
plin. De aici încep Carpaţii (Foto: Andrei Bergheş)

www.iic.ro 17 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Ghid montan
Atenţie, avalanşe (Dinu Mititeanu)

Atenţie, avalanşe!
Ghid montan
Text: Dinu Mititeanu (Cluj-Napoca, dinum@cluj.astral.ro)
Factorii importanti in declansarea
unei avalanse: zapada, conditiile meteo,
relieful, oamenii.

Risc mare:
A - După ninsori recente în cantitate
mare
B - Când se încălzeşte brusc vremea
C - După ninsori (chiar reduse), dar
CU VÂNT !

Ultima situaţie produce peste


80% dintre accidentele cu oameni în
avalanşe !

Pregatiti-va atent tura prin:


1. Informare acasa despre situatia
zapezii si vremii in zona:
Studiati buletinul nivo-
meteorologic (estimarea riscului de
avalanşă) la: http://www.inmh.ro/
images/nivologie/nivologie.pdf

Gradele de risc de avalanşă :


Grad 1 -- mic (cod verde)- straturi
de zăpadă bine stabilizate pe toate
pantele,
Grad 2 -- moderat (cod galben) - pe
unele pante, zăpada e doar moderat
stabilizată,
Grad 3 -- însemnat/marcat (cod
portocaliu) - numeroase pante
instabile,
Grad 4 -- mare (cod roşu)- straturi
instabile pe cea mai mare parte a
pantelor,
Grad 5 -- foarte mare (cod roşu Avalanşă în Munţii Rodnei (30 martie 2007)
in chenar negru) - instabilitate gene- - crestele de munte care “fumegă,”
ralizată. - urme recente de avalanşe, 3. Comportament adecvat in timpul
- dune si « riduri » de zăpadă turei :
2. Informare si observarea atenta a produse de vânt, - nu abordati muntele în situaţiile
conditiilor la sosirea in zona: - zgomote înfundate- “vuuum !“ A, B, C si pe grad de risc nivo-meteo
Semne de a depista pericolul, mai sub bocanci sau schiuri, 3, 4, 5,
ales posibila existenţă a parşivelor - crăpături în zăpadă ce apar în faţa -dotaţi-vă fiecare cu DVA (Detector
“plăci de vânt”: schiurilor sau bocancilor. de Victime din Avalansa), sondă,

www.iic.ro 18 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Ghid montan
Atenţie, avalanşe (Dinu Mititeanu)

lopată, eventual aparatul de respirat


in avalanşă Avalung. Învăţaţi şi exersaţi
în prealabil folosirea lor,
-nu mergeţi singur, dar nici în grup
mai mare de 5-7,
- alegeţi traseul prin zone cu risc cat
mai mic dar si în funcţie de coechipieri
(condiţie fizică, nivel tehnic).

Atentie: iarna ruta optima poate


diferi de cea marcata turistic, poate fi
mai lunga si mai dificila necesitand o
tehnica mai buna!
-nu înaintaţi pe ceaţă in zone pe
care nu le cunoasteti; ceata împiedică
observarea coechipierilor si alegerea
unei rute optime,
- in zone suspecte: evitati căderile,
virajele bruşte, mersul/ staţionarea în
grup, Avalanşă cu plăci de vânt
-evitaţi mersul pe vâlcele, culoare,
- cei rămaşi afară - urmăriţi pe cei Tastând pe Google: avalanche,
feţe. Folosiţi muchiile si crestele.
luaţi de avalanşă, Lawine, valanga - puteţi găsi multe alte
- In caz de dubii sau înrăutăţirea
- sunaţi la 112 apoi începeţi cu calm, informaţii utile.
vremii - faceţi cale întoarsă!
dar rapid, căutarea. Ture faine, fără evenimente
Şanse mari e de a-i găsi vii ( 90 %) nedorite!
În caz că declansaţi o avalanşă (
sunt numai în primele 15 minute !
peste 90 % din avalansele cu oameni
Dinu Mititeanu
sunt declansate de cei in cauză !! ):
Mai multe amanunte pe: - presedinte de onoare al CAR Univ.-
- aruncaţi beţele sau pioletul, păstraţi
www.dinumititeanu.blogopedia. Cluj, dinum@cluj.astral.ro
rucsacul dacă nu e mare şi greu,
biz/ , cap. 10
- menţineţi-vă la suprafaţă, iar la
http://www.clubulalpinroman.org/index. CAR Universitar Cluj
oprire
php?cat=44&id=69&type=art (1-5 ) – http://carclujuniv.blogspot.com
- protejaţi-vă faţa cu mainile,

www.iic.ro 19 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

Himalaya - Island Peak, Ama Dablam


Dincolo de graniţe
Text şi fotografii: Minerva Vincze

Membrii expeditiei : Cristian Tzecu,


Zsolt Torok, Doru Ianculescu, Sorin
Muresan (Muri), Ion Mihaila (Jon) -
Australia, Andrei Mihaila - Australia,
Minerva Vincze.

Expeditia a fost organizata prin:


“Asociatia De Partea Ta”.

Sponsori:
-Asociatia ALPINET.org
-Megaprofil,
-Baile Buzias,
-Rotary Club Buzias,
-Total Media SRL
Doru Ianculescu Zsolt Torok
Inca din primavara lui 2008,
auzindu-l pe Zsolt vorbind despre visul
lui de-a urca Ama Dablam, mi-am dorit
foarte mult sa merg si eu. Imi doream
de mult timp sa ajung in Himalaya, dar
nici nu am indraznit sa ma gandesc ca
se poate implini atat de curand.
I-am intrebat daca ma iau cu ei, iar la
inceput destul de sceptici mi-au zis ca
Andrei Mihăila Minerva Vincze

Sorin Mureşan (Muri) Cristian Tzecu Ion Mihăilă (John)

www.iic.ro 20 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

baietii, in special Cristi ma tot intreaba ca ceva nu e bine, insa aveam sa ma


daca-mi place.. cum sa nu-mi placa, obisnuiesc cu timpul.
savurez fiecare clipa, ma uit in stanga- Urma sa petrecem cateva zile in
dreapta, de pe geamul taxi-ului in Kathmandu, sperand ca apucam sa
drumul nostru de la aeroport la hotel. vizitam cate ceva inainte de-a porni
Soarele apune insa lumea nu pare sa spre munti.
observe asta, inaintam pe strazi prin Avem cateva intalniri cu cei de la
circulatia groaznica din Kathmandu. Monterosa, alte formulare de completat,
Aflam ca zilele urmatoare e ceva copii dupa acte, detalii despre ce va
“sarbatoare” iar lumea se pregateste urma in continuare, umblatura prin
pentru aceasta. magazine in vederea completarii
De cand am pornit la drum tot am echipamentului necesar.
impresia ca suntem pe contra-sens si

Rishi, ghidul nostru


daca reusesc sa fac rost de sponsorizari,
pentru ei nu e nici o problema.

Din vorba-n vorba, m-a intrebat


Muri daca nu vreau sa merg in Dolomiti
pentru via ferrata si i-am spus ca nu
pot pentru ca vreau sa fac tot posibilul
ca sa merg cu baietii in Himalaya.

I se aprinde un beculet si lui, si


incepe sa ma intrebe despre ce e
vorba. Ii spun ca nu eu ma ocup si ca 30 septembrie: Aşteptând să treacă orele, în aeoroportul din Moscova
ma bucur ca sunt si eu acceptata in
grup si sa vorbeasca cu Zsolt si Cristi,
pentru ca ei sunt cei in masura sa ia o
hotarare. Astfel se contureaza tot mai
mult grupul nostru. Dupa ceva timp
spre bucuria mea, aveam sa aflu ca ni
se alatura si Doru.

30 Septembrie
Pornim la drum iar emotiile incep
sa apara, vreau doar sa plec, sa ajung
acolo unde pana acum mi se parea un
vis de neatins.
Drumul lung, controalele, forma-
litatile, orele de stat prin aeroport,
primul contact cu India in New Delhi-
Paharganj, toate trec si ajungem in
sfarsit in Kathmandu. Primul contact, 1 octombrie: India – New Delhi – Paharganj

www.iic.ro 21 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

pleaca, si ne minunam de activitatea


intensa de aici.
Ne imbarcam si in timp ce asteptam
sa decolam suntem atenti la discutiile
dintre piloti. Ni se spune ca nu putem
ateriza la Lukla din cauza vremii,
incepem sa ne facem griji, insa dupa alte
10 minute ni se da totusi Ok-ul, rasuflam
usurati si ne pregatim aparatele foto si
video pentru ce va urma. Odata ridicati
in aer, putin mai sus, incepem sa zarim
crestele inzapezite, iar sub noi culturile
de orez si nu numai.
Ajungem la Lukla, unde pe o pista
de cativa metri (putini), reusim sa
aterizam in siguranta. Porterii stau
3 octombrie: Swayambhunath inghesuiti la gardul de la aeroport
si abia asteapta sa ne dea o mana de
ajutor la caratul bagajelor, dar firma
organizatoare se ocupa de tot, mai
putin insa de cele cateva bagaje lasate
in urma in Kathmandu, dar despre care
primim asigurari ca vor ajunge si ele.
Dupa o pauza scurta facuta la un
lodge, pentru a lua pranzul, pornim in
sfarsit, la pas, pe cararile batorite spre
locul unde aveam sa dormim in aceasta
zi, respectiv Phakding . Coboram de
la cei 2800 m din Luckla la 2600 m
Phakding, un drum frumos cu peisaje
deosebite, multi turisti si porteri.

05 Octombrie
Duminica, dar nu cred ca vreunul
4 octombrie: Aşteptând să plecăm spre Lukla
dintre noi mai tine cont ce zi a saptamanii
03 Octombrie ore de somn, caram bagajele, ajungem este, pornim din nou la drum, de data
Vineri, o seara linistita la la aeroport, unde ne asteapta o coada aceasta urmand sa ajungem la Namche
Swayambhunath - unul dintre cele mai imensa la care sta lume multa, ne cam Bazaar, un drum mai lung decat cel
importante monumente buddhiste din apuca groaza, dar totusi se misca ceva, din ziua anterioara, cu multe pauze
lume, aflat la 3 km vest de Kathmandu, si intr-un final ajungem inauntru, unde pt pozat si filmat. Avem de urcat de la
unde facem cunostiinta si cu primele ne asteapta o alta coada, intre timp ne 2600 m la 3400 m, dimineata e frumos
maimute care se plimbau in voia lor. mai obisnuim cu ideea si ne luam micul dar spre dupa-masa apar norii si ma
Abia seara tarziu apar si ceilalti dejun care, pe unde putem. gandesc ca ar fi bine sa nu inceapa
membrii ai echipei, Jon si Andrei La check-in aflam ca trebuie sa ploaia ca haine de schimb cam pauza,
Mihaila (fratii “brothers” cum urma sa lasa cateva bagaje in urma, bagaje ce sunt in bagajul ramas in urma. Urcam
le zicem de acum incolo). urmeaza sa vina cu urmatorul avion. incet, incet, e aglomeratie mare pe aici,
Trecem si de asta, inca un pas spre avansam, mai facem o pauza, dar daca
04 Octombrie linistea oferita de muntii nostri dragi. stai te apuca frigul asa ca mai bine
Sambata, ne trezim dimineata In timp ce ne asteptam avionul, facem merg.
devreme, pe la 05.30 dupa doar cateva poze la celelalte avioane care vin- O iau din nou la pas, colegii basci

www.iic.ro 22 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

06 Octombrie
Luni, e ziua de odihna pentru
noi, urmand sa facem doar o tura de
aclimatizare pana la Everest View Hotel
- 3800 m, de unde, daca avem noroc o
sa vedem Everestul. Din pacate norii
si-au facut aparitia si chiar daca am
sperat si asteptat sa se risipeasca putin,
nu am fost asa norocosi. Dupa o pauza
de odihna si pozat, vazand si drumul
pe care urma sa mergem a doua zi,
pornim pe alt drum, prin ceata, inapoi
spre Namche Bazar.

07 Octombrie
Marti, o zi frumoasa, putem
5 octombrie: În drum spre Namche Bazaar sa vedem mai bine muntii care ne
inconjoara, in special Ama Dablam in
dreapta si Lhotse in fata noastra, putin
in stanga.
Ca si in zilele precedente, mergem
destul de imprastiati, unii mai in fata,
altii mai in spate, dar din cand in cand,
in special la masa, ne reunim. Eu cu
Zsolt si Cristi ramanem ceva mai in
spate, oprindu-ne de fiecare data cand
vedem ceva interesant de pozat sau
filmat, dar stim urmatoarea destinatie si
locul unde ne intalnim, asa ca savuram
din plin frumusetiile locului si viata
localnicilor care decurge, probabil, ca
in oricare alta zi pentru ei.
Mergem mai departe, trecem
podurile peste ape, facand loc la
6 octombrie: Namche Bazaar
sunt pe aproape, merg alaturi de ei,
mai povestim, trece timpul, le zic in
gluma ca daca incepe ploaia ma bag
sub umbrela lor, buna treaba, chiar
daca aratau ciudat cu umbrele prinse
pe rucsac.
Mai urcam putin si incepe sa ploua,
mocaneste la inceput dupa care din ce
in ce mai tare, dar suntem deja sus, se
vad primele case din Namche. Dupa
informatiile de la GPS-ul lui Doru
aflam ca am mers 13 km si 1240 m
urcati in total. Cresc si preturile, totul
e cam de 10 ori mai scump aici decat in
Kathmandu.
6 octombrie: Relax la 4800 metri altitudine

www.iic.ro 23 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

o fac si nu sunt prinsi, norocul lor.


Dupa ce ne-am cam saturat de urcat
si coborat toata ziua, seara, odata ajunsi
cu totii in Pangboche, aflam ca un yac
cu bagajele noastre s-a pierdut pe drum
iar cel care trebuia sa aiba grija de ei
pleaca sa-l caute. Nervii ne sunt pusi
la incercare, incepem sa discutam ce
s-ar putea intampla, care e rezolvarea,
avand in vedere ca bagajele noastre
ramase in urma in Kathmandu, inca
nu au sosit. Ne descurcam cum putem,
cu cele cateva lucruri pe care o parte
din noi le avem, dar totusi speram sa
ajunga pana ajungem in ultima asezare
inainte de a porni spre tabara de baza
de la Island Peak.
Ma duc sa fac si eu un dus sperand
ca s-a incalzit putin incaperea dupa
ce au facut ceilalti, dar nu e chiar asa,
incerc sa ma misc repede cu gandul la
soba incalzita din sala de mese, spal
cateva haine, fiind in criza si sperand
sa se usuce a doua zi. Dupa cateva ore
apare si yacul nostru indragostit sau
plimbaret cu toate bagajele, iar noi
rasuflam usurati si mergem la culcare.

08 Octombrie
Miercuri, dimineata, Lhotse ne
intampina scaldat de razele de soare
si ne face sa incepem ziua cu mai mult
elan. Stam la soare, admiram peisajul,
7 octombrie: Mănăstirea de la Tengboche ne jucam cu copii, iar dupa ceva timp
apare si Rishi de la “cabina telefonica”
yacilor incarcati si porterilor grabiti si mult timp apar tot mai multi oameni
de pe nu stiu ce stanca, unde se poate
ne continuam drumul spre Pangboche, si ritualul incepe. E ceva deosebit, imi
prinde un pic de semnal pe telefon. Ne
urmand ca pauza de pranz sa o facem la pare bine ca am ramas sa iau parte la
da vestea ca un client de-al lor de pe
Tengboche, un loc special unde se afla ea. Iesim afara, mai rotim inca o data
Cho Oyo a murit iar cei de la firma se
o manastire budista. De aici, daca nu moristile de rugaciune si plecam mai
ocupa de asta acum, bagajele noastre
ar fi din nou norii, am putea sa vedem departe.
fiind pe locul 2. Mai trece ceva timp,
minunatiile de munti care deja ne sunt In drumul nostru intalnim din cand
intre timp tot felul de discutii, se dau
asa aproape. in cand panouri puse cu inscriptia
tot felul de solutii, pana cand dupa ceva
Aflam ca la ora 15 e ceremonia “Do you have climbing permit ?”, ma
timp vine o alta veste proasta si anume
numita puja si unii dintre noi vrem sa gandesc ca avem, dar daca am vrea sa
ca un avion al Yeti Airlines s-a prabusit
participam la ea. Ceilalti o iau inainte, urcam si un alt varf, dar n-am avea acest
chiar inainte de aterizare, a ratat pista
iar noi, cei ramasi, ne pregatim dandu- permis, oare ce se intampla ?! Il intreb
acea mica din cauza vremii, pasagerii
ne pantofii jos intram inauntru si pe Rishi, ghidul nostru si imi spune ca
au murit, iar acum aeroportul e inchis
cautam un loc cat mai potrivit unde daca esti prins ca urci un munte fara
pentru investigatii.
sa ne asezam, cerem permisiunea sa acest permis de varf, in Nepal, risti sa
Dezamagiti si cu multe semne de
pozam si asteptam linistiti. Nu peste faci si 15 ani de inchisoare si totusi unii

www.iic.ro 24 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

Incet, incet ne strangem cu totii


afara si stam sa ne incalzim la soare sub
razele diminetii. Doru se simte destul
de rau si ne spune ca a trecut destul de
rau noapte, stomacul lui revoltandu-se
iar durerile de cap nelasandu-l in pace
nici acum. Imi pare rau ca organismul
lui nu-l lasa sa se bucure mai mult de
locurile acestea. Povestim, radem, dar
totusi ramane ingrijorarea noastra
referitor la bagaje si la echipamentul
necesar ascensiunii care e in ele.
Suntem la cateva ore distanta de
ultima asezare, Chuckung dupa care
plecam spre tabara de baza. Hotaram
sa ne continuam drumul si eventual
8 octombrie: La joacă cu copiii din Pangboche sa mai asteptam acolo dupa bagaje, iar
intrebare pornim din nou la drum spre cum e ?! daca tot nu apar sa vedem ce putem
Dingboche. Drumurile se despart, unul gasi de inchiriat.
spre Island Peak iar celalalt spre Ama
Dablam, unde aveam sa ne intoarcem
peste cateva zile.
In drum spre Dingboche trec si
eu de 4061 m, altitudine maxima la
care am ajuns pana atunci, iar asta s-a
intamplat cu cateva luni inainte, pe
varful Toubkal din m-tii Atlas, Maroc.
Fericita, imi dau seama ca ma simt
mult mai bine ca acolo cu aclimatizarea,
fac o poza si merg mai departe.
Seara, ajunsi in Dingboche cerul
se limpezeste si in sfarsit ni se arata si
Island Peak, pana acum fiind ascuns
de alte varfuri. Un loc frumos, unde 9 octombrie: Lhotse (8516 m)
noi stam la un lodge nou construit, iar
la lumina lumanarii, in sala de mese,
rasfoim carti si reviste de munte gasite
pe acolo. Mai povestim una alta, printre
care si deja clasicul subiectul “bagajele
nostre”. Mancam, mai bem un ceai,
unii “black tea” iar altii “milk tea” si se
mai incheie o zi din marsul nostru de
apropiere spre varf.

09 Octombrie
Joi. Ma trezesc dimineata devreme,
Cristi deja a plecat sa pozeze putin mai
sus, imi instalez trepiedul si urmaresc
dansul norilor deasupra crestelor.
Daca ai incepe fiecare zi asa ?! Oare 9 octombrie: Monumentul ridicat în Memoriam Jerzy Kukuczka

www.iic.ro 25 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

dormit, ma conformez si acolo imi este


bine, dar daca incerc sa ma ridic incepe
iar. Mai sunt si altii ca mine, Doru si
Andrei, mai bine sau mai rau. Baietii
hotarasc sa nu se plece la noapte spre
varf si ma bucur de vestea asta, acum
pot sta mai linistita. Imi aduc ceai si
mancare la cort, incerc sa mananc ceva
dar nu prea pot.

11 Octombrie
Sambata. Dimineata incepe altfel,
ma simt mai bine si ma hotarasc sa
merg cu Zsolt la baza lui Lhotse, vreau
sa fac poze de acolo, iar ceilalti vor sa
urce pana in tabara de baza avansata a
lui Island Peak si sa coboare.
10 octombrie: Dimineaţa la Chukung
O zi frumoasa, pornim spre vale,
Pornim la pas, facem un mic popas 10 octombrie zarim o vulpe care fuge de noi si
la monumentul ridicat in memoriam Vineri, mirosul de fum patrunde avansam spre marele Lhotse. Flori de
Kukuczka, cel despre care mi-a povestit in camaruta mica si rece, ma trezesc colt peste tot, la inceput ma gandesc
Zsolt ca a murit pe Lhotse … si ies afara, e devreme inca, soarele sa nu le calc, dar nu prea ai cum, sunt
abia incepe sa scalde varfurile cele mai peste tot. Inaintam peste bolovani, iar
E un drum destul de lejer, mergem inalte. Ne strangem in sala de mese, mai la un moment dat decid sa ma opresc,
pe vale fara atatea suisuri si coborasuri, discutam ultimele detalii, luam micul vreau sa stau la soare si sa admir de
inaintam si ajungem la Chuckung – dejun si pe la pranz plecam spre tabara acolo peisajul, plus ca merg mai incet si
4750 m. de baza Island Peak. Mergem incet, ne nu vreau sa-i ingreunez inaintarea lui
Incepem sa facem o lista cu ce ne mai oprim la poze, mi se pare ca nu mai Zsolt.
lipseste la fiecare si mergem sa vedem ajungem odata, dar totusi spre seara Stau si ascult cum se misca ghetarul
ce echipament putem gasi. ajungem. Instalam corturile, ma doare si ma gandesc oare pentru cat timp va
Reusim sa strangem pentru fiecare capul si mi-e greata, baietii imi zic sa mai fi aici?! Zsolt o ia inainte si il vad
cam ce ne trebuie, mai imprumutam intru in cort si sa ma bag in sacul de ca se opreste si el, face poze, studiaza,
imbracaminte unul de la altu, facem
inventarul, ne gandim cum sa impartim
corturile ce le avem la noi, cata mancare
sa luam.
Ma enervez din nou cand ma
gandesc la echipamentul nou cumparat
special pentru expeditia asta, ma bucur
ca am totusi plasticii la mine, ca altfel
nu stiu unde gaseam in cele 2-3 lodge-
uri incaltari pe marimea mea. Rishi imi
zice ca-mi da sacul lui de dormit, ca
nici aia nu am, suprapantaloni pauza,
imi da o pereche galbeni, cam uzati si
ei saraci, de mirosuri nu mai vorbesc,
dar nu mai conteaza, sa fie acolo ceva
sa tina de frig. Ne pregatim bagajele
pentru a doua zi si la somn.

11 octombrie: Tabăra de bază pentru Island Peak

www.iic.ro 26 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

dupa care se intoarce, mai era mult de ma bag in sacul meu de puf si sa ma acolo, nu se simte bine si hotaraste sa
mers iar noi trebuia sa ne si intoarcem incalzesc, dar ma trezesc din visare nu urce mai sus, avand probleme si cu
in tabara. O tura de aclimatizare si merg mai departe. Ne uitam dupa ochii. Intram pe zapada, cu rucsacul
frumoasa. luminitele din fata noastra, avansam, mult mai usor, parca e altfel, prind din
Drumul de intoarcere hotaram iar la un moment dat, mai sus de High nou puteri si inaintam.
sa-l facem peste dealuri, sa o taiem pe Camp, ajungem intr-o portiune unde Avantul nu tine mult si iar ma rog
curba de nivel, sa nu mai mergem pe trebuie sa cataram putin, nu se mai sa ajung odata. Zsolt ma sfatuieste sa
vale. Parca e mai frumos de sus, vezi vede nici o poteca, doar pietre mai mici numar pasii, cate 10, pauza scurta si
mai multe, iar intamplator dam peste sau mai mari. iar, eu ma ambitionez sa fac 20, merge,
o statie montata pe munte care se pare Intuim cam pe unde sa o luam, si tot asa. Ajungem la partea cu corzile
ca filmeaza, le fac cu mana si mergem avansam incet, mie mi-e foarte frig fixe, ingramadeala mare, unii urca, altii
mai departe. Ajungem la corturi, ne si incepe sa-mi fie rau, ma sprijin de coboara, ma bucur ca m-am decis sa
intalnim si cu ceilalti, pregatim rucsacii stanca, inchid ochii, mai mananc niste urc cu Zsolt el cap, eu secund, asigurati
pt a doua zi, ziua varfului si ne culcam dextroza pana Zsolt studiaza pe unde doar de coarda noastra si fara sa
devreme. sa o luam, dupa care pornim mai depindem de corzile fixe. E mai frumos
departe. Incepe sa se lumineze iar in si mai interesant asa. El o ia inainte, la
12 Octombrie curand apare si soarele, acum e deja pioleti si coltari, e panta destul de mare
Duminica, ne trezim, ne echipam si mai bine. Zarim si varful, ajungem din iar eu raman la baza si mai povestesc
pe la 02 – 02.30 dimineata pornim rand nou pe poteca si continuam sa urcam, cu sherpa nostru care vegheaza corzile
pe rand spre varf. Rucsacul e foarte ma gandesc daca o sa reusesc, pare asa fixe.
greu si ma gandesc cum o sa reusesc de departe.. Zsolt avanseaza repede, regrupeaza
sa-l car pana sus, pornim in bocancii de Apar si primii oamenii conturati in intr-un piton de gheata si imi zice ca
tura, plasticii fiind agatati, impreuna drum spre varf, tot departe e.. pot porni. Ajung si eu in regrupare,
cu coltarii si pioletul pe rucsac. Mai e Urcam, mai vorbim prin statie cu ma asigur, iar el porneste din nou. Imi
si aparatul foto care vreau sa-l iau cu ceilalti din fata noastra si ne zic ca lasa camera de filmat, pe care o scot si
mine, cateva kilograme bune in plus. au ajuns unde incepe zapada si se din cand in cand filmez, se vede bine
Pornim la drum si dupa toate discutiile echipeaza. Dupa ceva timp ajungem de aici. Ajunge sus, pornesc si eu din
din seara dinainte cu cei de la firma si noi acolo, ne echipam cu plastici, nou. In paralel cu mine vad ca urca si
organizatoare vor sa trimita si un coltari, ham si piolet, eu hotarasc sa las sherpa pe corzile fixe. Ajung si eu sus
sherpa cu noi. aparatul foto acolo, e mult prea greu, pe creasta, admir privelistea, dupa care
Zsolt se supara si insista ca nu mai e si de catzarat, iar eu vreau sa ajung pe ultima portiune spre varf. Asigurati,
avem nevoie, are dreptate, dar tot nu pe varf. I-l las lui Andrei care ramane inaintam incet, mai urcam o panta
scapam, porneste cu noi, si probabil
fiind singura fata din grup se gandeste
sa stea pe langa mine in caz ca e nevoie
de ajutor. Incepe sa ma enerveze si
pe mine, nu am venit aici ca sa urc pe
munte cu sherpa. Dupa putin timp, la
asigurarile noastre ca ne descurcam,
o ia inainte. Eu merg incet, dar mi se
zice ca e ok, imi vine sa las rucsacul
acolo. Lichide multe, am baut si acum
urmeaza partea a doua, e foarte frig
si abia astept sa ma pun din nou in
miscare. Facem o scurta pauza in High
Camp, lui Zsolt ii e foame si manca o
conserva de pateu, eu nu pot si bag
doar o ciocolata si ceva ceai.
Observ doua corturi montate, ma
gandesc ce bine ar fi sa raman aici, sa 12 octombrie: Island Peak

www.iic.ro 27 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

14 octombrie
Marti, pornim spre tabara de
baza Ama Dablam, un drum lung, cu
suisuri si coborasuri, cu multe pietre si
oboseala deja acumulata.
Ni se alatura si doi doctori tineri
care fac parte dintr-un grup mai mare,
si sunt aici pentru a face cercetari
despre raul de altitudine si efectele
Ibuprofenului asupra organismului.
Raman cu Cristi si Muri ceva mai in
spate, facem poze la yaci, la ce vedem
mai interesant, mai mancam o ciocolata
si in sfarsit ajungem in Tabara de Baza
Ama Dablam – 4600 m.
Aici avem corturile montate, nu mai
trebuie sa ne ocupam noi de asta. Ama
13 octombrie: Înapoi spre Dingboche e in ceata, dar putin mai tarziu, dupa
destul de abrupta, ne intalnim cu Cristi pe noapte doar ca sa dormim intr-o apus urma sa avem parte de un peisaj
care filmeaza si John care ne face poze camera rece. Doru, nu prea mai gaseste deosebit, cu luna plina iesind de dupa
si urcam pe varf. E incredibil cum se nimic, asa ca o ia la vale, nu stiu cum munte si nori risipindu-se.
vede de aici, ma bucur ca am luat macar a mai avut atata putere, e de admirat Urmeaza doua zile de odihna in
aparatul mic, pe film sa fac cateva poze avand in vedere starea in care a fost in Tabara de Baza, timp in care facem
de acolo. Zsolt face si el, facem si cu ultimele zile. poze, luam parte la ceremonia Puja
sponsorii, si pornim la vale. pentru imbunarea zeilor si acceptul
El descatara, eu prefer sa fac rapel, 13 Octombrie acestora de-a urca pe munte. Intre timp
ma simt mai sigura asa. Ajunsi la corzile Luni. A doua zi dupa varf ne eu trebuie sa ma hotarasc ce urmeaza
fixe, la ultima portiune si cea mai mare strangem lucrurile si pornim spre sa fac, sa merg catre Tabara de Baza
de rapelat, dupa ce ne enerveaza iar Dingboche, ne odihnim si incercam sa de la Everest sau sa raman aici, aleg
sherpa nostru cu mecanismele numai gasim un telefon sa dam de veste acasa sa raman la Ama Dablam, e prea mare
de el stiute, hotaram sa punem coarda ca suntem bine. pregatirea pentru varf si vreau sa iau
si sa facem rapel pe ea. Zapada deja e parte la asta, macar de aici de la baza.
moale si ma tot uit la ancorele de zapada, Doru si cu Muri fiecare cu
ajungem cu bine jos, ne reintalnim
cu baietii “fratii brothers” si Cristi in
locul unde ne-am lasat bocancii si eu
aparatul, facem un ceai, cateva poze si
din nou pe stanca, dar de data aceasta
tinem poteca si ajungem jos in tabara
de baza, cam rupti de oboseala unde ne
asteapta o surpriza.
O parte din corturile noastre, proprii
si personale, au fost stranse, lucrurile
puse toate la gramada, atat ne-a trebuit
pe langa faptul ca eram obositi, sa mai
fim si nervosi. Baietii au luat atitudine,
brusc nu s-a stiut cine a spus sa fie
stranse, nu mai conteaza, ne apucam sa
le montam iar, vrem sa dormim acolo
si nu sa mai mergem inca cateva ore Minerva Vincze

www.iic.ro 28 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

si o sa mergem doar pana in Tabara de


Baza Avansata. O iau inainte, Andrei
incepe sa se simta rau si vine mai
incet.
Chiar cand ajung acolo, ma intalnesc
cu bascii care coboara din Tabara 1,
unde au fost sa duca din echipament, le
spun sa ma astepte ca o sa coboram cu
ei, mai stau un pic, ma interesez daca
este apa aici, mi se spune ca nu, ma
uit de loc de cort, cam greu, dar poate
totusi gasesc baietii printre bolovanii
de aici. Intre timp deja il vad si pe Zsolt
ca ajunge in sa si ma intorc, cobor cu
bascii pana ne intalnim cu Zsolt, imi
spune ca probabil urmeaza sa ramana
in Tabara de Baza Avansata, iar a doua
14 octombrie: Tabăra de bază de sub Ama Dablam
zi sa urce mai sus. Se lasa frigul deja si
soarele incepe sa apuna, imi iau ramas
bun de la el si plec mai departe. Ajung
la Andrei, le spun bascilor ca totusi sa
nu mai stea dupa noi, ca eu vreau sa
fac poze la apus si o sa dureze, o iau
inainte, mai stau putin cu Andrei, apar
si Cristi cu John, iar Andrei le lasa din
echipamentul ce l-a carat pana acolo,
ne salutam si cu ei, le dorim bafta si
pornim la vale.
Natura isi incepea spectacolul
dinainte de culcare, ii spun lui Andrei
sa mearga ca vin si eu, dar vreau sa fac
cateva poze, imi gasesc un loc si nu mai
pot sa iau aparatul de la ochi. Ma intorc
in toate partile, fac poza dupa poza,
Andrei striga sa vin, eu, cam greu,
16 octombrie: Puja
nu prinzi asa ceva in fiecare zi, scot si
problemele lor, decid sa plece spre care una-alta. Pornim putin mai repede
trepiedul si continui, dupa ceva timp,
casa, obiectivul lor, Island Peak, fiind la drum, baietii urmand sa ne ajunga
ma striga din nou, e incredibil, atat de
atins.. Eu cu Andrei, care decide sa din urma pe parcurs, insa se pare ca
mult mi-am dorit sa prind asa ceva. Ma
nu urce din cauza problemelor de pregatirile dureaza mai mult decat se
uit in sus sa vad daca si baietii sunt la
sanatate ramanem in Tabara de Baza sa asteptau si pornesc destul de tarziu.
fel de absorbiti de acest spectacol, de
urmarim ascensiunea celor 3 care vor O zi foarte frumoasa, cu nori
fapt e greu sa ramai indiferent. Mai
urca, respectiv Zsolt, Cristi si John. fotogenici si lumina buna. Mergem pe
trag cateva cadre, intre timp a trecut
poteca batuta de atatia pasi, ne uitam
cam o ora.
17 Octombrie din cand in cand in urma sa vedem pe
Ma gandesc la ce o sa-mi aud de la
Vineri, ziua in care baietii incep sa unde sunt ceilalti, vorbim cu ei prin
Andrei, soarele e dus de mult si incepe
urce spre Tabara 1. Decidem si eu cu statie si in cateva ore iesim in sa de unde
sa se lase intunericul, bag repede
Andrei ca urcam pana acolo si coboram se vede Tabara de Baza Avansata.
aparatul in rucsac, prind trepiedul si
in aceasi zi. Eu vreau sa urc pentru poze Decidem ca e prea tarziu pentru a
fug la vale. Il ajung pe Andrei, astept
iar Andrei sa-i mai ajute pe baieti sa merge inca vreo 3 ore pana in Tabara 1
“cearta” dar se pare ca am noroc si ma

www.iic.ro 29 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

tine. Dupa care liniste. Pozez din nou


ghetarul si fac din nou comparatie cu
pozele facute de dimineata, se vede si
acum diferenta. Oare o sa pice tot ?!
Incep discutiile in tabara americanilor
de langa noi, vorbim cu baietii, ii
intrebam daca au vazut-o, ne zic ca nu,
doar au auzit. In aceeasi zi au urmat mai
multe avalanse, nu pe Ama Dablam ci
pe muntii din imprejur. Se pare ca norii
aceia frumosi si spectacolul de la apus
au fost si datoria schimbarii vremii, s-a
mai incalzit putin, si un plafon de nori
inalt si-a facut aparitia ziua urmatoare.
Speram sa se schimbe si baietii nostrii
sa reuseasca sa urce mai sus, insa
oricum nu pot sa puna cortul mai sus de
17 octombrie: Apus din Tabăra de bază avansată, Ama Dablam Tabara 2, riscul fiind prea mare. Tabara
fac ca ploua. Ne continuam drumul vad avalansa cum coboara chiar de sub 3 iese din start din discutie, dupa ce a
mai mult in fuga decat mers, sunt atat Dablam, iau repede aparatul si incep sa fost maturata de avalanse.
de fericita, acum as putea pleca acasa fac poze.
fara sa mat de murmure, scot repede Ciudata senzatie sa te uiti cu 19 Octombrie
capul din cort sa vad ce se intampla si teleobiectivul cum vine avalansa spre Duminica, vremea e mai buna si
deja mai rece, iar baietii stau la odihna

18 octombrie: Avalanşa de pe Ama Dablam

www.iic.ro 30 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

in Tabara 1 si ne mai auzim din cand


in cand pe statie. Chiar daca dimineata
e frumos, la fel ca in fiecare zi, dupa
ora 13 incep sa apara norii si in curand
suntem si noi in ei. Se joaca cu noi iar
dupa ce soarele apune, se imprastie si
merg si ei la culcare. Doar ca in dupa-
masa aceasta ne lasa amintire si putina
zapada. Se pare totusi ca doar jos in
Tabara de Baza avem parte de asa ceva,
sus fiind senin.

20 Octombrie
Luni, o dimineata superba, ma
trezesc din nou cu aparatul in mana, e
o atmosfera incredibila cu acea zapada
19 octombrie: Porţiune traseu între Tabăra 2 şi Tabăra 3 si chiciura asternuta peste corturi
si imprejur. Ne auzim pe statie, iar
baietii se hotarasc si pleaca sa duca
echipamentul in Tabara 2 si se intorc
in Tabara 1. In aceeasi zi cu ei urca si
colegii basci, tinta lor fiind T2, dupa
care decid sa coboare in Tabara de
Baza.

21 Octombrie
Marti, baietii se odihnesc in Tabara
1. Vorbesc cu Jason, liderul expeditiei
americane si spune ca el nu poate sa riste
sa duca atatia oameni sus, dar altfel sta
treaba cu baietii nostrii care ar putea sa
incerce, fiind echipati corespunzator si
avand experienta in spate.
20 octombrie: O dimineaţă însorită Dupa-masa pornesc spre lac, la
vreo jumatate de ora de Tabara de
Baza, unde se afla “cabina noastra
telefonica”, spun asta pt ca era cel
mai apropiat loc de unde aveam ceva
semnal pe telefonul de Nepal.
Vorbesc cu Roxana, sotia lui
Cristi, stiu ca si ea isi face griji acasa,
ii transmit noutatile, o asigur ca vom
vorbi din nou si astept ca soarele sa
apuna luminand cu ultimele raze pe cel
mai mare – Everest.
Norii sunt prietenosi astazi si din
cand in cand ma lasa sa vad ceea ce-
am venit sa vad, si anume, cum apune
soarele pe muntele cel mare. Ma las
21 octombrie: Ultimele raze de soare pe Everest (8848 m) cuprinsa din nou de spectacol, ma

www.iic.ro 31 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

se pregatesc de plecare. Deodata cu


ei, mai pleaca si o parte din americani,
convinsi fiind ca sezonul acesta e prea
riscant pentru a urca pe varf. Ne luam
ramas bun de la ei, promitand ca vom
tine legatura si ne indreptam din nou
atentia spre ce va urma. Baietii ajung
in T2 din T1, pregatesc cele necesare
ascensiunii si merg la somn, urmand ca
in jur de ora 3 sa porneasca spre varf.
Stabilim sa ne auzim inainte de-a pleca
iar dupa aceea din ora-n ora sau la doua
ore, in functie de cum e posibil.

23 Octombrie
Joi, e noapte afara, ne auzim pe
statie, baietii au intarziat cu pregatirile
si acum pornesc spre varf.
Scot trepiedul, e frig, ceasul arata –9
grade in cort, nu vreau sa ma gandesc
cum e sus, fixez aparatul si incerc sa
fac cateva poze, poate-poate le vad
luminitele frontalelor. Nu se vad.. Ma
bag inapoi in sacul de dormit, incerc sa
mai adorm pana la urmatorul “fix” la
ceas, in speranta ca ne auzim. Liniste..
Ma culc din nou. Cand incepe sa
se lumineze, nu mai am stare si ies
22 octombrie: Prietenii noştri, bascii. Plecarea lor spre casă. afara. Mai sunt si altii asa matinali.
mai intorc si spre Ama Dablam, fac 22 Octombrie Imi indrept ochii spre Ama si tot nu
poze, dar astazi subiectul principal e Miercuri, mai un pic si baietii zaresc nimic. Dupa ceva timp observ
altcineva. Ma urc cu gandul acolo sus nostrii pornesc spre varf. Jos, bascii ca americanii se uita cu binoclul in sus,
si salut lumea toata.. noapte buna…

Ma intorc pe intuneric in Tabara de


baza, dar de data aceasta cobor pana
la cararea care urca spre tabara, nu o
mai iau de-a dreptul. Vremea e foarte
schimbatoare si nu stiu cand un nor
apare si acopera tot.

Merg incet, e greu la deal si e prea


frumos afara ca sa ma grabesc, trec
de primele corturi care sunt ceva mai
departe, vad doua luminite si aud un “
Miniii …”. Sunt baietii, Andrei si Rishi,
care au pornit sa ma caute, le raspund,
ma intreb de ce si-au facut griji si ne
continuam drumul.
23 octombrie: Băieţii noştri încep să se vadă în traseu.

www.iic.ro 32 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

Ma intorc in tabara, mai stau la


povesti cu cei de acolo, dar cu ochii tot
pe munte, ne uitam cum avanseaza si
ne punem semne de intrebare “Oare
vor continua?” “Cum e acolo sus?”.
Pe la ora 17.30 – 18 suna statia, ma
bucur sa-I aud, deja se intunecase, iar
ei hotarasc sa se intoarca dupa ce au
ajuns deasupra Dablamului, practic au
trecut de partea tehnica, de acolo in sus
ar trebui doar sa mearga pe zapada.
Insa situatia sta altfel deoarece odata
ajunsi acolo si incercand sa inainteze isi
dau seama ca e o lupta enorma sa mai
urce cei 300 de m ce-i desparte de varf.
Zapada inghetata, dar instabila, in care
nu se poata nici macar asigura, ii face
sa se gandeasca la retragere.
Oboseala isi spune cuvantul si Zsolt,
care a mers toata ziua cap de coarda,
ii preda acum stafeta lui Cristi, care se
ocupa de rapeluri, lucru deloc usor.
Pe la ora 22 seara ajung la niste
corturi montate intr-o crevasa, in
aceeasi zi, in timp ce ei urcau, si care au
fost puse acolo de serpasi pentru o alta
expeditie. Infrigurati si extenuati, decid
sa petreaca noaptea in unul dintre
corturi chiar daca singurul echipament
e cel de pe ei. Ne anunta prin statie ca
sunt bine si stau acolo pana dimineata,
23 octombrie: Ama Dablam (6812 m) şi retragerea pe întuneric dau si eu de veste mai departe, avand
il cer si eu lui Andrei, si se vad.. trei
puncte mici pe o panta cu zapada. E
trecut de ora 6 si ei urmeaza sa apara
pe Mushroom Ridge. Pe la ora 08 suna
statia, e Zsolt, il vad de unde suna in
timp ce-si asteapta coechipierii, spune
ca e foarte frig, chiar daca soarele deja
bate pe ei.
Zapada e buna acolo unde sunt si
urmeaza sa vada cum avanseaza. Plec
din nou la lac sa o anunt pe Roxana
despre baieti, iau binoclul cu mine, fac
poze din cand in cand si astept sa sune
din nou, dar nimic. Vad Everestul cu
norisorii lui specifici, ma gandesc ca o
sa-l vada si baietii de pe varf, stau ceva
vreme la lac, e liniste aici si asa bine la
soare. 24 octombrie: Retragerea spre Tabăra 2

www.iic.ro 33 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

in vedere ca toti cei care le-au urmarit


peste zi ascensiunea, fiind singurii care
au incercat si reusit sa ajunga atat de
sus, erau curiosi de ceea ce vor face.
Rasuflam cu totii usurati ca sunt bine,
admiram curajul si efortul lor si ne
culcam linistiti.

24 octombrie
Vineri, ne auzim pe statie, nu prea
au dormit, toata noaptea fiind foarte
frig, au incercat doar sa se incalzeasca
cumva, iar acum pornesc spre Tabara
2, unde Zsolt vrea sa ramana la odihna
iar Cristi si John vor sa coboare direct
in Tabara de Baza. 25 octombrie: Sosirea lui Zsolt în tabăra de bază
Ideea unei a doua tentative de-a
urca pe varf pica, deoarece incepem sa
numaram zilele pana la intoarcerea spre
casa, iar o a doua incercare ar insemna
cateva zile ca sa-si revina dupa care,
daca e noroc de vreme, sa incerce din
nou. Dar muntele ramane acolo, iar ei
vor putea reveni daca-si doresc asta si
e posibil. Seara, pe la 21 ajung si John
cu Cristi in Tabara de baza, Zsolt in T2,
urmand ca a doua zi sa coboare si el.

25 Octombrie
Sambata, tot mai putina lume in
Tabara, dupa-masa apare si Zsolt
obosit dupa lungul drum din Tabara
2, stam la povesti, ne mai incalzim cu 26 octombrie: Yacii încărcaţi, pregătiţi pentru plecare
un ceai cald si incepem sa ne gandim
la plecare.

26 Octombrie
Duminica, ne odihnim, mai
strangem una alta, pregatim din bagaje
si ziua trece repede.

27 Octombrie
Luni, ultimul mic dejun “la
inaltime”, sortam bagajele, le predam
pentru a fi incarcati yacii, mai facem
cateva poze inainte de plecare si o dam
la vale.
Astazi trebuie sa ajungem in
Namche Bazaar, un drum de vreo 17
27 octombrie: Ultima dimineaţă sub Ama Dablam km, cu diferenta de nivel de vreo 1200

www.iic.ro 34 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

m, urci si cobori pana te plictisesti si iti


doresti sa ajungi odata. Incepe sa sune
telefonul,
Oare de ce l-oi fi deschis?! Si
odata cu asta incepem sa revenim in
“civilizatie”. Ajung cu Zsolt seara dupa
numeroase pauze de pozat, picioarele
deja ma chinuie, iar dimineata o luam
de la capat.

28 Octombrie
Marti, ultimele cumparaturi in
Namche Bazar, parca nu ne putem

28 octombrie: Prin satele din munţi, se sărbătoreşte

Trecem de Chunkung si ne la Lukla, e ceata, incepe sa ploua


continuam drumul, “Mai e mult?”, marunt, oamenii sunt pe strada, canta
aprindem frontalele, ne asteapta si danseaza, e o atmosfera de poveste.
si Cristi, si pornim teleghidati mai Imi pare rau ca sunt asa de obosita si
departe. Cete de copii iesiti in sat “cu nu mai sunt in stare sa ies pe strada si
colinda” ne saluta zgomotos si merg sa ma uit la ei sau sa le fac poze. Maine
mai departe. Cat de mult seamana cu urmeaza sa luam avionul si sa ajungem
Craciunul nostru.. Setea ne chinuie si in Kathmandu, unde putem sa ne
chiar daca e tarziu, Zsolt incearca la odihnim.
un lodge sa vada daca ne poate servi
cineva, apar doua fete, care ne ajuta si 29 Octombrie
intre timp se pregatesc de sarbatoare. Miercuri, dimineata devreme ne
Destul de tarziu ajungem in sfarsit bate Rishi la usa, ne strangem cu totii si

Prin satele din munţi

desprinde de locul asta. Plecam la


drum si vedem Everestul pentru ultima
data in aceasta expeditie, pornim mai
departe, mai facem un popas intr-
un sat, unde lumea deja sarbatoreste
Diwali “una din cele mai importante
sarbatori ale lor, asemanatoare cumva
anului nou” , le urmarim dansurile,
filmam, facem poze, copii se aduna
curiosi in jurul nostru. 29 octombrie: Pista de avion din Lukla

www.iic.ro 35 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

plecam la aeroport. Asteptam cateva ore


bune prin aeroport, dupa care in sfarsit
plecam. Ma gandesc vrand-nevrand la
ziua in care s-a prabusit avionul cu acei
pasageri. Emotii.. sau nu, fie ce-o fi, din
nou in aer.. si imi place.
Ajungem in Kathmandu, diferenta
mare de temperatura, incepem sa dam
hainele jos de pe noi, mergem la hotel,
ne reintalnim si cu bascii, dupa care,
dupa-masa vrem sa profitam de fiecare
ora petrecuta acolo, si ghidati de Cristi
pornim catre Durbar Square. Seara, la
intoarcere ne “pierdem” pe stradute,
incantati de aerul de sarbatoare,
luminile lumanarilor si cantecele
copiilor.

30 Octombrie
Joi, mergem sa vedem Pashupatinath
– cel mai important templu Hindus,
situat pe malul raului sfant Bagmati
unde are loc incinerarea celor decedati,
dupa care resturile sunt impinse in
rau. Un loc mult mai linistit decat
m-am asteptat. A doua parte a zilei am
petrecut-o la Boudhanath – cea mai
mare stupa din Nepal si una din cele
mai mari din lume iar seara s-a incheiat
Kathmandu: Durbar Square cu o cina festiva oferita de Monterosa.

La revedere! Himalaya

www.iic.ro 36 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

31 Octombrie – 01 Noiembrie
Doua zile din care nu prea imi mai
aduc aminte mare lucru.
Noaptea, dupa cina festiva, m-am
trezit cu dureri in tot corpul, frisoane,
urmate de temperatura foarte mare,
abia am asteptat dimineata.
Am inceput sa iau antiobiotic, am
ramas la hotel iar baietii au plecat sa
viziteze Bhaktapur-ul.
A doua zi, a fost dedicata
cumparaturilor, facut bagaj si ultimele
detalii inainte plecarii spre India, unde
urmeaza sa mai petrecem o zi si cateva
ore in drumul nostru spre casa.
Sărbătoare pe străzile din Kathmandu

02 Noiembrie
Duminica, cu privirea cam
incetosata, ne luam ramas bun de la
fratii “brothers” si pornim spre aeroport.
Fac ultimele poze cu muntii cei mari si
ajungem in Delhi – Paharganj unde nu
fac mare lucru, lume multa, galagie,
mizerie, praf, toate astea ma irita acum,
ma simt tot rau si vreau doar liniste,
asa ca stau in camera asteptand sa
treaca ziua si sa pornim cat mai repede
spre casa.

03 Noiembrie
Luni, reusesc sa ma mobilizez si
merg cu Zsolt si Cristi sa vizitam Friday
Pashupatinath
Mosque (Jama Masjid) – una din cele
mai mari si cunoscute moschee din
India, dupa care in drum spre metrou
ne oprim la un magazin, baietii merg
sa schimbe niste bani, iar eu raman sa-i
astept pe treapta in fata magazinului,
timp in care, scurt, apar niste copii si
imi fura sucul de langa mine. Nervoasa,
dezamagita toate la un loc, vroiam doar
sa plec din locul acela si imi era dor de
fetele zambitoare si comportamenul
prietenos al oamenilor din Nepal. Sper
ca nu toata India este asa, si sper ca in
viitor sa-i pot vedea si partea frumoasa.
Seara la ora 22 luam un taxi mare, sa ne
incapa toate bagajale si ne indreptam
spre aeroport. Din nou formalitati, stat Plecarea din Kathmandu

www.iic.ro 37 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Dincolo de graniţe
Himalaya - Island Peak şi Ama Dablam (Minerva Vincze)

la cozi, si in sfarsit la ora 02 noaptea


plecam spre casa. Ma bucur ca ma
simt mult mai bine, doar tusea ma mai
necajeste din cand in cand.

04 noiembrie
Marti, dimineata, aterizam in
Moscova, un pic cam mare trecerea
de la caldura din India la frigul din
Moscova, noroc ca nu mai avem atat
de stat pana la zborul spre Budapesta.
Ajungem in Budapesta, recuperam
bagajele, ne intalnim cu Roxana si dupa
ceva timp pornim din nou spre casa.

La final
As vrea sa multumesc in special
baietiilor care m-au acceptat si mi-au
oferit aceasta sansa si tuturor celor
care m-au sustinut si ajutat moral sau
financiar sa ajung acolo.

Despre autor
Minerva Vincze face parte din
echipa de administratori Alpinet.org,
si este membru al Asociatiei de Turism
Montan “ALPINET”.

Date statistice:
1. Lukla - Phakding:
- 6,3 Km; de la 2724 m la 2656 m
2. Phakding - Namche Bazar:
13,28 km; de la 2656 m la 3454 m
3. Namche - Pangboche:
- 14 km; de la 3450 la 3322 m (jos la riu) si
apoi la 3970 m.
4. Pangboche - Dingboche:
-6 km; de la 3970 m la 4320 m
5. Dingboche - Chukung:
- 4,9 km; de la 4320 m la 4740 m
6. Chukung - Island Peak BC:
- 7 km; de la 4740 m la 5090 m
7. Island Peak BC - Island Peak
Summit:
- 4,8 km; de la 5090 la 6189 m.

New Delhi

www.iic.ro 38 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Speologie
Peştera Rătei (Adrian Simionaş)

Peştera Rătei
Munţii Bucegi
Text şi fotografii: Adrian Simionaş
In Ratei nu mai fusesem de trei ani. spune ca in Ratei se intra in grupuri de undeva in jur de ora 10:30. Pana ne
La intrarea in pestera este o cladire cu maxim 10 persoane. Hai, in cazuri rare, cazam, pana scoatem echipamentul din
aspect de cazemata inchisa cu o usa 11-12. rucsaci, pana mancam ceva, trece deja
masiva de fier, fara ferestre, pentru Prin urmare sambata dimineata de 12. In pestera am ajuns sa intram la
ca de aici se capteaza apa pentru trezirea, echiparea si roiu’ la sediul ora 14:15. Grupul cu care am fost eu
localitatile din aval (Moroieni, Fieni, Focului Viu, ca deja e ora 6. Dupa in masina ma urmeaza inspre intrare,
Pucioasa, cred ca si Targoviste). Pe 1 cateva permutari de persoane dintr-o ei n-au mai fost in Ratei si nu stiu
ianuarie 1996, cand am intrat prima masina in alta si dupa inca vreo doua drumul. Reperez paraul care iese din
oara cu Ducu, paznicul sarbatorea drumuri neprevazute prin oras, reusim pestera si trec mai departe. Din pacate
probabil in familie trecerea in noul an. sa plecam. de acum 3 ani sau nu mai tin eu bine
Asa ca am intrat fara probleme, nu era Ajungem la tabara scolara Cerbu minte, sau configuratia terenului parca
nimeni acolo. In decembrie 2003, cand
am facut prima tura impreuna cu Focul
Viu, deja era un paznic la poarta. S-a
discutat cu el, i s-a explicat ce vrem sa
facem si nu au fost probleme. In 2004
deja treaba a inceput sa se imputa, au
fost necesare aprobari de la firma care
are in administrare captarea de apa si
de la Parcul Bucegi. In 2005 problema
a fost si mai complicata, aproape era
sa nu intram. Intre 2005 si 2008 nu
mai stiu exact care a fost situatia dar
acum, in decembrie 2008, povestea cu
telefoanele, faxurile si aprobarile s-a
repetat. Pe scurt, o tura in Ratei implica
multe batai de cap. Si cand te gandesti
ca i se pun bete in roate tocmai clubului
care a explorat si cartat pestera…
frustrant.
Am aflat de tura din timp, cam cu
doua saptamani inainte. A urmat o
vizita pe la sedinta de joi seara a Focului
Viu ca sa duc copia dupa buletin. Si
inca o vizita saptamana urmatoare, ca
sa aflu exact detaliile plecarii. S-a brodit
bine, Focul Viu era in sarbatoare langa
bradul de Craciun. Am aflat ca urma
sa plecam sambata dimineata la 6, cam
30 - 35 de insi. Intrarea se va face pe
baza de buletin de identitate. Rangerul
de la Parc i-a dat de inteles la telefon
lui Radu ca ar vrea sa intram toti intr-o
singura tura, ca mai are si treaba pe-
acasa... ghinion, regulamentul Parcului

www.iic.ro 39 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Speologie
Peştera Rătei (Adrian Simionaş)

s-a modificat nitel. Asa ca initial ma de Popas. Banana cu echipamentul foto Ce baiat destept as fi fost daca mi-as fi
trezesc nitel mai sus pe vale, la locul de mi-a scos deja peri albi. Are diametrul luat si genuncherele... dar cand mi-am
campare. Ma intorc si gasesc punctul prea mare, e greu de manevrat. revazut echipamentul inaintea intrarii
in care se iese de pe drumul forestier si Ne odihnim un pic, ca de-aia ii in pestera am considerat ca nu am
se urca inspre pestera. Apoi ii asteptam spune “Salita de Popas”. Rontaim nevoie de ele. Dupa trei ani, se pare ca
pe cei din a doua masina. cate ceva, bem cate o inghititura de am tendinta sa imi amintesc mai mult
Cealalta jumatate a grupului vine apa, pun mana repede pe aparat si pe partile bune ale Rateiului si sa le uit pe
impreuna cu rangerul. Bebe se hotaraste trepied si fac cateva cadre. Colegii de cele grele. Sau rele.
sa nu intre in pestera, considera ca nu tura sunt pe punctul sa o ia la picior, Galeria Noua este ascendenta si
are conditia fizica necesara. La intrarea asa ca strang echipamentul foto. solicitanta. Dezvoltata in conglomerate
in pestera punem apa in lampi, punem Urmeaza Confluenta Seaca, punctul de Bucegi, este presarata pe jos cu pietre
la punct ultimele detalii privitoare din care pornesc Galeria cu Gururi si de diferite diametre care imi invinetesc
la echipament, dupa care intram. La Galeria Dreapta. Continuam pe Galeria genunchii. Incerc sa folosesc palmele
intrare, raul subteran vuieste puternic. Dreapta catre Galeria Cascadelor. pentru sprijin ca sa nu-mi invinetesc
O luam spre dreapta pe o galerie care Galeria cu Gururi se termina in fund si coatele, dar solutia are randament
se ingusteaza repede. Octav merge de sac si ramane pentru altadata. scazut si tricepsii incep sa protesteze.
primul, trebuie sa conduca grupul al Galeria cu Cascade imi produce, Cu chiu cu vai ajung si la Portita. Aici
doilea si trebuie sa invete pestera. Radu ca de obicei, o impresie puternica. E galeria s-a dezvoltat la limita de strat
ii va spune atunci cand greseste. Traseul spectaculoasa. Trebuie sa ramonezi dintre conglomeratele de Bucegi si
este destul de incurcat si dureaza pana pe niste praguri de eroziune undeva brecia de...
un om invata pe unde sa o ia. Plus ca si sus, in timp ce apa curge cu zgomot pe La un moment dat ajungem intr-o
cu harta in mana, tot ai probleme mari sub tine. Am venit aici prima data cu zona unde s-au format stalactite si
de orientare. Ducu, pe 1 ianuarie 1996. Atunci eram stalagmite si mai luam o pauza. Fix
Intram pe Galeria Fachirilor... in blugi, bocanci (in care, evident, imi cat sa scot iar aparatul si sa mai incerc
bun nume. Are niste pasaje stramte intrase apa) si geaca, iar ca sursa de cateva cadre.
si incomode, tot caznindu-ma sa trec lumina aveam o frontala ruseasca cu Nu mergem pana in Sala cu
reusesc sa ma ud intr-o baltoaca de nici 4 baterii. Fara casca. Pe vremea aia nu Prabusiri, implicit nici in Sala Titanilor.
2 centimetri adancime. Pana la Galeria stiam aproape nimic despre speologie. O luam la dreapta pe Labirintul Mare.
de Incendiu mai exista inca o varianta Cum nu mi-am imprastiat atunci Este o galerie puternic descendenta, cu
unde se urca pe o fisura larga de vreo creierii prin pestera habar n-am. Dar argila alunecoasa, motiv pentru care
30-40 de centimetri, pe o inaltime stiu ca nu m-am lovit. Nu ne grabeam este preferabil sa cobori pe-acolo, nu
de vreo 2 metri si jumatate, poate 3. pe vremea aia, si aveam timp sa ma uit sa urci. Daca gresesti traseul si trebuie
Dezavantajul pe acolo este ca trebuie de trei ori inainte sa ma misc. Acum sa urci, iti blestemi zilele. Dupa ce se
sa fii subtirel pentru ca in partea de grupul din care fac parte se grabeste, coboara aproximativ 25 de metri, gasim
sus este o gaura de soarece. Si odata mai sunt de intrat inca doua echipe. Si iesirea in Galeria cu Argila. Alt nume
intors capul spre dreapta, spre dreapta trebuie sa facem circuitul pesterii. Cert “imbietor”. Daca am fi continuat in jos
ramane ca nu poti sa-l mai intorci. este ca acum nu as mai intra sub nici am fi ajuns in Sala Jonctiunilor, Galeria
Parcurgem Galeria Fachirilor, apoi o forma in vreo pestera fara sa port Nisipurilor si Galeria Marianne. Destul
iesim in sus spre Galeria de incendiu. casca. de dificila zona, am auzit povesti
Reintalnim activul dupa ce facem nitica despre mers pe coate si genunchi cu
echilibristica pe niste septe pe sub care Punctul in care se termina Galeria burta prin apa, si de cand sunt eu in
curge cu zgomot apa. Raul subteran are cu Cascade este cunoscut ca Meduza. raza de actiune a clubului Radu a evitat
nivelul destul de ridicat, colegii mei de Este o formatiune stalagmitica mare, sistematic zona asta.
tura cam iau apa la galosi. Eu mi-am de forma unui dom. Traseul se Galeria cu Argila (cu a sa Razatoare)
pus o pereche de parazapezi care sa-mi continua peste aceasta formatiune iar imi cam scoate alti peri albi, nu atat din
acopere zona unde se suprapun cizmele la partea superioara se afla Galeria cauza argilei cat din cauza ca fisura
cu combinezonul, drept pentru care Noua. Meduza este “spalata”, nu ai asta denumita pompos “galerie” e
daca ma misc repede apa nu are timp prize, se merge la aderenta. Incercand ingusta iar prin anumite locuri incap
sa intre. Inca niste pasaje mai inguste, sa urc Meduza am tras un genunchi greu. La un moment dat este un pasaj
dupa care ajungem in sfarsit in Salita sanatos intr-un bolovan de pe-acolo. unde trebuie sa ma strecor printre

www.iic.ro 40 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Speologie
Peştera Rătei (Adrian Simionaş)

doua septe si sa cobor vreo 1,5 metri Popas, dupa care urmeaza parcurgerea
cu picioarele inainte si miscarea nu- in sens invers a Galeriei de Incendiu si
mi iese din prima. Mai mult, mi se a Galeriei Fachirilor. De data asta parca
pun si doi carcei in acelasi timp, drept ma strecor mai usor. Ajungem in zona
pentru care stau un minut sa-mi mai stavilarului de la intrare, facem o pauza
treaca. Apoi reusesc sa strecor ambele mica si iesim afara. Este aproximativ
picioare in acelasi timp si ma mulez 19:15, tura a durat aproape 5 ore.
dupa cele doua septe. Ocazie cu care Paznicul iese din cabanuta lui si ne tine
descopar ca toracele meu trece pe-acolo companie pana cand o luam la vale.
ceva mai greu decat a trecut acum 3 Ii multumim, ii uram serviciu usor
ani. Mai urmeaza cateva pasaje mai in continuare si o luam inspre Cerbu.
inguste, apoi inca o zona cu stalactite Octav isi lasase masina la bariera unde
si stalagmite, dupa care mai sunt cativa se intra pe drumul forestier, Bebe a
metri si ajungem pe Galeria Marianne, venit dupa noi cu masina. Si a adus si
in zona larga a acesteia. Ocazie cu care ceai cald.
putem sa bem si nitica apa, caci am iesit Urmeaza masa de seara in compania
in cursul paraului care vine dinspre celorlalti. Martinez, vechi membru
Sala cu Prabusiri. in Focul Viu, a negociat impreuna
Galeria Marianne se termina in cu Bebe la cabana ca sa aranjeze de o Localizare Peştera Rătei
locul numit “La Polita”, de unde mamaliguta cu branza si de un gratar (http://gigidragomir.home.ro/ratei.htm)

incepe Galeria cu Meandre. Apa din cu carnea adusa de toata lumea. Pentru ca din Sala cu Prabusiri sa o ia pe cursul
galerie se pierde la un moment dat in mine a urmat program de somn, ca mi-a paraului care iese in Mariannne si am
Putul cu Cascada. Galeria cu Meandre ajuns. A doua echipa intra aproximativ auzit ca au ajuns la o zona unde galeria
este inalta, dupa cum spune si numele in jurul orei 23:00, condusa de Octav. se colmatase. Ghinion.
- meandrata, iar pe ea se vad cateva Din povestile celorlalti aflu ca s-au Pana au iesit din tura cei de a doua
nivele de eroziune. Il intreb pe Radu intors pe la 05:00 si ca la parcursul zi dimineata eu am mai facut cativa
daca nu pot sa mai fac o poza si aici dar efectiv al pesterii au scos un timp mai pasi pe drumul spre Cheile Brateiului.
din pacate imi raspunde ca ne grabim. bun ca noi - doar vreo 3 ore si jumatate Langa cabana Cerbu, un grup de vreo
Poate data viitoare, desi... cine stie cat - 4 ore. Dar... suntem la concurs?!? A 10 vanatori care mancau pe langa
va mai dura pana atunci. Ajungem treia tura a intrat duminica pe la 11:00 niste masini cu numar de Bucuresti
destul de repede inapoi in Salita de - 12:00 si a iesit pe la 18:00... au incercat si Dambovita. Am trecut pe langa ei
fara prea mare tragere de inima, nu-mi
plac asemenea specimene care omoara
animale din placere. A incercat unul
candva pe un forum sa-mi explice ca
de fapt ei iubesc “vanatul”. Detest
termenul asta, sugereaza ca parca
singurul scop al existentei animalelor
padurii este sa stea in bataia pustii cand
au ei chef. Tipul a mai incercat sa-mi
explice ca de fapt nu este vorba despre
apasatul pe tragaci ci despre a pandi
animalele salbatice. Ca e o senzatie
unica. Ca si cand nu s-ar fi inventat
aparatul de fotografiat. N-a reusit sa
convinga pe nimeni, in schimb si-a mai
pus in cap cativa co-forumisti cand
a inceput sa povesteasca despre cine
vine la vanatoare in zona Rucarului,
despre cat sunt de darnici respectivii

www.iic.ro 41 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Speologie
Peştera Rătei (Adrian Simionaş)

daca iese bine vanatoarea si despre Apuseni, aici situatia e chiar simpla. In ora de parcurs odata la 3 zile, ceea ce e
Volkswagenul Touareg pe care-l are Apuseni, conform noului regulament aberant din punct de vedere financiar,
in curte si pe care l-a obtinut cica prin al parcului, cluburile trebuie sa isi al timpului si al posibilitatilor de acces.
munca cinstita. faca un calendar al actiunilor inca de E destul de costisitor chiar si sa faci o
Un pic mai incolo, trunchiuri la inceputul anului si sa-l prezinte tura odata la doua saptamani - iar asta
proaspat taiate ale unor brazi. Daca mai administratiei pentru aprobare. S-a nu se poate numi antrenament. Dar tot
punem la socoteala si cariera Lespezi, terminat cu cazurile cand te uiti in pot sa ies la alergare si sa mai trag nitel
si planul de urbanism din zona Padina buzunar si vezi ca ti-au mai ramas ceva de fiare ca sa am viata mai usoara la
– Pestera, rezulta ca in Parcul Natural bani, te uiti in calendar si vezi ca ti-a mai urmatoarea tura, indiferent unde ar fi
Bucegi totul merge ca pe roate. Singura ramas ceva timp, si tragi repede o tura ea.
amenintare sunt speologii astia caposi in Humpleu de exemplu. In conditiile Cu aceasta tura s-a incheiat
care tin mortis sa mai intre din cand in actuale, nu m-ar mira ca miscarea activitatea pe anul 2008 a sectiei de
cand in pestera pe care au cartat-o prin speologica din Romania sa intre rapid speologie a ProNatura. Sa ne vedem
anii ’80 colegii lor de club. Cand m-am in declin din cauza restrangerii libertatii sanatosi anul viitor cu idei noi si alte
intors la Cerbu vanatorii plecasera. de miscare. ture interesante. Sarbatori fericite!
In urma lor ramasesera pe zapada A doua concluzie a turei este ca
coji de salam, un ambalaj de plastic nu mi-ar strica mai multa miscare, Sursă bibliografică:
de la o bucata de cascaval, un pachet pentru ca am fost si in forma mai buna PEŞTERA RĂTEI,
gol de tigari, o coaja de banana si alte de atat. Pe de alta parte parcurgerea (Gigi Paul Dragomir, Clubul de
Speologie Focul Viu)
asemenea mici suveniruri. unei pesteri este un exercitiu fizic
(Eco-Carst, Nr. 3, Soc. Rom. de Carst. si
O prima concluzie a turei ar fi ca in complex, greu de suplinit prin alte Speo., Buc., 2002).
Ratei se intra greu. Cu multa birocratie. antrenamente. Un antrenament sportiv Hărţi preluate de pe:
Pe de alta parte fata de Parcul National corect si sistematic ar insemna macar o www.gigidragomir.home.ro/ratei.htm

Harta Peşterii Rătei (http://gigidragomir.home.ro)

www.iic.ro 42 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Campionatul F.R.T.S.
Campionatul National al Cluburilor de Turism din Romania (Olimpiu Pop)

Campionatul Cluburilor de Turism 2008


Campionatul F.R.T.S.
Text: Carmen Precup, Olimpiu Pop, Emi Cristea (www.floaredecolt.org)
Pentru ce să plângem astăzi şi încă o linie şi dincolo de clasamente
A mai trecut un an Când atât avem pe lume, şi orgolii ne adunam la festivitatea de
Nu pot scrie despre campionatul Strânge mâna unui prieten premiere (sau Revelionul Cluburilor de
cluburilor de turism şi despre Federaţia Rupe lanţul tău de ură Turism, cum mai era cunoscut), unde
Română de Turism-Sportiv, decât Între noi e doar un munte timp de trei-patru zile înşiram amintiri
cu o mare doză de sentimentalism, Şi un petec de natură. din anul ce-a trecut.
după atâţia ani în care am luat şi eu Locul vostru e aici lângă noi.” Se apropie şi acum, cu paşi grăbiţi,
în mare măsura parte la desfăşurarea săptămâna când cluburile vor fi iarăşi
evenimentelor. Poate cuvintele sunt Şi uite aşa, avea să devină de toţi la un loc, şi nu pentru a concura, ci
mai greu de adunat, acum că prezenţa recunoscut ca imn al federaţiei. Nici pentru a se premia şi pentru a discuta
mea a devenit mai absentă ca în anii un concurs nu se termină fără ca la ce vor fac la anul. Se va întâmpla pe
mai vechi, dar scriu ca un om care a festivitatea de premiere, cineva să ia 19-21 decembrie 2008, în Carpaţii de
pus o pasiune în ceea ce a repretzentat chitara în mână şi să ne îndemne la Curbură, la Hotelul Cheia din staţiunea
şi mai reprezintă turismul-sportiv în cântat aceste versuri. Cheia (judeţul Prahova).
România. Au trecut doisprezece ani, în care
sute de corturi se adunau aproape de 1997 - Primul campionat F.R.T.S
S-a încheiat un nou an competiţional două ori pe lună, la poale de Făgăraş, Înfiintata în aprilie 1996 sub
de turism-sportiv în România. Al Bucegi, Rodna, Apuseni, Retezat, denumirea de Fundatia Nord-Est, a
doisprezecelea, dacă numărăm bine. Măcin, Iezer, Vrancea, Ceahlău. N-are devenit apoi Federatia Est-Europeana
Şi stând, socotind, adunând sau sens să înşir aici toată lista, ca mi-ar de Turism Profesionist, iar începând
scăzând ajungi la concluzia că după lua prea mult timp. Dar n-am să uit cu data de 22 iunie 1999 îsi desfasoara
doisprezece ani ai mai mulţi prieteni niciodată că poate altfel n-aş fi avut activitatea sub numele de Federatia
şi că ai străbătut aproape toată ţara, ocazia să cunosc şi nume de munţi mai Româna de Turism Sportiv.
căutând lire sau trofee. puţin luaţi în seamă, cum ar fi Nemira, Prima editie a Campionatului
Măgura Caşin, Zarandul, Grohotişul, National al Cluburilor de Turism din
Au fost frumoşi şi anii aia vechi, Semenicul, care sunt şi ei ai noştri. Romania, a avut loc in 2007.
când căutam mai puţin victoriile şi N-are sens să înşir zecile de cluburi care Acesta a cuprins 18 etape de
mai mult pofta de un foc de tabără şi au luat parte de-alungul anilor la aceste concurs - 7 lire si 11 trofee organizate
de o noapte sub cerul liber, la poale de campionate. Mi-aduc aminte că prin în colaborare cu 18 cluburi afiliate la
munte, dar au fost frumoşi şi cei în care 2001, la final de decembrie, apăreau federatie.
am început să câştigăm competiţii şi să vreo 60 de asociaţii în clasamentul La finele anului competitional, în
încercăm să fim printre cei mai buni. acelui an şi că niciodată n-au fost perioada 11-14 decembrie 1997 a avut
mai puţine de treizeci. Nu vreau să loc, la Slanic Moldova, festivitatea
Mi-aduc aminte de prima mea uit nici cluburi mari ca Genţiana, de premiere si închiderea oficiala a
ieşire în Deltă, la Albatroşii aia buni pe Caraiman, Silva, Floare de Colţ, CPNT, Campionatului National al Cluburilor
care nu prea îi bătea nimeni la proba Corydalis, Veniţi cu Noi, Albatros, de Turism-editia I. Într-un cadru festiv
culturală. Seara, la foc, blindaţi bine cu Carpatic sau Carpatia sau altele, care au fost înmânate diplome, medalii,
tot felul de ţoale, ca să nu ne mănânce au fost o prezenţă constantă în aceste cupe si alte premii, clasamentul general
ţânţarii, ascultam pe Maria Magdalena douăsprezece campionate. cuprinzând 103 pozitii - numarul de
dând din chitară şi din glas, alături Am cunoscut cluburi mari, care participanti ajungând la cifra de 3.961
de toată lumea de acolo, un cântec ce apoi au dispărut, am cunoscut cluburi persoane.
avea să se întipărească bine în inimile mari care s-au menţinut şi am cunoscut Anul acesta au luat parte 44 de
noastre: cluburi care s-au afirmat mai târziu şi cluburi, in cadrul a 11 etape, clasamentul
„Să-ncercăm o altă viaţă care acum se ţin concurs de concurs. Iar final avand configuratia de mai jos.
Să lovim într-un alt nume, la fiecare sfârşit de an trăgeam o linie

www.iic.ro 43 Nr. 95, Noiembrie 2008


Campionatul F.R.T.S.
Campionatul National al Cluburilor de Turism din Romania (Olimpiu Pop)

CAMPIONATUL NAŢIONAL AL CLUBURILOR DE TURISM - 2008 - Clasament General


NR CLUBURI Orientare Diason Fotografie Grafică Caricatură Afiş eco Regularitate TESTE Prim ajutor Escaladă Cros Cultural Bonus TOTAL
1 Caraiman Câmpina 5966 2139 1421 786 786 830 7145 4120 1600 2695 1200 6981 182 35851
2 Floare De Colt Braşov 7014 2001 1467 754 715 744 7045 4120 1600 2618 1200 6381 160 35819
3 Carpatia Bucureşti 6028 2078 1462 717 753 755 7120 4500 1600 1976 1200 6275 0 34464
4 Albatros Galați 4748 1990 1488 721 811 802 7200 3160 1600 2617 1200 5962 159 32458
5 C.P.N.T. Braşov 4301 1316 1408 602 607 681 7120 4120 1600 2182 1200 5166 179 30482
6 Monom Bucureşti 3283 2010 1462 686 736 723 7175 2560 1600 1067 1200 6512 166 29180
7 Hai‐Hui Târgu Jiu 3494 1987 1480 831 760 754 6800 2040 1200 1124 600 3931 160 25161
8 Vânturarița Rm. Vâlcea 3170 1404 1677 434 485 523 6775 2980 1600 1460 1200 2657 158 24523
9 Milenium Galați 2951 2221 1665 494 565 553 4520 2020 800 1336 1000 4061 162 22348
10 Verde Galați 0 1307 1266 403 186 756 6270 2100 1600 476 600 7011 0 21975
11 Montaniard Bucureşti 888 1123 891 517 485 442 5570 2160 1600 925 600 3061 0 18262
12 Mont‐Delt‐Mar Bucureşti 1162 2146 1430 691 721 711 6455 1840 1200 585 1000 0 0 17941
13 Truly Bucureşti 4572 0 0 0 0 0 4650 1720 1200 1445 800 0 0 14387
14 Argessis Piteşti 2986 0 0 0 0 0 4650 1840 1200 1139 800 0 0 12615
15 Şandru Oneşti 0 631 500 220 260 225 5815 1600 1200 976 1000 0 0 12427
16 Carpatic Bucureşti 644 662 446 265 263 191 4200 1480 800 515 0 253 0 9719
17 Paşi Mărunți Ploieşti 0 0 0 0 0 0 4790 1340 1200 1040 200 1128 0 9698
18 Luna Şuie Piteşti 0 640 0 0 0 0 4800 1560 800 199 400 0 0 8399
19 Escamonde Ploieşti 0 667 440 180 200 240 2220 1140 800 827 200 0 0 6914
20 Coridalys Mediaş 0 545 446 246 273 239 1200 1000 400 366 200 613 188,95 5717
21 Amicii Salvamont Braşov 0 0 0 0 0 0 2300 900 400 414 400 540 0 4954
22 Ursul Trubadur Bucureşti 0 0 0 0 0 0 1150 440 400 295 200 430 0 2915
23 Ciulinii Bărăganului Slobozia 0 0 0 0 0 0 1500 420 400 0 0 0 0 2320
24 Focul Viu Focşani 0 0 0 0 0 0 1200 340 400 0 200 0 0 2140
25 George and Company 0 0 0 0 0 0 850 300 0 125 200 320 0 1795
26 Aseu 0 0 0 0 0 0 1140 380 0 0 200 0 0 1720
27 Muntenia Bucureşti 0 0 0 0 0 0 1160 460 0 0 0 0 0 1620
28 Coffe Break 0 0 0 0 0 0 950 520 0 130 0 0 0 1600
29 Ciucaş Ploieşti 0 0 380 0 0 170 0 480 400 0 0 0 0 1430
30 Silva Câmpina 0 0 0 0 0 0 1130 220 0 0 0 0 1350
31 Excelsior 0 0 0 0 0 0 1150 0 0 200 0 0 0 1350
32 Trecătorii 0 0 0 0 0 0 0 380 400 0 0 539 0 1319
33 Mugur de Colț Comarnic 0 0 0 0 0 0 1050 120 0 0 0 0 0 1170
34 Hight 0 0 399 0 0 0 0 0 0 0 0 672 0 1071
35 Euromont 0 500 405 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 905
36 Liceul Brezoi 0 0 359 167 172 170 0 0 0 0 0 0 0 868
37 Alpine Project Bucureşti 0 0 0 0 0 0 500 320 0 0 0 0 0 820
38 Hăşmaş Bălan 0 0 340 20 60 25 0 0 0 0 0 0 0 445
39 Sabalex 0 0 0 153 163 0 0 0 0 0 0 0 0 316
40 Old Boys 0 0 0 0 0 0 0 280 0 0 0 0 0 280
41 Urşii Tineri 0 0 0 0 0 0 0 220 0 47 0 0 0 267
42 Mountain Experience 0 0 0 0 0 0 0 260 0 0 0 0 0 260
43 Negrii 0 0 0 0 0 0 0 120 0 47 0 0 0 167
44 Prieteni Buni Cluj‐Napoca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Festivitate 2008 bineinteles peste numarul de camere topit toata. Ajunsi la Cheia ne facem
“Anul acesta ne tot intrebam daca disponibile cca 140 de participanti. aparitia la bratul lui Garcea si toata
mai vine lumea la festivitateaFRTS. Si Eram pusi pe distractie inca dinainte lumea il invidiaza ... El cu patru femei!!
fiecare isi dadea cu parerea ca sigur sa ajungem la Cheia. Am plecat din Eee!!!
nu ne mai adunam nici macar 100 ca Brasov cu Garcea, patru tipe si soferu` - Dam turul de salut si cautam si noi
in ultimi doi ani, dar ce sa vezi lumea tot anul am fost urmarita de impartirea gazdele. Nu scotocim degeaba. Stiam
parca s-a mobilizat si Puiu a reusit asta (gasca de fete si cate un tip). noi cu ce ne asteapta Dana si Puiu -
sa adune peste numarul scontat si Pe drum ascultam muzica folk si primirea traditionala cu palincuta,
urmarim zapada daca mai este sau s-a paine cu sare, slana si ceapa rosie (si

www.iic.ro 44 Nr. 95, Noiembrie 2008


Campionatul F.R.T.S.
Campionatul National al Cluburilor de Turism din Romania (Olimpiu Pop)

acum cand scriu imi lasa gura apa).


Seara de vineri a inceput cu colinde
si incetul cu incetul fiecare chitarist
ne-a incantat cu frumoasele cantece de
munte; Iar ne-au prins zorii ascultan
triluri de chitara.
Dupa ce dormim vreo trei ore
ne luam micul dejun si eu sunt cea
pedepsita sa merg la sedinta FRTS
pentru anul competitional 2009 in loc
sa ma plimb prin zona. Alina nu ma
lasa singura asa ca suntem doua tipe la
sedinta printre toti ceilalti reprezentanti
ai cluburilor montane afiliate la FRTS.
Sedinta se intinde spulberandu-mi
si ultimele sperante ca o sa mai apuc
sa fac vreo plimbare in ziua respectiva.
Cum se termina, impreuna cu floricelele
ce batuiau prin hotel la ora aia si cu
Caraimanii luam masa. Mi se lipise Seara de colinde a montaniarzilor
burta de sira spinarii de atatea discutii.
camera cu trei tipe care trebuie sa Pe podium s-au urcat alaturi de noi
fie gata in acelasi timp pentru un asa FDC-ul pe locul al doilea, Caraiman
Fie omul cat de mic dupa masa
eveniment cum e Festivitatea. Noroc pe locul I si Carpatia pe locul al III-
doarme un pic - mi-am zis eu. Dar ce
ca suntem intelegatoare toate si ca lea. Felicitari tuturor participantilor de
crezi ca am reusit!? De incercat am
eu si Alina am plasat-o pe cea mai anul acesta si sa ne intalnim cu bine si
incercat, dar cred ca aveam gandul
meticuloasa (Alexandra) la coada la anul viitor pe carari de munte!
tot la distractie de nu am reusit asa
randul la baie, astfel ca am reusit sa Seara de revelion a montaniarzilor a
ca atunci cand se apropia ora inceperi
intarziem doar jumatate de ora de la continuat cu colinde cantate de membrii
festivitatii am inceput sa ne pregatim.
programul propus. clubului Caraiman, iar apoi s-a dat
Si apoi da-ti seama cum e intr-o
start la muzica de dans. Si am dansat, si
am dansat, ba in cerc, ba cate doi, ba in
sir pana ne-au dat cei de la restaurant
afara. Tare ne-am mai distrat!
Duminica e mereu urata, dar acum
parca-i si mai urata - ne luam la revedere
de la prietenii dragi cu care ne vom
mai intalni abia la primavara cand va
incepe noul campionat. Si apoi lunga-i
asteptarea asta ca numai prin martie
incepe, asa ca asezam toate amintirile
frumoase intr-un loc special amenjat
in inima noastra de montaniarzi si
strangem in brate trupuri cu dor de
munte sperand ca si la anul ne vom
revedea pe cararile insorite purtati de
acelasi ganduri de a fi cat mai sus pe
inaltimi!
La multi ani! Montaniarzi din toate
colturile tarii!
Clubul Floare de Colţ, din Braşov

www.iic.ro 45 Nr. 95, Noiembrie 2008


Campionatul F.R.T.S.
Cluburi de Turism - Aniversări în 2008 (Olimpiu Pop)

Cluburi de Turism - Aniversări în 2008


Campionatul F.R.T.S.
Material de Olimpiu Pop; Texte: Cristina Grecu, Alexandru Andu, Oana Pop
intalniri cu adolescenti in care prin
ALBATROS GALAŢI discutii si proiectii de diapozitive le-
(20 de ani) am aratat cat de important este sa ne
In anul 1988, doi tineri frumosi si cunoastem, sa ne iubim si sa ne pastram
ambitiosi Ion si Mina, s-au hotarat sa darul pamantului: natura chiar mai
infiinteze un grup de turism montan. mult, tinerii care devin membrii ai
Asa ne-am nascut, din dragoste clubului nostru, prin participarea la
pentru munti si natura, din dorinta Campionatul National al F.R.T.S. din
si speranta ca vom pastra si vom lasa fiecare an (suntem membrii ai acestei
celor ce vor veni, tot ceea ce am primit Federatii de la infiintarea ei (1996)
in dar de la strabunii nostri. ocupand in fiecare an locuri fruntase)
Pentru a arata lumii intregi locul invata ce inseamna a iubi muntele,
de unde venim, batranul oras de la a avea prieteni de pretutindeni si
Dunare, Galati, pentru a inalta in zbor notiuni educative cum ar fi: alpinism,
cele mai sfinte idealuri ne-am numit meteorologie, flora si fauna, geografie,
simplu: Albatros. sanitar, orientare turistica.
Acestea au fost si sunt planurile
Idealuri, proiecte, planuri, nu numai noastre, suflete inaripate ce zboara in
ca le-am visat dar le-am si realizat. munti, neobositi nu stam nicicind pe
Am plantat puieti de pomi in maluri incercand sa facem pentru noi,
parcurile orasului nostru, am ecologizat pentru voi si copiii ce vor veni, o lume
in fiecare an padurea Garboavele si mai bună.
anumite zone din Delta Dunarii, am Silviu şi Şoby
participat impreuna cu alte cluburi din Acestea au fost telurile pe care in care am fost organizati: grup,
tara l-a reamenajarea unor adaposturi le-am urmat din ’88 de cand suntem club, fundatie iar acum A.T.E. CLUB
si cabane din munti, am organizat “Albatros” Galati indiferent de forma ALBATROS GALATI.

Cu Maria Magdalena Dănăilă la “timonă”

www.iic.ro 46 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Campionatul F.R.T.S.
Cluburi de Turism - Aniversări în 2008 (Olimpiu Pop)

Aniversare 20 de ani
Dincolo de apectul boem ne
implicam in viata sociala a tinerilor si
in formarea unor reflexe in viata de zi
cu zi pentru un trai mai ….sanatos. Si
vorbim aici nu numai de ecologie ci si
de un mediu relaxant pentru a trece
de bariera stresului generate de viata
mondena.

Pentru ca anul acesta s-au implinit


20 ani de cand ne-am adunat in jurul
aceeasi idei, in noiembrie am facut o
reuniune la Tabara Garboavele din
Judetul Galati. Am depanat amintiri,
am schimbat poze, am cantat si am
petrecut pana dimineata. Membri
vechi si noi au primit cate un Atestat
de Albatros.

In final noi mandri de ei si ei mandri


de noi, am promis ca ne vom revedea si
peste 20 ani, mereu tineri si frumosi.

Celebrele concursuri de turism-sportiv din Delta Dunării

www.iic.ro 47 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Campionatul F.R.T.S.
Cluburi de Turism - Aniversări în 2008 (Olimpiu Pop)

oamenilor, muntele este şi un loc unde


CARAIMAN CÂMPINA aceştia se întâlnesc.
(25 de ani) Focul de tabără, cântecele de chitară
Muntele a reprezentat, reprezintă sunt prilejuri de stabilire a unor relaţii
şi va reprezenta un punct de atracţie între indivizi şi uneori chiar a unor
pentru mulţi oameni fie ei copii, tineri, prietenii.
adulţi sau bătrâni. Mulţi preferă să-l
admire temându-se de „măreţia” lui, Cine a cunoscut frumuseţile
iar alţii aleg să-l „guste”. Este greu de munţilor se va întoarce la ei mereu şi
spus cum este mai bine, dar cert este mereu pentru a vedea şi altceva sau
că muntele are nenumărate splendori pur şi simplu pentru a se întâlni cu
pe care le dezvăluie călătorului doar această nouă pasiune. Da, afirm bine
atunci când acesta alege să le cunoască pasiune deoarece mulţi dintre cei care
mai bine. Se naşte astfel o comuniune au străbătut cărările munţilor consideră
munte – drumeţ, natură – om. Muntele că aceasta este o altă iubire. Acesta este
îţi redă acea libertate de care avem cazul şi membrilor organizaţiei ECO -
nevoie pentru a ne elibera de stress-ul ALPIN SPORT CLUB CARAIMAN
cotidian, te face să te simţi mai puternic, CÂMPINA.
capabil să te ridici spre acel „absolut” Cele mai multe weekend-uri,
care se află la capăt, adică în vârful cel vacanţe reprezintă o întâlnire cu EL,
mai înalt care nici nu se zăreşte uneori pericole fapt demonstrat şi de muntele – prietenul cel drag. Muntele
deoarece este învăluit de nori părând numeroase accidente petrecute. O este un prieten, tăcut e adevărat, dar
a coborî din cer. Versurile unui cântec drumeţie pe munte cere din partea celor fidel pentru noi, este martorul clipelor
fredonat de oamenii de munte afirmă: care o întreprind şi anumite cunoştinţe fericite petrecute cu ceilalţi iubitori de
„Liber sunt aici/ În munţii aceştia de prim-ajutor, meteorologie, zonă, munte, dar şi al frământărilor noastre
veşnici/ Liber voi fi mereu/ Căci orientare turistică. Din păcate sunt atunci când mergem la el pentru a ne
munte sunt în sufletul meu!” destul de mulţi cei care nu le au. elibera, pentru a uita de probleme.
Dar muntele prezintă şi anumite Exercitând această atracţie asupra Acolo ne simţim liberi.

La final de Trofeu “Ursul Carpatin”

www.iic.ro 48 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Campionatul F.R.T.S.
Cluburi de Turism - Aniversări în 2008 (Olimpiu Pop)

Câmpina, activităţile de bază fiind


cursurile de instruire şi iniţiere,
participarea la concursurile de turism
montan şi la acţiunile de igienizare a
unor zone montane.
Din 1993 şi până în prezent E.A.S.C.
Caraiman Câmpina a participat la peste
200 de concursuri de turism montan
din care a câştigat aproximativ 150.

Organizaţia noastră realizează


educaţie nonformală prin activităţile pe
care le desfăşoară si anume: expoziţii
(tinerii învaţă cum să realizeze corect
o fotografie, caricatură, afiş ecologic) ,
Caraiman Câmpina programe cultural-artistice, activităţi
Scurt istoric
În anul 1983 lua finţă în cadrul A. S.
Petrolul Câmpina Cercul Turistic Alpin
Caraiman Câmpina care îşi propunea
să ofere membrilor săi o alternativă de
petrecere a timpului liber constând în
drumeţii montane. Pentru ca această
activitate să se desfăşoare în bune
condiţii a fost nevoie şi de o instruire
în domenii aflate în stânsă legătură cu
turismul montan: orientare în teren
necunoscut, prim-ajutor, meteorologie-
previzionosm, supravieţuire, alpinism
etc. În paralel cercul a început să
participe la competiţii de turism montan,
orientare sportivă şi deltaplanism,
turismul montan constituind principala
activitate.

Începând cu anul 1990 în cadrul


cercului au început să se desfăşoare
cursuri de iniţiere în sporturi ca:
alpinism, speologie, orientare sportivă
şi cursuri de instruire în domenii ca:
ecologie, prim ajutor, orientare cu harta
şi busoşa, meteorologie – previzionism,
iar participarea la concursuri ce vizau
aceste domenii s-a intensificat. Între
timp s-a schimbat şi numele în Grup
Turistic Alpin Caraiman Campina.

În anul 1993 grupul a dobândit


personalitate juridică sub denumirea
de Eco Alpin Sport Club Caraiman Traseele de la “Ursul Carpatin” sunt printre cele mai grele din Campionat

www.iic.ro 49 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Campionatul F.R.T.S.
Cluburi de Turism - Aniversări în 2008 (Olimpiu Pop)

crearea de bunuri, valori spirituale, acţiunea de igienizare a unei părţi


servicii, tehnologii benefice pentru a pădurii de pe Zamora şi a unui
existenţa oamenilor provoacă în mod traseu montan din masivul Bucegi)
alarmant fenomene grave de poluare şi de informare a turiştilor prin afişe,
fizică şi psihologică care afectează viaţa pliante.
în general. Anul 1997 a adus în palmaresul
clubului primul titlu de campioni
Obiectivele educaţiei ecologice naţionali de turism sportiv organizat
a) Dobândirea de cunoştinţe de către Federaţia Romana de Turism
ecologice şi formarea unei gândiri Sportiv. Au urmat apoi anii, 2001,
ecologice dinamice şi creative care să 2002, 2003, 2004 si ultimul, anul acesta
contribuie la înţelegerea pericolului 2008, ani în care am fost castigatori ai
fenomenelor poluante şi a necesităţii Campionatului cluburilor de turism
luării măsurilor eficiente de prevenire din Romania.
şi înlăturare a poluării, de ameliorare
ecologică a mediului ambiant. In fiecare an la sfarsitul lunii august
b) Formarea de convingeri şi sau inceputul lunii septembrie ,clubul
sentimente ecologice, obiectivate în nostru organizeaza „Trofeul Ursul
simţiri şi trăiri superioare care să Carpatin” care anul acesta a ajuns la
determine oamenii să-şi folosească editia a XIX – a.
toate forţele lor pentru prevenirea şi Pe langa toate cele prezentate mai
înlăturarea poluării. sus încercăm sa strangem in jurul nostru
c) Formarea de priceperi, cat mai multi prieteni, sa petrecem
deprinderi şi obişnuinţe ecologice care timpul impreuna intr-un mediu sanatos
să-l ajute pe om să contribuie efective, si placut, sa ii invatam cultul mumtelui
practic la prevenirea şi înlăturarea si sa le oferim o alternativa tinerilor.
poluării.
Pentru orice informaţii ne puteţi
Eco Alpin Sport Club Caraiman contacta pe:
Câmpina desfăşoară astfel de acţiuni - andulcampina@yahoo.com
de igienizare a unor zone montane (în - www.caraimancampina.ro
Valea Seacă a Caraimanului septembrie în fiecare an se realizează
sportive (orientare în teren necunoscut,
alpinism) , probe teoretice (se dobandesc
cunoştinţe despre prim-ajutor în caz de
accidente, despre floră şi faună, despre
meteorologie, despre zona de concurs,
despre alpinism).
Astfel oferta educaţională
nonformală pentru tineret este
dezvoltată şi diversificată.
Dar o formă de educaţie este şi
educaţia ecologică.

Educaţia ecologică se impune tot


mai mult ca o componentă organică
a educaţiei generale, a formării
personalităţii. Acest demers este
determinat de evoluţia civilizaţiei
contemporane care concomitent cu “Caraiman” în Portiţa Caraimanului

www.iic.ro 50 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Campionatul F.R.T.S.
Cluburi de Turism - Aniversări în 2008 (Olimpiu Pop)

lumea, dupa efortul depus in realizarea


sarcinilor in timpul anului de catre
membrii, dar si o modalitate propice de
a depana amintiri despre ce inseamna
CPNT si un moment prielnic de a intari
legaturi cu prietenii nostri din alte
orase.
Activitatea de baza a reprezentat-o
turele efectuate catre golul alpin (saua
Gradisteanu, vf.Papusa, vf.Batrana
pentru sarbatorirea celor 35 de ani de
,culmea Fracea) timpul frumos fiind de
C.P.N.T. BRAŞOV existenta CPNT.
partea noastra. Responsabilii de ture si-
35 de ani Tura aniversara a insemnat
au facut datoria, dand informatii legate
destindere si relaxare pentru toata
Se implinesc 35 de ani de cand
CPNT Brasov (Clubul pentru Protecţia
Naturii şi Turism) a luat fiinta… si uite
ca a reusit de-a lungul anilor sa formeze
generatii si generatii de oameni iubitori
de natura.
CPNT este o organizaţie
nonguvernamentală care acţionează
în sprijinul protejării mediului şi
practicării turismului ecologic.
Infiintat in anul 1973, clubul este
format actualmente din aproximativ
100 de voluntari, majoritatea elevi si
studenti, care, pe langa participarea la
numeroasele actiuni cu specific montan
(tabere, competitii, drumetii) sunt
receptivi si se implica activ in actiunile
clubului (seri ecologice, proiecte de
mediu, seri folk, cursuri, ture foto).
Am incheiat anul jubiliar 2008 - plin
de evenimente si de reusite - printr-o
tura aniversara mai sus de muscele, in
inima Iezerului, la cabana Cuca.
In plina sarbatoare, prilejuita de
weekendul de 1 decembrie, peste 40
de membrii si prieteni au pornit spre
cabana Cuca. Alaturi de membrii activi,
tura aniversara a gazduit si membrii
corespondenti din alte orase precum:
Ploiesti, Targoviste, Bucuresti, Tulcea
si chiar de dincolo de Prut.
Totodata, a fost prima tura
aniversara cand am avut alaturi de
noi prieteni din alte cluburi montane:
Vanturarita Rm. Valcea, Argessis
Pitesti si Truly Bucuresti, veniti special
Iezer-Păpuşa 2008

www.iic.ro 51 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Campionatul F.R.T.S.
Cluburi de Turism - Aniversări în 2008 (Olimpiu Pop)

de drumetiile montane pe timp de iarna creasta principala, zapada acoperita cu cu caracter ecologic cat si partea sportiv
(evitarea avalanselor, a corniselor) si o crusta pe alocuri dand mari batai de culturala a clubului. Apoi in ritmul
de folosirea echipamentului tehnic pe cap participantilor. corzilor de chitara si a cantecelor
timp de iarna (pioleti, coltari). In asteptarea serii, membrii mai de cabana noaptea s-a intins catre
Pentru cei mai norocosi s-a organizat vechi si cu experienta au tinut o dimineatza incheind o noua intalnire si
si un mic traseu de schi de tura pana in dezbatere privind proiectele in derulare 35 de ani de activitate CPNT.

Clubul pentru Protecţia Naturii şi Turism - în tură montană, prin Iezer-Păpuşa

C.P.N.T. la Cabana Cuca (Munţii Iezer-Păpuşa)

www.iic.ro 52 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Ghid de prim ajutor
Fracturile (Adina Ludu)

Fracturile
Primul ajutor
Text: Adina Ludu (Braşov)
mobilizare, durere ce poate avea un • Lezarea vaselor de sange si a
Definitie si caracteristici caracter pulsatil sau aspect de arsura nervilor aflati in vecinatate
Fractura este o intrerupere totala • Impotenta functionala a mem- • Infectarea focarului de fractura
sau partiala in continuitatea unui os ca brului afectat Complicatii tardive:
urmare a unui traumatism puternic. In • Deformarea si scurtarea regiunii • Cicatrizarea anormala a plagii
functie de modul de actiune al agentului datorita deplasarii fragmentelor osoase (in unele boli cronice)
traumatizant si de intensitatea lui, osoase, hematomului post fractural • Pseudoartroza (intarzierea con-
fracturile pot fi de mai multe feluri: si edemului posttraumatic. Scurtarea solidarii fracturii)
• fracturi inchise – tegumentele din regiunii se observa in special in cazul • Osteitele (inflamarea tesutului
jurul focarului de fractura sunt intacte fracturilor oaselor lungi. osos) si osteomielitele (inflamarea
• fracturi deschise – exista o rana • Echimoze (vanatai) tardive (dupa simultana a tesutului osos si a maduvei
deschisa in profunzime pana la nivelul 24-48 ore) osoase)
osului rupt care poate strabate pielea • Tumefactie, edem • Redorile (rigiditatile) articulare
spre exterior • Cresterea temperaturii locale • Edeme cronice postfracturale
• fracturi directe – in care fractura • Calusul vicios (o zona circumscrisa
apare la locul de actiune al agentului Semne de certitudine superficiala de hiperkeratoza la locul
traumatizant. In aceasta situatie apar • Mobilitate anormala la nivelul unor traumatisme repetate).Calusurile
si leziuni ale partilor moi: escoriatii, focarului de fractura, semn caracteristic pot apare in general la maini sau la
plagi, rupturi tendinoase, etc fracturilor complete ce nu apare in picioare, dar pot sa apara si in alte
• fracturi indirecte – in care fractura cazul fracturilor incomplete (partiale) locatii in special la persoane a caror
apare la distanta de locul de actiune al • Zgomot de paraitura in momentul ocupatii implica traumatisme repetate
agentului traumatizant producerii fracturii si ulterior crepitatii intr-o anumita zona.
Traiecul fracturii poate avea aspecte osoase (zgomot de frecatura) datorita
foarte variate, dupa mecanismul de frecarii capetelor osoase Masuri de prim ajutor:
producere: fracturi spiroide, fracturi cu • Netransmiterea miscarilor la dis- Se imobilizeaza regiunea afectata
infundare, deplasate, cominutive (cu tanta de focarul de fracura pt a impiedica aparitia complicatiilor
mai multe fragmente osoase), etc. • Intreruperea evidenta la palpare a datorate miscarii fragmentelor osoase
La batrani sau la persoane cu continuitatii osoase fracturate si pentru a reduce intensitatea
diferite afectiuni osoase (de exemplu durerii.Imobilizarea se realizeaza
osteoporoza), fracturile pot apare in Atentie: Se recomanda a nu se insista cu ajutorul unor atele speciale (tip
urma unor traumatisme minore.In prea mult la cercetarea semnelor de kramer-confectionate din sarma, atele
cazul osteoporozei, intalnita mai ales certitudine a unei fracturi deoarece la pneumatice- gonflabile, atele vacuum)
la femei in perioada de menopauza, mobilizarea capetelor osoase se pot provoca sau improvizate (crengi, scanduri), de
este necesara masurarea densitatii distrugeri ale unor vase de sange, nervi, lungimi si latimi variabile adaptate
osoase si efectuarea unui tratament ligamente , tendoane, etc. regiunilor la nivelul carora se aplica,
medicamentos pt imbunatatirea masei capitonate pt a preveni agravarea
osoase avand ca rezultat scaderea Metoda cea mai sigura de diagnostic leziunilor si pt a creste confortul
incidentei fracturilor. in cazul suspicionarii unei fracturi este victimei.
efectuarea radiografiei. Atela trebuie sa fie suficient de lunga
Exista doua grupe de semne pt. Fracturile pot fi insotite de o serie pt a fixa articulatiile situate deasupra
recunoasterea unor fracturi: de complicatii: si dedesubtul focarului de fractura.
Semne de probabilitate Complicatii imediate: Inainte de imobilizare se efectueaza
• Durere spontana sau intr-un punct • Socul traumatic o tractiune usoara, nedureroasa a
fix corespunzand nivelului de fractura, • Transformarea unei fracturi in- segmentului in ax, manevra valabila
agravata la palpare sau incercarea de chise intr-o fractura deschisa numai in cazul fracturilor inchise.

www.iic.ro 53 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Ghid de prim ajutor
Fracturile (Adina Ludu)

Fracturile deschise se imobilizeaza - Fractura humerusului (bratului) - se


in pozitia gasita, dupa oprirea aseaza o pernuta la subsuoara victimei,
eventualei hemoragii si pansarea se aseaza bratul victimei pe langa corp
plagii, fara a incerca reducerea fracturii cu antebratul la unghi drept cu pieptul
prin tractiune. victimei, se aplica o atela capitonata pe
Fixarea atelelor cu ajutorul unor
legaturi speciale sau improvizate
trebuie facuta cu atentie sa nu
stanjeneasca circulatia.In cazul in care
Victimă inconştientă, suspectată de leziuni la
victima simte amorteli, furnicaturi, nu-
coloana vertebrală
si poate misca degetele de la mana sau
piciorul pe care sunt fixate atelele, sau
daca degetele se umfla sau se invinetesc
trebuie largite legaturile atelelor.In
mod normal pulsul trebuie sa se simta
la nivelul unei artere aflate sub nivelul
de aplicare al atelelor.

In cazul unei fracturi la nivelul


la nivelul coloanei vertebrale, Victimă suspectată de leziuni la coloana
diagnosticata prin faptul ca victima vertebrală
Fractura braţului
este inconstienta sau este constienta dar sus.Daca victima este inconstienta va
simte amorteli si furnicaturi la nivelul fi transportata asezata pe o parte pe partea exterioara a bratului si se leaga
mainilor si picioarelor sau nu le poate suportul rigid, pt a preveni inecarea deasupra si dedesubtul fracturii.Bratul
misca fiind paralizate, se urmareste cu eventuale lichide de voma sau alte se suspenda intr-o esarfa legata in jurul
- mentinerea in permanenta a secretii. gatului, si se fixeaza de trunchi cu
coloanei vertebrale in linie dreapta, cu ajutorul unei esarfe mai mare.
capul plasat ceva mai jos dacat restul Fracturile membrului superior: - Fractura antebratului - se aseaza
corpului antebratul la unghi drept peste pieptrul
- capul si gatul se mentin intr-o - Fracturile claviculei - se produc in victimei cu palma orientete inspre piept
pozitie care sa asigure permeabilitatea special prin traumatisme indirecte iar
cailor respiratorii superioare (capul se sediul de predilectie il constitue zona
inclina usor pe spate) 1/3 medie a diafizei. Pozitia in care
-imobilizarea se va face pe un plan trebuie sa se efectueze imobilizarea
dur( scandura lata, blat de masa, usa) provizorie este cu cotul din partea
pe care bolnavul este asezat cu fata
in sus, mutand simultan toate partile
corpului si mentinandu-le permanent Fractura antebraţului
aliniate si in acelasi raport unele fata
de altele asa cum erau in momentul in si cu degetul mare in sus, se aplica o
care a fost gasita,fixarea de suport fiind atela capitonata pe ambele fete ale
facuta prin legare la mai multe nivele: antebratului, lungimea atelei fiind de
frunte, subsuori, abdomen.Pentru a la cot pana la nivelul degetelor.
evita miscarile laterale ale capului Fractura claviculei Se leaga atela deasupra si dedesubtul
si corpului pe marginile laterale ale fracturii si sustineti antebratul cu o
victimei se vor aseza haine perne paturi bolnava impins catre spate si in sus. esarfa larga legata in jurul gatului
sau alte materiale. Se poate executa un bandaj in forma astfel incat degetele sa fie usor mai sus
-victima va fi transportata spre de opt cu ajutorul unei fase elastice, (7-10cm) decat nivelul cotului.
unitatea sanitara cea mai apropiata, in jurul umerilor, spatelui si pieptului - Fractura oaselor mainii - se
imobilizata pe suport rigid, cu fata in bolnavului. imobilizeaza mana intre doua atele

www.iic.ro 54 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Ghid de prim ajutor
Fracturile (Adina Ludu)

capitonate a caror lungime trebuie sa


fie de la nivelul cotului pana la nivelul
degetelor si se leaga atelele deasupra
si dedesubtul fracturii. Se aseaza
antebratul si bratul la un unghi drept
peste pieptul victimei apoi se sustine
antebratul cu o esarfa legata in jurul
gatului.

Fracturile membrului inferior:


Fractura gleznei
-Fractura femurului (coapsei)- se
poate produce prin traumatism direct improvizata intre cele doua membre
au indirect. In cazul in care atelele nu Daca atelele sunt disponibile, se
sunt disponibile, se aseaza un capitonaj va aseza o singura atela mai lunga de
improvizat intre picioarele victimei si la nivelul feselor pana sub calcai sau
se leaga piciorul lovit de cel sanatos la doua atele lungi de la nivelul coapsei
mai multe nivele: glezna, deasura si pana sub calcai, pe fiecare parte a
dedesubtul genunchiului si la nivelul piciorului lezat, si se vor lega la mai
coapsei. In cazul in care atelele sunt multe nivele.
disponibile, se va aseza una mai
lunga pe partea exterioara a corpului Facturile costale nu se imobilizeaza
si piciorului, de la nivelul oaselor cu exceptia cazului in care exista o
bazinului pana la calcai si una mai dubla fractura la cel putin doua coaste
scurta pe partea interna a piciorului de invecinate (volet costal). In acest caz
la regiunea inghinala pana la calcai si imobilizarea se face prin infundarea
se vor lega la mai multe nivele. zonei respective impiedicand astfel
- Fractura genunchiului (rotulei)- se miscarile segmentelor la acest nivel.
indreapta cu grija piciorul lovit daca este Semnele si simptomele constau
necesar, se aseaza posterior, sub picior, in dificultatea respiratiei, miscare
o atela (eventual scandura) suficient de paradoxala a segmentului (in inspir,
lata si lunga de la fese pana la calcai cand toracele se destinde, fragmentul
si se va lega atele la nivelul coapsei, se infunda, iar la expir cand toracele se
deasupra si dedesubtul genunchiului micsoreaza, fragmentul se deplaseaza
spre exterior), durere, cianoza.
Fracturi la nivelul bazinului.
Victima se aseaza orizontal, pe
spate pe un suport rigid. Picioarele
pot fi intinse sau indoite la nivelul
genunchilor, ceea ce e mai confortabil
pentru victima. Se vor lega picioarele
victimei impreuna la nivelul gleznelor
si genunchilor.

Bibliografie :
Fractura genunchiului 1. Primul ajutor in starile de urgenta
si la nivelul gleznei. pana la sosirea medicului – Dr. Stanley M.
- Fractura gambei - imobilizarea in Zydlo, Dr. James A. Hill, 1990
lipsa atelelor se face legand piciorul 2. Manualul Merk Ed a-17-a, 1999
lezat de cel sanatos la mai multe nivele, 3. Primul ajutor in accidentele vacantei
dupa ce in prealabil sa asezat o pernuta – Dr. Petru L. Matusz, 1990

www.iic.ro 55 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Faună
Ursul brun (Emi Cristea)

Ursul Brun (Ursus arctos)


Faună
Text: Emi Cristea (Braşov)
Răspândirea
Ursul brun este ursidul cel mai
larg răspândit, din lume. Cândva se
întindea peste o mare parte a Americii
de Nord, incluuând nordul Mexicului,
peste Europa, Asia, Orientul Mijlociu
şi chiar Africa de Nord. În prezent are
un habitat de aproximativ 5.000.000
kmp în nord-vestul Americii de Nord,
800.000 kmp în Europa (fără Rusia) şi
mare parte din nordul Asiei. Cea mai
mare populaţie se găseşte în Rusia,
Statele Unite (Alaska) şi Canada.
Multe populaţii din Europa şi din
zonele sudice ale Asiei şi Americii de
Nord sunt mici şi izolate. O istorie a
exploatării prelungie în Europa, cu
extensiune în ultimele secole a dus la
Ursul brun (Ursus Arctos)
eliminarea ursului brun din multe ţări.
Mexic şi din parea parte a sud-vestului Francezi), în timp ce câteva exemplare
Data extincţiei lor din Africa de Nord
Statelor Unite. În acelaşi secol ursul au ajuns rătăcitor din Italia, în Elveţia,
nu este sigură, dar se pare că ursul brun
brun a dispărut din Orientul Mijlociu sau din Letonia şi Belarus în Lituania,
exista în secolul XVI în Sinai (Manlius,
(Siria) şi posibil din Bhutan. Număr dar nu îndeajuns ca să fie considerată
1998), pe la anii 1850 în Algeria şi Maroc
restrâns de urşi bruni mai există încă repopulare.
(Hamdine, 1998). În timpul secolului
în Iraq şi Nepal. În Europa, Andorra Dacă în ultimii 500 de ani ursul
XX, ursul brun (cunoscut şi ca grizzly
a fost repopulată în 2003 (în Pirineii brun a dispărut din Algeria, Egitp,
în America de Nord) a dispărut din

Harta răspândirii pe glob a speciei Ursus Arctos (IUCN şi Wildlife Conservation Society)

www.iic.ro 56 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Faună
Ursul brun (Emi Cristea)

Karakorum şi Hindukuş. Doar una


din ele are mai mult de 20 de indivizi.
În India, urşii bruni există în 23 arii
protejate, în statele nordice Jammu
şi Kashmir, Himachal Pradesh şi
Uttarnachal. În toată ţara se consideră
că există sub 1000 exemplare.
În China ursul brun se găseşte
în populaţii slab definite în vest
(6000 exemplare)şi nord-vest (1000
exemplare). O populaţie mult mai
densă de urşi, se găseşte în insula
japoneză Hokkaido (aproximativ 2000
exemplare).

Descriere
Ursul brun are capul masiv şi nasul
scurt, urechi rotunde, nu prea evidente,
ochii mici, coada scurtă, un corp masiv
cu cocoaşă proeminentă. Culoarea
variază considerabil, şi unii indivizi pot
părea mai deschişi sau mai închişi la
culoare, din diferite unghiuri datorită
blănii divers colorate. Ghearele uşor
curbate (cinci la fiecare labă) sunt mai
lungi la picioarele din faţă decât la cele
din spate. Urşii au simţul olfactiv bine
dezvoltat, de altfel vederea este probabil
Prezenţa ursului brun în Europa (permanentă, ocazională, observaţii singulare) importantă când urşii caută boabe,
Germania, Ungaria, Israel, Liban, multe populaţii mici. În America de nuci sau ghinde. Masculii adulţi sunt
Liechtenstein, Lituania, Mexic, Nord, în părţile sudice există populaţii mai mari şi mai greoi decât femelele (în
Moldova, Maroc, Palestina, Portugalia, izolate de sub 500 exemplare (Parcul medie); în general masculii cântăresc
San Marino, Elvetia sau Siria, acum Naţional Yellowstone) sau aproximativ 140-320 kg iar femelele 100-200 kg.
mai bine de 500 de ani a dispărut din 15 indivizi (Montana, Cabinet Toţi urşii bruni europeni care trăiesc
Belgia, Danemarca, Irlanda, Iordania, Mountains). în interiorul continentului nu ating
Luxemburg, Monaco, Olanda, Tunisia În sudul Europei sunt câteva dimensiunile extreme ale populaţiilor
sau Marea Britanie. populaţii izolate extrem de mici: coastale cu acces la bogatele proteine
- două populaţii de sub 10 urşi şi grăsimi ale somonilor, ca populaţiile
Populaţia în Pirienii francezi şi spanioli; din Alaska sau extremul orient rusesc.
Numărul total al populaţiei la nivel - două populaţii de 20-30 şi 80- Blana este deasă, alcătuită din
mondial este estimat la aproximativ 100 urşi în Munţii Canabrici; peri moi, mai lungi pe faţă, abdomen
200.000 exemplare. Se consideră că în - o populaţie de 40-50 urşi în şi partea interioară a membrelor.
Rusia există peste 100.000, în Statele Munţii Apenini (Italia); Lungimea firului de păr variază în
Unite în jur de 33.000, în Canada 25.000 - o populaţie de 35-40 urşi în funcţie de anotimp, fiind mai lung
iar în Europa (fără Rusia) aproximativ Alpi (Austria, Italia şi Slovenia). iarna (8-9 cm). Ursul tânăr prezintă un
14.000 Mici populaţii de urşi sunt guler alb, îngust, care odată cu vârsta
Se poate observă că speciile sunt împrăştiate în multe părţi ale Asiei dar se lăţeşte, devenind cafeniu. Culoarea
populate mai bine în părţile nordice fără interacţiune între ele. În Pakistan blănii variază de la cafeniu deschis
ale distribuţiei, în timp ce părţile sunt estimate 150-200 exemplare, în până la negru. Culoarea labelor poate fi
sudice sunt puternic fragmentate cu şapte populaţii separate în Himalaya, de la negru la maro-ciocolatiu, cenuşiu,

www.iic.ro 57 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Faună
Ursul brun (Emi Cristea)

Scandinavică (aici s-au făcut cele mai


multe studii), dă naştere primului pui
la vârsta de şase ani. Este posibil ca
parametrii să se păstreze şi la celelalte
populaţii europene.
Fertilitatea şi densitatea ursului brun
variază foarte mult. Coastele Americii
de Nord şi ale Rusiei estice, conţin
concentraţii mari de populaţii de urşi
bruni (peste 10 urşi/kmp) cu rată mare
a fertilităţii. Pădurile mixte ale Alpilor
Dinarici şi ale Carpaţilor, din Estul
Europei, cuprind densităţi mari de urşi
bruni. Densităţile cele mai mici se găsesc
în zone uscate, stepe deşertice, în zonele
alpine sau subalpine, la fel ca şi zonele
în care numărul lor a fost restrâns de
intervenţia umană şi unde habitatul
Ursus arctos într-o rezervaţie din Belgia (Foto: Alexandru Negreţ, www.alpinet.org) i-a fost treptat preluat de activităţile
domestice ale omului (nordul Indiei,
roşu sau maro deschis, în funcţie de ieşi mai uşor în caz de pericol. Interiorul
vestul Chinei, Mongolia).
aria de răspândire. este “amenajat” cu muşchi şi cetină.
Simţurile auzului şi mirosului Fiecare individ hibernează solitar.
sunt foarte bine dezvoltate. Văzul este
Organizarea socială.
Se cunosc destul de puţine despre
deficitar, astfel că ursul se orientează Reproducerea.
organizarea socială a ursului brun, dar
cu ajutorul celorlalte simţuri. Împerecherea urşilor are loc între
relaţiile dintre indivizi, mai ales adulţi,
Masculul trăieşte 30-35 de ani, în lunile mai şi iulie. Puii, în general
depind în mare măsură de spaţiu
timp ce femela atinge doar 20-25 de 1, până la 3 (foarte rar 4), se nasc în
şi de tendinţa de evitare reciprocă
ani. ianuarie-februarie, când ursoaica
(exceptând perioada de împerechere),
hiberneauă. În America de Nord,
existând rare situaţii când îşi încalcă
Hibernarea. ursoaica are primii pui la vârsta de 5-8
reciproc teritoriul. Ursul brun îşi
Spre sfârştiul toamnei, ursul a ani, iar pe urmă dă naştere la fiecare 3-4
stabileşte în general spaţiul propriu în
strâns suficiente resurse pentru a ani. În unele zone ale Europei, ursoaica
apropierea spaţiului mamelor lor. Cu
hiberna 3-7 luni. Bârlogul este ori săpat are pui la fiecare doi ani.
toate astea s-au găsit şi urşi care şi-au
în pământ, ori în peşteri, sau sub pietre. Ursul trăieşte o viaţă destul de
stabilit teritoriul la distanţă mai mare.
În unele populaţii sudice (Croaţia sau lungă, cu maturitate sexuală târzie
Ursul brun pare a fi activ şi ziua
Spania) unii urşi rămân activi tot anul. şi cicluri prelungite de reproducere.
şi noaptea, depinzând de condiţiile
Hibernarea este probabil o adaptare Este o specie poligamă, şi în timpul
de mediu, de abundenţa hranei şi de
la lipsa de mâncare din timpul iernii, perioadei de împerechere (mai-iulie)
existenţa omului. Vânarea lui de către
sau pentru că puii nou-născuţi nu sunt fiecare femelă se poate împerechea cu
om a făcut ca ursul din Europa să fie
capabili să-şi autoregleze temperatura mai mulţi masculi. Multipla paternitate
mult mai discret ziua şi mai activ
corpului. la adresa puilor a fost documentată.
noaptea, decât ursul siberian sau ursul
Peştera, sau spaţiul ales pentru Perioada de gestaţie durează 6-8
american. La fel ca şi celelalte carnivore
hibernare, prezintă ieşirea îngustată şi săptămâni, după care ursoaica dă
mari, ursul trăieşte în densităţi mici
bine ascunsă. naştere la unu până la patru pui (de
şi având teritorii proprii întinse.
În perioada hibernării funcţiile lor 0,5 kg), în ianuarie-februarie. Puii
Teritoriul variază de la o populaţie la
vitale sunt diminuate, temperatura devin independenţi abia la 1,4-2,4 ani
alta. De exemplu teritoriul propriu este
corpului scade iar necesarul de (în Europa), dar la populaţiile nordice
de zece ori mai mare în Scandinavia
substanţe provine din rezervele de chiar şi mai târziu. Ursul european
decât in Croaţia. În general teritoriul
grăsime acumulate. În bârlog ursul să este mai reproductiv decât cel nord-
masculului este mai mare decât cel al
cu capul orientat spre ieşire, pentru a american. Ursoaica din Peninsula

www.iic.ro 58 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Faună
Ursul brun (Emi Cristea)

femelei.
Sunt animale solitare, care-şi străbat
teritoriul din primăvară până toamna în
cautarea hranei. Devin mai sociabili dor
în timpul sezonului de împerechere.

Habitatul.
Ursul brun ocupă o mare varietate de
habitate, din stepele uscate ale Asiei, în
tundrele arctice sau pădurile temperate
de foioase. Habitatul ursului brun se
intersectează atât cu cel al ursului negru
american sau asiatic (U. Americanus,
U. thibetnasu) cât şi cu cel al ursului
polar (U. Maritimus). Altitudinal,
ursul brun trăieşte de la nivelul mării,
până la 5000 m altitudine. Din punct de
vedere al hranei, ursul brun se situează
între ursidele principal ierbivore şi cele
carnivore, fiind un animal omnivor.
Răspândirea ursului brun pe teritoriul României
Distribuţia iniţială a ursului brun în
Europa, demonstrează adaptabilitatea de aceeaşi tendinţă de a evita omul şi pentru ca vara spre toamnă să treacă la
lui la diferite condiţii de mediu. spaţiile umanizate. Dacă este deranjat fructe de pădure şi alte fructe. Toamna
Cu intervenţie umană mică, sau din bârlog în timpul hibernării, ursul târziu şi iarna urşii consumă cantităţi
neexistentă, ursul ocupă nu doar va părăsi definitiv acest adăpost. mari de fructe uscate (ghinde, jir,
pădurile de răşinoase şi foioase, dar Este o situaţie critică mai ales pentru castane, alune, pe care le poate găsi).
şi stepele şi tundra alpină. Deplasarea ursoaicele cu pui. O mare diferenţă între hrana urşilor
urşilor şi folosirea habitatului, ca şi Ca şi concluzie ursul are nevoie de nordici şi cei sudici o constituie lipsa
reproducerea sunt direct proporţionale suprafeţe întinse şi continue pentru fructelor uscate şi a fructelor zemoase,
cu existenţa hranei. Pădurile de stejar habitat, cu hrană preferată suficientă şi la latitudinile nordice.
şi fag din Carpaţi şi din Alpii Dinarici, adăposturi suficiente. Urşii nu sunt propriu-zis prădători
permit o densitate ridicată a populaţiei de copitate adulte (cu excepţia cazurilor
de urşi, mult mai mare decât cea din Hrana. când sunt favorizaţi de stratul gros de
padurile nordice de conifere. Ursul brun are canini mari, zăpadă). Între primăvară şi începutul
Existenţa ursului nu este legată care pot fi folosiţi pentru apărare, verii, in America de Nord şi Suedia,
doar de hrană. Chiar dacă hrana este pentru a ucide prada sau pentru a renii constituie cea mai importantă
mai multă în habitate deschise, ursul dezmembra hoiturile. Însă premolarii hrană pentru urşi. În general s-a
preferă să se stea ziua în pădurile din de mici dimensiuni şi măselele cu mari evidenţiat că urşii sunt mai prădători în
împrejurimi. În zonele unde ursul este suprafeţe de măcinare sunt asociate cu regiunile nordice, decât în cele sudice,
vânat şi este persecutat de multă vreme hrana vegetariană. Tubul digestiv este şi în spaţiile largi decât în spaţiile mici.
de om, arbuştii şi arborii din păduri unul tipic carnivorelor, dar alungirea Animalele domestice, lipsite de
fac parte indispensabilă din habitatul lui este asociată probabil cu o mai buna apărare împotriva carnivorelor, pot
ursului. Relieful este şi el important, digestie şi absorbţie a hranei vegetale. constitui pradă uşoară pentru urs
datorită faptului că pantele mai abrupte El nu poate digera părţile principale (mai ales în Europa, în zonele unde
sunt asociate cu o densitate umană mai ale plantelor, dar asimilează mai mult nu se folosesc tehnici eficiente de
scăzută. Nevoia de a-şi asocia habitatul de jumătate din cantitatea de proteine pază împotriva urşilor). În anumite
cu zonele împădurite sau abrupte, existente şi cea mai mare parte de perioade, insectele pot constitui hrană
scade direct proporţional cu scăderea zaharuri şi amidon. importantă. Mai ales primăvara, când
ameninţării din partea omului. În timpul primăverii şi a verii, în regiunile nordice sau montane
Ursul îşi face bârlogul ţinând cont hrana principală o constituie mugurii, zăpăda acoperă pământul şi sursele de

www.iic.ro 59 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Faună
Ursul brun (Emi Cristea)

sunt atraşi de aceste areale cu mâncare


la discreţie, şi fiind o specie oarecum
agresivă, indivizii devin o ameninţare
pentru oameni şi pentru animalele
domestice, fiind ucişi în consecinţă. De
asemenea urşii care trăiesc în preajma
locurilor populate de oameni, pot fi
ucişi accidental (maşini, trenuri). Chiar
şi un număr mic de urşi, scoşi din
populaţii mici, pot avea efecte negative
în creşterea populaţiei.
Deseori sunt vânaţi ca sport sau
pentru controlul numărului de indivizi
ai unei populaţii. În multe ţări, datorită
inexistenţei unei estimări sigure a
numărului de urşi, apar diferite abuzuri
în privinţa vânării lor. În multe cazuri
vânările legale sunt depăşite de cele
Distribuţia ursului în România, în funcţie de densitate ilegale. Asta se întâmplă, de exemplu,
hrană sunt limitate, urşii scormonesc sau cel uralian. Cu toate astea, în ultimii în extremul orient rusesc.
muşuroaiele de furnici. ani au existant evenimente nedorite, Multe activităţi umane, ca
Hrana depinde şi de vârsta ursului. cu victime umane, în România, Rusia, agricultura, plantaţiile forestiere,
Astfel, urşii tineri sunt mai ales Slovenia, Bosnia, Croaţia sau Finlanda. autostrăzile, aşezările umane sau
ierbivori, în timp ce urşii adulţi, cu construcţiile hidroelectrice, elimină,
experienţa vânătorii consumă peşte, Specie în pericol? fragmentează sau erodează valoarea
păsări, oi, vite, copitate. La nevoie se În general specia e sigură, cu un habitatului urşilor. Fragmentarea este
hrănesc şi cu hoituri ce n-au intrat încă număr mare de exemplare şi o extindere o problemă serioasă, care izolează
în putrefacţie. largă. Totuşi populaţiile izolate devin indivizi, cu efecte negative demografice
Masivitatea şi puterea ursului îl face în pericol, datorită interacţiunii tot mai şi cu impact genetic. Creşterea
capabil să rănească sau să ucidă oameni. frecvente cu omul. Aceste mici populaţii populaţiei umane a dus la degradarea
Oricum atacurile asupra omului nu există în zone sălbatice, înconjurate de habitatului urşilor, în multe locuri.
sunt un rezultat al comportamentului locuri cu activităţi agricole umane. Urşii Nu au duşmani naturali, cu
de prădător, ci mai degrabă apar
din instinctul de apărare propriu, al
puilor sau a unui cadavru de animal
ce constituie hrana. Prezenţa unui urs
rănit este o situaţie foarte periculoasă.
Câţiva factori contribuie la creşterea
agresivităţii ursului. Ca importanţă
descrescătoare sunt: existenţa puilor,
apărarea pradei, un urs surprins, un
urs în bârlog sau prezenţa unui câine.
În momentul atacului, ursul se
ridică pe labele din spate şi scoate un
muget caracteristic, atacând în mod
special capul victimei. Cu o singură
lovitură îşi poate scalpa victima.
Comparând populaţiile constatarea
este că ursul european este mult mai
puţin agresiv decât ursul nord-american Urme de urs carpatin, pe potecă de munte (Foto: George Curte, www.alpinet.org)

www.iic.ro 60 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Faună
Ursul brun (Emi Cristea)

excepţia omului, lupului sau a câinilor


ciobăneşti.
Ursul Carpatin
Ursul carpatin există în zona
Carpaţilor încă din timpuri preistorice,
existând dovezi că a convieţuit chiar şi
cu ursul de peşteră (mult mai mare).
The Carpathian brown
Ursul carpatin, se identifică în câteva
ţări din Europa, în trei mari populaţii,
totalizând peste 8100 exemplare, fiind
a doua mare populaţie de urs din
Europea (după cea rusească).
Segmentul vestic se desfăşoară
la graniţa dintre Slovacia şi Polonia
(Munţii Tatra), cel central începe din
SE Poloniei şi E Slovaciei şi se întinde
până în estul Serbiei. Al treilea segment Ursul de la Cabana Montana, Straja (Foto: Ioannis Moldovan, www.alpinet.org)
îl reprezintă blocul izolat al Munţilor braconajului, datorită lipse hranei şi se feresc să le traverseze. Drumurile
Apuseni. În România, arealul ursului suplimentare şi datorită vânării liniştite, în schimb, devin un mediu bun
se întinde pe aproximativ 69.000 kmp, excesive pentru trofee pentru creşterea ierburilor şi fructelor
cu o populaţie estimată în 2005 la 6700 În ţara noastră ursul se vânează de pădure pe margine, atrăgând urşii.
exemplare şi o densitate de 8 urşi la limitat şi doar dacă există suprapopulaţie Urşii sunt atraşi şi de depozitele
kilometru pătrat (dupa IUCN Red List). sau devine pericol iminent. Vânătoarea deschise de gunoaie, din apropierea
Spre comparaţie Ucraina are 310 urşi, este permisă între 15 martie - 15 mai şi localităţilor umane, un factor negativ
Polonia 117, Slovacia 1483 şi Cehia 5 1 septembrie - 31 decembrie. pentru comportamentul şi dezvoltarea
(datele sunt cele din 2005). Populaţia Habitatul ursului din România se sănătoasă a speciei.
din Slovacia este în creştere, în timp ce înscrie în caracteristicile generale: Peste 85% din populaţia de urşi din
în România şi Ucraina în descreştere. - pante abrupte cu cavităţi naturale România trăieşte în pădurile montane.
Alte surse spun că populaţia de şi defilee, pe cel puţin 10-20% din Cea mai mare densitate se găseşte în
urşi ar fi fost la nivelul anului 2003, suprafaţă (pentru refugiul zilnic sau Curbura Carpaţilor, unde distribuţia
undeva la 4350 exemplare (aproape de pentru hibernare). este aproape continuă. Populaţia
capacitatea optimă de 4500 exemplare, - păduri mature, acoperind o munţilor Apuseni (apx. 275 exemplare)
cât ar suport habitatul urşilor în suprafaţă de 70%, cu zone dense, arbori este mult mai izolată. Aproape 29% din
România. Cea mai mare densitate se căzuţi, arbuşti. supraţa României este ocupată de urşi.
regăseşte în judeţele: Braşov, Covasna, - zone cu hrană suficientă. Urşii Dacă densitatea medie este de
Harghita, Vrancea, Sibiu şi Argeş. sunt omnivori, dar ucid copitate doar un urs la la 10 kmp, există şi zone
În ultimii 50 de ani, se pare că ocazional. suprapopulate cu câte cinci urşi la
populaţia de urs carpatin din România - zone cu activitate umană. Animalele fiecare 10 kmp. Aceste sunt situaţii
s-a refăcut de la aproximativ 1000 domestice (oi, capre, vaci), uşor de excepţionale şi sunt favorizate de
exemplare. Deşi anii de după 1989 s-a prins, suplimentează hrana obişnuită existenţa stânelor, a locurilor cu
observat o scădere a populaţiei (de a ursului. Exploatarea echilibrată gunoaie sau a punctelor de hrănire
la peste 8800 exemplare, raportate în a pădurilor, cu tăieri selective fără artificială.
1988), în prezent numărul s-a stabilizat distrugerea solului, este pozitivă Teritoriul unui urs, în România, este
datorită controlului mai riguros al pentru habitatul ursului, stimulând destul de restrâns. Estimările maxime
vânătorii, datorită ariilor naturale creşterea plantelor care constituie dieta sunt de 200 kmp pentru un mascul şi
protejate înfiinţate în timp, şi datorită animalului. În funcţie de densitatea şi de 50 kmp pentru o femelă.
limitării braconajului. intensitatea folosirii lor, drumurile pot Fecunditatea ursului şi
După revoluţie, populaţia a fi cale de acces pentru vânători. Urşii se supravieţuirea puilor au cote mari în
scăzut probabil şi datorită creşterii feresc în mod normal de aceste drumuri România, datorită existenţei hranei

www.iic.ro 61 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Faună
Ursul brun (Emi Cristea)

2004, iar altul în 2008. În primul caz,


doua persoane ieşind dintr-un bloc de
locuinţe au “surprins” ursul, acesta
declanşând atacul. Cele două persoane
au fost doar rănite. Incidentul s-a
întâmplat în iulie 2004, pe Str. Molidului
(unde locuieşte şi subsemnatul).
Al doilea incident, în octombrie
2004, s-a produs cu victime umane.
Ursul (autorităţile susţinând că era
turbat), coborând din pădure, a atacat
câteva persoane, aflate la cules de
ciuperci, omorând două din acestea.
Ursul a fost împuşcat de autorităţi.
În urma acestor atacuri s-au iscat
valuri mari în presă, cu păreri pro
şi contra ursului. Autorităţile au
Ursul care s-a obisnuit cu şoseaua de cota 1400 (Foto: Daniel Negoiţă, www.alpinet.org) încercat să rezolve problema, mutând
naturale abundente. Ursoaice cu 3-4 traficul rutier sau feroviar (în zonele containerele deschise şi înlocuindu-
pui sunt ceva obişnuit. Puii stau cu montane, cu populaţie numeroasă de le cu unele donate de WSPA (World
ursoaica până la maturitate (3-4 ani). urşi). Society for the Protection of Animals),
Masculii tineri, îşi aleg apoi teritorii mai Cel mai cunoscută problemă privind şi patrulând seara pentru a împiedica
depărtate de mamă, în timp ce femelele invadarea habitatului ursului de către oamenii să se apropie de animalele
tinere rămân în apropierea ei. oameni este cea a oraşului Braşov. sălbatice. Cu toate aceste containere
Ursul este mai popular, ca animal, Urşii care coboară la containerele din deschise tot mai există, iar ursul a
pentru populaţia de la oraşe decât cea cartierul Răcădău au devenit între pătrus şi mai adânc în oraş în căutarea
de la ţară. Raidurile dese în grădinile timp o atracţie turistică. Autorităţile acastora, ajungându-se la situaţii în care
şi între animalele domestice ale locale au încercat să rezolve problema ursul a fost văzut noaptea în centrul
ţăranilor, l-au făcut un animal destul de prin pubele ecologice, îngropate în vechi al oraşului, sau în cartiere aflate
periculos pentru satele montane. Urşii pământ, relocând urşii prinşi sau chiar la distanţă mai mare de pădure.
cu probleme sunt mereu înlăturaţi din împuşcând pe câţiva mai insistenţi. În 2008, s-a produs încă o victimă
acel areal. Cu toate astea ursul nu este Urşii au devenit foarte toleranţi cu a ursului, pe aleea turistică de sub
persecutat în mod direct de către ţărani oamenii spectactori. Cu toate aceste, muntele Tâmpa, la marginea Centrului
sau de către ciobani, ci atacurile lor două atacuri serioase au avut loc în Vechi al oraşului. Circumstanţele
sunt considerate ca făcând parte din
viaţă. Mai degrabă aceştia iau măsuri
preventive, îngrădind ţarcurile şi
folosind câini ciobăneşti de apărare.
Pentru România au fost identificate
principalele cauze care pun în pericol
specia ursului brun.
Pentru pierderea sau degradarea
habitatului, cauzele sunt:
-agricultura;
-dezvoltarea aşezărilor umane
(problema urşilor de lângă Braşov):
-dezvoltarea turismului;
-construirea de drumuri şi şosele.
Alte pericole pentru specie sunt
reprezentate de: braconaj (capcane), Cartierul braşovean Răcădău, celebru pentru raidurile urşilor la containere.

www.iic.ro 62 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008


Faună
Ursul brun (Emi Cristea)

sunt puţin cunoscute, dar un cadavru


sfârtecat de urs a fost găsit dimineaţa,
trezind din nou polemici puternice
în media şi în mediile turistice (un
exemplu, lista de discuţii Alpinet).
Aparent, Răcădăul nu este singura
situaţie cu urşi gunoieri, aceşti fiind
renumiţi şi lângă oraşul Sinaia.
Situaţia devine periculoasă nu doar
pentru om ci şi pentru urs. În noiembrie
2005, o ursoaică a fost găsită moartă
în Răcădău, lăsând trei pui orfani. La
autopsie s-a găsit că stomacul era plin
cu plastic.
Alte atacuri au avut loc în zonele
mai rurale, în ultimii ani. Lângă
Măieruş, la poalele munţilor Perşani, Ursoaica cu pui, la containere (Foto: Mircea Roşca, Freelancer)
un ţăran aflat pe câmp a fost ucis de
femelelor între populaţii diferite. la Braşov).
un urs ieşit din pădure. Alt caz a avut
Şi turismul tot mai dezvoltat a Ursul este unul din animalele
loc lângă Zărneşti, într-o grădină, unde
devenit un pericol pentru habitatul cele mai des întâlnite în folclorul
un fermier a dat peste un urs “suprins”
ursului. Numărul tot mai ridicat românesc. (mai ales ca Moş Martin).
fiind atacat de acesta. Ambele situaţii
de turişti a devenit un stres pentru Şi în toponimia locurilor este foarte
s-au soldat cu moartea omului.
populaţia de urşi, şi viceversa. răspândit, ori că e vorba de nume de
Şi şoselele au devenit un pericol
Odată cu integrarea europeană, şi munte, vârf de munte, pârâu, râu,
pentru urs. În 2003, un urs tânăr a fost
România a trebuit să adere la legislaţia poiană, localitate (Vf. Ursu, Valea
găsit mort, lovit de un camion, pe DN1
UE privind protecţia habitatelor şi a Ursului, Hârtopul Ursului, Urseşti,
între Braşov şi Bucureşti. Pe aceeaşi
populaţiilor de animale sălbatice. În Peştera Urşilor, etc.).
şosea, în iulie 2005 a fost observat un
România doar surplusul de urşi poate
urs încercând să traverseze şoseaua
fi vânat legal (o cotă de aproximativ 200 Clasificare ştiinţifică
prin traficul ridicat. A renunţat apoi,
exemplare anual), şi în alte cazuri doar Regn Animalia
retrăgându-se în pădure.
excepţional (când a devenit un pericol
Şoselele obstrucţionează şi mişcările Increngatura Chordata
cert pentru societate, ca în cazurile de
Subincrengatura Vertebrata
Clasa Mammalia
Ordin Carnivora
Familie Ursidae
Gen Ursus
Specie Ursus Arctos

Nume binominal:
Ursus arctos (Carl Linne 1758)

Bibliografie:
-Safeguarding the Romanian
Carpathian ecological network
- Bear Online Information System
for Europe
- IUCN 2008 Red List - Ursus arctos

Ursul traversând şoseaua Predeal - Râşnov (Foto: Viorel Borteş, www.alpinet.org)

www.iic.ro 63 Nr. 95/96, Noiembrie-Decembrie 2008