Manual de catarare traditionala curata

Catarare curata Regulile jocului Protectii "curate" Echipament Trasee Regrupari Coborarea Cursuri Contact http://www.escalada.verticon.ro/trad/index.htm

Trad, protectii mobile, teren de aventura...

n Romania! catararea in care se "olosesc asigurari care sa nu a"ecte#e stanca este numita uneori "traditionala" sau "trad" dupa modelul tarilor anglo"one! alteori "in teren de aventura" dupa modelul "rantu#esc sau este bote#ata in mod autohton$descriptiv "catarare cu mobile" sau chiar %in mod complet eronat &' "alpinism". Totusi! oricum am alege sa$i spunem! realitatea este ca pe noi romanii! mentionarea acestui stil de catarare nu ne duce cu gandul la premierele indra#nete ale cataratorilor din noile generatii! ci mai curand la ascensiunile "acute pe vechile trasee asa$#is "clasice" in care uneori se mai montea#a si cateva protectii mobile! acolo unde pitoanele roase de rugina s$au rarit prea tare sau nu mai inspira su"icienta incredere. (e "apt! in cei peste doua#eci de ani care au trecut de cand a "ost importata escalada sportiva pe "plaiurile mioritice"! aceste trasee istorice au ajuns sa "ie considerate prea periculoase si au cam "ost lasate in paragina! iar cele care mai sunt inca "recventate au "ost securi#ate cu ancore chimice sau mecanice! pentru a deveni accesibile cataratorilor sportivi majoritari. Prin alte tari! cataratorii duc la extrem ideea de protejare a stancii: engle#ii se opun montarii protectiilor "ixe in multe dintre #onele lor istorice de catarare! iar cehii isi protejea#a turnurile de gresie "olosind ca asigurari mobile doar bucle innodate. )pre deosebire de acestia! romanii tind sa duca la extrem ideea de protejare a cataratorului! "olosind extensiv si "ara discernamant modul de amenajare a traseelor speci"ic escaladei sportive pe "terenul de joc" al tuturor celorlalte stiluri de catarare.

*ceasta tendinta pare a "i o continuare a traditiei noastre de provenienta sovietica! con"orm careia o anumita linie devine traseu de catarare doar atunci cand este echipata cu protectii permanente! numai ca in pre#ent se "olosesc peste tot in"amele spituri! care sunt considerate mai moderne si mai sigure decat arhaicele pitoane. n aceste conditii! nu este de mirare ca escalada sportiva a "ost adoptata cu usurinta ca noul standard din catararea romaneasca! iar angajamentul si aventura au "ost eliminate din cau#a presupusei lor incompatibilitati cu conceptul de sport. (in pacate! procesul rapid de generali#are a escaladei nu a lasat loc si pentru o etapa de diversi"icare a stilurilor! pe parcursul careia sa se poata cristali#a o "orma de catarare curata! ba#ata pe "olosirea sistematica a protectiilor mobile. Ca o consecinta directa! in "spatiul Carpato$(anubiano$Pontic" exista "oarte putini practicanti ai catararii traditionale curate! in timp ce in alte tari acest stil este in plina de#voltare! iar di"icultatea ascensiunilor cu asigurari mobile se apropie de cea a traseelor de escalada sportiva de inalt nivel.

n mare parte! situatia din Romania se datorea#a lipsei de in"ormatii despre etica si principiile catararii curate! despre echipamentul necesar si despre "elul in care acesta poate "i "olosit pentru parcurgerea in siguranta a traseelor. Pentru a ajuta la umplerea acestui gol de in"ormatie! incerc sa transmit prin intermediul acestui site cunostintele pe care le$am acumulat practicand acest stil de catarare! in speranta ca voi reusi sa le o"er celor interesati o ba#a teoretica minimala de la care sa porneasca in experimentarea practica a posibilitatilor si a satis"actiilor pe care le o"era catararea curata! "orma actuala a vechiului stil de catarare libera traditionala. Pentru structurarea site$ului! am pornit de la premisa ca notiunile de ba#a din catarare sunt cunoscute %legarea in coarda! tehnicile de catarare! utili#area echipamentului obisnuit! coborarea in rapel etc.' si m$am re"erit aici doar la elementele caracteristice catararii libere traditionale curate: echipamentul speci"ic! utili#area protectiilor naturale! pasive si active! amenajarea regruparilor si a ancorelor pentru rapel! alegerea liniei traseului si a echipamentului necesar etc. (e asemenea! pentru ca eu consider ca un catarator trebuie sa judece ceea ce "ace si nu sa aplice orbeste niste reguli invatate pe de rost! in acest site %si la cursurile de trad pe care le organi#e#' am evitat sa "urni#e# protocoluri de tipul +asa se "ace,! incurajand in schimb procesul deci#ional ba#at pe intelegerea principiilor si a posibilitatilor de aplicare a acestora in conditiile speci"ice "iecarei situatii. Pentru ca in Romania nu lipsesc doar in"ormatiile despre catararea curata ci si vocabularul speci"ic acesteia! in acest site am adoptat anumiti termeni din jargonul de catarare din tari cu traditie in acest stil! pe care i$am "olosit ca atare! in traducerea romaneasca sau %pentru conci#ie' in "orma "romani#ata" %de ex. "anou" din "r. "anneau" in loc de "bucla cusuta din chinga"'. *cesti termeni sunt explicati in text! acolo unde apar prima data sau acolo unde am considerat ca este necesar sa lamuresc notiunile "olosite.

-i#itatorii site$ului trebuie sa "ie constienti ca in"ormatiile scrise sau "otogra"iile nu pot inlocui cunostintele practice si experienta capatate prin instruirea in situatii reale de catre o persoana competenta. (in

aceasta cau#a! "iecare catarator va "i direct responsabil pentru "elul in care alege sa aplice in practica in"ormatiile cuprinse in acest site.

Cop.right / 0112 3aurentiu *nghel n"ormatiile de orice natura din acest site %text! imagini! cod 4T53 sau C)) etc.' nu pot "i utili#ate sub nici o "orma %transmitere! copiere! publicare! etc' "ara acordul scris al autorului.

Stil si etica
5eniul paginii Catararea curata (i"icultatea traseelor Consideratii etice nvatarea stilului trad 6nei persoane neavi#ate! catararea ar putea sa i se para o con"runtare a cataratorului cu obstacolele a"late pe linia traseului! care ar avea ca unic scop "cucerirea" stancii. n realitate! stanca nu este adversarul nostru! ci este doar terenul de joc pe care incercam sa ne depasim propriile limite! re#olvand problemele pe care le intalnim pe parcursul ascensiunii. Pentru a stabili conditiile in care vrem sa se des"asoare aceasta lupta cu noi insine! alegem de bunavoie sa ne con"ormam unor reguli limitative. Prin urmare! atunci cand ne angajam intr$un traseu! nu incercam sa "inali#am ascensiunea prin orice mijloace! ci ne impunem ca pe parcursul catararii sa utili#am doar anumite tehnici de inaintare si metode de asigurare. Aceste restrictii aplicate in mod voluntar de catre catarator definesc stilul ascensiunii respective.

Stiluri de catarare
3a inceput! catararea era doar... catarare. n timp! deosebirile dintre mijloacele si metodele "olosite de cataratori in ascensiunile lor au determinat de"inirea unor stiluri de catarare distincte! ba#ate pe niste seturi de reguli speci"ice. Probabil ca prima divi#are a catararii in stiluri di"erite a "ost "acuta dupa modul in care se realizeaza contactul dintre catarator si stanca pe care se catara acesta. Con"orm acestui criteriu! un anumit traseu este parcurs prin:

catarare libera! atunci cand cataratorul se a"la in contact direct %nemijlocit' cu stanca! iar echipamentul este "olosit exclusiv pentru asigurare. n acest ca#! atarnarea sau caderea in coarda a cataratorului sau "olosirea de catre acesta a protectiilor pentru odihna sau pentru inaintare "invalidea#a" ascensiunea. catarare artificiala! in ca#ul in care contactul dintre catarator si stanca se reali#ea#a indirect! prin intermediul unor piese de echipament! ceea ce inseamna ca protectiile si/sau alte "scule" %de ex. di"erite tipuri de carlige' sunt "olosite pentru inaintare sau pentru odihna.

Pana pe la inceputul anilor 781! practica u#uala era ca "iecare cap de coarda sa isi monte#e el insusi protectiile pe masura ce avansa! iar acestea $ atat protectiile mobile cat si eventualele pitoane $ erau recuperate de catre secund. 9data cu aparitia escaladei sportive! in care cataratorii "olosesc pentru asigurare exclusiv protectiile permanente cu care traseul este deja echipat! a devenit necesara o noua di"erentiere a stilurilor:

Catararea libera practicata pe trasee complet echipate cu protectii fixe %de regula ancore mecanice sau chimice'! amenajate ast"el incat sa se elimine orice pericol obiectiv! a inceput sa "ie considerata "catarare moderna" si a devenit noul standard. )tilul de catarare care constituia standardul "detronat"! in care capul de coarda isi monta el insusi protectiile pe masura ce se catara! a "ost denumit prin antite#a "clasic" sau "traditional".

(in perspectiva acestei clasi"icari! vechile trasee romanesti complet "echipate" cu pitoane $ asa$#isele "trasee clasice" $ repre#inta o anomalie! pentru ca in timp ce in alte tari cu traditie in catarare singurele pitoane lasate in urma erau cele pe care secundul nu mai reusea sa le scoata! la noi pitoanele erau lasate pe linia traseului in mod deliberat! desi acestea nu mai pot "i considerate protectii "de incredere" de catre cataratorii care repeta ascensiunea. Cred ca unul dintre motive era pretentia :ederatiei de *lpinism de a trimite o alta echipa de cataratori care sa "omologhe#e" traseele! iar pitoanele batute de primii ascensionisti erau necesare pentru a "ace dovada ascensiunii in premiera a liniei respective. Chiar daca nu a mai "ost "la moda" dupa aparitia stilului modern! catararea traditionala a continuat sa se dezvolte! atat datorita constienti#arii progresive a cataratorilor in privinta nevoii de protejare a mediului! cat si datorita evolutiei echipamentului "olosit. n acest proces! stilului traditional a trecut prin cateva etape evolutive! di"erentiate in special prin natura protectiilor folosite:

catarare cu protectii distructive $ vechiul stil! in care capul de coarda montea#a "de jos in sus" protectii distructive: pitoane! care se montea#a si se recuperea#a prin batere cu ciocanul! dar si di"erite tipuri de ancore care se "ixea#a in gauri "orate in stanca. n pre#ent! acest stil este "olosit din ce in ce mai rar! de regula doar in catararea arti"iciala "big wall" si in alpinism! dar chiar si acolo pierde teren in "avoarea catararii curate. catarare hibrida! in care capul de coarda se asigura cu protectii mobile! dar "oloseste si protectii distructive $ montate de el sau "ixe %existente pe linia traseului! de exemplu in #onele in care primul ascensionist a considerat ca nu exista posibilitati pentru montarea protectiilor mobile'. mi place sa cred ca acest "el de catarare repre#inta doar o etapa de tran#itie catre catararea curata! pe care cataratorii vor reusi sa o depaseasca in viitorul apropiat. catararea curata $ iposta#a cea mai evoluata a catararii traditionale! in care se "olosesc exclusiv protectii provi#orii nedistructive! care sunt montate de capul de coarda pe parcursul ascensiunii si sunt demontate atunci cand nu mai sunt necesare! "ara sa ramana urme pe stanca. n catararea de acest "el nu se "oloseste ciocanul &

n multe #one de catarare din lume exista niste trasee de catarare libera mai "speciale"! pe care eu le consider mai curand exceptii de la stilurile de"inite mai sus. n majoritatea ca#urilor! traseele la care ma re"er au mai multe lungimi de coarda si parcurg #one in care stanca nu o"era posibilitati pentru montarea protectiilor mobile. Premierele lor au "ost "acute de jos in sus! in spiritul catararii "traditionale"! dar autorii traseelor au "olosit pentru asigurare exclusiv ancore mecanice %protectii "ixe speci"ice catararii "moderne"'! insa numai acolo unde au considerat ca este absolut necesar sau doar in rarele situatii in care stanca le$a permis sa gaseasca o po#itie "avorabila pentru "orarea gaurii %cu dalta&'! ceea ce explica oarecum caracterul "angajat" al liniilor respective. Ca exemple! pot "i enumerate traseele lui ;eat <ammerlander din Rati=on! Elvetia! unele trasee din >osemite $ de ex. celebrul traseu urcat de ;achar si >erian in Tuolumne 5eadows in ?28? %imaginea alaturata' $ sau liniile echipate de germani pe turnurile de conglomerat din 5eteora! in @recia. Totusi! este de remarcat ca in acest stil! doar premiera poate "i considerata cu adevarat "catarare traditionala"! pentru ca toti cei care repeta traseul "olosesc protectiile "ixe montate deja pe traseu de primii ascensionisti. Pe de alta parte! nici aceste ascensiuni ulterioare nu sunt chiar "de escalada sportiva"! chiar daca sunt asigurate integral cu spituri! pentru ca asigurarile sunt dispuse atat de rar! incat o cadere a capului de coarda poate "i extrem de periculoasa

Stilul si etica

Stilul de catarare nu este o caracteristica intrinseca a traseului! ci este o chestiune personala a "iecarui catarator care parcurge traseul respectiv! care se poate catara asa cum crede de cuviinta! cu conditia ca ascensiunea sa "ie "acuta in con"ormitate cu normele de etica. *lt"el spus! orice catarator este liber sa-si aleaga forma de catarare care-l satisface, insa doar in masura in care prin aceasta nu-i afecteaza pe ceilalti cataratori sau stanca pe care se desfasoara traseul. (in aceasta cau#a! modi"icarea stancii prin saparea sau ajustarea pri#elor! schimbarea conditiilor de asigurare din traseele existente %de ex. prin adaugarea de protectii "ixe' sau alte actiuni similare sunt considerate ca "iind inacceptabile din punct de vedere etic in toate disciplinele din catarare! pentru ca prin aceste interventii se incalca dreptul celorlalti cataratori de a se bucura de traseu in starea lui initiala! nemodi"icata de ascensiunile anterioare. n mod eronat! se considera adesea ca stilul de catarare si etica sunt sinonime %de exemplu! am au#it spunandu$se ca "nu este etic sa te tragi de spituri in traseele de escalada"'! asa ca se impune o clari"icare: Stilul unei ascensiuni se refera la restrangerea voluntara a mijloacelor si metodelor folosite pentru parcurgerea traseului respectiv! iar aceasta chestiune il priveste doar pe cataratorul care "ace ascensiunea. Etica se refera la moralitatea interactiunii dintre cataratori %de ex. restrangerea e"ectelor pe care le au ascensiunile proprii asupra experientelor de catarare ale celorlalti! relatarea cinstita a reali#arilor proprii etc.' sau dintre acestia si mediu %protejarea stancii! a #onelor de catarare etc.'! iar acestea trebuie sa "ie preocupari comune ale tuturor cataratorilor.

Pentru exempli"icare! sa consideram situatia in care cineva ar parcurge prin catarare arti"iciala %i.e. cu scarite' un traseu echipat pentru escalada sportiva. Stilul ascensiunii ar "i per"ect legitim daca aceasta a "ost alegerea cataratorului respectiv! iar catararea in aceasta maniera! oricat de nepotrivita ar parea! nu repre#inta o incalcare a eticii pentru ca nu lasa urme care sa ii a"ecte#e pe ceilalti cataratori. Etica ar "i insa incalcata daca de exemplu! traseul de escalada ar "i parcurs in stilul "dr. tooling"! datorita e"ectelor devastatoare pe care le au pioletii si coltarii asupra stancii! daca un catarator care a "olosit pentru inaintare cateva spituri ar minti in privinta stilului ascensiunii! a"irmand ca a parcurs traseul prin catarare libera! sau daca pentru a reusi ascensiunea! acesta ar schimba caracterul traseului prin saparea unor pri#e. n conclu#ie! daca la un moment dat nu reusesti sa te ridici la nivelul unui anumit traseu! aminteste-ti ca te afli acolo tocmai pentru a rezolva problemele pe care ti le pune stanca, iar in acest context nu are niciun sens sa eviti dificultatile sau sa le modifici pentru a le cobori la nivelul tau. *sadar! nu te grabi sa abandone#i stilul de catarare pe care ti l$ai impus si nici nu lasa orgoliul sa te determine sa intervii asupra traseului pentru a$l "ace mai accesibil! ci mai curand renunta pentru moment la ascensiune.

*ntrenea#a$te! capata experienta! procura$ti echipamentul necesar si vino inapoi atunci cand vei considera ca esti pregatit sa$ti incerci puterile intr$o con"runtare cinstita cu provocarile traseului respectiv! pentru reusita careia nu va trebui sa cobori nivelul standardelor pe care ti le$ai propus si nici sa incalci etica. The Aualit. o" the experience and how we solve a problem is more important than whether we succeed. Be should alwa.s strive to leave no trace on the roc= "ace or the mountainside. %6 ** 5ountain Ethics (eclaration'

Calitatea experientei si "elul in care re#olvam o problema sunt mai importante decat reusita. Trebuie sa "acem intotdeauna e"orturi sa nu lasam nicio urma pe peretii de stanca sau pe versantii muntilor. %(eclaratia de Etica *lpina a 6 **'

atararea curata
Catararea in care capul de coarda isi montea#a singur protectiile pe masura ce inaintea#a este numita "traditionala"! dar asta nu inseamna ca acest stil este si traditionalist. (in contra! catararea traditionala a trecut in ultimele decenii printr$un proces continuu de evolutie! datorita caruia "orma practicata in pre#ent a ajuns sa "ie in anumite privinte mai avansata chiar si decat ceea ce se considera a "i catararea "moderna". *st"el! de ceva timp incoace! scopul unei ascensiuni in stil traditional nu mai este cucerirea prin orice mijloace a var"urilor sau a crestelor! ca in alpinismul originar! ci rezolvarea problemelor pe care le pune stanca! la "el ca in escalada sportiva actuala. Totusi! in comparatie cu aceasta! complexitatea catararii "trad" este mult mai ridicata! pentru ca la problemele legate de di"icultatea miscarilor se adauga si cele legate de descoperirea posibilitatilor de asigurare si de montarea protectiilor pe parcursul ascensiunii! iar spre deosebire de cataratorii sportivi! cataratorii "de trad" poarta intreaga raspundere pentru siguranta lor si a echipei lor de coarda! in conditiile in care catararea de acest "el presupune con"runtarea cu multe pericole obiective. 6n alt element care ii da stilului trad actual o nota de modernitate este echipamentul "olosit. n ultimele decenii! progresul tehnologic a dus la diversi"icarea si per"ectionarea continua a protectiilor mobile! care au devenit din ce in ce mai "unctionale! mai usoare! mai re#istente si mai speciali#ate. n pre#ent! practicantii stilului traditional au posibilitatea $ si multi dintre ei "ac toate e"orturile in acest sens $ ca in multe trasee sa renunte complet la mijloacele de asigurare distructive %pitoane si ancore mecanice sau chimice' si sa adopte un stil de catarare care sa nu deterioreze stanca pe care se des"asoara! ast"el incat experienta urmatorilor cataratori sa nu "ie a"ectata de urmele ascensiunilor anterioare. (atorita acestei preocupari pentru protejarea stancii pe care se ba#ea#a stilul actual! re#ultat in urma trans"ormarilor evolutive prin care a trecut catararea traditionala! acesta este numit catarare curata %eng. "clean climbing"'.

"Exista un cuvant pentru asta si acel cuvant este "curat". Catararea in care se "olosesc pentru protectie doar nuci si bucle este catarare curata. Curata! pentru ca nimic nu este batut cu ciocanul in stanca si apoi batut a"ara spargand stanca si "acand experienta urmatorului catarator mai putin naturala. Curata! pentru ca protectiile cataratorului lasa putine urme ale ascensiunii sale. Curat inseamna sa te cateri pe stanca "ara sa o modi"ici" (oug Robinson $ The Bhole Catural *rt o" Protection %P(:! eng. $ ?D? =;' *rticolul din care a "ost extras citatul de mai sus a aparut in catalogul Chouinard din ?2E0! care incepe cu "* word..."! o pledoarie in "avoarea catararii curate scrisa de >von Chouinard si de Tom :rost. Cele doua articole %care pot "i descarcate in "ormat P(: la lin=$ul de mai sus' au marcat inceputul curentului "clean climbing" in >osemite -alle.! 6)*. nteresului practicantilor acestui stil de catarare pentru "olosirea in exclusivitate a mijloacelor curate de asigurare si pentru re#olvarea problemelor intalnite pe parcursul ascensiunilor "ace ca multe dintre traseele moderne "de trad" sa nu mai continue pana la capatul liniei logice %s"arsitul peretelui! creasta! var" etc.'! ci sa se opreasca adesea acolo unde se termina posibilitatile naturale de asigurare! acolo unde obstacolele devin insurmontabile sau din contra! acolo unde di"icultatile catararii se diminuea#a si nu mai pre#inta interes. (in aceasta cau#a! traseele de catarare traditionala pot avea mai multe lungimi de coarda! ca# in care ascensiunea se "ace in echipa %cap $ secund'! dar la "el de bine pot avea doar cateva #eci de metri! iar capul de coarda este asigurat de la sol! la "el ca in escalada sportiva. Cu lungimea traseului contea#a! ci di"icultatea miscarilor si metodele de asigurare "olosite! care limiteaza efectele catararii asupra stancii prin eliminarea protectiilor distructive. atararea libera curata %"orma moderna a catararii libere traditionale' presupune respectarea cu strictete a urmatoarelor trei principii:

se folosesc exclusiv asigurari naturale sau protectii provizorii nedistructive !mobile" ! care apoi sunt demontate! ast"el incat stanca sa ramana in aceeasi stare pe care o avea inainte de ascensiune! capul de coarda isi monteaza el insusi asigurarile pe masura ce urca traseul %traseul nu este "echipat" inainte de ascensiune! ca in escalada sportiva'! asigurarile au doar rolul de a opri eventualele caderi %nu sunt "olosite pentru inaintare sau pentru odihna'.

n aceste conditii! ascensiunea implica evaluarea si acceptarea unor riscuri obiective! iar cataratorul trebuie sa isi asume pe deplin responsabilitatea pentru actiunile sale.

Subtilitati stilistice
n catararea libera traditionala! in "unctie de in"ormatiile cunoscute despre traseu! de modul in care acestea au "ost obtinute si de numarul de incercari e"ectuate pentru urcarea traseului! o ascensiune reusita poate "i:

la vedere %on$sight' $ traseul este urcat la prima incercare! "ara a vedea un alt catarator urcand linia respectiva si "ara a primi din alte surse in"ormatii despre catarare sau despre protectiile necesare %pentru

plani"icarea ascensiunii! cataratorul va "olosi doar detaliile care pot "i obtinute prin studierea vi#uala a traseului'. flash $ traseul este urcat la prima incercare! dar dupa observarea prealabila a ascensiunii altui catarator sau dupa a"larea de in"ormatii despre traseu sau despre posibilitatile de asigurare de la alti cataratori! din descrieri! "ilme! reviste etc. sau prin studierea in rapel a liniei respective %dar "ara incercarea pasajelor &' ground-up %de jos in sus' $ ascensiunea este "inali#ata dupa una sau mai multe incercari nereusite de catarare in cap de coarda a traseului %oarecum similar cu red$point din escalada'. (upa "iecare cadere! capul de coarda se intoarce la sol! recuperea#a coarda si daca este posibil! demontea#a si protectiile pe care le$a montat pe parcursul incercarii precedente %totusi! datorita di"icultatii acestei operatiuni! care de regula se "ace in rapel! uneori cataratorii pre"era sa lase pe po#itie protectiile deja montate'. head-point $ traseul este lucrat cu asigurare de sus! apoi este urcat in cap de coarda! atunci cand cataratorul considera ca este pregatit. n general! aceasta abordare este "olosita atunci cand traseul este "oarte periculos %de ex. datorita posibilitatilor reduse de asigurare'! iar di"icultatea tehnica este "oarte ridicata. n acest ca#! lucrarea traseului poate include si exersarea montarii protectiilor necesare! dar acestea nu sunt lasate in traseu ci vor "i montate pe parcursul ascensiunii in cap de coarda.

5ulti dintre cataratorii romani cred ca prima ascensiune a unui traseu de catarare libera traditionala se "ace in mod obligatoriu in acelasi stil in care se "ac premierele alpine! adica "de jos in sus" %ground$up' si eventual "la vedere" %on$sight'. (esi in principiu acesta este stilul cel mai pur! in multe dintre #onele cu potential pentru asemenea trasee de la noi! vegetatia si pamantul din "isuri si roca "riabila ar "ace ca inaintarea sa devina o munca de "gradinarit"! care nu prea mai are nimic in comun cu ideea de catarare libera in stil traditional. 5ai mult! daca di"icultatea tehnica a catararii depaseste un anumit nivel! de cele mai multe ori este practic imposibil sa cureti pri#ele si amplasamentele protectiilor "ara a recurge la di"erite metode de catarare arti"iciala! ceea ce anulea#a caracterul de "catarare libera" al ascensiunii.

n ast"el de ca#uri! se obisnuieste $ chiar si in tarile in care etica si stilul catararii sunt luate "oarte in serios! cum este *nglia $ ca acolo unde unde este necesar %si posibil...'! traseele sa "ie curatate inainte de parcurgerea lor prin catarare libera! la "el ca traseele de escalada sportiva. Chiar daca in acest "el deschi#atorul traseului va pierde oca#ia unei ascensiuni libere "la vedere"! catararea ulterioara pe un traseu curat va "i mult mai agreabila.

#ificultatea traseelor de trad

Prin de"initie! in escalada sportiva riscurile obiective sunt inexistente. Cataratorul poate sa cada in coarda in totala siguranta din orice pasaj al traseului %desigur! in conditiile in care nu se "ac greseli grosolane! iar linia respectiva este echipata corect'! iar asigurarea cor#ii in spiturile montate pe traseu este considerata o preocupare secundara a capului de coarda. (in aceasta cau#a! aceste aspecte sunt complet ignorate atunci cand se aprecia#a di"icultatea traseelor: indi"erent de sistemul de cotare a di"icultatii "olosit! gradul unui traseu de escalada sportiva arata doar cat de di"icile sunt miscarile si eventual cat de sustinuta este succesiunea acestora pe parcursul catararii. n catararea libera curata! pe langa re#olvarea problemelor pe care le pune catararea propriu$#isa! capul de coarda trebuie sa caute posibilitati de asigurare! iar montarea protectiilor si asigurarea cor#ilor necesita timp si consuma energie. n plus! cataratorul trebuie sa evalue#e cat mai obiectiv nivelul de protectie pe care i-l ofera asigurarile montate si sa puna permanent in balanta natura si severitatea riscurilor pe care si le asuma si capacitatea sa de a se con"runta cu acestea! in conditiile in care liniile de trad parcurg adesea #one in care consecintele caderii ar putea "i destul de grave %pasaje in care "n$ai voie sa ca#i"' sau in care posibilitatile de asigurare nu sunt atat de solide sau de "recvente pe cat si$ar dori capul de coarda. )olicitarile mentale resimtite in timpul parcurgerii acestor trasee pot duce la cresterea di"icultatii percepute a catararii. (in aceasta cau#a! este evident ca sistemele de apreciere a di"icultatii traseelor de escalada sportiva nu "unctionea#a si pentru catararea curata %trad'! care necesita un sistem de cotare specific. Cu toate acestea! multe dintre sistemele "olosite in pre#ent pun accentul pe di"icultatea tehnica! "ara sa ia prea mult in calcul "recventa si calitatea posibilitatilor de asigurare sau angajamentul necesar in traseul respectiv. (e exemplu! in 6.).*! pentru traseele de trad se "oloseste acelasi sistem de cotare ca si pentru traseele de escalada sportiva %>.(.). $ >osemite (ecimal )cale: F.x urmat de a! b! c sau d' iar conditiile de asigurare sunt mentionate destul de vag prin adaugarea unor su"ixe: @ %good $ asigurari bune'! P.@. %prett. good $ destul de bune'! R %runout $ distante mari intre asigurari' si G %pericol de accidentare in ca#ul unei caderi'.

(upa parerea mea! cel mai complet sistem de cotare a di"icultatii traseelor de catarare traditionala este cel engle#esc! care tine cont atat de di"icultatea miscarilor cat si de riscurile asumate! de calitatea asigurarilor sau de nivelul de solicitare mentala. n imaginea alaturata este diagrama gradelor de dificultate pentru traseele trad din $.%. %c". Roc="ax.com'! in care se observa utili#area concomitenta a doua sisteme di"erite:

gradele adjectivale $ de la 5oderate la 4ard -er. )evere! urmate de Extreme de la ? la ?? $ care dau o masura a angajamentului necesar in traseu dificultatea tehnica! pentru care se "oloseste scala 6<! care desi arata ca si cea "rantu#easca $ o ci"ra urmata de litera a! b sau c $ di"era destul de mult de aceasta %de ex. Fa 6< este cam :HaI'.

Pentru a obtine o imagine cat mai completa a di"icultatii unui traseu! gradul adjectival %apreciat pentru intregul traseu' se citeste impreuna cu gradul de dificultate tehnica %caracteristic "iecarei lungimi de coarda' si cu descrierea traseului %publicata in ghidul #onei de catarare'! care de obicei este extrem de succinta! dar sugerea#a totusi natura traseului %o singura miscare di"icila! di"icultati sustinute etc.' si eventualele protectii mai neobisnuite care ar putea "i necesare %"riend$uri mari! micro$nuts etc.'. @radele din diagrama se suprapun destul de mult! iar con"u#ia este marita si de "aptul ca unui anumit grad adjectival ii corespunde un interval destul de larg de di"icultati tehnice. Totusi! odata ce sistemul devine "amiliar! totul capata sens. n principiu! intr$un traseu cu di"icultatea tehnica la limita superioara a intervalului corespun#ator unui grad adjectival %#ona marcata ")a"e" $ in siguranta' exista su"iciente posibilitati de asigurare! iar riscurile asumate sunt destul de mici. n schimb! daca gradul tehnic este destul de redus pentru un anumit grad adjectival %#ona marcata ";old" $ indra#net! angajat'! trecerea crux$ului se va "ace cel mai probabil la distanta mare de la ultima protectie sau deasupra unei asigurari de calitate indoielnica. 6n aspect important al scalei 6. <. este ca di"icultatea traseelor este apreciata pentru catararea "la vedere"! chiar daca traseul nu a "ost niciodata urcat in acest "el. (in aceasta cau#a! pentru ca ascensiunea sa "ie cotata cat mai corect! in ultimul timp unii dintre cataratorii de top au inceput sa "oloseasca gradele "4" pentru traseele care au "ost urcate "head$point" %dupa lucrul cu asigurare de sus' in loc de gradele "E" %extreme' care sunt "olosite pentru "on$sight".

Pentru exempli"icarea sistemului de cotare britanic! voi compara doua dintre traseele pe care le$am urcat in mai 01?1! cand am participat la ;5C nternational )ea Cli"" Climbing 5eet in Cornwall! 6.<.: )uicide Ball! E? Fc! HF m! pe "ale#a ;osigran si traseul :inesse! EJ Fc ! DH m! a"lat pe "ale#a )t. 3o.. *mbele trasee %pe care le$am urcat "on sight"' au gradul tehnic Fc 6< %:HbI'! asa ca dupa sistemul de cotare pentru escalada sportiva! traseele ar avea aceeasi di"icultate. Totusi! in )uicide Ball %E?' pasul cheie de Fc %6<' $ o "at#a verticala cu pri#e mici $ se trece chiar la plecarea de pe pragul pe care se regrupea#a! avand ca asigurare o nuca solida! iar in aceste conditii consecintele unei caderi sunt neglijabile. n :inesse %EJ' crux$ul este o ridicare "la echilibru"! cu piciorul drept pe o pri#a inalta si "scursa" pana la limita aderentei si "ara absolut nicio pri#a de mana. 5iscarea se "ace la vreo D$J m deasupra singurei asigurari posibile in #ona respectiva: cablul unei nuci agatat pe dupa un cristal de Auart# de 0 cm %asigurarea este speci"icata si in descrierea traseului din ghid'. *sigurarea precedenta! a"lata cu D m mai jos! este tot una "de incredere": o bucla (.neema de 8 mm pusa peste un colt de granit de cativa centimetri si lestata cu un "riend! ca sa n$o smulga coarda.

n aceste conditii! di"icultatea traseelor nu mai pare de loc aceeasi! iar capul de coarda intelege pe deplin di"erenta dintre E? si EJ &

onsideratii etice
Escalada sportiva nu este singura forma de catarare &
n mod regretabil! in "rene#ia amenajarii de trasee de escalada sportiva mani"estata in ultimii doua#eci de ani in Romania! multe dintre liniile in care s$ar "i putut "olosi protectii mobile au "ost trans"ormate intr$un "el de alternativa outdoor la panoul de catarare din sala! ignorandu$se complet pluralismul disciplinelor din catarare. n mod similar! caracterul multora dintre traseele "clasice" din peretii alpini a "ost schimbat radical prin reechiparea acestora cu ancore chimice sau mecanice %retro$bolting'! sub pretextul "repararii" lor. n cele mai multe ca#uri! comunitatile de cataratori din #onele respective au capatat niste trasee de escalada sportiva mediocre! lipsite de interes! dar au pierdut niste posibile provocari pentru generatiile actuale si viitoare! care ar "i avut ast"el la dispo#itie un teren pe care sa "oloseasca tehnicile de asigurare cu protectii mobile! sa redescopere aventura si sa$si "orme#e un nou "el de a privi catararea. n aceasta actiune de securi#are excesiva a traseelor! care urmareste "democrati#area" catararii prin trans"ormarea ei intr$o activitate sportiva lipsita de riscuri! se pierde din vedere impactul acestui proces asupra stancii! care este sacri"icata in mod iresponsabil! desi este o resursa limitata care ar trebui protejata. 9 alta consecinta negativa a tendintei de protejare cu orice pret a cataratorului este reducerea complexitatii catararii prin eliminarea unora dintre componentele ei esentiale: aventura! angajamentul! responsabilitatea. n absenta "actorului mental! intensitatea e"ortului "i#ic depus devine unica masura a valorii unei ascensiuni! iar ideea de stil ajunge sa$si piarda semni"icatia. n aceste conditii! revi#uirea sistemului nostru actual de valori a devenit o necesitate stringenta. Reconsiderarea modului in care interactionam cu stanca! a motivelor pentru care ne cataram si a relatiei pe care o avem cu ceilalti cataratori ar putea duce in timp la recuperarea spiritului pierdut al catararii! la impiedicarea distrugerii stancii prin montarea extensiva a protectiilor "ixe si la de#voltarea unor stiluri pure de catarare! care sa "ie in ton cu practica moderna internationala. n acest context catararea traditionala si escalada sportiva nu se exclud reciproc. (in contra! cele doua discipline pot coexista $ avand "iecare propriul teren de des"asurare $ singura conditie "iind ca practicantii lor sa se respecte unii pe altii si impreuna sa respecte stanca pe care se catara.

n 01?0 6. .*.*. a emis un document prin care averti#ea#a asupra necesitatii ca stanca adecvata pentru catararea curata sa "ie pastrata in starea ei naturala! sustinand totodata diversitatea disciplinelor din catarare: 6 ** Polic. on the Preservation o" Catural Roc= "or *dventure Climbing %P(:! eng. $ EFE =;'

'ocul pitoanelor este la muzeu, nu in traseele de catarare

Pitoanele se impanea#a "ortat intre peretii "isurii prin baterea cu ciocanul! ceea ce duce la degradarea stancii prin spargerea marginilor "isurilor! "isurarea rocii din jur sau chiar dislocarea de bolovani. (in aceasta cau#a! in ultimele decenii s$a renuntat treptat la aceste mijloace de asigurare primitive in "avoarea protectiilor mobile! care nu deteriorea#a stanca. Chiar si in catararea "big wall"! in care se "oloseau intensiv pitoanele! curentul "clean climbing" %catarare curata! "ara pitoane' aparut prin anii 7E1 in )tate a devenit etica actuala. n >osemite se urca acum "hammerless" %"ara ciocan' trasee in care inainte nu s$ar "i intrat "ara un sac de pitoane! iar in locul gradelor "*" %aid $ arti"icial' au aparut gradele "C" %clean $ curat! cu protectii nedistructive'! cu care se cotea#a di"icultatea traseelor urcate in acest stil.

n descrierile traseelor "clasice" din muntii nostri! publicate acum multe decenii de E. Cristea! B. <argel s. a.! lista cu echipamentul recomandat pentru ascensiuni cuprindea intotdeauna ciocanul si cateva pitoane. Probabil ca acesta este motivul pentru care multi dintre cataratorii care se angajea#a in #ilele noastre intr$un asemenea traseu inca mai considera ca pitoanele sunt absolut necesare pentru parcurgerea in siguranta a liniilor respective! cu toate ca intre timp evolutia spectaculoasa a echipamentul de catarare a "acut ca aceste mijloace de asigurare primitive sa devina anacronice.

(ealt"el! in Romania inca se mai spune "cataratorul G a pitonat %sau a batut' un traseu nou" in loc de "G a urcat un traseu in premiera"! pentru ca arhaicele pitoane inca mai sunt "olosite in rarele premiere care se mai "ac prin peretii alpini %desigur! acolo unde nu se montea#a spituri...'. 5ai mult! acestea sunt de obicei lasate in urma ca protectii "ixe %sau ca o dovada a ascensiunii! pentru satis"acerea orgoliului cataratorului respectiv'! desi nu au nicio utilitate pentru cataratorii care vor repeta traseul! pentru care este practic imposibil sa evalue#e re#istenta pitoanelor intalnite pe parcursul catararii. Cel mai probabil! utili#area acestor mijloace de asigurare depasite este perpetuata din cau#a lipsei de echipament modern si de in"ormatii despre nivelul si metodele catararii practicate in restul lumii! iar re#ultatul este ca de cele mai multe ori! "isurile in care s$ar "i putut monta protectii mobile care sa nu lase urme sunt distruse prin baterea pitoanelor. n conclu#ie! atunci cand te pregatesti pentru catararea pe un traseu asa$#is "in teren de aventura"! cel mai bine ar "i sa renunti la pitoane! iar in locul lor sa "olosesti protectii mobile! ast"el incat pe stanca sa nu ramana niciun semn al trecerii tale.

onceptii gresite despre protectiile fixe din traseele de catarare curata

Pentru a$si ascunde incapacitatea de a se ridica la nivelul traseului sau pur si simplu din ignoranta! unii cataratori distorsionea#a principiile simple ale catararii traditionala! inventand tot "elul de exceptii ale acestora sau invocand in mod convenabil reguli speci"ice altor stiluri de catarare sau argumente rupte din contextul lor istoric si geogra"ic! care sa le permita montarea de protectii "ixe %considerate "mai sigure"' in traseele in care se pot "olosi protectii mobile. (in pacate! aceste rastalmaciri ale "restrictiilor" stilului traditional se propaga in mod "olcloric printre cataratori si prin "orta repetarii $ si in absenta altor surse credibile de in"ormatii $ ajung adesea sa "ie adoptate ca reguli valide! care legitimea#a abdicarea de la normele de etica si de la standardele stilului de catarare intentionat pentru o anumita ascensiune. Re#ultatul acestor compromisuri este in cel mai bun ca# un traseu hibrid %o linie echipata partial cu protectii "ixe! dar in care este necesara si montarea de protectii mobile'! iar un asemenea traseu nu prea reuseste sa atraga nici pe practicantii escaladei sportive! pentru care spiturile sunt prea putine! nici pe cei care pre"era catararea curata! pentru care existenta protectiilor permanente este inacceptabila. )ingura situatie din catararea curata in care montarea de spituri mi se pare acceptabila este amenajarea de ancore de rapel pentru traseele "recventate care nu au o retragere "pe sus". Pentru coborarea din asemenea trasee! cataratorii ar "i pusi in situatia sa amenaje#e ancore de rapel cu protectii mobile pe care sa le abandone#e in perete sau ar trebui sa lase in urma bucle de chinga sau de cordelina legate dupa copaci! colti de stanca sau clepsidre. n aceste conditii! doua spituri preva#ute cu inel si vopsite ast"el incat sa "ie cat mai putin vi#ibile par sa se potriveasca mult mai bine cu ideea de protejare a stancii pe care se ba#ea#a acest stil de catarare decat materialele ramase in perete dupa trecerea cataratorilor.

)e a"irma adesea ca "montarea de protectii fixe pe traseu sau in regrupari ramane la alegerea cataratorului care face premiera traseului"! dar ideea ca un catarator are libertatea sa distruga stanca dupa bunul plac nu are nimic in comun cu spiritul actual al catararii traditionale. (e "apt! aceasta regula "unctiona la inceputurile "alpinismului eroic" sau ale catararii big$wall! pe vremea cand singurele protectii posibile erau pitoanele sau unele modele rudimentare de ancore mecanice %i.e. pitoane cu expansiune'! dar asta#i ea este perimata. nca din anii 7E1! odata cu raspandirea protectiilor mobile! in aceste discipline au "ost adoptate normele eticii "clean climbing" care promovea#a protejarea stancii prin eliminarea protectiilor "ixe! iar in pre#ent cei care mai recurg la mijloacele de asigurare care distrug stanca sunt acu#ati de "bad st.le" %la "el ca in catararea trad'.

9 alta idee "oarte vehiculata este ca "protectiile distructive (i. e. spiturile si pitoanele) sunt permise, daca au fost montate de jos in sus de catre capul de coarda, in timpul premierei traseului". ntr$adevar! in catararea traditionala capul de coarda montea#a asigurarile necesare pe masura ce se catara! dar in "orma de "trad" practicata in pre#ent %catararea curata' protectiile "olosite pot "i doar cele mobile sau naturale. (in aceasta cau#a! spiturile si pitoanele $ protectii permanente care deteriorea#a stanca $ au devenit anacronice si nu mai au ce cauta in trasee. n plus! un spit ramane un spit! indi"erent daca pentru montarea lui cataratorul a "olosit o coarda legata de sus! a stat suspendat intr$un carlig cli"" sau a "acut e"orturi sa$si mentina echilibrul pe pri#e! dupa cum nu are importanta daca a gaurit stanca "olosind o masina de gaurit roto$percutanta sau daca a muncit o jumatate de ora cu dalta si ciocanul.

)ingurul lucru care contea#a pentru cel care va repeta traseul este re#ultatul actiunii: o protectie fixa montata de un catarator depasit de nivelul traseului, pe care orgoliul l-a impins sa recurga la asemenea mijloace! in loc sa renunte pentru moment la ascensiune. *desea! cei care montea#a spituri de$a lungul "isurilor %cum este cel din imaginea alaturata' argumentea#a ca "daca nu vrei spituri n$ai decat sa nu le asiguri"! dar orice catarator stie ca simplul "apt ca ai posibilitatea de a "olosi protectiile "ixe montate in traseu! indi"erent daca le asiguri sau nu! va scadea substantial provocarea si implicit nivelul traseului.

6neori! montarea de protectii "ixe in traseele de trad este justi"icata in mod ipocrit prin grija "ata de ceilalti: "am montat spitul pentru ca traseul sa fie mai sigur pentru cataratorii care vor repeta traseul" sau "am batut niste pitoane ca sa vada cataratorii pe unde merge traseul". Totusi! grija "ata de ceilalti trebuie mani"estata mai curand prin preocuparea de a pastra stanca in "orma ei naturala! nea"ectata de ascensiuni %ceea ce constituie regula esentiala a catararii traditionale curate'. n de"initiv! cel care vrea siguranta totala in catarare are la dispo#itie structuri arti"iciale si nenumarate trasee de escalada sportiva complet echipate! in timp ce practicantul catararii curate va pre"era angajamentul si libertatea de a "i el insusi responsabil pentru siguranta lui si a echipei de coarda in locul con"ortului mental o"erit de protectiile permanente montate de altii.

*"irmatia ca "spiturile sau pitoanele sunt justificate, daca nu exista alta solutie" este o alta scu#a lamentabila pentru coborarea traseului la nivelul cataratorului. *tunci cand di"icultatile intalnite il depasesc! cataratorul are intotdeauna solutia renuntarii la ascensiune! in loc sa strice traseul prin adaugarea de protectii "ixe. Cu siguranta! mai devreme sau mai tar#iu se va gasi un alt catarator care va "i capabil sa urce traseul respectiv "ara sa distruga stanca! "olosind doar posibilitatile de asigurare existente. Cu$i strica acestuia placerea unei ascensiuni curate&

:isura in care tu vrei sa bati un piton poate "i amplasamentul per"ect pentru o nuca "micro" sau pentru un ;all$nut! in care tu nu ai incredere! dar care pentru un alt catarator poate constitui o protectie su"icient de buna. n pasajul pe care tu vrei sa te asiguri cu un spit! un catarator mai bun decat tine ar putea sa gaseasca posibilitati naturale de asigurare! dar la "el de bine ar putea sa nu simta nevoia de protectie sau ar "i dispus sa$si asume riscuri mai mari decat cele care pe tine te parali#ea#a. n locul ancorei de regrupare cu spituri pe care vrei sa o monte#i "pentru ca traseul sa "ie mai sigur"! un catarator mai experimentat ar putea gasi posibilitati pentru o regrupare per"ect sigura "olosind doar protectii mobile.

" Cu orice traseu este pentru toti cataratoriiK cele mai bune trasee nu sunt democratice. %...' *steptarea este si ea necesaraK "iecare traseu are timpul lui! care nu trebuie neaparat sa "ie asta#i."

(oug Robinson $ The Bhole Catural *rt o" Protection %The ?2E0 Chouinard Catalog' %P(:! eng. $ ?D? =;'

(nvatarea catararii libere traditionale

Tranzitia de la escalada sportiva la catararea traditionala
nitierea in catarare a multora dintre cataratorii din noile generatii a avut loc cel mai probabil in mediul controlat al unei sali de escalada! pe un panou cu pri#e arti"iciale! iar mai tar#iu! primele ascensiuni pe stanca ale acestora s$au des"asurat pe trasee de escalada sportiva amenajate in asa "el incat sa se elimine %pe cat posibil...' orice risc de accidentare. (esigur! in aceste conditii! daca totusi cataratorul se accidentea#a! vina nu poate "i a lui! ci este atribuita dupa ca#! "ie personalului salii de escalada care n$a luat toate masurile pentru prevenirea accidentului! "ie echipatorului traseului! care n$a avut grija de siguranta sportivilor! "ie celui care "ila coarda %care in treacat "ie spus! nu este privit ca un coechipier ci mai degraba ca un "el de accesoriu al cataratorului! care "prestea#a" serviciul de a$l asigura pe acesta'. Pe parcursul unei asemenea evolutii! cataratorul sportiv capata convingerea ca traseul de catarare este un spatiu lipsit de pericole! in care capul de coarda nu are nicio responsabilitate in privinta sigurantei proprii! singura lui preocupare trebuind sa "ie re#olvarea problemelor pe care le pune catararea propriu$#isa. 5ai mult! chiar si conditiile de utili#are in siguranta a echipamentului necesar sunt bagateli#ate! pentru ca in principiu! tot ce ai nevoie sa stii este cum sa$ti pui hamul! cum sa te legi in coarda si cum sa treci coarda in sensul corect prin carabinierele buclelor montate pe traseu %si oricum! daca "aci vreo greseala! este de datoria partenerilor tai de catarare s$o observe si sa$ti atraga atentia'. n acest "el! catararea ajunge sa inseamne doar executarea unor succesiuni de miscari gimnastice a caror complexitate este sinteti#ata abstract in "gradul de di"icultate al traseului"! iar angajamentul cataratorului se raportea#a doar la improbabilitatea perceputa de acesta pentru reusita anumitor actiuni de pe parcursul ascensiunii.

(in aceasta cau#a! pentru ca un catarator format in spiritul escaladei sportive sa inceapa sa practice stilul traditional, el va trebui sa treaca printr-o perioada de tranzitie, care presupune transformari radicale ale felului in care priveste catararea. 6n asemenea catarator va trebui sa$si asume pe deplin responsabilitatea pentru siguranta sa si a echipei de coarda! in loc sa o trans"ere catre cel care a amenajat traseul! asa cum era obisnuit din escalada. n aceste conditii! el va "i pus in situatia sa evalue#e pericole obiective pe care inainte nu avea motive sa le ia in considerare si va trebui sa se con"runte cu riscuri care prin de"initie nu exista in escalada sportiva. Pentru parcurgerea in siguranta a traseelor de catarare traditionala! cataratorul va trebui sa invete sa "oloseasca di"erite piese de echipament speci"ice acestui stil %numeroase tipuri si modele de protectii mobile! bucle din chinga si din cordelina! semicor#i etc.' pentru care va trebui sa cunoasca temeinic caracteristicile constructive! domeniul de utili#are! calitatile si limitele lor! pentru a le putea integra in mod e"icient in sistemul de asigurare. (e asemenea! cataratorul care abordea#a stilul traditional va trebui sa invete sa$si distribuie atentia intre di"icultatile catararii $ singurul lucru asupra caruia trebuia sa se concentre#e in escalada $ si descoperirea posibilitatilor de asigurare! alegerea protectiilor adecvate si montarea corecta a acestora! dirijarea cor#ilor si alte asemenea elemente care conditionea#a siguranta si e"icienta catararii.

Toate acestea a"ectea#a si caracterul catararii propriu$#ise: daca in escalada sportiva catararea este continua si rapida! iar ascensiunea unui traseu de 01 $ 0F m inseamna in general cateva minute de e"orturi intense! in catararea traditionala! parcurgerea aceleiasi distante poate dura chiar si cateva #eci de minute! datorita timpului necesar pentru descoperirea liniei traseului si pentru montarea asigurarilor. n acest ca#! re#istenta si anduranta! tacticile si strategiile "olosite si capacitatea de economisire a energiei printr$o tehnica de catarare cat mai e"icienta devin extrem de importante pentru reusita ascensiunii! iar antrenamentul cataratorilor de trad va trebui sa "ie modelat in consecinta pentru de#voltarea acestor abilitati speci"ice. 9 alta etapa necesara in procesul de tran#itie spre stilul traditional este invatarea tehnicilor de catarare pe fisuri. *cestea sunt "olosite "oarte rar in catararea sportiva! dar sunt absolut necesare in traseele de trad! care de cele mai multe ori urmea#a sisteme de "isuri care o"era posibilitati pentru montarea protectiilor mobile si pentru inaintare. Toate aceste trans"ormari necesare %si multe altele! pe care nu le$am enumerat aici' pot constitui tot atatea obstacole care sa impiedice iesirea din con"ortul mental si siguranta o"erite de spiturile din traseele de escalada sportiva spre aventura! angajamentul si libertatea catararii traditionale. 3a aceste obstacole se adauga di"icultatea procurarii protectiilor mobile! pretul ridicat al acestora si procesul de invatare necesar pentru utili#area lor in siguranta. Cu toti cataratorii sunt capabili sa gaseasca motivatia puternica si resursele mentale! "i#ice si materiale necesare pentru tran#itia la stilul traditional! dar cei care reusesc %sau macar incearca...' nu vor intar#ia sa descopere satis"actii nebanuite pe masura ce acumulea#a experienta si devin responsabili pe deplin pentru siguranta si actiunile lor.

(nvatarea utilizarii protectiilor mobile

Elementul de"initoriu al stilului de catarare traditionala curata este "olosirea protectiilor mobile! care sunt montate de capul de coarda pe masura ce se catara. )pre deosebire de escalada sportiva! descoperirea posibilitatilor de asigurare si montarea protectiilor necesita timp si consuma resurse "i#ice importante! iar calitatea asigurarilor si distantele dintre ele determina nivelul de angajament "i#ic si mental al cataratorului. (in aceasta cau#a! "olosirea cat mai e"icienta a protectiilor mobile este o abilitate importanta a cataratorului! care trebuie antrenata in aceeasi masura ca si "orta! re#istenta! capacitatile mentale sau tehnica de catarare.

n trad! invatarea este un proces continuu. 6nele lucruri trebuie sa le stii inca de la inceput! inainte de a incepe catararea in cap de coarda pe trasee! dar cele mai multe cunostinte le vei acumula in timp! pe masura ce capeti experienta in acest stil de catarare si ajungi sa te con"runti cu situatii mai complexe. (in aceasta cau#a! este bine sa nu sari etape: indi"erent de nivelul pe care il ai in escalada sportiva! primele tale ascensiuni curate trebuie sa "ie "acute pe trasee mai scurte si mai putin di"icile! in care sa te simti con"ortabil cu nivelul de protectie pe care ti$l o"era asigurarile mobile pe care le monte#i. Pe masura ce acumule#i experienta! devii e"icient in montarea protectiilor si capeti incredere in acestea! poti creste treptat di"icultatea si lungimea catararii. (nainte de a te angaja in catararea in cap de coarda a traseelor, trebuie sa inveti cum sa folosesti protectiile. Cu este un moment bun sa incerci sa descoperi cum se montea#a corect un hex sau un "riend atunci cand ai antebratele "in "lacari" si simti cum te scurgi de pe pri#e! in timp ce "aci e"orturi disperate sa "invente#i" o asigurare.

Pentru a te "amiliari#a cu protectiile pe care le vei "olosi in trasee! la inceput trebuie sa exerse#i utili#area lor la nivelul solului, in siguranta. @aseste o #ona la ba#a stancii in care sa "ie su"iciente "isuri si experimentea#a po#itiile in care se montea#a protectiile! directiile in care pot "i solicitate! stabilitatea lor in "isuri! "elul in care se comporta protectiile atunci cand le incarci cu greutatea corpului %"olosind o scarita sau un anou' si "elul in care se recuperea#a din "isura. Roaga un catarator cu experienta sa veri"ice "elul in care ai montat protectiile si discuta cu el eventualele greseli pe care le$ai "acut si modul in care acestea pot "i evitate.

n timpul catararii! daca trebuie sa monte#i o protectie dintr$o po#itie di"icila! "iecare incercare nereusita de a gasi tipul si marimea potrivita pentru "isura respectiva iti va risipi energia si iti va creste exponential sansele de a cadea inainte de a reusi sa asiguri. (in aceasta cau#a! pentru a reduce numarul de incercari pentru gasirea protectiei adecvate! trebuie sa stii exact ce protectii pot "i "olosite pentru di"eritele "orme si dimensiuni de "isuri. Pentru aceasta! in timp ce inveti utili#area protectiilor trebuie sa "aci asocieri intre "orma si dimensiunea "isurii %pe care le poti aprecia vi#ual sau in "unctie de "elul in care iti intra degetele sau mana in "isura' si tipul! marimea! "orma si/sau culoarea protectiei care poate "i montata in locul respectiv %de exemplu! "daca degetele intra in "isura pana la a doua articulatie si "isura se ingustea#a in jos! "olosesc nuca albastra! numarul 8! iar daca pot sa "ac o cheie de palma intre peretii paraleli ai "isurii "olosesc "riendul L0! care este cel galben"'. :ixarea in memorie a acestor asocieri necesita exercitiu! dar in "inal poti ajunge sa ai nevoie doar de o privire sau de o cheie in "isura! dupa care sa apuci "ara e#itare de pe ham exact protectia cea mai potrivita pentru "isura respectiva. Pentru usurarea alegerii de pe ham a marimii dorite! "riend$urile pot "i echipate cu carabiniere de aceleasi culori. (e exemplu! ;lac= (iamond produce setul de carabiniere Ceutrino Rac= Pac=! colorate la "el ca "riend$ urile Camalot CJ! iar (55 produce mai "ulte seturi de carabiniere %de ex. Phantom si )pectre' in aceleasi culori ca ale "riend$urilor DC6 si JC6.

9 alta metoda e"icienta pentru a invata utili#area protectiilor este sa urci ca secund pe trasee traditionale si sa observi "elul in care capul de coarda a montat asigurarile. Pentru a putea sa recupere#i protectiile! trebuie sa$ti dai seama de "elul in care acestea au "ost montate. ncearca sa intelegi cum au "ost introduse in "isura! cum si de ce au "ost po#itionate in directia respectiva! "elul in care se reali#ea#a contactul cu peretii "isurii! de ce a "ost "olosita o bucla de asigurare mai lunga sau mai scurta.

(e asemenea! poti invata sa monte#i protectii urcand artificial !cu scarite"! o portiune de traseu care o"era multe posibilitati pentru montarea protectiilor. ncarcand cu scaritele protectiile montate vei intelege modul in care "unctionea#a acestea si vei a"la cat de bine sunt montate. n timpul catararii poti "i asigurat de sus %dar cu o bucla mai larga' sau poti urca in cap de coarda! asigurand din loc in loc si in nodurile opt "acute pe o coarda dinamica ancorata de sus si po#itionata in lungul traseului.

*tunci cand "olosesti protectiile pentru inaintare! acestea sunt in general solicitate doar in jos. Pentru a putea observa cum se modi"ica directiile solicitarilor datorita actiunii cor#ii! daca esti asigurat de sus este indicat sa tragi dupa tine o alta coarda! pe care sa o asiguri in protectiile montate "olosind bucle de lungimi adecvate %ca si cum te$ai catara in cap de coarda'! ast"el incat sa limite#i "recarile si solicitarile spre exterior asupra protectiilor. 3a s"arsitul traseului! tensionea#a coarda respectiva pentru a observa cum ar "i "ost solicitate asigurarile in ca#ul unei caderi reale si pentru a veri"ica daca ai ales corect lungimile buclelor de asigurare.

(upa ce ai acumulat cunostintele de ba#a! poti incepe sa urci in cap de coarda trasee mai usoare %cateva grade sub nivelul tau obisnuit'! cu posibilitati de asigurare evidente si cu destule locuri de odihna! ast"el incat sa$ti permiti sa aloci su"icient timp montarii protectiilor! "ara teama ca obosesti %roaga un catarator experimentat sa$ti recomande cateva asemenea trasee'. Pentru a evita asumarea de riscuri inutile! trebuie sa corele#i tot timpul di"icultatea si lungimea traseului in care te angaje#i cu nivelul tau de experienta in "olosirea protectiilor mobile. Regula de ba#a este: "Cu$ti solicita niciodata la limita in acelasi timp abilitatea de a te catara pe pasaje di"icile si capacitatea de a monta protectii mobile sigure". (e asemenea! poti experimenta montarea protectiilor si catarandu$te pe trasee de escalada cunoscute! cu di"icultatea sub nivelul tau! care sa permita si "olosirea protectiilor mobile %din pacate! asemenea trasee sunt destul de "recvente...'. *sigurand spiturile a"late sub protectiile pe care le monte#i! te vei putea catara oarecum in siguranta! adica la adapost de consecintele greselilor pe care ai putea sa le "aci in procesul de invatare. n aceste conditii! este indicat sa exerse#i caderi in coarda in protectiile pe care le$ai montat! stiind ca daca acestea nu re#ista! spitul a"lat imediat mai jos o sa opreasca totusi caderea. Prin aceste exercitii vei capata incredere in protectiile mobile si in capacitatea ta de a le monta corect.

)olosirea posibilitatilor naturale de asigurare

*deseori! in trasee exista di"erite elemente naturale care pot "i "olosite in locul protectiilor mobile de pe ham pentru asigurarea capului de coarda sau pentru construirea unei ancore de regrupare. Pentru asigurarea acestor protectii naturale se "olosesc anouri de chinga de di"erite lungimi sau bucle innodate din cordelina cu diametrul de min. E mm! care pot "i echipate cu o carabiniera simpla sau pot "i extinse cu o bucla de asigurare in "unctie de necesitati. *tunci cand asiguri protectiile naturale trebuie sa ai grija ca anourile sau buclele de cordelina sa nu "rece pe muchii ascutite care ar putea sa le taie! iar carabinierele sa nu "ie solicitate in po#itii periculoase %incarcari triaxiale! coarda peste clapeta! parghie peste muchii etc.'.

n timpul catararii! este posibil sa gasesti protectii naturale asigurate cu bucle de chinga sau de cordelina montate de alte echipe care au urcat traseul inaintea ta. :aptul ca o anumita protectie %clepsidra! arbust etc.' a "ost "olosita si de alti cataratori nu este o garantie ca aceasta este sigura. -eri"ic$o atent inainte de a o asigura&

;uclele gasite in traseu trebuie tratate cu suspiciune! pentru ca nu poti sa stii ce materiale au "ost "olosite! de cat timp sunt acolo si ce incarcari mai sunt capabile sa suporte. Chiar daca chingile sau cordelinele de asigurare par a "i in stare buna! inlocuieste$le cu altele noi&

*ietre incastrate

;olovanii sau pietrele incastrate in "isuri sunt printre cele mai "recvent intalnite protectii naturale. Prin trecerea unui anou din chinga sau a unei bucle de coarda/cordelina peste acestea obtii de regula o asigurare solida. nainte de a "olosi pietrele incastrate trebuie sa veri"ici re#istenta si stabilitatea lor in "isura:

roca din care este "ormata piatra incastrata trebuie sa "ie solida si compacta %sa nu "ie poroasa! sa nu aiba "isuri sau gauri'! iar supra"atele #onelor de contact cu peretii "isurii trebuie sa "ie su"icient de mari pentru a nu se s"arama sub actiunea "ortelor dinamice care apar in ca#ul unei caderi. piatra trebuie sa "ie bine "ixata intre peretii "isurii! ast"el incat sa nu se deplase#e sau sa se roteasca atunci cand este solicitata in ca#ul unei caderi in coarda. piatra trebuie sa nu "ie incastrata intre stanca si un bolovan instabil care ar putea "i dislocat sau o placa subtire care s$ar putea sparge.

lepsidre

Pe unele tipuri de roca %calcar! gresie' pot "i gasite in mod "recvent "clepsidre"! doua gauri care comunica in interiorul stancii ca un tunel in miniatura! care pot constitui asigurari solide si multi$directionale. Re#istenta clepsidrelor este determinata de marimea sectiunii de roca dintre gauri si de proprietatile mecanice ale rocii respective. (aca o asigurare "*bala=ov" %care practic este tot o clepsidra' "olosita in catararea pe gheat#a poate suporta o incarcare de pana la ?1$?0 =C! o sectiune de roca solida de marime similara ar trebui sa re#iste mai mult. )oliditatea unei clepsidre ramane totusi la aprecierea cataratorului. *sigurarea in clepsidre se "ace prin trecerea unui anou din chinga sau a unei bucle de cordelina prin interiorul lor. n ca#ul in care gaurile sunt mici! introducerea buclei de asigurare poate "i di"icila. n acest ca# se impinge bucla in interiorul uneia dintre gauri! apoi se "oloseste carligul unui extractor de nuci pentru a trage chinga pe cealalta parte a clepsidrei. Portiunea pe care se a"la cusatura anoului este mai rigida si poate "i impinsa mai usor printr$o clepsidra ingusta! daca ori"iciul acesteia nu este prea meandrat.

oltii de stanca

6n colt de stanca poate "i "olosit pentru asigurare daca legatura lui cu restul stancii este solida! "ara "isuri! are sectiune su"icient de mare! iar roca respectiva are re#istenta mecanica mare. *sigurarea unui asemenea colt se "ace cu ajutorul unui anou din chinga trecut peste var"ul lui si re#emat cat mai aproape de ba#a.

(aca dispui de un anou su"icient de lung! acesta se poate pune pe dupa coltul de stanca! se aduc capetele in "at#a si se trece un capat al anoului prin celalalt! pentru a "orma un lat#. 3ungimea anoului trebuie sa "ie su"icient de mare! ast"el incat unghiul pe care il "ace chinga in dreptul carabinierei de asigurare sa nu "ie mai mare de 21 de grade %daca unghiul este prea mare! trebuie sa "olosesti un anou mai lung'. n ca# contrar! tensiunea indusa in chinga in ca#ul unei caderi ar putea creste in mod inutil! ceea ce duce la scaderea re#istentei e"ective a asigurarii. (iagrama din stanga arata variatia tensiunilor care apar in anou pentru o anumita incarcare! la di"erite valori ale unghiului dintre chingi.

n cele mai multe ca#uri aceste asigurari "unctionea#a doar pentru incarcari gravitationale %in jos'! motiv pentru care la legarea buclelor de asigurare peste coltii de stanca trebuie luat in considerare efectul miscarilor corzii asupra stabilitatii buclei de asigurare "olosite.

9 metoda e"icienta de "ixare a asigurarii pe po#itie este "olosirea unui nod glisant pe anoul de chinga %imaginea din dreapta'. Codul poate "i "acut cu usurinta cu o singura mana! iar dupa strangerea lui in jurul coltului de stanca! bucla de asigurare nu va mai "i sensibila la miscarile cor#ii. *cest nod poate "i "olosit si pentru asigurarea "ormatiunilor stancii care au margini po#itive %"orma de ciuperca' sau sectiuni ingustate care vor mentine anoul pe po#itie. 9 alta metoda "olosita pentru a impiedica ridicarea anoului de pe coltul de stanca este lestarea acestuia cu cateva piese de echipament mai grele %"riend$uri mari! hex$uri etc.' de care te poti lipsi pe restul lungimii de coarda. Carabiniera cu piesele respective se prinde pe anou sub carabiniera de asigurare! iar greutatea lestului va tractiona anoul in jos! "ixandu$l pe po#itie %imaginea din stanga'.

opaci si arbusti

Copacii si arbustii intalniti in traseu pot constitui asigurari solide daca indeplinesc cateva conditii esentiale:

*u diametru su"icient de mare %personal! consider ca diametrul minim este de ?0$?F cm' Cu sunt uscati %se veri"ica daca au "run#e! daca au muguri sau lastari ver#i etc.' Tulpina nu are #one putre#ite! scorburi sau crapaturi %atentie! acestea pot aparea si la copacii care nu sunt uscati &' *u radacini adanci in "isuri sau intr$o brana cu pamant destul de mare si stabila %pentru veri"icare! copacii subtiri trebuie scuturati energic'

*sigurarea copacilor se va "ace cu bucle de chinga de latime mai mare sau cu anouri dublate! ast"el incat supra"ata de contact sa "ie cat mai mare pentru a nu deteriora scoarta! ceea ce ar putea duce la uscarea copacului. ;uclele de asigurare se vor po#itiona cat mai aproape de ba#a tulpinei! pentru a reduce bratul de parghie.

Celelalte tipuri de protectii curate: Protectii pasive Protectii active

Echipamentul necesar pentru ascensiunile in stil traditional

5eniul paginii Echipamentul individual *legerea cor#ilor *legerea protectiilor ;uclele de asigurare 9rdine si e"icienta n esenta lor! stilurile de catarare nu di"era chiar atat de mult. ndi"erent de stilul adoptat! actiunea decurge cam in acelasi "el: capul de coarda se catara asigurat de catre secund! iar pe masura ce inaintea#a trece coarda prin niste protectii! care au rolul sa opreasca eventualele caderi. Totusi! echipamentul "olosit di"era destul de mult in "unctie de stilul ales pentru parcurgerea unui anumit traseu. *st"el! daca pentru urcarea oricarui traseu de escalada sportiva pot "i "olosite aceleasi materiale %o coarda simpla! ?1$?F bucle de asigurare si echipamentul personal: ham! papuci de catarare! sac de magne#iu'! in catararea traditionala o mare parte din echipament va di"eri de la un traseu la altul! in "unctie de speci"icul "iecarei linii in parte. (in aceasta cau#a! o etapa absolut necesara in pregatirea "iecarei ascensiuni in stil traditional va "i alegerea echipamentului necesar in "unctie de in"ormatiile obtinute despre traseul respectiv in "a#a de identi"icare si de studiere a liniei pe care se va des"asura catararea.

Echipamentul individual
n catararea libera traditionala! echipamentul "standard" al cataratorilor $ cel care se "oloseste in toate traseele! indi"erent de caracteristicile acestora $ trebuie sa satis"aca cerinte speci"ice si din aceasta cau#a este di"erit de cel "olosit in celelalte stiluri.

ntr$un traseu de trad de mai multe lungimi! in care va trebui sa stai destul de mult in regrupari! vei avea nevoie de un ham confortabil! cu centura mai lata si bine capitonata. ;uclele pentru picioare trebuie sa poata "i ajustate in "unctie de grosimea hainelor pe care le porti! iar chingile elastice de la spate trebuie sa "ie detasabile pentru a putea raspunde "chemarilor naturii" "ara sa$ti scoti hamul. (e asemenea! este important ca hamul sa aiba su"iciente bride pentru organi#area echipamentului de care ai nevoie in traseu! de regula cel putin cate doua pe "iecare parte. n imaginea din stanga este un ham Elite ).ncro Miploc= "abricat de "irma engle#easca Bild Countr.! care "iind conceput special pentru catararea trad corespunde tuturor cerintelor enumerate mai sus.

:iecare membru al echipei de coarda trebuie sa aiba un dispozitiv de asigurare %si carabiniera cu siguranta a"erenta' care sa poata "i "olosit si pentru rapel. *cesta va "i compatibil cu diametrul corzilor folosite! ast"el incat sa permita manevrarea lor cu usurinta! dar sa produca o "ranare e"icienta a cor#ilor in ca#ul caderii cataratorului asigurat. Pentru asigurarea secundului sunt recomandate modelele cu autoblocare cum sunt Pet#l Reverso si ;lac= (iamond *TC$@uide din imaginea alaturata. n plus! acestea pot "i "olosite si pentru urcarea pe coarda %simpla sau dubla' in combinatie cu un nod autoblocant %Prusi=! 5achard etc.'. Cataratorii trebuie sa poarte casti de protectie care sa$i apere atat de caderile de pietre! cat si de loviturile care se pot produce in ca#ul caderilor in coarda. (e asemenea! "iecare catarator va avea cateva carabiniere cu siguranta pentru auto$asigurarea in regrupare cu ajutorul cor#ilor! bucle de cordelina pentru nodurile autoblocante pentru asigurarea in rapel sau pentru urcarea pe coarda in situatii de urgenta si un extractor de nuci pentru recuperarea protectiilor. *tunci cand coborarea din traseu se "ace in rapel! echipa va avea nevoie de cordelina sau chinga si de un cutit pentru taierea acestora la lungimile necesare %si eventual cateva #ale rapide' pentru a construi ancore de rapel.

*apucii de catarare "olositi pentru escalada sau bouldering %de ex. modelul nr. ? din imaginea alaturata' sunt ganditi sa "ie incaltati doar pe durata scurta a catararii pe un asemenea traseu! asa ca accentul nu este pus pe con"ort! ci pe per"ormanta. Catararea traditionala este mult mai lenta decat escalada! pentru ca descoperirea posibilitatilor de asigurare si montarea protectiilor necesita mai mult timp! la "el ca si recuperarea asigurarilor de catre secund. (in aceasta cau#a! intr$un traseu de mai multe lungimi de coarda! care poate sa dure#e mai multe ore! este de pre"erat sa "olosesti papuci de catarare ceva mai como#i decat cei pentru escalada! pe care sa ii poti pastra in picioare un timp indelungat. %(esigur! pentru traseele de trad scurte cu di"icultate tehnica ridicata! papucii per"ormanti raman totusi cea mai buna alegere'. *tunci cand iti alegi papucii pentru traseele lungi de trad este indicat sa te oriente#i catre un model cu talpa mai rigida si mai putin arcuita! iar marimea acestora trebuie aleasa ast"el incat sa "ie su"icient de stramti cat sa nu$si piarda e"icienta! dar destul de largi cat sa nu produca discon"ort %trebuie sa tii totusi cont si de "elul in care se comporta papucii in timp: modelele din piele se largesc pana la ? $ 0 numere! in timp ce papucii din materiale sintetice se mulea#a putin pe picior dar nu se largesc aproape deloc'. (e asemenea! poate "i util ca papucii sa "ie ceva mai inalti! ast"el incat gle#nele sa "ie protejate atunci cand "aci chei de picioare in "isurile largi %un asemenea model este 3a )portiva TC Pro $ nr. 0 din imaginea alaturata'. n traseele "oarte lungi! secundul poate cara un rucsac de capacitate mica+medie %?F $D1 l' in care vor "i transportate apa si mancarea! lampile "rontale pentru ca#ul in care ascensiunea se prelungeste prea mult! echipamentul care nu este necesar pe anumite lungimi si eventual incaltamintea pentru coborarea pe poteca! o trusa de prim ajutor si hanoracele de ploaie. n traseele mai scurte! un bidon cu apa si eventual incaltamintea pentru retragere pot "i prinse cu o carabiniera pe ham! iar pentru transportul "trusei de urgenta" %un cutit! o "rontala de dimensiuni mici! doua bucle de cordelina! o bricheta etc.' se poate "olosi bu#unarul inchis cu "ermoar al unui sac de magneziu.

Alegerea corzilor
Alegerea tipului, diametrelor si lungimilor corzilor de asigurare pentru un anumit traseu se face tinand cont de caracteristicile liniei respective, sinuozitatea, inclinatia stancii, calitatea asigurarilor posibile si distantele dintre acestea, distantele dintre pozitiile de regrupare, posibilitatile de retragere etc. *cesti "actori pot impune "olosirea unei corzi simple sau a unei perechi de semicorzi! iar cele doua sisteme de asigurare au caracteristici di"erite care trebuie sa "ie "oarte bine cunoscute si intelese. Pe piata exista si "corzi gemene"! dar acestea nu sunt recomandate pentru catararea libera traditionala! ci mai curand pentru traseele alpine si pentru catararea pe gheat#a.

orzile simple au de regula diametre cuprinse intre 2 si ?1!F mm si sunt marcate cu "?"! semicorzile sunt ceva mai subtiri %8 $ 2 mm' si sunt marcate cu "N"! iar corzile gemene au in general diametre de E!F $ 8 mm! sunt marcate cu doua cercuri intersectate si se trec impreuna prin toate asigurarile %nu se "olosesc separat ca in ca#ul semicor#ilor'. n ultimul timp au aparut pe piata cor#i care indeplinesc conditiile pentru mai multe standarde! acestea putand "i "olosite ca semicor#i! cor#i simple sau chiar si gemene! dar personal! eu pre"er cor#ile speciali#ate! care de obicei au caracteristici mai bune pentru scopul pentru care au "ost concepute %consider ca utili#area unei singure cor#i pentru toate aplicatiile este o solutie de compromis potrivita mai curand in ca#ul unei urgente decat pentru "olosirea in mod permanent'.

oarda simpla
Traseele de catarare traditionala in care te poti "olosi o coarda simpla sunt cele caracteri#ate prin:

'inie directa, fara schimbari mari de directie care sa induca "recari mari in coarda. )chimbarile de directie a cor#ii pot aparea totusi si in traseele care au linii directe. n aceste ca#uri! trebuie sa ai grija sa "olosesti bucle de asigurare de lungimi adecvate acolo unde este necesar %imaginea din dreapta' pentru a compensa deviatiile care pot aparea in traseul cor#ii si care ar putea a"ecta stabilitatea protectiilor sau ar putea produce "recari nedorite in sistem.

*osibilitati de asigurare solide. n general! cor#ile simple au o "orta de soc de E $ 2 =C atunci cand sunt noi si ceva mai mult dupa o "olosire intensiva. (in aceasta cau#a! "ortele care actionea#a asupra asigurarilor in ca#ul unei caderi intr$o coarda simpla pot ajunge sa "ie destul de mari! ceea ce "ace sa "ie problematica "olosirea protectiilor cu re#istenta mai mica de 8$?1 =C. -etrageri "pe sus" sau care sa nu necesite rapeluri mai lungi decat jumatatea lungimii cor#ii "olosite.

orzile duble !semicorzi"

n celelalte ca#uri! in care linia traseului are schimbari "recvente de directie %adica in cele mai multe dintre traseele de catarare traditionala'! este recomandata folosirea corzilor duble %numite si semicor#i'! care o"era avantaje importante "ata de cor#ile simple:

:iecare semicoarda se asigura pe o linie proprie! cat mai directa! reducand ast"el "recarile si in"luenta cor#ii asupra asigurarilor. n principiu! "iecare semicoarda se asigura in protectiile montate pe partea ei! avand grija sa nu se incrucise#e cu cealalta. *cest sistem iti permite re#olvarea optima a unor probleme care ar putea aparea in ca#ul "olosirii unei cor#i simple. (e exemplu! inainte de o traversare scurta! poti asigura doar una dintre semicor#i! iar dupa traversare o poti asigura doar pe cealalta! evitand ast"el schimbarile de directie a cor#ii de la capetele traversarii sau extinderea asigurarilor cu bucle "oarte lungi care ar mari inaltimea de cadere. n plus! pe parcursul traversarii secundul va "i asigurat de sus cu una dintre semicor#i! limitandu$se ast"el pendularea acestuia in ca#ul unei caderi. (aca pe o portiune din traseu protectiile sunt coliniare $ de ex. daca se parcurge o "isura verticala $ semicor#ile se vor asigura alternativ %daca intregul traseu este rectiliniu! este mai indicata "olosirea unei cor#i simple'. )emicor#ile au forta de soc redusa si din aceasta cau#a solicitarile care apar in asigurari in ca#ul caderii sunt mult diminuate. Pentru a "olosi acest avantaj! semicor#ile trebuie asigurate separat %nu se asigura ambele semicor#i in aceeasi protectie'. n ca# contrar! "orta de soc ar creste cu 0F$D1 O %con"orm speci"icatiilor "irmei producatoare de cor#i ;eal' ceea ce ar produce o incarcare suplimentara importanta a asigurarilor. :olosirea a doua semicor#i permite rapeluri lungi! ceea ce poate "i "oarte "olositor la coborarea sau retragerea "ortata din traseu. Existenta a doua cor#i de asigurare creste siguranta in ca#ul "recarii acestora pe muchii ascutite in timpul unei caderi sau in ca#ul caderilor de pietre. *ceste incidente ar putea produce cu usurinta deteriorarea sau chiar taierea unei cor#i! dar este mai putin probabil ca ambele cor#i sa "ie a"ectate simultan.

Totusi! semicor#ile au si unele dezavantaje: impreuna pot "i ceva mai grele decat o coarda simpla! se pot incurca mai usor in regrupare! sunt mai putin re#istente la u#ura decat cor#ile simple! iar datorita diametrului mic %8$2 mm'! anumite dispo#itive de asigurare nu asigura o "ranarea e"icienta in ca#ul caderii unui catarator sau la coborarea in rapel.

(e asemenea! semicor#ile au alungire dinamica mai mare decat corzile simple! ceea ce poate duce la marirea distantei de cadere. % n aparenta! speci"icatiile "abricantilor arata alungiri dinamice similare! dar in testul pentru cor#i simple se "oloseste un corp cu masa de 81 =g! iar semicor#ile se testea#a doar cu FF =g'. (in aceasta cau#a! in #onele in care inaltimea de cadere ar putea sa constituie o problema %"et#e ca#ute! #one cu praguri sau brane etc.'! este mai indicat sa "olosesti o coarda simpla. (aca totusi traseul este prea sinuos si esti nevoit sa "olosesti semicor#i! incearca sa "aci regrupari mai dese! pentru a limita alungirea dinamica a acestora! care este proportionala cu lungimea cor#ii des"asurate.

)orta de soc
Pentru alegerea cor#ilor "olosite in traseele de trad! o caracteristica importanta care trebuie luata in considerare este forta de soc maxima pe care acestea o transmit cataratorului atunci cand este oprita o cadere. *ceasta "orta este caracteristica "iecarui model de coarda in parte si este garantata de catre "abricant! iar masurarea ei se "ace pentru caderea cu "actor ?!EE a unui corp rigid cu masa de 81 =g %sau FF =g in ca#ul semicor#ilor' in conditiile stabilite prin standardele 6 **$?1?/EC$820. Pentru corzile simple moderne! "orta de soc maxima este de obicei cuprinsa in intervalul E$2 =C! iar pentru semicorzi "ortele masurate sunt de regula in intervalul J!8$H =C. Pentru catararea libera traditionala sunt recomandate cor#ile ale caror speci"icatii arata o valoare cat mai mica a acestei "orte! pentru reducerea solicitarilor care actionea#a asupra protectiilor in ca#ul caderilor in coarda. 6n catarator incarcat cu echipament cantareste de obicei mai mult de 81 =g! iar acesta va cadea doar intr$ una dintre cele doua semicor#i! care sunt testate cu o masa de numai FF =g. Cu toate acestea! semicor#ile pot "i "olosite in siguranta in catararea traditionala. :abricantul de cor#i ;eal explica pe site$ul "irmei: "in practica! o semicoarda care re#ista la F caderi cu FF =g va "i capabila sa re#iste 0 caderi cu 81 =g! ceea ce este considerat su"icient de sigur pentru acest tip de coarda! care nu este "olosit pentru a opri in mod repetat asemenea caderi pe un singur "ir". Totusi! "orta de soc maxima este doar un indicator orientativ al elasticitatii cor#ii. n testele e"ectuate in laborator! sunt eliminate cat mai multe variabile! ast"el incat cantitatea de energie generata prin caderea masei de proba sa "ie absorbita integral de coarda! dar in conditiile reale din catarare! "ortele dinamice generate prin oprirea caderilor sunt mult mai reduse decat cele obtinute prin simularea caderii pe standul de proba. (i"erenta se justi"ica prin amortizarile suplimentare care apar in sistem datorita "recarilor din dispo#itivul de asigurare! inertiei corpurilor cataratorilor! energiei disipate prin strangerea nodurilor! elasticitatii buclelor de asigurare si anourilor de egali#are a ancorei etc. 6nele cercetari recente! care iau in calcul amorti#arile din sistem %de ex. studiul lui Craig Connall.! citat de Pohn 3ong in cartea Climbing *nchors! 0nd edition'! ajung la conclu#ia ca "ortele maxime care pot aparea in asigurarea cea mai de sus! care este cea mai solicitata in ca#ul caderii capului de coarda! sunt cuprinse in intervalul F!F Q 8!F =C. Cele mai multe dintre protectiile "olosite in catararea libera traditionala sunt capabile sa re#iste acestor "orte! cu conditia sa "ie montate corect! in roca solida.

-aloarea "ortei de soc speci"icate de "abricant pentru un model de coarda este cea masurata la primul test! intr$ o coarda noua. Pe parcursul urmatoarele caderi! repetate la interval de F minute! coarda isi mai pierde din elasticitate! motiv pentru care "orta masurata va creste progresiv pana la atingerea re#istentei maxime a cor#ii! cand se produce ruperea acesteia. n practica! dupa o cadere se lasa timp cor#ii sa$si recapete elasticitatea! iar la urmatoarea cadere "orta de soc transmisa de coarda va avea valori relativ apropiate de cele normale. Totusi! efectul caderilor suportate de coarda se cumuleaza in timp! iar aceasta devine din ce in ce mai rigida! ceea ce produce cresterea "ortei de soc si implicit cresterea solicitarilor asupra asigurarilor si asupra cataratorilor. n aceasta situatie! este indicat sa inlocuiesti coarda respectiva! chiar daca teaca acesteia nu pre#inta semne de u#ura pronuntata.

Alegerea protectiilor necesare pentru ascensiune

Posibilitatile de asigurare di"era in "unctie de #ona! de tipul de roca sau de particularitatile traseului! insa multi cataratori "ac greseala de a lua cu ei in "iecare traseu tot echipamentul de care dispun! in ideea ca "nu stii niciodata de ce ai nevoie". (e multe ori! in regrupare sau la s"arsitul ascensiunii! acestia isi dau seama ca au "olosit doar o mica parte dintre protectiile grele si voluminoase pe care le$au carat cu truda prin pasajele di"icile de catarare. Pentru a nu repeta aceasta greseala! inainte de a intra intr$un traseu trebuie sa$ti alegi cu grija protectiile necesare pentru ascensiune! iar pentru aceasta vei "olosi in"ormatiile pe care le$ai adunat despre linia traseului si despre posibilitatile de asigurare. -ac.-ul folosit pentru o anumita ascensiune va fi format din protectiile care au caracteristicile constructive si marimile cele mai potrivite pentru tipul de roca pe care se desfasoara traseul si pentru dimensiunile de fisuri pe care le-ai identificat pe linia respectiva.

Preventiv! la acestea vei adauga si cateva protectii mai mari sau mai mici de care cre#i ca ai putea avea nevoie! pentru ca unele dintre "isuri pot "i mai largi decat pareau atunci cand le$ai va#ut de jos! iar in traseu pot exista posibilitati de asigurare pe care nu le$ai observat de la sol. (e asemenea! in traseele de mai multe lungimi trebuie sa preve#i niste protectii suplimentare pentru amenajarea ancorelor de regrupare. Pentru alegerea echipamentului te poti ba#a si pe experienta ta din alte trasee din #ona %de obicei! in acelasi perete tipul asigurarilor nu di"era mult de la un traseu la altul' sau pe in"ormatiile primite de la alti cataratori care au urcat traseul respectiv.

Tabelul alaturat cuprinde impresiile mele despre e"icienta protectiilor pe care le "olosesc in mod curent pentru cele trei tipuri de roca pe care m$am catarat mai mult in ultimul timp. Protectiile sunt "notate" cu asteriscuri dupa cum urmea#a: RRR $ "oarte bune! RR $ acceptabile! R $ nerecomandate. n principiu! indi"erent de tipul de roca! am intotdeauna pe ham nucile (55 Ballnuts! care sunt suplimentate adesea de (55 *llo. 9""set! iar pentru "isurile mai largi "olosesc marimile L2$?? de nuci Roc=s de la Bild Countr. sau setul de hex$uri (55 TorAue Cuts n anumite trasee! posibilitatile de asigurare impun "olosirea unor protectii pasive mai speciali#ate %de ex. Tricams pentru alveolele din conglomerat' sau adecvate deschiderilor neobisnuite de "isuri din traseu: 5icrostoppers si ;rass 9""sets pentru "isurile "oarte inguste din rocile mai dure! ;ig ;ros pentru "isuri "oarte largi etc. (aca in traseu sunt necesare "riend$uri mici! pre"er 5etolius 5aster Cams! care sunt mai "lexibile si au capul mai ingust decat celelalte modele! iar aceste caracteristici le "ac ideale pentru montarea in alveolele sau "isurile neregulate din conglomerat sau din anumite varietati de calcar.

(aca roca este su"icient de dura! iar in traseu sunt "isuri inguste cu pereti paraleli pentru care "riend$urile pe care le am sunt prea mari %si in care nu pot monta nuci micro'! "olosesc setul de C*5P ;all Cuts. Pentru ca ma catar "recvent pe calcar! al carui coe"icient de "recare cu metalul camelor este destul de sca#ut! daca am nevoie de "riend$uri medii$mari "olosesc (55 JC6 sau Bild Countr. 4elium :riends! care au unghiul de atac al camelor de ?D!EF grade! ceea ce le o"era mai multa "pri#a" la peretii "isurilor. Pentru catararea pe granit sau conglomerat! care au granulatie mare si sunt mult mai aderente! am "olosit pana nu demult un set de ;lac= (iamond Camalot CJ! care sunt mai "lexibile si au un raport de expansiune mai mare! dar din cau#a unghiului de atac de ?F grade acestea nu prea sunt e"iciente in "isurile cu peretii lustruiti de apa intalnite "recvent in calcar! asa ca am renuntat la ele. Pentru traseele "oarte lungi! in care nu stii ce te asteapta! vei avea pe ham doar echipamentul necesar pentru urmatoarea lungime de coarda si pentru regruparea de la capatul ei! iar celelalte protectii! de care cre#i totusi ca ai putea avea nevoie mai sus! vor ramane in rucsacul secundului. n "iecare regrupare vei alege din nou tipul! dimensiunile si numarul protectiilor necesare in continuare! in "unctie de posibilitatile de asigurare observate pe lungimea urmatoare de coarda. (aca pre"eri sa urci asigurat cu o coarda simpla iar pentru retragere "olosesti o cordelina pentru dublarea inaltimii rapelurilor %metoda este descrisa in sectiunea "Coborarea din traseu"'! aceasta poate "i "olosita si pentru aprovi#ionarea cu echipament pe anumite lungimi in care nu poti aprecia necesarul de protectii %de exemplu atunci cand nu ve#i continuarea traseului deasupra unui tavan'. Pentru aceasta! in loc sa lasi cordelina in sacul secundului! poti sa legi un capat al ei de ham %in acest scop! unele hamuri chiar sunt preva#ute cu o bucla la spate'! iar atunci cand ajungi in situatia sa ai nevoie de niste protectii pe care le$ai lasat in regrupare! poti sa le ceri de la secund si sa le tragi sus cu cordelina. Totusi! daca distanta dintre po#itia respectiva si regrupare este deja mai mare decat jumatatea lungimii cordelinei! sunt sanse sa nu poti "olosi aceasta metoda decat o singura data! pentru ca in acest ca# secundul trebuie sa dea drumul capatului sau! iar daca traseul are o linie oblica sau surplombanta poate "i "oarte di"icil sa trimiti cordelina inapoi la secund pentru re$aprovi#ionare.

/uclele de asigurare
n catararea traditionala! datorita dispunerii neregulate a posibilitatilor de asigurare "ata de directia de inaintare! de cele mai multe ori protectiile trebuie sa "ie extinse pentru a se evita schimbarile de directie ale cor#ilor! care produc e"ecte nedorite. Pentru aceasta se "olosesc in mod obisnuit bucle 0expres0 asemanatoare celor "olosite in escalada $ dar ceva mai lungi %0F$D1 cm' si mai "lexibile decat acestea $ si anouri de di"erite lungimi! echipate cu cate una sau doua

carabiniere. Cel mai "recvent "olosite sunt anourile de H1 cm! dar in anumite trasee pot "i utile si cateva anouri de ?01 cm %sau chiar mai lungi' sau bucle de cordelina de min. E mm pentru asigurarea unor protectii naturale %bolovani incastrati! copaci cu diametru mai mare! colti de stanca etc'. Este de pre"erat ca buclele de aceeasi lungime sa aiba aceeasi culoare a chingii si/sau a carabinierelor! care sa di"ere de la o dimensiune la alta! pentru a usura alegerea lor de pe ham. (e asemenea! este bine sa ai pe ham si cateva carabiniere simple! care pot "i "olosite pentru egali#area protectiilor cu re#istenta mica %de ex. nuci micro'! asigurarea anourilor montate pe protectiile naturale! pentru montarea in opo#itie a protectiilor pentru asigurarile multidirectionale! egali#area ancorei de regrupare etc. (atorita "ortelor mari care apar in ca#ul caderilor! cablurile protectiilor sau urechile eventualelor pitoane sau spituri "olosite in traseu pot produce bavuri %muchii ascutite' pe interiorul carabinierelor "olosite pentru asigurare. (aca o asemenea carabiniera va "i "olosita ulterior pentru asigurarea cor#ii! bavurile ar putea produce scamosarea sau chiar ruperea tecii acesteia. (in aceasta cau#a! buclele de asigurare trebuie sa aiba carabiniere dedicate pentru protectie si pentru coarda. Pentru a se distinge usor! acestea vor avea culori di"erite sau vor "i marcate cu banda ade#iva sau prin alte metode.

n ca#ul in care se "olosesc anouri deschise! iar carabiniera pentru coarda este "ixata pe po#itie cu un inel din cauciuc %?'! in anumite circumstante apare pericolul de desprindere accidentala a acesteia. *st"el! daca se intampla ca chinga sa "ie trecuta prin carabiniera %0'! se ajunge in situatia in care carabiniera este detasata de anou si este sustinuta doar de inelul din cauciuc %D'.

n mod evident! aceasta po#itie a carabinierei %care poate trece neobservata in momentul "olosirii buclei' va "ace ca re#istenta asigurarii sa "ie nula. (in aceasta cau#a! se impune o veri"icare atenta a buclelor inainte de "olosire sau renuntarea la inelul de cauciuc.

Pentru a o"eri mai multe posibilitati de utili#are %dar si pentru a putea "i purtate pe ham'! anourile de H1 cm pot "i scurtate prin triplarea chingii. n aceasta "orma! anourile pot "i "olosite ca bucle scurte de 01 cm sau se pot extinde la intreaga lungime! in "unctie de necesitati.

Pentru triplarea anourilor se procedea#a ca in imaginea din dreapta: carabiniera de jos se trece prin cea de sus %?'! apoi se prinde de bucla "ormata de anou %0' pentru a se obtine o bucla de asigurare extensibila %D'. Pentru extinderea anoului! se scot oricare doua dintre cele trei bucle de chinga din carabiniera de jos si se trage de bucla ramasa %este indicat totusi ca aceasta sa "ie bucla pe care se a"la cusatura anoului! pentru a preveni incurcarea chingii'. n traseele cu schimbari "recvente de directie! in care pentru asigurare vei "olosi preponderent anouri lungi! acestea pot "i purtate in banduliera. *nourile de H1 cm se trec direct peste cap! iar cele de ?01 cm se pun peste un umar! iar capetele se prind cu o carabiniera sub bratul opus %pentru a le scoate! desprin#i un capat din carabiniera'.

n imaginea de mai jos sunt buclele de asigurare pe care le "olosesc in traseele de trad sau in cele alpine. Pentru acestea am ales modele de carabiniere cu clapetele din sarma si cu dimensiuni ceva mai mici! care sunt mult mai usoare decat cele "standard" "ara sa piarda din "unctionalitate sau din re#istenta. ;uclele si anourile sunt din chinga (.neema de ?1 mm si sunt colorate di"erit in "unctie de lungime! iar carabinierele "olosite la capatul pentru protectie au culori sau modele di"erite in "unctie de tipul sau de lungimea buclelor! pentru a "acilita identi"icarea acestora pe ham.

?D bucle "expres" (55 de 0F cm %stanga$sus' echipate cu carabiniere 5ammut 5oses %0E g' la capatul pentru protectie si Bild Countr. Genon 3ight %D? g' la cel pentru coarda %o bucla cantareste doar E1 g'. sase anouri de ?1 mm/H1 cm %stanga$jos' echipate cu cate o carabiniera (55 Phantom %08 g' la capatul pentru protectie si una Bild Countr. Genon 3ight la capatul pentru coarda. (e regula! aceste bucle le port pe ham! triplate ca in "otogra"ie. doua bucle de D1 cm echipate cu carabiniere (55 Revolver %dreapta$jos'! care au un scripete incorporat si sunt "oarte utile pentru micsorarea "recarilor acolo unde nu pot "i evitate schimbarile de directie ale cor#ilor. un atenuator de soc Pet#l Citro pe care il "olosesc in anumite circumstante in care consider ca ar "i absolut necesara o reducere a "ortelor dinamice din sistem in ca#ul unei caderi. materiale pentru amenajarea regruparilor %dreapta$sus': doua bucle de egali#are %cordelette' innodate din cate E m de cordelina H mm cu re#istenta de ?1 =C! cateva carabiniere simple si cateva cu siguranta. un anou de ?81 cm! doua de ?01 cm si patru de H1 cm ! toate din chinga (.neema de 8$?1 mm! echipate cu cate o carabiniera %pe care le port in banduliera sau pe ham! rasucite ca in imagine'. *cestea sunt utile pentru asigurarile naturale %copaci! clepsidre mari etc.'! pentru extinderea protectiilor care sunt deja echipate cu o carabiniera %"riend$uri! hex$uri! tricame etc.' sau pentru ancorele de regrupare.

#istribuirea echipamentului pe ham

Chiar si in ca#ul in care alegi cu grija echipamentul necesar! hamul tau poate ajunge sa "ie "oarte incarcat. Pentru a reusi sa te descurci printre snopurile de nuci! "riend$uri! bucle de asigurare de di"erite lungimi si celelalte materiale de care ai nevoie in traseu! trebuie sa "ii extrem de ordonat. Cel mai bine este sa$ti pui la punct un sistem de organi#are a echipamentului pe ham care sa se potriveasca nevoilor tale si pe care sa$l aplici de "iecare data! atat la ba#a traseului! atunci cand te pregatesti pentru ascensiune! cat si in regrupari! atunci cand iei de la secund protectiile recuperate de pe ultima lungime de coarda. Pentru aceast sistem nu exista reguli stricte. Totul depinde de pre"erintele personale si de e"icienta pe care ti$o da aranjamentul respectiv in gasirea rapida a piesei de echipament de care ai nevoie. (e asemenea! trebuie sa ai grija ca greutatea echipamentului de pe ham sa "ie reparti#ata cat mai uni"orm! ast"el incat sa nu te de#echilibre#e sau sa te deranje#e in timpul catararii. Totusi! este de pre"erat ca protectiile sa "ie purtate pe bridele din "at#a! ast"el incat sa le poti vedea atunci cand trebuie sa alegi piesa potrivita! iar buclele de asigurare! sortate pe marimi! pot sa stea mai in spate! pentru ca pe acestea le poti alege "ara sa trebuiasca sa le ve#i. 5aterialele care nu vor "i "olosite pe parcursul lungimii de coarda %echipamentul necesar pentru amenajarea regruparii! dispo#itivul de asigurare! manusile pentru "ilat etc.'! pot "i puse la spate! intr$o #ona mai greu accesibila a hamului.

Pentru a economisi spatiul disponibil de pe buclele de echipament! daca ai doua "riend$uri identice %dubluri'! unul dintre ele va "i prins pe ham! iar celalalt poate "i prins de carabiniera primului. (e asemenea! mai multe carabiniere libere pot "i puse pe una dintre ele! care va "i prinsa pe ham. (e regula! "riend$urile si ;ig ;ros se pun pe ham "iecare pe carabiniera proprie! care de multe ori poate "i "olosita direct pentru asigurare! daca bucla cu care este echipat dispo#itivul este su"icient de lunga. n acelasi "el se pot purta pe ham si celelalte protectii echipate cu bucle din chinga %de ex. hex$urile mari si tri$camele' Ca exemplu! eu "olosesc un ham Bild Countr. ).ncro preva#ut cu sapte bride pentru echipament %cate trei laterale si una la spate'! care de obicei sunt su"iciente pentru organi#area intregului echipament de care as avea nevoie in traseu. Pe bucla din "ata$dreapta pun carabinierele cu nuci %cate H$8 nuci pe cate o carabiniera ;lac= (iamond 9val Bire' aranjate pe marimi: cele mici in "at#a! cele mai mari spre spate. n mijloc dreapta pun bucle de asigurare de D1 cm iar in spate pe cele de H1 cm triplate %ast"el incat sa le pot "olosi si la 01 cm si extinse la H1 cm' si extractorul de nuci. Pe partea stanga! incepand cu prima bucla din "at#a! pun protectiile active: carabiniera cu ;all Cuts %daca acestea sunt necesare in traseu'! apoi "riendurile de la mic la mare! "iecare pe carabiniera proprie! iar in continuare mai pun cateva bucle de asigurare si carabinerele libere. 3a spate este locul dispo#itivului de asigurare si al cordelinei! anourilor si carabinierelor necesare pentru amenajarea regruparii! de care nu am nevoie in timpul catararii. (aca traseul necesita mai mult echipament! "olosesc o banduliera pe care pun protectiile mai grele %cum ar "i "riend$uri de marimi mari' sau pe cele care au bucle de asigurare mai lungi %;ig ;ro! 4ex! Tricams etc.'! care daca ar "i puse pe ham ar atarna prea jos. n traseele in care echipamentul de pe ham ar ingreuna catararea! cum ar "i cele cu hornuri sau diedre inchise! cea mai mare parte a protectiilor va trece pe banduliera! care poate "i po#itionata spre exterior! unde nu incurca miscarile. (aca posibilitatile de asigurare din traseu sau din lungimea de coarda care urmea#a sunt evidente %sau daca ai in"ormatii despre acestea din alte surse sau dintr$o ascensiune anterioara'! poti aranja protectiile pe ham in ordinea in care vor "i "olosite! incepand din "at#a spre spate si tinand cont de partea pe care vor "i montate. n aceste conditii! "iecare protectie poate "i deja echipata cu o bucla de asigurare de lungime adecvata! pentru micsorarea timpului necesar pentru montarea asigurarii.

Ascensiunea traseelor de catarare traditionala curata

5eniul paginii 3inia traseului 5ontarea asigurarilor Traseul cor#ilor *sigurarea cataratorilor Comunicarea dintre cataratori 9rgani#area regruparilor Exigentele catararii traditionale curate! pe parcursul careia capul de coarda trebuie sa descopere posibilitatile de asigurare si sa$si monte#e el insusi protectiile! sunt mult mai complexe decat cele ale escaladei sportive! in care traseele sunt deja echipate cu protectii permanente:

nainte de a te angaja intr$o ascensiune "trad"! trebuie sa determini linia traseului si sa obtii toate in"ormatiile posibile despre aceasta! iar in timpul catararii trebuie sa "ii capabil sa te oriente#i cat mai bine in perete pentru a urma linia aleasa! ramanand totusi "lexibil in privinta variantelor posibile ale acesteia. n "unctie de particularitatile traseului! trebuie sa "aci o alegere judicioasa a echipamentului necesar pentru ascensiune: cor#i! protectii! bucle de asigurare! materiale pentru amenajarea regruparilor si a ancorelor de rapel. Pentru descoperirea posibilitatilor de asigurare! trebuie sa "ii capabil sa distingi "isurile care au "orme! directii si dimensiuni adecvate acestui scop si sa aprecie#i cat de solida este stanca. Pentru a monta protectii sigure! trebuie sa poti anticipa ce "orte pot aparea si in ce directii vor "i ele aplicate! trebuie sa stii ce modele si marimi de protectii poti sa "olosesti in conditiile respective si cum sa le monte#i corect. (e asemenea! trebuie sa "ii capabil sa anticipe#i traseul corzilor si in "unctie de acesta sa determini lungimile optime ale buclelor de asigurare. ndi"erent la care capat al cor#ii te a"li! pe parcursul catararii trebuie sa evalue#i in mod obiectiv riscurile si sa$ti asumi pe deplin responsabilitatea pentru deci#iile luate. Pentru aceasta! trebuie sa anticipe#i e"ectele actiunilor tale si sa iei toate masurile necesare pentru ca niciun eveniment! oricat de improbabil ar "i el! sa nu aiba consecinte grave pentru tine si/sau pentru coechipierul tau.

(dentificarea liniei traseului

$n traseu de catarare este o linie imaginara pe care cataratorii o parcurg in timpul unei ascensiuni. *ceasta linie poate sa urmareasca anumite caracteristici mor"ologice ale stancii %muchii! diedre! "isuri! succesiuni de pri#e etc.'! poate "i jalonata de anumite elemente "olosite in ascensiunile anterioare %protectii "ixe! po#itii de regrupare etc.'! dar la "el de bine poate sa "ie arbitrara! "iind re#ultatul deci#iilor pe care le ia capul de coarda pe masura ce inaintea#a pe un teren necunoscut. )pre deosebire de traseele echipate cu protectii "ixe! cele pentru parcurgerea carora se "olosesc protectii mobile nu sunt "materiali#ate" pe teren. (e regula! liniile de catarare traditionala curata sunt dictate de posibilitatile de asigurare pe care le o"era stanca! motiv pentru care acestea urmea#a "recvent sisteme de "isuri mai mult sau mai putin continue! care pot "i "olosite atat pentru inaintare cat si pentru montarea protectiilor.

Pentru determinarea traseului pe care te vei catara! trebuie sa descoperi si sa anali#e#i variantele posibile! iar dintre acestea vei alege linia pe cea care o vei urma! "olosind de multe ori acelasi tip de judecata ca si pentru o ascensiune in premiera. (in aceasta cau#a! capacitatea capului de coarda de a se orienta in perete si de a descoperi linia optima a traseului se dovedeste a "i o calitate esentiala pentru reusita ascensiunii. 6nele dintre traseele "oarte "recventate pot avea totusi regrupari echipate sau chiar protectii "ixe %spituri! pitoane' montate in #onele care nu o"era alte posibilitati de asigurare. (e regula! aceste trasee "hibride" nu pun mari probleme de orientare! dar chiar si in acest ca# trebuie ca in timpul catararii sa "ii atent la posibilele shimbari de directie ale traseului! care s$ar putea sa nu "ie evidente: traversari! bi"urcatii de variante inselatoare! continuari "dupa colt"! intersectii cu alte trasee etc.

(dentificarea liniei traseului poate incepe prin obtinerea din di"erite surse a unor in"ormatii despre aceasta: descrieri din topo$uri! amanunte de la cei care au urcat traseul! "otogra"ii etc. %desigur! aceasta etapa nu este necesara daca vrei sa "aci o ascensiune "la vedere"'. 6rmea#a recunoasterea vizuala a traseului! pentru care trebuie sa gasesti o po#itie din care se vede bine intregul perete sau cat mai mult din el. Pentru inceput! cauta liniile logice! care o"era cele mai multe posibilitati pentru inaintare si pentru asigurare %"isuri continue! diedre! muchii evidente etc.'! apoi incearca sa obtii cat mai multe indicii despre miscari, protectii si pozitiile de odihna! studiind aceste linii cu ochiul liber sau chiar "olosind un binoclu.

(etermina variantele posibile ale traseului ales! eventualele traversari! discontinuitatile sistemelor de "isuri! po#itiile cele mai bune pentru montarea protectiilor si pentru odihna! portiunile care nu o"era posibilitati de asigurare! eventuale pri#e ascunse si orice alte caracteristici care ar putea "i necesare pentru orientare si pe care s$ar putea sa "ie imposibil sa le ve#i din traseu! in timpul catararii. (e asemenea! in aceasta "a#a trebuie sa identi"ici eventualele pericole obiective a"late pe linia traseului %#one "riabile! bolovani instabili etc.' si sa gasesti modalitati pentru evitarea acestora sau pentru diminuarea pericolului %de exemplu devierea liniei traseului pentru a ocoli o portiune "riabila sau scurtarea unei lungimi de coarda pentru ca regruparea a"lata intr$o #ona expusa caderilor de pietre sa "ie "acuta la adapostul unei surplombe'. (esi toate aceste in"ormatii sunt necesare pentru plani"icarea ascensiunii! trebuie sa eviti ca pe ba#a lor sa$ti "aci un plan rigid! pe care sa incerci sa$l aplici cu orice pret. *e parcursul catararii ai nevoie sa ramai flexibil! ast"el incat sa te poti adapta oricaror elemente noi care ar putea surveni %de ex. detalii pe care nu le$ai observat de la sol sau observatii pe care le$ai interpretat gresit'. *lte in"ormatii utile pe care trebuie sa le obtii inainte de ascensiune sunt detaliile legate de coborarea la terminarea traseului si de posibilitatile pentru o eventuala retragere fortata din traseu: ancore de rapel echipate! trasee alaturate! brane pe care poti traversa etc. Pentru traseele de mai multe lungimi de coarda! aceste detalii pot "i desenate pe o "otogra"ie a peretelui %ca in imaginea de mai sus' sau pot "i marcate pe o schita a traseului! pe care o poti "olosi pentru orientare in timpul ascensiunii. )chita traseului %redusa la dimensiuni convenabile' va deveni practic indestructibila daca o lamine#i intre doua "olii de plastic. n acest ca#! poti sa$i "aci o gaura prin care sa legi o bucla de cordelina si poti sa o prin#i pe ham cu o carabiniera pentru acces imediat atunci cand ai nevoie de ea.

n "inal! dupa adunarea tuturor in"ormatiile posibile despre traseu! trebuie anali#ata in mod obiectiv capacitatea echipei de coarda de a se confrunta cu dificultatile ascensiunii. Cataratorii trebuie sa$si evalue#e nivelul de pregatire tehnica! "i#ica si mentala si capacitatea lor de a$si asuma in mod responsabil riscurile pe care le presupune parcurgerea liniei respective. 6n alt element de care trebuie sa se tina cont este disponibilitatea echipamentului necesar pentru ascensiune. (aca toate acestea sunt pe masura di"icultatilor progno#ate ale traseului! echipa poate decide sa inceapa ascensiunea. (aca nu! cel mai bine ar "i sa amane proiectul care deocamdata ii depaseste capacitatile si sa se oriente#e catre un traseu mai usor.

Montarea asigurarilor

)pre deosebire de escalada sportiva! unde traseele sunt echipate cu spituri solide! po#itionate ast"el incat sa se elimine orice pericol de accidentare a cataratorilor! in catararea traditionala capul de coarda trebuie sa monte#e el insusi asigurarile pe masura ce se catara! asumandu$si raspunderea deplina pentru nivelul de protectie pe care il o"era acestea. 5ulti cataratori cred ca "in traseele cu asigurari mobile capul de coarda nu trebuie sa cada"! dar aceasta idee nu prea are legatura cu realitatea: la "el ca si in celelalte stiluri de catarare! caderile pot surveni si in catararea traditionala. (in aceasta cau#a! asigurarile din traseu trebuie sa fie capabile sa opreasca o cadere in coarda! nu doar sa o"ere un oarecare con"ort psihic "pentru ca oricum n$o sa cad". Termenul "asigurare" se re"era la protectia montata si echipata cu o bucla sau cu o carabiniera prin care a "ost trecuta coarda de asigurare! care are rolul de a opri o eventuala cadere a cataratorului.

Montarea corecta a protectiilor mobile

Reali#area unor asigurari solide presupune cunoasterea temeinica a caracteristicilor mecanice si "unctionale ale protectiilor "olosite! a domeniilor lor de utili#are si a limitelor acestora. (e asemenea! trebuie sa cunosti regulile de montare corecta specifice fiecarei protectii! care de obicei sunt documentate pe larg de catre "abricant in instructiunile de "olosire care insotesc "iecare protectie pe care o cumperi! precum si regulile generale, care trebuie respectate cu strictete la montarea tuturor protectiilor! indi"erent de tipul sau modelul acestora:

Stanca trebuie sa fie solida ast"el incat "ortele mari pe care le transmit protectiile asupra peretilor "isurii sa nu produca spargerea/s"aramarea rocii sau dislocarea unei laturi a "isurii %care s$ar putea produce de exemplu in ca#ul montarii unei protectii dupa o lespede subtire sau in spatele unui bolovan detasat de restul stancii'. *eretii fisurii trebuie sa fie uscati si curati! "ara pamant! licheni! straturi de roca de#agregata sau gheat#a! care ar putea compromite re#istenta sau stabilitatea asigurarii. Tipul si marimea protectiei "olosite trebuie sa "ie adecvate pentru forma si dimensiunea fisurii. Protectiile se po#itionea#a ast"el incat sa aiba rezistenta maxima in directia incarcarilor anticipate.

n aparenta! in ca#ul unei caderi in coarda protectiile sunt solicitate gravitational! adica de sus in jos pe o directie verticala. Totusi! intr$un traseu vertical cataratorii nu cad in planul stancii! ci la o anumita distanta "ata

de aceasta %imaginea alaturata'! iar din aceasta cau#a va aparea o componenta orizontala a fortelor dinamice care poate smulge protectiile din "isura. n consecinta! pentru a "i capabile sa preia si aceasta "orta de tractiune spre exterior! cablurile "riend$urilor si ale nucilor trebuie sa "ie po#itionate pe directia probabila a rezultantei fortelor care pot aparea. n mod u#ual! aceasta inseamna orientarea protectiilor la cca. 12 de grade fata de planul stancii %dar ceva mai putin pe "etele ca#ute si ceva mai mult in pasajele surplombate'

)actorul de cadere si fortele dinamice

Cunostintele despre caracteristicile mecanice si "unctionale ale protectiilor "olosite si despre "elul in care acestea se montea#a si se asigura corect trebuie sa "ie completate de o buna intelegere a "ortelor care pot aparea in ca#ul caderii si a directiilor din care actionea#a aceste "orte asupra asigurarilor si asupra ancorelor de regrupare. ntelegerea legaturii dintre inaltimea caderii! "ortele dinamice generate si "elul in care acestea sunt amorti#ate prin contributia di"eritelor elemente ale sistemului are o mare importanta pentru evaluarea obiectiva a riscurilor asumate pe parcursul catararii. n "unctie de acestea! vom determina tipului si po#itia asigurarilor si "elul in care acestea vor "i distribuite pe parcursul lungimii de coarda. )actorul de cadere : este un indicator teoretic al severitatii unei caderi si se de"ineste ca raportul dintre inaltimea de cadere 4 %masurata pana in punctul in care incepe sa se intinda coarda' si lungimea 3 a portiunii de coarda care amorti#ea#a caderea %coarda activa': : S 4 / 3

(n catarare, solicitarile maxime din sistem vor aparea in conditiile factorului de cadere 1! care corespunde situatiei in care inaltimea de cadere este de doua ori mai mare decat lungimea cor#ii des"asurate %diagrama din stanga imaginii alaturate'. n mod evident! acest "el de cadere poate surveni doar in traseele de mai multe

lungimi de coarda! atunci cand "ortele dinamice generate prin caderea capului de coarda sunt preluate direct de ancora de regrupare in care este asigurat secundul! "ara sa existe asigurari intermediare. 9data cu inaintarea pe parcursul unei lungimi de coarda! "actorul de cadere potential $ si implicit "ortele dinamice generate in ca#ul unei eventuale caderi $ se micsorea#a progresiv datorita montarii asigurarilor intermediare care limitea#a inaltimea de cadere! in timp ce lungimea cor#ii de asigurare dintre secund si capul de coarda va creste %in diagrama din dreapta este un exemplu de cadere cu "actor ?'. Totusi! doua caderi cu acelasi "actor de cadere dar cu inaltimi de cadere di"erite %de exemplu o cadere de F m cu ?1 m de coarda des"asurata si una de ?1 m amorti#ata de 01 m de coarda' nu vor avea acelasi e"ect. (esi "ortele dinamice generate vor "i similare! caderea mai lunga va dura mai mult! iar pe parcursul ei se va atinge o vite#a mai mare. (in aceasta cau#a! energia care trebuie sa "ie disipata pentru oprirea caderii va creste! ceea ce inseamna ca alungirea dinamica a cor#ii %care se adauga la inaltimea de cadere' se va mari! iar in aceste conditii pericolul de lovire a unui obstacol in timpul caderii va spori semni"icativ. 5entinerea "actorului de cadere %si implicit a "ortelor dinamice potentiale' la o valoare re#onabila prin montarea asigurarilor la distante corespun#atoare pe parcursul lungimii este una dintre responsabilitatile capului de coarda. )ortele de frecare care apar la schimbarile de directie ale cor#ii sau la contactul acesteia cu stanca pot micsora lungimea e"ectiva a cor#ii care amorti#ea#a caderea! ceea ce mareste "actorul de cadere real! iar aceasta are ca re#ultat cresterea "ortelor dinamice din sistem. (e exemplu! daca o asigurare este po#itionata sub un tavan "ara o extensie de lungime adecvata! coarda va "reca pe bu#a tavanului. *morti#area unei eventuale caderi intr$o asigurare plasata mai sus s$ar "ace practic numai pe lungimea de coarda dintre bu#a tavanului si capul de coarda! in timp ce aportul restului cor#ii va "i drastic micsorat datorita "ortelor de "recare generate la contactul cu stanca. n acest ca#! factorul de cadere real va fi mult mai mare decat cel teoretic.

Strategii de asigurare
5ontarea asigurarilor necesita atentie si consuma timp si energie! dar aceasta este o componenta importanta a catararii traditionale! care constituie $ pe langa problemele pe care le pune depasirea obstacolelor din traseu $ o clasa aparte de probleme pe care cataratorul le are de re#olvat pe parcursul catararii. n principiu! asigurarile au rolul de a limita consecintele caderilor in coarda si se amplasea#a acolo unde simti nevoia lor! in general inaintea pasajelor mai di"icile! in care este mai probabil sa ca#i sau pentru reducerea inaltimii potentiale de cadere pe parcursul lungimii de coarda! insa lucrurile nu sunt chiar atat de simple. Asigurarile pe care le montezi nu functioneaza in mod independent, ci trebuie sa se integreze in sistemul de asigurare pe care il construiesti pe masura ce inaintezi. Pentru ca acest sistem sa "ie cat mai e"icient si pentru ca elaborarea lui sa consume cat mai putin din resursele necesare pentru catararea propriu$#isa! trebuie sa$ti stabilesti strategii de asigurare care sa tina cont de conditiile speci"ice intalnite in traseu.

Pentru aceasta! pe masura ce te cateri! trebuie sa anticipe#i directia de inaintare si di"icultatea miscarilor! sa aprecie#i nivelul de protectie de care ai nevoie pentru parcurgerea pasajului urmator! sa descoperi si sa exploate#i in mod optim posibilitatile de asigurare pe care ti le o"era stanca si echipamentul de care dispui si sa cauti modalitati prin care sa$ti economisesti energia consumata in procesul de construire a sistemului de asigurare.

*tunci cand monte#i o asigurare! cauta o pozitie relaxata! in care sa tii pri#ele de mana cu mainile intinse si in care greutatea corpului sa "ie preluata cat mai mult de picioare. Pentru a evita mentinerea prelungita a unei po#itii statice epui#ante! in timpul montarii unei asigurari schimba mainile pe prize! ast"el incat sa monte#i protectia cu o mana si sa asiguri coarda cu cealalta mana. (e asemenea! poti incerca sa schimbi si po#itiile picioarelor pe pri#e! "olosind #one di"erite ale talpii %var"ul! marginea interioara sau exterioara! calcaiul etc.' pentru a "olosi alternativ grupele de muschi care lucrea#a i#ometric. (aca ai o po#itie buna! care$ti permite sa acor#i mai mult timp asigurarii! incearca sa folosesti protectii pasive! care se po#itionea#a mai greu in "isuri! pastrand "riend$urile! care se montea#a ceva mai usor! pentru situatiile in care trebuie sa te misti repede %uneori! cateva secunde pot parea "oarte lungi...'. nainte de a relua catararea! pro"ita de po#itia "comoda" din care ai montat o protectie pentru a cauta continuarea traseului si urmatoarea posibilitate de asigurare. Procedand ast"el! vei determina si directia cor#ilor! in "unctie de care vei putea alege lungimea necesara pentru bucla de asigurare. Pentru cresterea e"icientei! protectiile pe care cre#i ca le$ai putea monta in urmatorul amplasament pot "i mutate intr$o pozitie mai accesibila pe ham si pot "i echipate cu bucle de lungimi adecvate! ast"el incat sa pier#i cat mai putin timp cu montarea si asigurarea lor. Cu te opri in mijlocul unui pasaj di"icil pentru a monta o protectie! decat daca este absoluta nevoie. (aca inainte de sectiunea respectiva exista o po#itie de odihna! poti incerca sa te cateri si sa montezi protectia din pas, apoi sa te descateri si sa te odihnesti. (upa ce ti$ai re"acut "ortele! vei putea urca pasajul "dintr$o bucata"! "ara sa mai "ie nevoie sa te opresti pe parcurs. n general! protectiile pe care le ai pe ham nu iti o"era prea multe optiuni pentru aceeasi dimensiune de "isura. *tunci cand "olosesti o anumita marime de protectie! trebuie sa aprecie#i cat de necesara ar putea fi aceasta in continuare! pe parcursul lungimii de coarda. Cu vrei sa "consumi" singura protectie cu care poti asigura pasul cheie a"lat mai sus! montand$o intr$un loc in care ai putea "olosi si altceva. (aca nu ai alte optiuni! "oloseste protectia respectiva! iar dupa montarea urmatoarei asigurari %care trebuie sa "ie "oarte solida &' poti incerca sa te descateri sa o recupere#i. *tunci cand monte#i o asigurare! trebuie sa corelezi rezistenta protectiei folosite cu factorul de cadere speci"ic portiunii respective din traseu! care este un indicator al marimii "ortelor dinamice pe care le$ar suporta asigurarea in ca#ul unei caderi. *st"el! la inceputul lungimii de coarda! daca ai de ales! vei monta protectii cu re#istenta mare! pastrandu$le pe cele mai putin re#istente pentru asigurarea pasajelor a"late mai sus! unde "actorul de cadere va "i mai mic. (esi ai putea sa "ii tentat sa plase#i asigurarile cat mai sus! pentru a bene"icia de o portiune de catarare "in mansa"! cel mai bine este sa le monte#i undeva intre nivelul pieptului si al fetei, astfel incat sa poti verifica vizual contactul acestora cu peretii fisurii. n plus! aceasta po#itionare va reduce e"ortul necesar pentru ridicarea cor#ii spre carabiniera de asigurare! iar protectiile vor putea "i recuperate mai usor de catre secund. *i grija ca prin montarea protectiilor sa nu ocupi prizele din fisura care ar "i necesare pentru catarare. 6neori vei "i pus in situatia sa alegi intre montarea unei protectii in pri#a de care ai nevoie pentru trecerea pasajului si renuntarea la asigurare pentru ca "ara pri#a respectiva catararea ar deveni prea di"icila. (e regula! aceasta problema se re#olva prin montarea protectiilor in amplasamente mai joase! in

portiunile de "isura pe care le$ai "olosit deja ca pri#e! dar daca nu reusesti! cantareste bine consecintele inainte de a lua o deci#ie &

Asigurari 0impuse0
Pe parcursul unui traseu exista cateva situatii "standard" in care capul de coarda este mai expus! iar asigurarile trebuie montate intr$un anumit "el pentru a micsora riscurile cu care se con"runta acesta. 'a inceputul traseului! pentru a preveni caderea la sol a capului de coarda! asigurarile trebuie sa "ie montate su"icient de des si trebuie sa "ie "oarte sigure! atata timp cat acest pericol este pre#ent. (in aceasta cau#a! daca te ba#e#i pe o singura protectie care sa te opreasca inainte sa "cauti petrol" la ba#a traseului! atunci ar "i bine ca aceasta sa "ie "oarte solida sau macar sa "ie dublata cu o alta! montata cat mai aproape! care sa$ti o"ere mai multa siguranta. #upa trecerea peste un prag sau o brana! asigurarile se vor monta in acelasi "el ca la inceputul traseului! pentru a preveni lovirea de acest obstacol in ca#ul caderii.

'a inceputul unei noi lungimi de coarda! de la plecarea din regrupare a capului de coarda si pana in momentul in care acesta montea#a prima asigurare! "actorul unei eventuale caderi in coarda este 0. n aceste conditii! siguranta intregii echipe depinde doar de ancora din regrupare! care ar prelua direct "ortele dinamice "oarte mari generate intr$o asemenea cadere. Pentru a iesi din aceasta situatie periculoasa! capul de coarda trebuie sa monteze o asigurare solida cat mai curand dupa plecarea din regrupare %in jargonul cataratorilor acesta asigurare este numita "de "actor"'. 6rmatoarele cateva asigurari vor "i amplasate la distante mai mici! in scopul pastrarii "actorului de cadere potential la valori cat mai reduse! ast"el incat sa se limite#e "ortele dinamice care actionea#a asupra ancorei si asupra protectiilor in ca#ul unei caderi. :olosirea punctului principal al ancorei sau a uneia dintre protectiile primare ale acesteia ca o prima asigurare a urmatoarei lungimi de coarda este discutabila %desi este recomandata de multi cataratori experimentati'! pentru ca in ca#ul caderii inainte de montarea unei alte asigurari! solicitarile asupra ancorei se dublea#a datorita e"ectului de scripete. n situatia in care la inceputul unei lungimi de coarda nu exista posibilitati de asigurare si capul de coarda alege sa asigure coarda in ancora de regrupare! o solutie ar "i ca secundul sa "ile#e temporar dintr$o po#itie a"lata la cativa metri sub regrupare! pentru a mari lungimea cor#ii active! reducand as"el "actorul de cadere.

6n alt ca# in care asigurarea trebuie sa "ie deosebit de solida este atunci cand urmea#a o portiune mai lunga in care nu ai posibilitatea sa montezi protectii %run$out'! in care consecintele unei caderi ar putea "i mai grave decat in mod normal. nainte de asemenea pasaje! poti incerca sa duble#i protectiile sau chiar sa "olosesti pentru asigurare o mini$ancora construita din mai multe protectii egali#ate.

*tunci cand monte#i asigurari pe parcursul catararii! trebuie sa te gandesti si la siguranta secundului. *st"el! daca inainte de un pasaj di"icil al unei traversari ai montat o protectie! nu uita sa monte#i una si imediat dupa trecerea pasajului! chiar daca aceasta nu este necesara pentru capul de coarda! ast"el incat secundul sa nu pendule#e prea mult in ca#ul in care ar cadea in timpul catararii pe portiunea di"icila. n anumite situatii! traseul corzii trebuie ajustat pentru a elimina situatiile periculoase %de ex. blocarea cor#ii intr$o "isura! posibilitatea de dislocare a unor bolovani instabili sau "recarea cor#ii pe o muchie ascutita'. n aceste ca#uri se poate monta o protectie directionala! care sa devie#e coarda in a"ara #onei periculoase.

Asigurari multidirectionale

#irectiile fortelor care actioneaza asupra unei asigurari se pot modifica pe parcursul catararii . *ceste situatii trebuie sa "ie identi"icate de capul de coarda! care trebuie sa ia anumite masuri in privinta stabilitatii protectiilor din sectiunile respective. 6na dintre aceste situatii apare atunci cand traseul are linie oblica sau are pasaje de traversare. n acest ca#! atat caderea capului de coarda! cat si cea a secundului vor genera "orte dinamice similare! dar acestea vor "i aplicate in directii di"erite %sagetile rosii din diagrama alaturata indica directiile solicitarilor in cele doua ca#uri'.

3 atentie deosebita trebuie acordata asigurarilor aflate la inceputul traseului. (aca in prima lungime secundul nu poate "ila cor#ile direct de la ba#a traseului si se va plasa undeva mai departe de perete! coarda va "ace un unghi in dreptul primei asigurari %notata cu "?" in imaginea din stanga'. n ca#ul caderii capului de coarda! aceasta schimbare de directie a cor#ii va produce tractionarea protectiei respective spre exterior. Cedarea primei asigurari ar putea avea ca e"ect solicitarea spre exterior a protectiilor urmatoare si smulgerea acestora "in cascada"! de jos in sus! in ordinea ?$0$D! putandu$se ajunge in "inal la situatia din diagrama din dreapta! care in mod evident este deosebit de periculoasa pentru capul de coarda. 9 situatie similara! in care se poate produce smulgerea din "isura a protectiilor! poate aparea si in ca#ul in care anumite schimbari de directie a corzii nu pot fi eliminate prin extinderea cu o bucla mai lunga a asigurarii respective %de exemplu la capetele traversarilor'.

(n toate situatiile enumerate mai sus, asigurarile care in cazul unei caderi ar putea fi solicitate la tractiune spre exterior, in sensul smulgerii din fisura a protectiilor, trebuie sa fie multidirectionale . *ceasta inseamna ca asigurarile trebuie sa re#iste si in jos %in ca#ul caderii de deasupra lor' si la solicitarile spre exterior sau in lateral produse de actiunea cor#ii in ca#ul unei caderi a capului de coarda mai sus! pe parcursul lungimii respective. Pentru a obtine o asigurare multidirectionala se pot "olosi doua protectii montate in opozitie si tensionate %de ex. cu un anou "olosind noduri cabestan ca in imaginea din dreapta'. 3a nevoie! un singur "riend ar putea indeplini partial acest rol datorita capacitatii lui de a se orienta in directia solicitarilor prin pivotarea in "isura! dar apare riscul ca acesta sa "paseasca" in "isura datorita miscarilor cor#ii si sa$si piarda stabilitatea.

Asigurarea protectiilor cu rezistenta mica

(aca la inceputul lungimii de coarda %#ona in care "actorul de cadere are valori mari' sau inaintea unor portiuni lipsite de posibilitati de asigurare nu exista conditii pentru montarea de asigurari solide! ci numai plasamente pentru protectii cu re#istenta mecanica mica %H$8 =C'! acestea pot "i asigurate cu un atenuator de soc %in imagine sunt doua exemple: >ates )creamer si Pet#l Citro$D'.

*cesta "unctionea#a prin ruperea graduala %incepand de la o "orta de 0$D =C' a unor siruri de cusaturi! ceea ce va consuma o parte din energia caderii! reducandu$se ast"el "orta maxima din sistem. Totusi! testele "acute de Clubul *lpin talian arata ca atenuatoarele de soc sunt e"iciente doar in ca#ul caderilor scurte! asa ca daca ai asigurat o protectie indoielnica prin intermediul unui "shoc= absorber" si pe parcursul urmatorilor cativa metri nu gasesti o posibilitate de asigurare mai solida! va trebui sa "ii constient ca ai intrat intr$o situatie periculoasa si ca trebuie sa te cateri in consecinta %sau sa te retragi...'.

9 metoda mai buna pentru cresterea sigurantei asigurarii in ca#ul "olosirii de protectii cu re#istenta mica este egali#area mai multor asemenea protectii pentru distribuirea incarcarilor. *st"el! doua nuci mici cu re#istenta de H =C montate per"ect si egali#ate ar putea sa suporte impreuna o solicitare de ?1$?0 =C! ceea ce ar putea "i su"icient in cele mai multe dintre ca#uri.

Pentru egali#are se poate "olosi un anou de chinga cu un G glisant %imaginea din dreapta'. Extensia care se poate produce in ca#ul cedarii uneia dintre protectii poate "i limitata cu ajutorul unui nod simplu "acut pe bratul cel mai lung al anoului.

Prin aceasta metoda se pot egali#a si mai multe protectii %imaginea din stanga'! dar trebuie tinut cont de "recarile care pot aparea intre chingi si carabiniera! care pot micsora e"icienta egali#arii. Pentru diminuarea acestor "recari! asigurarea se va "ace "olosind o carabiniera larga! care sa alunece usor pe chingi. Totusi! inainte de a monta o protectie care nu o"era prea multa siguranta! incearca sa$ti dai seama daca nu te poti dispensa de ea. n multe ca#uri! energia consumata pentru montarea unei protectii nesatis"acatoare ar putea "i "olosita mai e"icient pentru catararea in continuare pana la o posibilitate de asigurare mai solida.

)olosirea pitoanelor gasite in trasee

n Romania! contrar practicii internationale! pitoanele "olosite la premierele majoritatii liniilor "clasice" au "ost lasate in trasee ca protectii "ixe! atat pentru asigurarea pe parcursul catararii! cat si pentru amenajarea regruparilor. n timp! multe dintre vechile pitoanele au ruginit sau au "ost slabite de ciclurile de inghet/de#ghet si au disparut! dar in trasee au mai ramas destule "relicve"! pe care unii cataratori le mai "olosesc inca pentru asigurare %motiv pentru care am considerat ca trebuie sa mentione# pitoanele in aceasta sectiune'.

Este practic imposibil sa evaluezi rezistenta unui piton gasit intr-un traseu. (esi partea vi#ibila a pitonului poate parea solida! nu stii niciodata ce se ascunde in interiorul "isurii: cat de lung este pitonul! cat de avansata este coro#iunea lui! cat de alterata este roca din interiorul "isurii etc. (in aceasta cau#a! un piton ii este de folos doar cataratorului care l-a batut. *cesta este singurul care stie ce dimensiuni si ce caracteristici mecanice are pitonul respectiv! cat de bine este "ixat si cata incredere poate avea in acea asigurare. n aceste conditii! un piton lasat in mod intentionat in traseu! sau mai rau! un piton pe care secundul a incercat sa$l scoata si nu a reusit! devine o veritabila capcana pentru cataratorii care repeta traseul. n conclu#ie! este bine sa eviti folosirea pitoanelor fixe din trasee si sa incerci sa gasesti posibilitati alternative de asigurare cu protectii mobile. (aca totusi nu ai de ales! verifica rezistenta pitonului prin

smucituri aplicate in lungul "isurii si spre exterior cu ajutorul unei bucle %vei "i surprins sa descoperi cat de multe pitoane care par solide la prima vedere pot "i scoase cu mana in acest "el' si veri"ica daca sunetul scos la lovirea cu un obiect metalic %carabiniera! hex etc.' nu este in"undat! ca# in care pitonul ar putea "i slabit si nesigur. (aca dupa "veri"icare" alegi totusi sa "olosesti pitonul respectiv pentru asigurare! catara$te cu precautie deasupra acestuia si incearca sa monte#i cat mai repede o protectie solida. (in aceleasi motive! daca intalnesti o regrupare 0echipata0 cu pitoane si dupa veri"icarea acestora alegi sa le "olosesti! cauta posibilitati pentru montarea de protectii mobile pe care sa le integre#i in componenta ancorei de regrupare! ast"el incat sa "ii sigur ca aceasta poate "ace "ata tuturor solicitarilor care pot aparea. (aca nu reusesti sa monte#i protectii suplimentare! cel mai indicat este sa cauti o alta po#itie de regrupare! care sa$ti o"ere posibilitati mai bune pentru construirea unei ancore solide si sigure.

Traseul corzilor
n catararea traditionala! posibilitatile de montare a protectiilor sunt de cele mai multe ori dispuse neregulat "ata de linia traseului. (aca traseul cor#ii ar urma intocmai linia acestora! in dreptul asigurarilor ar aparea schimbari de directie care ar putea genera "orte nedorite in sistem:

:orte de "recare dintre coarda si stanca sau carabiniere. *cestea ampli"ica "ortele dinamice care actionea#a asupra cataratorilor si protectiilor in ca#ul unei caderi prin reducerea lungimii active a cor#ii! producand ast"el cresterea "actorului de cadere. n plus! "recarile se adauga la greutatea cor#ii! ingreunand inaintarea capului de coarda sau asigurarea secundului. :orte de tractiune laterale sau orientate spre exteriorul "isurii! care ar actiona asupra asigurarilor a"late la schimbarile de directie a cor#ii si care ar putea produce smulgerea sau pierderea stabilitatii protectiilor.

Pentru eliminarea %sau macar reducerea' acestor "orte! capul de coarda trebuie sa extinda asigurarile cu bucle de lungimi adecvate, astfel incat traseul fiecarei corzi sa fie cat mai direct. (e asemenea! o protectie susceptibila sa se deplase#e sau sa "ie dislocata datorita miscarilor cor#ii %de ex. un "riend care ar putea "pasi" in "isura sau o tri$cama insu"icient intepenita' trebuie sa "ie asigurata cu o bucla mai lunga! chiar daca in aparenta in po#itia respectiva ar "i su"icienta doar o carabiniera simpla.

Extinderea protectiilor pentru asigurarea unui traseu cat mai rectiliniu al cor#ilor simple si al semicor#ilor Cel mai "recvent! pentru extinderea protectiilor se "olosesc bucle "expres" de 0F$D1 cm si anouri de H1 cm si de ?01 cm! echipate cu una sau cu doua carabiniere! care se aleg in "unctie de conditiile speci"ice ale "iecarei asigurari! dar tinand cont de con"iguratia intregului sistem de protectie in care se integrea#a acestea. Pentru stabilirea lungimii buclei de asigurare trebuie sa iei in considerare po#itia ultimei asigurari montate! po#itia curenta! po#itia pe care o anticipe#i pentru urmatoarea protectie si linia pe care te vei catara pana la aceasta. 9data ce ai determinat directia din care vine coarda si incotro va merge mai departe in raport cu locul in care te a"li! lungimea buclei va "i aleasa ast"el incat sa elimini eventuala schimbare de directie a cor#ii indusa de protectia respectiva. Atunci cand apreciezi traseul corzii, trebuie sa fii constient ca evoluezi intr-un spatiu tridimensional ! iar schimbarile de directie nu apar doar in planul stancii %stanga$dreapta $ de ex. la traversarile laterale' ci pot aparea si in planul perpendicular pe aceasta %"ata$spate $ de ex. la trecerea peste un tavan sau peste o prag ori#ontal'. (in aceasta cau#a! este necesar sa extin#i cu o bucla mai lunga atat protectiile montate sub surplombe sau tavane! cat si pe cele montate imediat dupa trecerea unui prag! pentru a preveni "recarea cor#ii pe bu#a surplombei sau pe marginea pragului respectiv.

Pe parcursul catararii! trebuie sa ai grija in permanenta ca integritatea corzilor de asigurare sa nu "ie periclitata %de exemplu! coarda ar putea sa se intepeneasca intr$o "isura! ar putea sa disloce bolovani instabili din #onele "riabile sau ar putea sa se taie prin "recarea pe o muchie ascutita'. n ca#ul in care pot aparea asemenea situatii! capul de coarda va lua toate masurile necesare pentru eliminarea pericolului! de obicei prin devierea traseului corzii %cateva exemple de asemenea masuri sunt enumerate mai jos':

5ontarea unor protectii care sa directione#e traseul cor#ii in a"ara #onei periculoase %de ex. #ona "riabila din care coarda ar putea disloca bolovani sau portiunea in care exista muchii ascutite'

5ontarea unei protectii in "isura din bu#a unui tavan! ast"el incat coarda sa alunece pe aceasta in loc sa se bloche#e in "isura Prelungirea protectiilor montate sub surplombe sau dupa trecerea pragurilor pentru a micsora "recarea cor#ilor pe muchiile ori#ontale. 5ontarea de protectii mai dese acolo unde exista pericolul de pendulare a cataratorilor in #one in care coarda ar putea sa se taie prin "recarea de muchiile ascutite

Asigurarea cataratorilor
Asigurarea capului de coarda
apul de coarda va fi asigurat exclusiv de pe ham! ast"el incat in ca#ul unei caderi! inertia corpului secundului si autoasigurarea acestuia in ancora %prin intermediul cor#ii dinamice de asigurare' sa contribuie la amorti#area "ortelor dinamice generate. (e asemenea! este indicat ca secundul sa poarte manusi pentru asigurare! pentru controlul mai "erm al cor#ilor si pentru evitarea arsurilor pe care le$ar putea produce curgerea cor#ilor prin dispo#itivul de asigurare in timpul opririi unei caderi. n toate ca#urile in care asigurarea coechipierului se "ace de pe ham! carabiniera dispo#itivului de asigurare va "i prinsa pe brida de asigurare %care este probabil cea mai re#istenta piesa a hamului' si nu prin cele doua puncte pentru legarea in coarda a"late pe centura si pe brida dintre buclele pentru picioare! ca# in care carabiniera ar putea "i solicitata triaxial sau peste clapeta. Punctul principal de asigurare al ancorei trebuie sa "ie po#itionat la o inaltime convenabila! aleasa in "unctie de conditiile de asigurare! iar protectia directionala din componenta ancorei trebuie sa "ie amplasata ast"el incat secundul sa nu "ie smuls din regrupare in ca#ul caderii capului de coarda! dar totusi acesta sa aiba spatiu pentru o oarecare deplasare pe directia cor#ii de asigurare. (aca directia traseului este laterala sau oblica! secundul se va pozitiona intre ancora din regrupare si prima asigurare a lungimii urmatoare! iar daca traseul continua pe verticala regruparii! secundul se va plasa direct sub ancora. Pentru a mari capacitatea intregului sistem de a amorti#a eventualele socuri! secundul se va auto$asigura in punctul principal al ancorei si pe una dintre protectiile primare %pentru redundanta' "olosind noduri opt sau cabestan pe cor#ile de asigurare! care sunt dinamice. (n niciun caz nu se vor folosi 0dais4 chains0 sau anouri din chinga care ar creste solicitarile asupra ancorei datorita lipsei lor de elasticitate. (e asemenea! in traseele de trad este contraindicata folosirea dispozitivelor auto-blocante ca *etzl 5ri-5ri sau Trango inch! care induc incarcari mari in sistem prin blocarea brusca a cor#ii. Pentru limitarea solicitarilor asupra protectiilor care pot aparea in ca#ul unei caderi! capul de coarda va "i asigurat cu un dispo#itiv care sa permita amortizarea dinamica a caderii %Pet#l Reverso! ;lac= (iamond *TC sau similare'!

la care energia caderii este disipata prin "recarile produse la "curgerea" cor#ii prin dispo#itiv! care incepe atunci cand "ortele dinamice ating un anumit prag %de obicei 0!F $ D =C'.

Asigurarea secundului
n ultimul timp! imbunatatirea dispo#itivelor de asigurare care sunt capabile ca in anumite po#itii sa bloche#e automat coarda in ca#ul unei caderi %Pet#l Reverso D! ;lac= (iamond *TC @uide etc.' a "acut ca acestea sa "ie "olosite "recvent %in po#itia de auto$blocare' pentru asigurarea secun#ilor. n acest ca#! dispo#itivul va "i conectat cu o carabiniera cu siguranta direct in punctul principal de asigurare al ancorei de regrupare. Pentru dispo#itivele care impun interventia asiguratorului pentru "ranarea caderii! asigurarea secundului se va "ace de pe ham! cu redirectionarea cor#ii prin punctul principal al regruparii si/sau prin carabiniera unei protectii solide montate deasupra regruparii %care va putea "i apoi "olosita ca o prima asigurare in lungimea urmatoare de coarda'. n acest ca#! trebuie tinut cont ca solicitarile transmise asupra punctului de redirectionare se dublea#a datorita e"ectului de scripete. (e regula caderea secundului nu generea#a "orte dinamice importante! dar acestea pot totusi aparea atunci cand coarda este "ilata prea larg si in sistem apare o bucla care poate mari distanta de cadere. (in aceasta cau#a! este indicat ca in permanenta coarda secundului sa "ie usor tensionata %doar putin! cat sa$i simti miscarile! dar "ara sa$i jene#i catararea'.

omunicarea pe parcursul catararii

n traseele de escalada sportiva sau in cele de trad de o singura lungime de coarda comunicarea dintre cataratori repre#inta rareori o problema: de regula capul de coarda poate "i urmarit cu privirea! iar manevrele de coarda pe care acesta le "ace in timpul catararii pot "i intuite cu usurinta de catre cel care il asigura. )ituatia se schimba insa atunci cand cataratorii nu au contact vi#ual din cau#a relie"ului stancii sau a distantei dintre ei sau atunci cand manevrele de coarda devin mai complicate %de exemplu in traseele de mai multe lungimi de coarda'. n aceste ca#uri! inainte de a incepe ascensiunea! coechipierii trebuie sa stabileasca un sistem de comunicare bazat pe semnale a caror semnificatie sa fie clara si fara echivoc pentru fiecare dintre ei! indi"erent de modul in care acestea sunt exprimate. n principiu! sistemul de comunicare este "ormat din comenzi de coarda care se re"era la "elul in care coechipierii trebuie sa manevre#e cor#ile %de exemplu slabirea sau tensionarea cor#ii'! anunturi prin care coechipierii sunt instiintati despre o anumita situatie %regrupare! caderea capului de coarda! caderi de pietre etc.' si interogatii adresate coechipierilor pentru obtinerea acordului lor pentru anumite actiuni %de exemplu inceperea catararii pe lungimea urmatoare' sau pentru obtinerea de in"ormatii %de ex. lungimea cor#ii disponibile in regrupare'.

Cel mai "recvent! cataratorii "olosesc comenzi verbale concise! "ormulate in asa "el incat sa "ie cat mai di"erite "onetic pentru a nu putea "i con"undate intre ele %de exemplu! "slabeste" sau "slab" pentru "da$mi mai multa coarda"! ""ilea#a" sau chiar ""il" pentru "trage coarda inapoi prin dispo#itivul de asigurare" etc.'! care acopera toate situatiile care se pot intalni pe parcursul catararii. n anumite conditii care ar "ace imposibila comunicarea verbala %vant puternic! obstacole din perete etc.' cataratorii pot recurge la semnale acustice %tipete! "luieraturi etc.' care se aud ceva mai bine sau la semnale tactile! transmise cu ajutorul cor#ilor de asigurare %de ex. trei smucituri de coarda pentru "am regrupat" sau doua pentru "te asigur! poti sa pleci"'! dar acestea sunt mult mai sarace in semni"icatii decat comen#ile verbale! motiv pentru care se "olosesc de regula doar pentru anuntarea anumitor situatii sau actiuni %regrupare! preluarea asigurarii! inceperea catararii etc.'. 5ai mult! atat semnalele acustice cat si cele tactile trebuie sa "ie "olosite cu precautie! pentru ca pot aparea con"u#ii cu consecinte grave %de exemplu! tractionarea repetatata pentru degajarea unei cor#i care are "recare mare poate "i interpretata gresit de catre secund ca "*m regrupat! scoate$ma din asigurare&" iar un strigat dublat de ecou poate capata un cu totul alt inteles pentru coechipier'. 9 alta solutie pentru comunicarea pe parcursul catararii %mai ales in traseele lungi! des"asurate pe pereti "ramantati! cu multe obstacole' poate "i "olosirea statiilor radio de emisie-receptie. (esi acestea o"era posibilitati practic nelimitate pentru transmiterea mesajelor intre coechipieri! chiar si in acest ca# cataratorii trebuie sa stabileasca un sistem de comunicare de re#erva! pentru ca#ul in care tehnologia ii lasa balta %se termina bateriile! o statie se de"ectea#a! se sparge sau este scapata din mana...'. n plus! in timp ce te cateri sau in timp ce$ti asiguri coechipierul poate "i di"icil! daca nu chiar imposibil sa$ti elibere#i o mana pentru a "olosi statia pentru transmiterea comen#ilor de coarda! motiv pentru care! de cele mai multe ori statiile ajung sa "ie "olosite doar pentru comunicarea de la o regrupare la alta! ceea ce le reduce utilitatea. Pentru ca intelegerea gresita a unui semnal poate avea consecinte grave! fiecare comanda va fi confirmata de catre cel caruia ii este adresata %de exemplu! atunci cand capul de coarda spune ":ilea#a coarda&" secundul va raspunde ":ile#"! "9<"!";ine" etc. pentru a arata ca a inteles comanda'. (e asemenea! daca mai sunt si alte echipe de coarda in #ona respectiva! coechipierul va "i strigat pe nume! pentru a preveni inter"erentele cu celelalte echipe %de ex. "3aurentiu! am regrupat&"'

$n exemplu de comunicare verbala pe parcursul unei lungimi de coarda

(n regruparea de jos, inainte de inceperea catararii Secundul: $ Te$am luat %am trecut cor#ile prin dispo#itivul de asigurare si sunt pregatit sa te asigur' apul de coarda: $ 9.<. %con"irma ca a inteles' . . $ Pot sa plecT %esti sigur ca totul este in regulaT' S.$ Poti pleca %sunt sigur&' . . $ *m plecat %incep sa ma catar' S. $ ;ine %con"irma ca a inteles'

*e parcursul catararii capului de coarda . . $ )lab verde %slabeste coarda verde! vreau sa asigur' S. $ -erde slab %con"irmare' . . $ :ilea#a albastru %"ilea#a coarda albastra! are bucla prea mare' S. $ :ile# albastru %con"irmare' . . $ ;lochea#a & %tensionea#a corda si tine$ma aici... sau cad&' . . $ CoardaT %cata coarda mai amT' S. $ Mece metri& apul de coarda a regrupat, iar secundul se afla inca in regruparea anterioara . . $ *m regrupat& %m$am autoasigurat in ancora de regrupare! scoate$ma din asigurare' S. $ 3iber %te$am scos din asigurare! poti sa tragi coarda ramasa' $ )unt eu %s$a intins coarda! poti sa ma iei in asigurare' . . $ Te$am luat! poti sa pleci %esti asigurat! poti incepe sa te cateri' S. $ *m plecat %incep sa ma catar' . . $ 9.<. %con"irma ca a inteles' *e parcursul catararii secundului S. $ )labeste albastru %slabeste coarda albastra' . . $ *lbastru slab %con"irma ca a inteles' S. $ ;lochea#a verde %tensionea#a coarda verde! de ex. vreau sa ma tii aici! sa scot o protectie intepenita' . . $ -erde blocat %con"irma ca a inteles'

3rganizarea regruparilor
5ulte echipe de coarda pierd timp in regrupare datorita lipsei de organi#are. ntr$un traseu lung! intar#ierile cumulate ar putea ajunge chiar si la cateva ore! iar consecintele prelungirii excesive a duratei catararii pot "i destul de grave: o retragere "epica" pe intuneric in rapel sau pe teren necunoscut! sau chiar blocarea in perete peste noapte. 3 echipa de coarda eficienta va cauta sa scurteze cat mai mult timpul petrecut in regrupare. Pentru aceasta! sarcinile care revin "iecarui coechipier trebuie sa "ie indeplinite in mod voluntar si operativ! dupa un protocol bine pus la punct! ast"el incat catararea sa poata "i reluata cat mai repede.

Sarcinile capului de coarda

*tunci cand ajunge in locul in care vrea sa regrupe#e! capul de coarda montea#a o protectie solida in care se autoasigura cu un nod cabestan pe coarda! apoi %asigurat in continuare de catre secund' construieste ancora de regrupare. (aca acelasi catarator va "i cap de coarda pe tot traseul! este indicat ca acesta sa egali#e#e regruparile "olosind bucle de cordelina si/sau anouri! ast"el incat "iecare ancora sa aiba un punct principal de asigurare care sa poata "i "olosit si de secund. (aca echipa urca in maniera "cap schimbat"! cea mai e"icienta metoda %ca timp si ca necesar de materiale' este egali#area ancorei de regrupare cu ajutorul cor#ilor de asigurare %daca lungimea acestora este su"icienta'. 9 asemenea ancora ii o"era conditii optime de autoasigurare doar celui care a construit$o! dar aceasta "unctionalitate limitata este su"icienta! in conditiile in care celalalt catarator nu are nevoie sa stea prea mult in regrupare.

(upa montarea ancorei si auto$asigurarea in regrupare! capul de coarda anunta ca a regrupat %ceea ce inseamna ca secundul il poate scoate din asigurare'! recuperea#a imediat restul de coarda pana cand aceasta se intinde! apoi preia asigurarea secundului! de pre"erat cu un dispo#itiv cu autoblocare %Reverso! *TC $ @uide etc.' montat in punctul principal al ancorei. %(aca se "oloseste un dispo#itiv obisnuit! acesta se va monta pe ham! iar coarda va "i trecuta prin punctul principal al ancorei sau prin carabiniera unei protectii "oarte solide! montate deasupra regruparii'. *bia dupa aceea! in intervalul in care secundul se pregateste sa inceapa catararea! capul de coarda poate "ace si alte lucruri %cum ar "i sa$si scoata papucii de catarare! sa imbrace haine mai groase sau sa bea apa'. (upa ce secundul incepe sa se catere! capul de coarda va avea grija ca in timp ce il asigura sa aranje#e cor#ile care se aduna in regrupare ast"el incat acestea sa nu se incurce si sa nu atarne pe perete unde s$ar putea agata.

(aca in regrupare este su"icient spatiu! cor#ile pot "i stivuite intr$o #ona plana de unde sa nu poata aluneca! iar daca nu! cor#ile pot "i aranjate in bucle succesive de o parte si de alta a unui anou prins de ancora %imaginea alaturata' sau chiar peste un genunchi al celui care "ilea#a. (aca pe urmatoarea lungime secundul va "i cap de coarda! buclele cor#ii trebuie sa "ie din ce in ce mai mici. n ca# contrar! lungimea buclelor trebuie sa "ie marita progresiv! ast"el incat acestea sa nu se agate intre ele atunci cand coarda va "i "ilata in timpul catararii.

Sarcinile secundului
n timp ce capul de coarda "ilea#a cor#ile! secundul se pregateste pentru catarare %isi pune rucsacul! isi incalta papucii etc.'. (upa ce s$au intins cor#ile! iar capul de coarda l$a anuntat ca a preluat asigurarea! secundul demontea#a ancora de regrupare lasand o singura protectie solida! in care va ramane asigurat pana cand primeste con"irmarea ca poate sa inceapa catararea! apoi o recuperea#a si pe aceasta si il in"ormea#a pe capul de coarda ca incepe sa se catere %dar nu inainte de a se asigura ca nu a uitat nimic in regrupare&' Pe parcursul catararii! secundul va recupera protectiile si buclele de asigurare pe care le va organi#a cat mai bine pe ham %nucile grupate dupa marimi! "riendurile "iecare pe carabiniera proprie! buclele separat! ordonate in "unctie de lungime etc.'! ast"el incat sa nu mai "ie nevoie sa "ie luate din nou la mana in regrupare.

Tranzitia in regrupare
#aca cei doi cataratori vor prelua alternativ conducerea pe parcursul traseului %cap schimbat'! la sosirea in regrupare secundul se auto$asigura in ancora %in acest ca#! este su"icienta o asigurare provi#orie cu un nod cabestan pe coarda'! iar daca are un rucsac! acesta va "i asigurat intr$o protectie din componenta ancorei! intr$o po#itie in care sa nu incurce activitatea din regrupare. n continuare! respectivul preia de la coechipier echipamentul pe care acesta nu l$a "olosit pe lungimea de coarda anterioara! apoi noul secund muta dispo#itivul de asigurare din punctul principal al ancorei pe bucla de asigurare de pe ham si anunta ca este pregatit sa asigure. nainte de a incepe catararea! este indicat ca noul cap de coarda sa veri"ice daca protectia directionala din componenta ancorei este po#itionata in mod adecvat pentru directia in care intentionea#a sa inainte#e si pentru po#itia in care anticipea#a ca va monta prima asigurare! apoi anunta ca incepe catararea si poate pleca din regrupare. (aca secundul %care va prelua conducerea pe lungimea de coarda urmatoare' este "ilat cu un dispo#itiv cu autoblocare %de ex. Pet#l Reverso D' direct din ancora de regrupare! acesta poate sa ramana in asigurare pana la plecarea din regrupare! "ara sa mai "ie nevoie sa$si "aca o alta autoasigurare. Tot ce are de "acut este sa$i dea coechipierului dispo#itivul lui de asigurarare! pe care acesta il montea#a pe coarda si il "oloseste in continuare pentru a$l "ila de pe ham! iar la plecarea din regrupare noul cap de coarda ia cu el dispo#itivul cu care a "ost asigurat in ancora. Practic! cei doi "ac schimb de dispo#itive de asigurare in "iecare regrupare! iar aceasta manevra poate scurta in mod semni"icativ tran#itia.

Este de remarcat aici ca in acest ca# echipa are nevoie de un singur dispo#itiv de asigurare cu autoblocare! cel pe care il va lua cu el capul de coarda. Celalalt dispo#itiv! care ramane la secund! poate "i orice model adecvat pentru asigurarea capului de coarda %de ex. un dispo#itiv de tip "cosulet"'.

#aca pe lungimea urmatoare capul de coarda va fi acelasi! operatiunile devin ceva mai complicate:

)ecundul se autoasigura in in punctul principal al ancorei! intr$o po#itie in care sa nu impiedice catararea capului de coarda la inceputul lungimii urmatoare! dar ast"el incat imediat dupa plecarea acestuia sa se poata po#itiona intre ancora si prima asigurare a lungimii. Protectiile si buclele de asigurare recuperate de pe traseu! materialele "olosite pentru ancora de regrupare precedenta si eventual unele piese de echipament care au "ost purtate pana acum in rucsac! dar care sunt necesare in continuare! sunt inmanate capului de coarda una cate una! ast"el incat sa se evite scaparea lor. Cor#ile vor "i "ilate din nou! ast"el incat capetele la care este legat capul de coarda sa se a"le deasupra. Pentru operativitate! cataratorii pot schimba intre ei capetele cor#ilor %daca acestea nu sunt incurcate'! dupa care isi vor veri"ica reciproc nodurile de legare. n timpul acestei operatiuni! cataratorii se vor asigura provi#oriu in ancora cu anouri de chinga. )ecundul preia asigurarea pe ham a capului de coarda! iar acesta poate incepe catararea! dupa ce a primit con"irmarea ca este asigurat si poate sa plece.

*rincipii si metode pentru amenajarea regruparilor

5eniul paginii *legerea regruparii Principiile ancorei (irectiile solicitarilor Egali#area cu anouri si cordelina Egali#area cu ajutorul cor#ilor *menajarea corecta a regruparilor in traseele de catarare traditionala de mai multe lungimi de coarda este extrem de importanta! pentru ca siguranta intregii echipe de coarda va depinde doar de cele cateva protectii care "ormea#a ancora de regrupare si de modul in care acestea sunt "acute sa lucre#e impreuna. *ncora de regrupare poate sa "ie solicitata din di"erite directii la incarcarile cele mai mari care pot aparea in catarare! cele generate in caderile cu "actor 0 ale capului de coarda! iar cedarea ei ar putea produce accidente grave %statistic! cedarea ancorelor de regrupare este una dintre cele mai "recvente cau#e ale accidentelor mortale din catararea traditionala'. (in aceasta cau#a! amenajarea regruparii trebuie "acuta cu responsabilitate! respectand toate principiile care asigura siguranta si buna "unctionare a ancorei si luand in considerare toti "actorii implicati: directia si marimea solicitarilor anticipate! re#istenta protectiilor! anourilor sau cordelinei "olosite si modul in care toate acestea conlucrea#a! re#istenta stancii! corectitudinea nodurilor etc.

Alegerea locului pentru regrupare

n traseele "recventate! regruparile sunt de regula cunoscute si uneori sunt chiar echipate cu protectii "ixe %spituri sau pitoane'! asa ca in general alegerea po#itiei regruparii nu constituie o problema. n schimb! in traseele mai putin "recventate sau in cele care se urca in premiera! capul de coarda va trebui sa stabileasca el insusi locul in care va regrupa! in asa "el incat po#itia respectiva sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Posibilitati multiple pentru montarea de protectii mobile: roca sanatoasa! "isuri cu deschideri si orientari adecvate sau asigurari naturale solide %copaci! clepsidre etc.' Po#itie comoda a cataratorilor %in conditiile in care parcurgerea unei lungimi de coarda poate dura destul de mult! asigurarea capului de coarda sau a secundului dintr$o po#itie incomoda devine un chin' si eventual spatiu pentru aranjarea cor#ilor in regrupare Posibilitati de comunicare intre cataratori! eventual contact vi#ual %in ca# contrar! cataratorii trebuie sa stabileasca un cod de comunicare cu ajutorul cor#ii' 3imitarea "recarilor din cor#i atat pentru ultima lungime de coarda cat si pentru cea urmatoare *dapost impotriva caderilor de pietre! daca acest pericol este pre#ent in traseul respectiv

*mplasamentele care sa indeplineasca simultan toate conditiile de mai sus sunt destul de rare! asa ca de cele mai multe ori capul de coarda va trebui sa aleaga o solutie de compromis! anali#and cu atentie avantajele si de#avantajele posibilelor po#itii de regrupare pe care le intalneste pe parcursul catararii.

Cu astepta sa ajungi la capatul cor#ii! unde ai putea "i "ortat sa "aci o regrupare precara! cu posibilitatile reduse pe care ti le o"era stanca din #ona respectiva si cu putinele protectii care ti$au mai ramas pe ham. (e asemenea! daca traseul are schimbari de directie "recvente! nu astepta ca "recarile din cor#i sa ajunga sa$ti impiedice inaintarea. (upa ce ai urcat o distanta re#onabila %secundul trebuie sa$ti comunice din cand in cand cata coarda ti$a mai ramas'! poti incepe sa te uiti dupa un loc potrivit pentru regrupare. Cauta o brana sau un prag a"lat pe directia traseului! dar la adapost de eventualele caderi de pietre! care sa$ti o"ere o po#itie cat mai comoda si protectii naturale sau posibilitati su"iciente de montare a protectiilor mobile si daca gasesti un asemenea loc! regrupea#a. Chiar daca traseul continua cu o #ona mai putin di"icila! cu multe posibilitati de asigurare si ti$a mai ramas ceva coarda! este mult mai bine sa regrupe#i in locul respectiv! decat sa continui catararea spre o po#itie de regrupare incerta. n plus! este chiar indicat ca lungimea urmatoare sa inceapa cu pasaje mai usoare care pot "i bine protejate! pentru a reduce riscul de cadere cu "actor 0 al capului de coarda. (upa ce ai ales locul pentru regrupare! gaseste cea mai buna posibilitate de montare a unei protectii solide si asigura$te in aceasta cu un nod cabestan pe coarda. ncepand de la aceasta protectie! vei construi ancora de regrupare! in timp ce secundul va continua sa te asigure. *tunci cand esti satis"acut de ancora montata! te vei auto$asigura cu ajutorul cor#ilor %cu noduri opt sau cabestan' in punctul principal al ancorei! dupa care poti cere secundului sa te scoata din asigurare si sa se pregateasca pentru catarare.

*rincipiile ancorei, soliditate, redundanta, egalizare, fara extensie

Ancora %pentru regrupare sau pentru rapel' este un ansamblu de mai multe protectii montate si legate impreuna prin di"erite metode! ast"el incat sa "unctione#e ca un tot unitar. Con"iguratia "iecarei ancore este unica! "iind dictata de conditiilor speci"ice regruparii respective: posibilitatile de montare a protectiilor! tipul! marimea si re#istenta acestora! directiile solicitarilor! po#itia cataratorilor "ata de ancora etc. Totusi! toate ancorele de regrupare au ceva in comun: pentru a o"eri siguranta necesara! ele trebuie sa se con"orme#e cat mai bine principiilor enuntate mai jos.

*rotectii solide. (aca "iecare protectie "olosita pentru regrupare este solida! regruparea ar putea "i sigura chiar si in ca#ul "olosirii unor metode de egali#are rudimentare! dar nici cea mai so"isticata metoda de egali#are nu poate compensa lipsa de re#istenta individuala a protectiilor primare. (in aceasta cau#a! "iecare protectie "olosita trebuie sa "ie capabila sa re#iste tuturor solicitarilor care ar putea aparea. *tunci cand aprecie#i soliditatea protectiei! aminteste$ti ca aceasta are doar atata re#istenta cata ii o"era stanca in care este montata. -eri"ica cu grija amplasamentul si evita montarea protectiilor dupa placile subtiri sau desprinse si bolovanii instabili! in #one "riabile sau cu roca alterata. -edundanta. Toate elementele de siguranta ale ancorei trebuie sa "ie in numar mai mare decat strictul necesar. Re#istenta unei regrupari nu trebuie sa se ba#e#e niciodata pe un singur element %o singura protectie! un singur "ir de cordelina sau chinga! o singura carabiniera etc.'! care daca ar ceda accidental ar produce cedarea intregii ancore. Chiar daca ruperea accidentala pare putin probabila! toate acestea trebuie sa "ie cel putin dublate de un element similar care sa actione#e ca o re#erva in ca#ul cedarii piesei respective. *st"el! intr$o regrupare echipata cu spituri trebuie sa "olosesti minim doua dintre acestea! desi un singur spit solid probabil ca ar avea o re#istenta su"icienta! iar intr$o regrupare cu protectii mobile este necesar sa "olosesti minimum trei protectii! chiar daca "iecare dintre ele "poate opri un camion". Chiar daca ai montat trei protectii! dar toate sunt "ixate in aceeasi "isura! in ca#ul cedarii unei laturi a "isurii %de exemplu in ca#ul dislocarii unei lespe#i' intreaga regrupare va ceda! deci pentru redundanta este necesar ca protectiile sa "i montate separat! in mai multe "isuri. (e asemenea! punctul principal de asigurare al ancorei trebuie sa "ie preva#ut cu doua carabiniere cu clapetele opuse! pentru ca o singura carabiniera s$ar putea deschide accidental chiar si daca este preva#uta cu siguranta. 3a "el stau lucrurile si in privinta anourilor sau cordelinei "olosite: chiar daca re#istenta unei singure chingi ar putea "i su"icienta! chinga va "i dublata in punctele principale de legare a cataratorilor sau de

conectare a dispo#itivului de asigurare! ast"el incat in ca#ul ruperii unui "ir! sa existe un "ir de re#erva care sa preia incarcarea. Egalizarea. ncarcarile care pot aparea trebuie sa "ie distribuite in mod egal intre protectiile "olosite! pentru a reduce solicitarile individuale asupra acestora. ntr$o ancora care nu este egali#ata! incarcarea aplicata pe o singura protectie ar putea sa depasesca re#istenta acesteia sau a rocii in care este montata! iar dupa ruperea sau smulgerea ei! incarcarea s$ar trans"era pe urmatoarea! unde procesul s$ar putea repeta producand cedarea "in cascada" a intregii ancore. %(atorita importantei di"eritelor metode de egali#are a ancorelor pentru regrupare! acestea vor "i discutate mai jos! intr$o sectiune separata'. )ara extensie. Cedarea unei protectii nu trebuie sa produca deplasari in sistemul "olosit. n ca#ul ruperii sau smulgerii unei protectii! incarcarea va "i distribuita pe piesele ramase. (aca aceasta redistribuire a incarcarilor se va "ace in mod dinamic! prin deplasarea punctului in care sunt aplicate incarcarile %extensia ancorei'! "ortele re#ultate vor "i ampli"icate! inducand solicitari periculoase in ancora.

(n conditiile reale din catarare este practic imposibil ca toate aceste conditii sa fie indeplinite simultan. )iecare ancora este in general o solutie de compromis, care trebuie sa ofere totusi suficienta rezistenta si siguranta, 0suficient0 insemnand ca in regruparea respectiva, ancora trebuie sa reziste tuturor solicitarilor care ar putea aparea, pe toate directiile din care ancora ar putea fi solicitata. *legerea compromisului cel mai acceptabil! care sa garante#e siguranta regruparii si implicit a intregii echipe! este responsabilitatea capului de coarda care montea#a ancora respectiva! care in cele mai multe ca#uri va "i nevoit sa considere principiile enuntate mai sus mai curand ca pe o strategie de evaluare a sigurantei regruparii decat ca pe niste directive stricte. (e exemplu! in situatiile reale! uneori cedarea unei protectii ar putea sa produca o oarecare extensie in sistem! dar aceasta sa "ie acceptabila! stanca din #ona regruparii ar putea sa o"ere doar doua posibilitati pentru montarea protectiilor! dar acestea sa "ie extrem de solide! iar unele dintre protectiile "olosite pentru regrupare ar putea sa aiba re#istente de numai F$H =C! dar "elul in care sunt montate si egali#ate ar putea sa le con"ere totusi re#istenta necesara.

#irectiile solicitarilor, ancore de regrupare multidirectionale

*tunci cand construiesti o ancora de regrupare trebuie sa iei in calcul toate directiile din care aceasta ar putea "i solicitata! dar aceste directii nu sunt intotdeauna evidente. (aca in ca#ul unui traseu des"asurat pe verticala directiile solicitarilor sunt mai usor de anticipat %in jos sau in sus'! in traseele cu linii mai complexe trebuie sa anali#e#i toate situatiile care pot produce schimbarea directiei solicitarilor. Pentru exempli"icare! sa consideram ca ai ajuns in regrupare printr$o traversare ori#ontala! inaintea careia ai montat o asigurare. (aca secundul va cadea inainte sa recupere#e protectia de la inceputul traversarii!

regruparea va "i solicitata lateral! pe directia acestei asigurari. (aca va cadea pe parcursul traversarii! dupa ce a recuperat protectia! secundul va pendula! ceea ce va produce o variatie a directiei solicitarilor pe toata amplitudinea pendulului. (irectiile solicitarilor asupra ancorei de regrupare pot varia si in ca#ul caderii capului de coarda. *st"el! atunci cand capul de coarda cade direct in ancora de regrupare! inainte de a asigura prima protectie din lungimea urmatoare! ancora va "i solicitata direct in jos! iar daca va cadea dupa ce a asigurat o protectie montata lateral "ata de linia traseului! ancora va "i solicitata in sus si lateral! pe directia acesteia.

*entru ca ancora sa devina multidirectionala, este necesara adaugarea unei protectii suplimentare orientata in directie opusa celor primare care formeaza regruparea, care sa le protejeze pe acestea la smulgere.

(e exemplu! intr$un traseu vertical ancora va "i construita sa preia solicitari gravitationale %in jos'! ast"el incat sa opreasca o cadere cu "actor 0 a capului de coarda direct in ancora de regrupare! iar protectia directionala va prelua solicitarile orientate in sus! ast"el incat sa impiedice ridicarea secundului si smulgerea ancorei in ca#ul unei caderi pe parcursul lungimii! dupa ce coarda a "ost trecuta prin asigurari. Cel mai "recvent! protectia directionala se adauga in con"iguratia ancorei! ast"el incat un brat al acesteia sa "ie orientat in sens opus celorlalte %imaginea alaturata'. Totusi! in anumite situatii! de exemplu cand ancora este situata prea sus in regrupare! sau cand spatiul disponibil in regrupare nu permite plasarea secundului intre ancora si prima asigurare din lungimea urmatoare! protectia directionala poate "i montata separat de restul ancorei. n acest ca#! pe langa auto$asigurarea din punctul principal al ancorei! secundul se asigura si in protectia directionala cu una dintre cor#i %pentru a "olosi proprietatile dinamice ale acesteia pentru amorti#area socurilor'! "olosind un nod cabestan sau opt si o carabiniera cu siguranta! ast"el incat sa nu "ie tras in directia primei asigurari a lungimii urmatoare in ca#ul caderii capului de coarda.

6u exista o metoda de amenajare a regruparii care sa fie valabila pentru toate situatiile intalnite in trasee. *tunci cand se construieste o ancora pentru o anumita regrupare! trebuie anticipate toate directiile posibile ale solicitarilor care pot aparea in ca#ul caderii capului de coarda sau a secundului! iar ancora va "i con"igurata tinand cont de particularitatile speci"ice po#itiei de regrupare respective! ast"el incat sa "ie capabila sa re#iste in conditiile scenariului cel mai de"avorabil. Totusi! este indicat sa pastre#i con"iguratia ancorei cat mai simpla! ast"el incat montarea si demontarea ei sa se "aca rapid! iar intregul sistem sa poata "i veri"icat cu usurinta.

Egalizarea ancorelor de regrupare cu anouri si bucle din cordelina

(upa montarea protectiilor primare care vor compune ancora de regrupare! acestea trebuie sa "ie legate impreuna! ast"el incat sa lucre#e ca un sistem unitar! in care "iecare protectie sa contribuie la re#istenta si stabilitatea ancorei pe directiile din care aceasta este solicitata. Pentru egali#area protectiilor se pot "olosi cor#ile de asigurare si/sau bucle innodate din cordelina si anouri din chinga. Termenul "anou" %din "r. "anneau"' se re"era la buclele "ormate dintr$o bucata de chinga ale carei capete sunt cusute impreuna. Cel mai "recvent! in catararea trad se "olosesc anouri de H1 cm si ?01 cm! dar pe piata exista anouri cu lungimi de pana la J11 cm. n ca#ul in care capul de coarda nu se schimba pe lungimea urmatoare de coarda! este indicat ca acesta sa egali#e#e protectiile din regrupare "olosind bucle de cordelina sau de chinga! ast"el incat ancora sa aiba un punct principal de asigurare care sa poata "i "olosit de ambii cataratori %in acest "el! la sosirea in regrupare! secundul se poate asigura imediat in punctul principal al ancorei cu un nod cabestan pe coarda de asigurare'.

Materiale si noduri folosite pentru construirea regruparii

9 posibilitate pentru egali#area ancorei de regrupare este "olosirea unei bucle din F$E m de cordelina de n4lon de 7 mm diametru %care are o re#istenta minima de 2.8 =C con"orm standardelor 6 **$?10/EC$FHJ'! innodata permanent cu un nod dublu pescaresc! care va "i "olosita exclusiv pentru amenajarea regruparilor. n locul cordelinei din n.lon se poate "olosi cordelina #4neema cu diametrul de 8,8 sau 9 mm! care are re#istenta mult mai mare! este mai usoara! ocupa mai putin loc pe ham! dar este "oarte putin elastica! ceea ce inseamna ca va avea o capacitate redusa de egali#are si de amorti#are a socurilor din sistem. Pentru aceasta cordelina! "abricantii recomanda legarea buclelor cu un nod triplu pescaresc %imaginea de mai jos'.

3egarea buclelor de cordelina din n.lon %nod dublu' si de cordelina (.neema %nod triplu' Toate anourile cusute au re#istenta garantata de min. 00=C %con"orm standardelor 6 **$?1J/EC$FHH' si sunt con"ectionate din chinga (.neema sau din poliamida! intr$o gama de lungimi care sa acopere orice nevoie. n general chinga din poliamida "olosita este lata de ?8$0F mm si ceva mai rigida! ceea ce ingreunea#a "olosirea ei. Chinga (.neema are aceeasi re#istenta dar este mult mai ingusta %8$?0 mm' si mai supla! putand "i innodata cu usurinta! ceea ce "ace ca acesta sa "ie materialul pre"erat de cataratori pentru anourile de egali#are a regruparilor! desi elasticitatea chingii este extrem de redusa.

Ancore egalizate static !pre-egalizate"

(aca ancora de regrupare va "i solicitata dintr$o singura directie! care nu se va modi"ica pe parcursul catararii capului de coarda sau secundului %de exemplu daca linia traseului este pe verticala regruparii' se poate reali#a distribuirea incarcarilor pe "iecare protectie componenta a regruparii prin egalizare statica %pre$egali#are'. Pentru aceasta poti "olosi o bucla din cordelina de n.lon cu diametrul de E mm sau un anou din chinga de lungime su"icienta! care se trece prin carabinierele tuturor protectiilor! apoi buclele dintre protectii se trag in jos! se tensioneaza in mod egal in directia solicitarilor anticipate si se leaga impreuna cu un nod simplu sau opt %imaginea alaturata'. )e observa ca o ancora egali#ata in acest "el respecta conditia de redundanta! pentru ca bratele ancorei sunt independente! iar punctul principal de legare este alcatuit din trei "ire de chinga. (e asemenea! cedarea unuia dintre bratele ancorei nu produce extensie in sistem.

n con"iguratia din imaginea din stanga! ancora va re#ista incarcarilor aplicate in jos %caderea secundului! sau caderea capului de coarda inainte de asigurarea primei protectii din lungimea urmatoare'. Pentru a impiedica smulgerea ancorei prin ridicarea secundului din regrupare in ca#ul caderii capului de coarda pe parcursul lungimii urmatoare! se adauga o protectie directionala! orientata in sens opus celor care compun ancora %in jos in acest ca#'. (upa legare! lungimile bratelor ancorei nu mai pot "i ajustate! ceea ce "ace ca in general distribuirea incarcarilor intre protectiile "olosite sa "ie inegala. (in aceasta cau#a! pentru pre$egali#are este mai indicata cordelina de n.lon! care este mai elastica decat (.neema. Elasticitatea cordelinei va permite o mai buna distribuire a "ortelor in sistem prin intinderea buclelor care sunt mai solicitate si trans"erarea unei parti a incarcarilor asupra celorlalte brate ale ancorei. Totusi! in ca#ul "olosirii cordelinei din n.lon! conditia necesara pentru o cat mai buna egali#are este ca bratele ancorei trebuie sa aiba lungimi cat mai apropiate. (aca un brat al ancorei ar "i mai lung! din cau#a de"ormarii elastice a chingii sau cordelinei %care este proportionala cu lungimea acesteia' incarcarea preluata de protectia respectiva ar "i diminuata! iar di"erenta ar "i trans"erata pe celelalte protectii.

Protectiile primare trebuie sa "ie su"icient de apropiate! ast"el incat unghiurile dintre bratele ancorei sa fie cat mai mici. n ca# contrar! solicitarile individuale asupra protectiilor ar putea "i ampli"icate %diagrama din stanga'. *tunci cand "olosesti aceasta metoda de egali#are statica! trebuie sa "ii constient de limitarile ei. (eplasarea laterala a punctului de ancorare! provocata de solicitarea din alta directie decat cea anticipata! va produce trans"erarea intregii incarcari pe protectia cea mai departata din partea opusa deplasarii! ceea ce va produce supra$incarcarea acesteia. (aca aceasta protectie cedea#a! intreaga solicitare se va trans"era pe urmatoarea protectie! iar cedarea in cascada a protectiilor primare pot duce la cedarea intregii ancore. (in cau#a acestor limitari ale metodei! in situatia in care egali#area are o importanta reala pentru siguranta ancorei de regrupare! este mai indicat sa "olosesti o metoda de egali#are dinamica %auto$egali#are'.

Pre$egali#area se va "olosi doar daca toate protectiile din regrupare sunt capabile sa preia eventualele supra$incarcari care ar aparea datorita cedarii accidentale a uneia dintre ele! daca sunt su"icient de apropiate pentru ca unghiurile dintre bratele ancorei sa "ie cat mai mici si numai daca incarcarile vor "i aplicate dintr$o singura directie! care sa "ie usor de anticipat.

Ancore egalizate dinamic !auto-egalizate"

Cea mai simpla metoda pentru pentru egali#area a doua protectii este "olosirea unui : glisant %sliding G'. Pentru "ormarea acestuia se trece un anou sau o bucla innodata din cordelina prin "iecare carabiniera! bucla dintre acestea se trage in jos si se rasuceste cu ?81 de grade! apoi cele doua bucle se prind impreuna intr$o carabiniera! care este indicat sa "ie cat mai larga! pentru micsorarea "recarilor %succesiunea ? $ J din imaginea de mai jos'.

*ceasta metoda se poate "olosi pentru egali#area dinamica a doua sau mai multe protectii primare apropiate din componenta unui brat al ancorei! dar nu se va "olosi pentru egali#area intregii ancore! datorita "aptului ca aceasta con"iguratie nu respecta conditia de redundanta %ruperea chingii ar produce cedarea intregii ancore'! iar in ca#ul cedarii uneia dintre protectii s$ar produce o extensie importanta care poate genera "orte dinamice periculoase. Pentru asigurarea redundantei! pe bratele G$ului glisant se vor "ace noduri limitatoare %explicate mai jos'! care sunt necesare si pentru reducerea extensiei in ca#ul cedarii uneia dintre protectii. (aca protectiile sunt deosebit de solide si cedarea uneia dintre ele %urmata de extensia ancorei' este putin probabila! pentru a evita innodarea chingii %nodurile reduc re#istenta si se des"ac greu dupa ce au "ost solicitate'! se poate recurge la dublarea anoului %se "olosesc doua anouri identice! de pre"erat din chinga cat mai subtire $ (.neema H$8 mm'.

*ncora din imagine este compusa din trei protectii legate cu un anou din chinga! ast"el incat cele doua brate ale ei %"riendul din stanga si grupul "ormat din "riendul si nuca din dreapta' vor "i incarcate in mod egal chiar si in ca#ul unor schimbari ale directiei incarcarilor. Pentru simpli"icare! nu am adaugat si o protectie directionala in con"iguratia ancorei pre#entate! dar aceasta trebuie "olosita in situatiile reale din catarare pentru a impiedica smulgerea in sus a protectiilor primare in ca#ul in care capul de coarda cade si ridica secundul din regrupare. Pentru a monta ancora! dupa amplasarea protectiilor primare se "ac cele doua noduri de limitare %3' pe un anou de lungime adecvata. (eocamdata! nodurile nu se strang! pentru a putea "i ajustate mai tar#iu.

Cele doua bucle obtinute la capetele anoului %bratele ancorei' se prind de carabinierele "iecarei protectii direct %daca bratul respectiv al ancorei are o singura protectie primara' sau "olosind noduri cabestan %C'! cu ajutorul carora se reglea#a lungimea chingii pentru "iecare protectie de pe bratul respectiv! pentru o cat mai buna egali#are a acestora. (upa de"initivarea "ormei ancorei! nodurile de limitare %3' se po#itionea#a simetric "ata de punctul principal de legare! la o distanta de 01$D1 cm intre ele! apoi se strang in aceasta po#itie. )e observa ca in con"iguratia din imagine! bratul din dreapta ancorei este "ormat din doua protectii egali#ate static! prin legarea lor cu noduri cabestan %C' pe aceeasi bucla! ast"el incat chinga dintre ele sa nu "ie tensionata. (aca ancora are patru protectii primare! pentru bratul din stanga poate "i "olosita aceeasi metoda ca si pentru cel din dreapta. Capacitatea de egali#are dinamica a ancorei se datorea#a modului in care este reali#at punctul principal de asigurare! care permite deplasarea laterala a carabinierelor pe chingile respective! dar trebuie sa "im totusi constienti ca prin aceasta metoda! egali#area se "ace intre bratele ancorei si nu intre toate protectiile primare.

*tunci cand se montea#a o asemenea ancora trebuie "acut un compromis intre amplitudinea directiilor pe care "unctionea#a egali#area si marimea extensiei potentiale a ancorei. *st"el! posibilitatea de deplasare laterala %care este utila' este redusa prin noduri limitatoare! ast"el incat sa se micsore#e extensia periculoasa pe care ar putea sa o produca cedarea unui brat al ancorei. % n imaginea alaturata se observa po#itiile punctului principal inainte si dupa cedarea bratului din stanga al ancorei'. Pentru exemplul de ancora din imaginea de mai sus! daca nu ar exista nodurile de limitare! egali#area ar putea "unctiona pe un arc de cca. ?01 de grade! dar in ca#ul smulgerii "riend$ului din stanga! extensia care s$ar produce ar genera un soc periculos asupra bratului din dreapta. Codurile limitea#a capacitatea de egali#are a ancorei la un arc de cca. D1 de grade! dar extensia posibila este redusa la ?1$?F cm.

Codurile de limitare a extensiei au si rolul de a asigura redundanta! ast"el incat bratele ancorei sa "ie independente! iar punctul principal de legare sa "ie "ormat din doua "ire de chinga separate. :ara nodurile respective! ruperea chingii in orice punct din #ona ei tensionata ar produce cedarea intregii ancore.

n ca#ul in care ancora ar "i tractionata in lateral! dincolo de o anumita limita solicitarea a"erenta unui brat egali#at static ar "i preluata integral doar de una dintre protectiile din componenta acestuia! iar incarcarea totala ar ajunge sa "ie distribuita numai pe doua dintre protectiile primare ale ancorei! celelalte "unctionand ca re#erve. Pentru o egali#are mai e"icienta! ast"el incat incarcarile sa "ie distribuite intre toate protectiile primare indi"erent de directia de solicitare a ancorei! nuca si "riendul montate pe bratul din dreapta in con"iguratia ancorei de mai sus pot "i la randul lor egali#ate dinamic %imaginea din dreapta'. Pentru aceasta se poate "olosi un anou scurt cu un "G glisant" %explicat mai sus' notat cu %G' in imaginea alaturata! care reparti#ea#a in mod egal si dinamic incarcarile intre cele doua protectii. n aceasta noua con"iguratie! "riendul care "ormea#a bratul stang va prelua F1 O din incarcari! iar nuca si "riendul care "ormea#a bratul drept vor prelua "iecare cate 0F O din incarcarea totala! chiar in ca#ul unei variatii importante a directiei solicitarilor asupra ancorei. Pe bratul din stanga al exemplului de ancora din imagine se observa o bucla %;' legata cu un nod simplu. *ceasta bucla %optionala' are rolul de a scurta chinga! ast"el incat punctul principal de legare sa "ie po#itionat la inaltimea dorita! dar poate "i "olosita si pentru legarea unei alte protectii pe bratul respectiv al ancorei.

*unctul principal de asigurare al ancorei

ndi"erent de metoda de egali#are! toate elementele de legare a protectiilor %anouri din chinga! cordelina etc.' converg spre un punct principal de legare! care este locul cu cea mai mare re#istenta din intreaga con"iguratie a ancorei! "iind "olosit din aceasta cau#a pentru asigurarea si auto$asigurarea cataratorilor. Pentru redundanta! in punctul principal al ancorei! in care chinga este dublata! se "olosesc doua carabiniere cu siguranta! "iecare pe cate un "ir al chingii. (aca nu dispui de acestea! poti "olosi con"iguratia "G glisant" cu doua carabiniere simple cu clapetele opuse. n ca#uri exceptionale! poti "olosi o singura carabiniera cu siguranta! dar trebuie sa "ii constient ca in acest "el vei sacri"ica redundanta ancorei! a carei siguranta va depinde in acest ca# de un singur element: carabiniera respectiva.

Auto-asigurarea cataratorilor se va "ace in punctul principal al ancorei! iar pentru redundanta se va asigura si una dintre protectiile primare. Pentru a atenua eventualele socuri din sistem! pentru auto$asigurare se vor "olosi cor#ile de asigurare! care sunt dinamice! iar legarea se va "ace "olosind noduri "opt" sau cabestan si carabiniere cu siguranta sau cate doua carabiniere cu clapetele opuse. Codul cabestan este "olosit "recvent pentru ca o"era avantajul reglarii cu usurinta a lungimii auto$asigurarii! insa unii autori de manuale recomanda "olosirea nodului "opt" pentru cel putin una dintre auto$asigurari.

Coduri pentru auto$asigurarea cataratorilor in regrupare: cabestan %stanga' si opt

Egalizarea ancorelor de regrupare cu ajutorul corzilor

*tunci cand secundul din lungimea de coarda precedenta preia conducerea pe urmatoarea lungime %cap schimbat'! acesta are nevoie sa se autoasigure in regrupare %de regula cu un nod cabestan pe coarda de asigurare' doar pe scurta durata in care coechipierul repo#itionea#a dispo#itivul de asigurare %daca este necesar'! si$i trans"era restul de echipament! pe care nu l$a "olosit in lungimea precedenta! apoi poate continua catararea in cap de coarda. n acest ca#! regruparea poate sa "ie amenajata ast"el incat sa o"ere posibilitati de auto$asigurare doar pentru cel care a construit$o! care poate egali#a ancora "olosind cor#ile de asigurare. Pentru aceasta insa! trebuie sa mai aiba su"icienta coarda! iar lungimea urmatoare trebuie sa nu "ie "intinsa" %pentru ca o parte din lungimea

cor#ilor se va "olosi pentru egali#area ancorelor de regrupare'. *ceasta metoda economiseste timp! iar capul de coarda nu mai are nevoie sa care cordelina sau bucle suplimentare pentru amenajarea regruparilor

Amenajarea regruparii cu ajutorul unei corzi simple

(aca echipa "oloseste o coarda simpla! aceasta poate "i "olosita pentru egali#area protectiilor primare din componenta ancorei prin mai multe metode! "iecare avand avantaje si de#avantaje. Capul de coarda trebuie sa decida care metoda %sau combinatie de metode' este cea mai adecvata pentru situatia speci"ica regruparii respective.

Pentru egalizarea cu ajutorul corzii a unei ancore formate din trei protectii mai distantate se poate "olosi metoda descrisa mai jos! care are avantajul ca o"era un punct principal de asigurare care poate "i "olosit pentru asigurarea si auto$asigurarea secundului. *ceasta metoda este "oarte rapida si economica %pentru egali#area ancorei este nevoie doar de cateva carabiniere! dintre care cel putin doua cu siguranta'! dar necesita ceva experienta din partea capului de coarda! care trebuie sa "ie capabil sa aprecie#e corect lungimile necesare pentru buclele de coarda si pentru noduri si modul in care sunt tensionate "irele de coarda care vor prelua solicitarile. 6n de#avantaj ar "i ca ancora va "i egali#ata static! ceea ce inseamna ca aceasta metoda trebuie "olosita doar in ca#urile in care directiile solicitarilor sunt previ#ibile si nu se modi"ica pe parcurs. (e asemenea! trebuie tinut cont ca pentru construirea ancorei se vor "olosi cel putin patru$cinci metri de coarda %dar "consumul" de coarda poate "i mult mai mare! in "unctie de distantele dintre cele trei protectii primare' asa ca aceasta metoda de egali#are este conditionata atat de cantitatea de coarda ramasa dupa parcurgerea lungimii anterioare cat si de cea necesara pentru catararea pe lungimea urmatoare.

3a sosirea in regrupare! capul de coarda montea#a o protectie solida si se asigura in aceasta cu un nod cabestan pe coarda %?'! cu o carabiniera cu siguranta. *poi! montea#a o a doua protectie! in carabiniera careia mai "ace inca un nod cabestan %0'! avand grija sa lase o bucla larga intre cele doua protectii %*'. 3ungimea acestei bucle trebuie sa "ie su"icienta pentru "ormarea punctului principal de asigurare %operatiunea este descrisa mai jos'. Coarda libera se prinde de brida de asigurare a hamului cu un alt nod pe o carabiniera cu siguranta %D'! iar lungimile celor doua "ire de coarda care "ac legatura intre ham si protectii vor "i ajustate ast"el incat sa "ie tensionate in mod egal %nodurile "olosite sunt "cabestan" tocmai datorita usurintei cu care se ajustea#a&'. (upa aceasta! se montea#a o a treia protectie! in care se asigura coarda "olosind din nou un nod cabestan %J' ast"el incat "irul respectiv sa "ie tensionat la "el ca si celelalte doua. n acest moment! capul de coarda este asigurat in toate cele trei protectii! care sunt egali#ate static cu ajutorul cor#ii.

n continuare! pentru formarea punctului principal de asigurare al ancorei! se suprapune coarda libera %;' peste bucla %*' si se "ace un nod simplu %sau opt! daca este coarda su"icienta' pe bucla dubla re#ultata! avand grija ca "irele de coarda care "ac legatura cu cele trei protectii sa "ie tensionate in mod egal pe directia solicitarilor probabile %in principiu! pe directia ultimei protectii montate de capul de coarda inainte de regrupare'. Punctul principal de asigurare re#ultat %PP*' este "ormat prin egali#area statica a celor trei protectii! indeplineste conditia de redundanta %este "ormat din doua bucle independente de coarda' si poate "i "olosit pentru asigurarea secundului cu ajutorul unui dispo#itiv de asigurare cu autoblocare %Reverso! *TC$@uide etc.'! precum si pentru auto$asigurarea acestuia in regrupare pe durata tran#itiei.

#emontarea ancorei se "ace in ordinea inversa: dupa ce capul de coarda a amenajat regruparea urmatoare! a "ilat surplusul de coarda si a anuntat ca a preluat asigurarea! secundul des"ace nodul %PP*'! apoi nodurile %J'! %D' si %0' si demontea#a protectiile respective! ast"el incat sa ramana asigurat in protectia %?' pana cand va primi con"irmarea ca poate sa inceapa sa se catere! dupa care demontea#a si aceasta protectie si paraseste regruparea.

(aca ancora de regrupare este "ormata din trei protectii apropiate! pentru egali#area lor se poate "olosi nodul din imaginile de mai jos. n prima "a#a pe coarda de asigurare se "ace o bucla de lungime adecvata cu un nod opt. *poi! bucla se trece din nou prin nod %imaginea a doua' re#ultand ast"el trei bucle care pot "i prinse in carabinierele celor trei protectii. Pentru siguranta! pe bucla din stanga a ancorei %cea care a "ost trecuta prin nod' este indicat sa se "aca un nod simplu! care sa impiedice scaparea buclei prin nod in ca#ul cedarii protectiei respective %carabiniera protectiei va juca oricum rolul de opritor! dar este mai bine sa "ii sigur'. Este de remarcat ca prin aceasta metoda se obtine o oarecare egali#are dinamica! pentru ca lungimea buclelor se va ajusta automat in "unctie de directiile solicitarilor! dar distribuirea incarcarilor va "i a"ectata de "recarile din nod. Totusi! aceste "recari ar amorti#a si socul pe care l$ar putea produce cedarea uneia dintre protectii.

n aceasta con"iguratie! daca pentru asigurarea secundului se "oloseste un dispo#itiv cu autoblocare %Reverso! *TC $ @uide etc.'! acesta poate "i conectat la ancora prin trecerea carabinierei lui prin toate cele trei bucle de coarda.

(aca trebuie sa egali#e#i doar doua protectii %ceea ce nu este indicat decat daca acestea sunt extrem de solide si nu ai alta optiune &' sau doua grupuri de protectii egalizate intre ele cu anouri! poti "olosi nodul din imaginile de mai jos.

)e "ace o bucla cu un nod opt! apoi capatul buclei se introduce inapoi prin nod %prima imagine' si se trece peste celelalte doua bucle re#ultate %imaginea a doua'! iar dupa strangerea nodului se obtine con"iguratia din ultima imagine. 3ungimile celor doua brate pot "i reglate cu usurinta pentru orientarea ancorei pe directia solicitarilor. %;uclele se egali#ea#a si sub sarcina! dar egali#area este ingreunata de "recarile din nod'.

n imaginea din dreapta este un alt mod de egalizare dinamica a celor doua brate ale ancorei! care este "oarte usor de construit: mijlocul unei bucle "acute cu un nod opt este trecut printr$o carabiniera cu siguranta prinsa pe cele doua "ire care "ormea#a partea de sus a nodului. n acest ca#! extensia produsa de cedarea unuia dintre brate poate "i destul de mare! motiv pentru care metoda trebuie "olosita doar pentru egali#area unor protectii solide si "oarte apropiate! ast"el incat cele doua brate sa "ie cat mai scurte. Extensia poate "i limitata %sacri"icand totusi avantajul egali#arii dinamice' daca pe bucla din mijloc se "ace un nod cabestan care se prinde pe carabiniera. *cest nod poate "i reglat ast"el incat incarcarile sa "ie distribuite cat mai egal intre bratele ancorei. n locul nodului cabestan se poate "olosi si un nod opt! dar acesta este mai greu de ajustat. n cele doua metode de egali#are descrise mai sus! punctul principal al ancorei %in care va "i montat dispo#itivul de asigurare a secundului' se poate reali#a cu o bucla "acuta cu un nod opt pe coarda libera %cea care pleaca din ancora spre cataratorul asigurat'. (e asemenea! pe o asemenea bucla se poate conecta si protectia directionala din componenta ancorei.

Amenajarea regruparii cu doua semicorzi

n ca#ul in care se "olosesc doua semicor#i! egali#area protectiilor primare se poate reali#a ca in imaginea alaturata. :iecare semicoarda va "orma un brat al ancorei! pe care se pot monta una sau doua protectii! sau grupuri de protectii egali#ate intre ele cu anouri. n exemplul alaturat! bratul din dreapta %semicoarda rosie' este "ormat de o bucla inchisa printr$un nod opt prins cu o carabiniera cu siguranta pe bucla de asigurare de pe ham %se poate "olosi si un nod cabestan! care se ajustea#a mai usor'. *ceasta bucla se prinde pe carabinierele protectiilor cu noduri cabestan! care se reglea#a ast"el incat incarcarile sa "ie cat mai egal distribuite! iar portiunea de coarda dintre ele sa nu "ie tensionata. % n acest exemplu! protectia directionala a ancorei ar putea "i montata pe "irul liber al semicor#ii rosii'. n ancora din imagine! a doua semicoarda este "olosita pentru asigurarea cu un nod opt intr$o singura protectie! dar daca ancora ar avea patru protectii primare! pentru bratul din stanga s$ar putea "olosi aceeasi metoda ca si pentru cel din dreapta. *ceasta con"iguratie are de#avantajul ca este egali#ata static! iar distribuirea incarcarilor intre protectiile primare depinde de "elul in care sunt ajustate lungimile cor#ilor prin care se "ace asigurarea. #atorita egalizarii statice, aceasta metoda trebuie folosita numai in cazurile in care ancora va fi solicitata dintr-o singura directie !cea pentru care se realizeaza egalizarea".

(e asemenea! ancora din imaginea de mai sus nu are un punct principal in care sa "ie montat dispo#itivul de asigurare a secundului! acesta trebuind sa "ie asigurat de pe ham! cu redirectionarea cor#ilor printr$una dintre protectiile din ancora sau! mai indicat! printr$o protectie solida montata in a"ara ancorei. (aca este necesar un punct principal de asigurare! pentru "ormarea acestuia se procedea#a ca in imaginea din stanga: intre protectiile %?' si %0' se lasa o bucla de coarda de lungime su"icienta! peste care se suprapune capatul liber al celeilalte semicor#i! cel care iese din nodul cabestan cu care este asigurata protectia %D'. Pe bucla dubla re#ultata se "ace un nod simplu sau opt %etapele operatiunii sunt descrise mai sus! in capitolul despre egali#area cu o coarda simpla' prin care se obtine o bucla "ormata din doua "ire de coarda care este conectata %si egali#ata static' la toate cele trei protectii. n acest punct de asigurare %P' poate "i conectat dispo#itivul cu care va "i asigurat secundul %in po#itia de autoblocare' iar acesta se poate autoasigura tot acolo la sosirea in regrupare! pe durata tran#itiei. (emontarea ancorei se va "ace in ordinea inversa a montarii: se des"ace nodul punctului principal de asigurarea %P'! apoi se demontea#a protectiile %D' si %0'! iar secundul va ramane asigurat in protectia %?' pana cand primeste con"irmarea de la capul de coarda ca poate sa inceapa sa se catere.

oborarea din traseu

5eniul paginii *ncorele pentru rapel Coborarea in rapel

Retragerea "ortata

n alpinism se spune ca atunci cand ai atins var"ul muntelui ai ajuns abia la jumatatea traseului. *ceasta a"irmatie este valabila si in catararea traditionala: de multe ori! un traseu de trad se termina doar atunci cand ai ajuns cu bine din nou la ba#a lui. Pentru coborarea din traseele mai "recventate este posibil sa existe ancore de rapel echipate cu protectii "ixe! care de regula pot "i "olosite in siguranta! iar anumite #one pot avea o retragere amenajata cu asemenea ancore! care deserveste toate traseele din peretele respectiv. 6neori este posibil sa cobori "pe sus" o portiune! pana intr$un punct din care poti "ace mai putine rapeluri! de exemplu printr$o #ona in care sunt copaci pe care i$ai putea "olosi ca ancore. :oarte "recvent insa! coborarea din traseele de mai multe lungimi de coarda se "ace prin rapeluri succesive pe linia traseului! iar pe parcursul acestora pot aparea multe pericole obiective. (nainte de a te angaja in traseu, informeaza-te asupra posibilitatilor de coborare pe care le ai la terminarea ascensiunii si afla cum le poti gasi !directii, repere, marcaje etc."

Ancore pentru rapel

*tunci cand trebuie sa$ti amenaje#i propriile ancore de rapel! este bine sa incerci sa "olosesti elemente naturale %copaci! pietre incastrate! colturi de stanca sau clepsidre'! pentru a lasa cat mai putin echipament in perete. (aca nu exista ancore naturale sau daca cele existente nu par su"icient de solide! problema rapelului devine "dureroasa": va trebui sa renunti la unele dintre pretioasele tale protectii! pe care sa le lasi in componenta ancorelor pe care le vei monta pentru "iecare rapel. )iguranta cataratorilor in timpul rapelului va depinde doar de ancora pe care ai construit$o! asa ca trebuie sa "ii absolut sigur ca aceasta "poate opri o locomotiva". *ncorele de rapel trebuie sa respecte aceleasi conditii ca si ancorele de regrupare: protectii solide, redundanta, egalizare si fara posibilitate de extensie %aceste principii sunt explicate pe larg in pagina despre regrupari'. Totusi! incarcarile pe care trebuie sa le sustina ancora de rapel %greutatea cataratorului si a echipamentului la care se adauga unele solicitari dinamice de mica intensitate care pot aparea in timpul coborarii' sunt mult mai reduse decat cele care pot actiona asupra ancorelor de regrupare %"ortele dinamice produse prin caderea capului de coarda'. n consecinta! conditia de redundanta a protectiilor primare pentru ancorele de rapel poate "i indeplinita cu numai doua protectii solide %de obicei se lasa in urma nuci medii$mari! care sunt mai ie"tine dar sunt su"icient de re#istente' sau chiar cu o singura protectie naturala care sa "ie redundanta prin re#istenta ei mult mai mare decat cea necesara %un copac cu diametru su"icient si cu radacini puternice! o clepsidra de dimensiuni mari etc.'. Totusi! daca ancora nu iti inspira su"icienta incredere! trebuie sa o intaresti cu protectii suplimentare pana cand consideri ca este ?11 O sigura. -edundanta buclelor de egalizare "olosite este o conditie stricta! care trebuie satis"acuta pentru "iecare ancora de rapel! ast"el incat siguranta echipei sa nu depinda niciodata de o singura chinga sau de un singur "ir de

cordelina. n cele mai multe ca#uri! egali#area trebuie "acuta doar pentru o singura directie! in jos! deci ancorele pot fi egalizate static! ceea ce micsorea#a si posibilitatea de extensie in ca#ul cedarii uneia dintre protectii. Totusi! daca in timpul coborarii va trebui sa pendule#i lateral %de exemplu pentru a ajunge la urmatoarea ancora de rapel'! ar putea "i mai potrivita egalizarea dinamica a protectiilor cu un G glisant! ca# in care vei reduce extensia potentiala prin noduri de limitare %metoda este descrisa in sectiunea "Regrupari"'. (e asemenea! trebuie sa ai grija ca buclele de egali#are sa "ie su"icient de lungi! ast"el incat unghiul dintre bratele ancorei sa fie cat mai mic pentru a evita multiplicarea "ortelor care actionea#a asupra protectiilor din componenta ancorei.

Pentru buclele necesare pentru construirea ancorelor de rapel se pot "olosi urmatoarele materiale:

cordelina din n.lon de E mm! care are o re#istenta minima de 2.8 =C con"orm standardelor 6 **$ ?10/EC$FHJ! legata cu nodul dublu pescaresc %imaginile de mai jos'. chinga plata sau tubulara din poliamida! pentru care se "oloseste nodul pentru chinga. Con"orm standardelor 6 **$?1D/EC$FHF! re#istenta chingii este marcata cu dungi longitudinale de culoare contrastanta! "iecare dunga repre#entand o re#istenta de F =C %de ex. D dungi S ?F =C'

*entru limitarea impactului vizual, este indicat ca materialele lasate in componenta ancorelor de rapel sa aiba culori neutre, cat mai apropiate de cele ale stancii.

Codul pescaresc dublu pentru legarea buclelor de cordelina! nodul pentru chinga si #ale rapide %maillons' (aca apar conditii care ar putea ingreuna recuperarea cor#ilor %de exemplu atunci cand cor#ile de rapel sunt ude'! ancorele de rapel se echipea#a cu #ale rapide %cu "iletul strans &' sau cu carabiniere pentru micsorarea "recarilor. (aca te ingrijorea#a posibilitatea de deschidere accidentala a clapetei unei carabiniere obisnuite cu care vrei sa echipe#i ancora de rapel! aceasta poate "i "ixata in po#itia inchisa cu mai multe straturi de banda ade#iva %de exemplu "leucoplast" din trusa de prim$ajutor'! pentru a evita "olosirea de carabiniere cu siguranta! care sunt mult mai scumpe.

*entru taierea chingilor si cordelinei pentru a forma bucle de lungimea necesara pentru ancorele de rapel trebuie sa fii echipat cu un cutit. (esi exista modele speciali#ate de asemenea cutite %de ex. )patha! produs de Pet#l sau extractorul de nuci Trango ")har=" preva#ut cu o lama #imtata rabatabila'! se poate "olosi orice briceag care poate "i prins pe ham cu o carabiniera %asigurat ast"el incat sa nu se deschida accidental'. *cesta poate "i "olosit si pentru taierea buclelor vechi gasite pe traseu sau in ancorele de rapel. n timpul coborarii! este posibil sa gasesti ancore de rapel montate de alte echipe care au coborat pe aceeasi linie inaintea ta. *ceste ancore trebuie tratate cu suspiciune! pentru ca nu stii ce materiale au "ost "olosite! de cat timp sunt acolo sau cat de solide sunt. :aptul ca ancorele au re#istat la coborarea unei echipe! nu este o garantie ca vei putea sa le "olosesti in siguranta. (aca iei deci#ia sa "olosesti asemenea ancore! veri"ica atent protectiile din componenta lor si inlocuieste chingile sau cordelinele cu altele noi.

Protectiile naturale vor "i legate cu bucle din chinga sau cordelina! care! daca este nevoie! vor "i echipate cu un maillon sau cu o carabiniera pentru trecerea cor#ii de rapel. Trebuie sa ai grija ca bucla sa nu "rece pe muchii ascutite care ar putea sa o taie! iar daca "olosesti o carabiniera trebuie sa te asiguri ca aceasta nu este solicitata in po#itii periculoase %incarcari triaxiale! coarda peste clapeta! parghie peste muchii etc.'. Redundanta ancorei se asigura "ie legand doua bucle separate! "ie trecand o bucla mai lunga in doua pe dupa ancora naturala si "acand un nod simplu pe capetele acesteia puse impreuna! pentru a obtine doua "urechi" in care vei "ixa maillon$ul sau carabiniera %imaginea alaturata'. Atunci cand pentru ancorarea rapelului folosesti copaci, trebuie sa ai grija ca bucla pe care o lasi in urma sa fie suficient de larga, pentru ca plasticul se degradeaza lent, iar cresterea copacului ar putea sa fie afectata de o bucla prea stansa.

oborarea in rapel
Rapelul este o operatiune periculoasa! in timpul careia depin#i cu totul de integritatea ancorei pe care ai montat$o! iar atunci cand intervin oboseala de la s"arsitul traseului! intunericul! ploaia sau posibilitatea caderilor de pietre de deasupra! riscurile asumate cresc exponential. (in aceasta cau#a! coborarea trebuie plani"icata cu grija! luand in considerare toti "actorii care pot a"ecta siguranta echipei.

Masuri de siguranta

n toate ca#urile in care coborarea se "ace prin rapel este necesar sa monte#i pe coarda o asigurare cu un nod autoblocant %Prusi= sau similar' care sa$ti permita sa te opresti in siguranta si sa$ti elibere#i mainile pentru demontarea protectiilor din traseu sau pentru montarea ancorelor pentru rapelul urmator. Pentru controlul mai "erm al cor#ilor si pentru evitarea arsurilor pe care le$ar putea produce acestea in timpul coborarii! este indicat sa porti manusi pentru rapel. Carabiniera dispo#itivului de rapel va "i prinsa pe bucla de asigurare %care este probabil cea mai re#istenta piesa a hamului' si nu prin cele doua puncte de legare a"late pe centura si pe brida dintre buclele pentru picioare! ca# in care carabiniera ar putea "i solicitata triaxial sau peste clapeta. *sigura$te ca cele doua capete ale cor#ilor se a"la la acelasi nivel si nu uita sa "aci cate un nod de siguranta pe "iecare capat! ast"el incat sa nu ca#i dincolo de acestea %una dintre cele mai "recvente cau#e ale accidentelor in timpul coborarii in rapel'. 6u uita sa desfaci nodurile inainte de recuperarea corzilor & (aca pentru rapel se "olosesc doua cor#i! capetele acestora vor trebui legate intre ele cu unul dintre nodurile aratate mai jos! iar nodul trebuie pozitionat astfel incat sa nu impiedice recuperarea corzilor. *st"el! atunci cand bucla din ancora %sau carabiniera! maillon etc.' prin care trece coarda de rapel este paralela cu stanca! nodul va "i po#itionat pe coarda care se a"la dedesupt %spre perete'. n ca# contrar! in timpul recuperarii rapelului! coarda libera ar "i prinsa intre bucla ancorei si stanca datorita apasarii cor#ii de care se trage! ceea ce ar putea produce blocarea ei. (e asemenea! daca imediat sub ancora se a"la un prag sau o muchie care ar putea impiedica trecerea nodului de legare a celor doua cor#i! pentru a "acilita recuperarea rapelului este indicat ca bucla de egali#are a ancorei sa "ie prelungita ast"el incat punctul de rapel %carabiniera sau maillon$ul prin care se montea#a cor#ile' sa "ie po#itionat sub acest obstacol. Primul catarator care coboara va veri"ica daca rapelul se poate recupera cu usurinta. (aca apar probleme! celalalt catarator va ajusta po#itia nodului si a cor#ilor inainte de a incepe coborarea. (e asemenea! acesta va veri"ica din nou pe care parte a punctului de rapel se a"la nodul si de care dintre cor#i se va trage pentru recuperare.

6oduri pentru legarea corzilor

Codul de legare a cor#ilor de rapel se va alege in "unctie de conditiile speci"ice ale "iecarui rapel! tinand cont de avantajele si de#avantajele di"eritelor noduri "olosite in acest scop. 3a noi! unul dintre cele mai "olosite noduri este nodul dublu pescaresc %de "apt! in putinele carti romanesti despre catarare acesta este numit "nodul pentru legarea a doua cor#i"'. *cest nod %imaginea din dreapta' de des"ace relativ usor dupa ce a "ost tensionat! dar se poate agata de obstacole in momentul recuperarii cor#ilor. *celasi de#avantaj apare si la nodul opt prin urmarire %numarul ? in imaginea de mai jos' si in plus! acesta se des"ace ceva mai greu. Totusi! unii cataratori "olosesc acest nod! probabil pentru ca datorita asemanarii cu "amiliarul nod de legare in coarda le inspira mai multa incredere. Pentru legarea cor#ilor in acest "el! se "ace un nod opt pe una dintre cor#i si se urmareste in sens invers cu capatul celeilalte cor#i.

"6odul simplu plat" re#olva problema blocarii cor#ilor prin agatarea de obstacole datorita "ormei lui asimetrice! care ii permite sa alunece peste muchii. Pentru legarea cor#ilor de rapel! se alatura cele doua capete si se "ace un nod simplu pe ambele cor#i %nodul 0 din imaginea din stanga'. *cest nod are insa o alta problema: peste o anumita sarcina! care depinde de "elul in care este "acut si tensionat nodul si de proprietatile cor#ilor %diametre! caracteristici dinamice! umiditate etc.'! nodul incepe sa se rule#e spre capetele cor#ilor putand ajunge sa se des"aca. (ealt"el! datorita acestei presupuse tendinte de a se des"ace sub sarcina! americanii numesc acest nod E.#.%. $ European (eath <not %nodul european al mortii'. Totusi! incarcarile de la care incepe sa se produca rularea nodului sunt mult mai mari decat cele intalnite la rapel %ve#i ncercari la tractiune pe noduri E(<'! iar acest nod este "oarte util pentru ca#urile in care obstacolele de pe traseul cor#ilor ar putea impiedica recuperarea cor#ilor. n ca#ul legarii cor#ilor de rapel cu "nodul plat" %E(<'! trebuie luate masuri suplimentare de precautie: corzile folosite trebuie sa fie uscate, sa aiba diametre si proprietati similare, nodul trebuie sa fie foarte bine strans, cu firele paralele !neincrucisate", iar capetele libere trebuie sa aiba minimum ;2 cm. (e asemenea! acest nod se va folosi doar pentru legarea corzilor de rapel! nu si in celelalte ca#uri in care ar putea "i necesara innadirea cor#ilor %coborarea unui accidentat! prelungirea unei cor#i "ixe de rapel etc.'! in care este indicat sa se "oloseasca un nod care o"era o marja de siguranta ceva mai mare.

Este de remarcat ca folosirea unui nod opt in locul celui simplu agraveaza problema rularii nodului sub sarcina: testele de laborator au aratat ca nodul opt se "rostogoleste" mai usor pe cor#i! la o incarcare mult mai mica decat cea din ca#ul nodului simplu.

Autoasigurarea in timpul rapelului

nainte de a incepe coborarea! "iecare catarator isi va "ixa %cu un lat#' pe bucla de asigurare a hamului un anou de H1 cm preva#ut cu o carabiniera cu siguranta! care va "i "olosit pentru auto-asigurarea in ancorele de rapel! pentru ca in mod evident! pe parcursul coborarii cataratorii nu mai au posibilitatea sa se auto$asigure cu ajutorul cor#ilor. *tunci cand esti autoasigurat cu un anou %care nu are capacitatea de amorti#are dinamica a "ortelor'! trebuie sa ramai sub punctul de asigurare al ancorei de regrupare! cu anoul tensionat. n ca# contrar %de ex. daca te cateri deasupra ancorei' o cadere ar genera "orte dinamice importante! care ar periclita intregul sistem de asigurare. Pentru auto-asigurarea in timpul rapelului se vor "olosi noduri autoblocante "acute cu bucle din cordelina din n.lon de H mm. Pentru aceste bucle nu se "oloseste cordelina (.neema! pentru ca aceasta este mai rigida! aluneca prea usor si se topeste la temperaturi relativ mici. 6na dintre metodele recomandate este ca legarea dispo#itivului de rapel de brida de asigurare de pe ham sa se "aca prin intermediul unui anou de H1 cm! iar nodul autoblocant sa "ie prins direct de brida cu o carabiniera cu

siguranta! ast"el incat nodul sa "ie po#itionat pe cor#ile de sub dispo#itivul de rapel %capetele pe care se reali#ea#a "ranarea'. 9 alta varianta este conectarea dispo#itivului de rapel direct de brida de asigurare! ca# in care nodul autoblocant se prinde pe bucla pentru picior a hamului a"lata pe partea mainii cu care se "ranea#a coborarea. ndi"erent de metoda "olosita! trebuie ca nodul autoblocant sa nu poata ajunge sa se re#eme pe dispo#itivul de rapel! ca# in care e"icienta lui ar "i nula. Cel mai "recvent utili#ate noduri autoblocante pentru autoasigurarea in rapel sunt:

nodul *rusi. %imaginea din stanga de mai jos'! care se "ace in"asurand de cateva ori in jurul cor#ilor o bucla de cordelina prin ea insasi. (esi este "olosit "oarte des! acest nod are totusi reputatia ca se strange destul de tare sub sarcina si se deblochea#a mai greu dupa aceea. nodul Machard! cunoscut si sub numele %lemheist dar si ca "Prusi= "rantu#esc" %imaginea din dreapta'. Codul se "ace in"asurand de cateva ori in jurul cor#ilor o bucla de cordelina! incepand de sus in jos! apoi capatul de jos al buclei se trece prin cel de sus. (e asemenea! capetele buclei de cordelina pot "i prinse impreuna cu o carabiniera cu siguranta %varianta din dreapta imaginii'. (upa tensionare! aceste noduri se deblochea#a mai usor decat nodul Prusic.

oborarea in rapel a echipei de coarda

Primul catarator care coboara va avea cu el echipament pentru construirea unei regrupari la capatul rapelului. Este bine sa te oriente#i spre locurile in care ai regrupat la urcarea traseului! despre care stii deja ca o"era po#itii comode si posibilitati de montare a protectiilor. 9data ajuns in locul de regrupare! vei construi o ancora solida pentru rapel din doua protectii egali#ate! la care vei adauga niste protectii suplimentare! ast"el incat ancora de regrupare re#ultata sa "ie capabila sa sustina intreaga echipa de coarda. Cat timp esti inca pe cor#ile de rapel! autoasigura$te cu anoul de pe ham in ancora pe care ai montat$o si veri"ica re#istenta si stabilitatea acesteia incarcand$o de cateva ori prin sarituri usoare! apoi eliberea#a cor#ile si veri"ica daca acestea pot "i recuperate cu usurinta. (aca linia traseului este oblica sau surplombata! pastrea#a capetele cor#ilor pentru a$l putea ajuta pe urmatorul care "ace rapel sa ajunga mai usor la ancora. (e asemenea! ultimul catarator care coboara va pastra capetele cor#ilor dupa ce iese din rapel! ast"el incat acestea sa nu pendule#e intr$o po#itie din care sa nu mai poata "i recuperate. Pentru a preveni scaparea cor#ilor! coarda de care se trage va "i "ilata prin carabiniera sau maillon$ul ancorei pe masura ce se recuperea#a si va "i aranjata in regrupare. n acest "el! atunci cand se recuperea#a cor#ile rapelul urmator va "i deja pregatit. Tot ce mai ramane de "acut este sa strangi "iecare coarda si sa o arunci in a"ara! ast"el incat sa nu se incurce si sa nu se agate de "ormatiunile stancii. n conditii de vant puternic cor#ile de rapel ar putea sa ajunga mult in lateral "ata de linia de coborare! iar daca se agata ar putea "i "oarte greu de recuperat. n acest ca#! este indicat ca unul dintre cataratori sa$l coboare pe celalalt pana la urmatoarea ancora! apoi sa coboare in rapel in timp ce coechipierul lui tine capetele cor#ilor! ast"el incat acestea sa nu "ie luate de vant.

Pentru urmatorul rapel! ancora se va con"igura ast"el incat protectiile suplimentare sa nu "ie tensionate %acestea vor prelua incarcarile doar in ca#ul in care ancora de rapel ar ceda'! iar cel mai greu dintre cataratori coboara primul! ducand cu el si echipamentul. *st"el! re#istenta ancorei de rapel va "i veri"icata avand protectiile suplimentare ca re#erva. (aca nu a aparut nicio problema! cataratorul ramas in regrupare demontea#a protectiile de re#erva si incepe coborarea. (aca ancora l$a sustinut pe "gras" incarcat cu tot echipamentul nu exista niciun motiv ca acesta sa cede#e sub greutatea celui "slab".

-apelul pe coarda simpla

(aca retragerea din traseu trebuie "acuta prin rapeluri lungi! dar din varii motive pre"eri sa urci asigurat cu o coarda simpla! poti "olosi o cordelina ceva mai lunga decat coarda %adica cel putin lungimea cor#ii plus alungirea acesteia sub greutatea celui care coboara' cu ajutorul careia vei putea dubla lungimea rapelurilor. Este de pre"erat ca aceasta cordelina sa "ie statica! ast"el incat sa nu se alungeasca prea mult sub sarcina. Pentru aceasta! ancora de rapel trebuie sa "ie echipata cu o #a rapida %maillon' prin care vei trece un capat al cor#ii! apoi "aci o bucla cu un nod opt pe care o prin#i cu o carabiniera cu siguranta inapoi pe coarda. Practic coarda va "i ancorata prin blocarea acestui nod in maillon %nodul va "i prea mare ca sa treaca prin acesta' si va "i asigurata cu ajutorul carabinierei. (e bucla innodata la capatul cor#ii vei lega un capat al cordelinei! iar celalalt capat il vei lega undeva pe ham! ast"el incat sa nu il scapi in timpul coborarii. Rapelul se va "ace pe coarda simpla! apoi aceasta se recuperea#a tragand de cordelina. (in cau#a ca nodul si carabiniera care trebuie trase jos cu ajutorul cordelinei sunt destul de voluminoase! este posibil ca acestea sa se intepeneasca in "isuri sau pe muchiile ori#ontale! "acand recuperarea cor#ii "oarte di"icila! daca nu imposibila. (e asemenea! nodul ar putea sa agate pietre instabile pe care sa le disloce. (in aceasta cau#a! metoda trebuie "olosita cu precautie.

-etragerea fortata din traseu

n catararea treditionala! capul de coarda este pus adesea in situatia de a alege intre mai multe variante ale traseului! iar unele dintre optiunile posibile pot "i inselatoare: o "isura lunga si cu "orme si dimensiuni ideale pentru catarare si pentru montarea protectiilor se poate "in"unda" pe o "at#a "ara pri#e! sau diedrul "per"ect" spre care te$ai indrepat nu are o "isura asa cum credeai! iar "et#ele netede ale acestuia ar "ace catararea mult prea di"icila. n aceste ca#uri nu prea ai de ales: trebuie sa cobori inapoi in punctul in care ai "acut alegerea variantei respective si sa gasesti o alta linie pe care sa continui catararea sau! daca nu ai alte optiuni! sa te retragi din traseu.

Pentru a te intoarce! poti incerca sa te descateri! iar pe masura ce cobori vei recupera protectiile montate. *st"el! vei risca exact aceleasi inaltimi de cadere cu care te$ai con"runtat la urcare! dar nu va trebui sa lasi echipament in urma. n catararea traditionala! descatararea este o tehnica "oarte utila! pe care este bine sa o inclu#i in programul tau de antrenament! pentru a o putea "olosi in mod e"icient atunci cand este nevoie. (aca nu reusesti sa te descateri liber! poti incerca coborarea prin metode artificiale. Pentru aceasta trebuie sa improvi#e#i doua scarite din anouri de chinga si sa monte#i protectii intermediare %daca "isura permite acest lucru' pe care le recupere#i din urma! pe masura ce cobori. ntr$o situatie extrema! in care consideri ca stilul ascensiunii nu mai are importanta %de ex. iminenta unei "urtuni! apropierea noptii etc.'! ai putea "olosi catararea arti"iciala si pentru a "orta depasirea pasajului pe care n$ ai reusit sa$l treci prin catarare libera! daca dupa acesta exista posibilitati pentru continuarea traseului.

6neori! coborarea unui pasaj cu asigurari rare! pe care te$ai catarat cu greu! ti se poate parea imposibila. n acest ca#! va trebui sa sacrifici cateva dintre protectiile pe care le mai ai pe ham pentru a amenaja o ancora din care sa cobori in rapel. Cu te #garci la echipament! siguranta ta si a echipei de coarda este mai importanta decat pretul protectiilor respective. n plus! este posibil ca dupa ce gasesti o alta varianta de traseu! secundul sa poata recupera "pierderea" penduland spre #ona respectiva. (e asemenea! ai putea sa demonte#i protectiile abandonate atunci cand cobori in rapel! la terminarea traseului. (aca "olosesti o coarda simpla! o varianta este sa construiesti o ancora din minimum doua protectii solide si egali#ate! pe care sa o "olosesti pentru coborarea in rapel! in timpul careia vei recupera restul protectiilor. Pentru aceasta metoda! coborarea in rapel sau prin auto$"ilare este de pre"erat coborarii prin "ilarea de catre secund! ca# in care solicitarile asupra ancorei s$ar dubla datorita e"ectului de scripete. nainte de a incepe coborarea! trebuie sa te asiguri ca rapelul te duce acolo unde vrei sa ajungi! pentru ca in multe ca#uri! daca peretele este surplombat sau daca linia traseului este oblica! s$ar putea sa nu mai ai posibilitatea sa pendule#i inapoi spre linia traseului. n acest ca#! secundul trebuie sa pastre#e un capat al cor#ii! ast"el incat sa te poata dirija spre locul dorit. n ca# contrar! chiar daca reusesti sa pendule#i! ar putea "i di"icil! daca nu chiar imposibil! sa trimiti coarda inapoi in regrupare pentru ca secundul sa preia din nou asigurarea.

Cand ajungi in locul din care poti gasi o alta continuare a traseului! monte#i o ancora pentru autoasigurare "ormata din doua sau trei protectii solide si egali#ate! apoi recupere#i coarda de rapel! te legi din nou in capatul cor#ii! iar secundul recuperea#a surplusul de coarda si reia asigurarea capului de coarda.

(aca ai nevoie sa cobori o distanta mai scurta si in regrupare a mai ramas su"icienta coarda! poti aplica o metoda mai putin riscanta. Construieste o ancora solida in care sa te asiguri! apoi trage sus toata coarda disponibila. Cand coarda dintre tine si secund s$a intins! "aci o bucla cu un nod opt pe care o prin#i pe bucla de asigurare de pe ham cu doua carabiniere cu siguranta cu clapetele opuse! iar secundul preia din nou asigurarea. *cum esti asigurat de jos si ai la dispo#itie o anumita lungime de coarda pe care poti "ace rapel din ancora pe care ai montat$o %recuperand si protectiile din traseu'! in timp ce secundul te asigura pe restul cor#ii! avand si posibilitatea sa te dirije#e spre regrupare. *ceasta solutie se simpli"ica mult daca ai doua cor#i de asigurare: poti sa "aci rapel sau sa te auto$"ile#i pe una dintre cor#i! in timp ce secundul te asigura pe cealalta coarda. (aca lungimea cor#ii nu este su"icienta! in timpul coborarii te poti opri sa monte#i o alta ancora! apoi recupere#i coarda de rapel si o treci prin carabiniera noii ancore! dupa care continui in acelasi "el.

(n anumite situatii, in care continuarea catararii ar implica asumarea unor riscuri nejustificate, poti fi pus in situatia sa iei decizia retragerii din traseu inainte de terminarea lui. n asemenea ca#uri! este bine sa renunti la momentul potrivit! cat timp echipa mai poate inca sa coboare in siguranta:

(aca se apropie nori de "urtuna! nu astepta ca aceasta sa inceapa pentru a "ace o coborare "epica" in rapel prin ploaie! sub amenintarea descarcarilor electrice. Coboara cat timp mai poti inca sa controle#i situatia. (aca di"icultatile traseului te depasesc! nu te expune inutil. 5ai bine cobori si te intorci sa incerci din nou catararea atunci cand o sa "ii mai pregatit. (aca partenerul iti cere sa coborati! respecta$i deci#ia! nu incerca sa$l tarasti prin traseu cu orice pret. (aca durata catararii s$a prelungit prea mult! renunta cat timp mai poti inca sa cobori pe lumina! pentru a nu risca o retragere periculoasa in intuneric pe teren necunoscut. (aca echipamentul de care dispui nu este su"icient sau nu este adecvat posibilitatilor de asigurare din traseu! mai bine renunta. Poti oricand sa te intorci mai bine echipat! iar data viitoare vei sti exact de ce ai nevoie.

ursuri de catarare libera traditionala curata !cu protectii mobile"

5eniul paginii n"ormatii despre stagii Mone de catarare nscrierea pentru curs

n nota din pagina introductiva a acestui site am scris ca vi#itatorii lui "trebuie sa fie constienti ca informatiile scrise sau fotografiile nu pot inlocui cunostintele practice si experienta capatate prin instruirea in situatii reale de catre o persoana competenta". (in aceasta cau#a! am considerat ca este necesar sa complete# in"ormatiile teoretice cuprinse in acest manual prin organi#area unor cursuri practice 0outdoor0 de catarare cu protectii mobile. Primul curs de acest "el des"asurat in primavara anului 01?0 s$a dovedit a "i un real succes! asa ca m$am hotarat sa organi#e# in continuare asemenea actiuni! periodic sau la cererea celor interesati.

(n primavara 12<; voi organiza un nou curs practic de catarare traditionala curata! conceput pe structura celui organi#at anul trecut! dar imbunatatit simtitor datorita experientei acumulate si "eed$bac=$ului primit de la participanti. ursul complet va fi compus din doua stagii de cate = zile !cate doua iesiri de >ee.-end, in doua zone de catarare diferite",

Stagiul de initiere in catararea traditionala curata se adresea#a cataratorilor incepatori in catararea cu protectii mobile %dar care au totusi o oarecare vechime in catararea pe stanca' si va cuprinde explicatii si exempli"icari ale notiunilor de ba#a ale catararii traditionale curate! urmate de aplicatii practice pe trasee. 'a cererea participantilor la curs, stagiul de initiere se poate desfasura intr-o formula extinsa, prin prelungirea lui cu inca o iesire de sfarsit de saptamana intr-o alta zona de catarare %probabil la -itosha! langa )o"ia! daca pana atunci se topeste #apada'. Pe parcursul celor doua #ile suplimentare! cataratorii isi vor completa cunostintele cu notiuni ceva mai avansate! dar "oarte necesare pentru parcurgerea traseelor trad de mai multe lungimi de coarda: catararea si asigurarea cu doua semicor#i! regruparea cu ajutorul cor#ilor! tran#itia in regrupare! retragerea "ortata din traseu etc. Stagiul de catarare trad avansata poate "i urmat de catre participantii de la prima etapa care sunt motivati sa$si imbunatateasca nivelul in catararea traditionala curata si care vor sa$si consolide#e si sa$si diversi"ice cunostintele acumulate.

Structura pe stagii si pe zile a intregului curs este detaliata in, Programul cursului de catarare curata $ 01?D %P(:! ??1 =; $ actuali#at pe 00 ian. 01?D'

ei care doresc sa urmeze cursul pot alege sa se inscrie pentru ambele stagii sau pot opta doar pentru stagiul de initiere, eventual in formula lui extinsa. (n functie de numarul si de optiunile participantilor, intentionez sa organizez doua sau trei stagii de initiere !eventual extinse" sau unul-doua stagii de initiere si unul de catarare trad avansata. *entru fiecare dintre stagii se pot inscrie cate patru cataratori, care vor lucra in echipe de cate doi, asiguranduse reciproc.

n mod exceptional! un stagiu poate "i organi#at si cu numai trei participanti! daca acestia accepta sa acopere integral cheltuielile de deplasare la #onele de catarare in care se des"asoara cursul. Totusi! in acest ca#! cataratorii trebuie sa "ie constienti ca timpul de asteptare la sol intre aplicatiile practice pe trasee va creste simtitor "ata de situatia in care exista doua echipe de cate doi cataratori! care lucrea#a simultan pe trasee paralele.

ursul va incepe in aprilie 12<; %sau chiar mai devreme daca ne va permite vremea'! iar datele la care se vor desfasura stagiile vor fi stabilite de comun acord cu participantii! in "unctie de disponibilitatea acestora si de conditiile meteo din primavara. Transportul grupului la #onele respective de catarare va "i asigurat cu masina mea %un 9pel *stra Caravan (iesel! cu motor de ?!E l'! care este su"icient de incapatoare pentru cinci oameni si pentru bagajele lor si are un consum relativ redus de motorina.

(nformatii despre stagiile de catarare curata

Stagiul de initiere in catararea traditionala curata

Acest stagiu se va desfasura in /ulgaria, la ?eli.o Tarnovo si la ?ratsa ! pentru ca in aceste #one clima este mai calda si se#onul de catarare poate incepe mai devreme.

)tagiul va cuprinde lectii practice %si teoretice! daca va "i necesar' despre:

utili#area corecta a protectiilor pasive si active cel mai "recvent "olosite %nuci! hex$uri! "riend$uri' si a asigurarilor naturale! alegerea liniei traseului si pregatirea pentru ascensiune %"citirea" traseului! echipament! identi"icarea protectiilor necesare etc.' extinderea protectiilor pentru evitarea schimbarilor de directie in traseul cor#ilor! ancore de regrupare egali#ate static sau dinamic cu bucle din cordelina sau chinga! coborarea din traseele de catarare traditionala! ancore de rapel.

(n toate aplicatiile practice, care se vor desfasura sub indrumarea si supravegherea mea permanenta, cataratorii vor simula catararea 0cap de coarda0, fiind asigurati de sus cu o coarda suplimentara %metoda poate "i observata in "otogra"ia alaturata! care a "ost "acuta in timpul unuia dintre stagiile de anul trecut'.

Stagiul de initiere extins

'a cererea participantilor, stagiul de initiere poate fi prelungit cu inca o iesire de >ee.-end la ?itosha !stancile %ominite", langa Sofia, /5. *e parcursul celor doua zile vom pune in practica notiuni ceva mai avansate legate de parcurgerea traseelor trad de mai multe lungimi de coarda. *rogramul acestei iesiri de sfarsit de saptamana, va fi intocmit in functie de nivelul si de obiectivele participantilor. n principiu! aplicatiile practice vor avea ca subiect catararea si asigurarea cu doua semicor#i! regruparea cu ajutorul cor#ilor! tran#itia in regrupare! retragerea "ortata din traseu etc.'! dar si alte cunostinte pe care participantii le vor considera necesare.

Stagiul de catarare trad avansata

)tagiul va des"asura cel mai probabil in mai la -itosha %eventual la -ratsa' in ;ulgaria si in iunie in cheile :olea! in jud. -alcea! iar pe parcursul acestuia vor "i explicate si aplicate practic aspecte mai complexe ale catararii libere traditionale:

catararea la coarda dubla! ancore de regrupare egali#ate cu ajutorul cor#ilor! strategii de asigurare pe parcursul ascensiunii! asigurarea protectiilor cu re#istenta mica! asigurari multidirectionale! montarea si demontarea protectiilor "olosite mai rar %Tricams! ;ig ;ros! ;allnuts! nuci 5icro'! asigurarea secundului si a capului de coarda in trasee de mai multe lungimi! retragerea "ortata din traseu! salvarea unui coechipier etc.

(e asemenea! participantii vor avea oca#ia sa urce in cap de coarda cateva trasee de escalada "olosind protectii mobile! dar asigurand din loc in loc si spiturile existente pe traseu %daca vor simti nevoia'! iar cu aceasta oca#ie putem "ace si exercitii de cadere in coarda in protectiile mobile %dublate cu spituri pentru siguranta' pentru intarirea increderii cataratorilor in aceste mijloace de asigurare.

*rogramul stagiului pentru cataratorii mai avansati va fi mai flexibil! ast"el incat subiectele abordate in cadrul "iecarei iesiri de wee=$end sa "ie alese in "unctie de #ona de catarare in care se des"asoara acesta %caracteristicile stancii! tipul de roca! di"icultatea traseelor etc.' si de nivelul si experienta in catarare a cursantilor.

ursuri individuale
n principiu! sunt dispus sa organi#e# si cursuri individuale sau pentru o echipa de max. 1 cataratori. 3a aceste cursuri "dedicate"! pe langa toate elementele teoretice si practice pe care le acopera stagiile explicitate mai sus! pot o"eri si parcurgerea impreuna %cap/secund' a unor trasee de catarare libera traditionala de mai multe lungimi de coarda. n acest "el! cursantul are oca#ia sa observe direct "elul in care sunt montate si extinse protectiile! traseul cor#ilor! distribuirea asigurarilor pe parcursul "iecarei lungimi de coarda! construirea ancorelor de regrupare si alte asemenea elemente speci"ice catararii trad! care vor "i apoi discutate pe larg la s"arsitul ascensiunii. (aca doresti un asemenea curs! te rog sa ma contacte#i pentru discutii despre aspectele pe care vrei sa le acopere cursul! despre conditii %locatie! perioada! echipament etc.' si pentru stabilirea pretului.

at costa @
3a s"arsitul stagiilor de anul trecut! participantii au depus "in mod anonim si voluntar" in cutia pe care le$am pus$o la dispo#itie o suma oarecare! dupa cum au considerat de cuviinta. *ceasta metoda neobisnuita de recompensare a e"orturilor mele a "unctionat! dar cataratorii respectivi mi$au spus ca s$au simtit stanjeniti atunci cand au "ost pusi in situatia de a aprecia singuri pretul si ar "i pre"erat sa le spun de la inceput cat costa cursul. (in aceasta cau#a! pentru ca lucrurile sa "ie clare pentru toata lumea! anul acesta am stabilit un pret "ix! care repre#inta cu aproximatie media sumelor pe care cursantii de anul trecut au considerat de bunavoie ca trebuie sa le puna in cutie. Tariful pentru cursul de catarare traditionala curata din primavara 12<; va fi de <22 lei+zi de curs+persoana. *st"el! pentru unul dintre stagiile de initiere sau de catarare trad avansata des"asurate pe parcursul a patru #ile %doua iesiri de wee=$end' cursantii vor plati J11 lei/persoana! iar pentru un stagiu de initiere in "ormula extinsa! care durea#a sase #ile %trei wee=$end$uri'! pretul va "i de H11 lei/persoana. 'a aceste preturi se adauga cheltuielile de transport! pe care participantii la curs le vor suporta integral! impartind intre ei in mod egal costul total al motorinei si al taxelor de drum.

Pentru esalonarea platii! cursantii vor achita cate 011 lei I cota de 0F O din cheltuielile de transport cu oca#ia "iecarei iesiri de wee=$end din cadrul stagiului. Cheltuielile de transport sunt cuprinse cu titlu in"ormativ in in"ormatiile despre "iecare #ona de catarare in care se vor des"asura stagiile %mai jos in aceasta pagina'! dar acestea vor "i actuali#ate in "unctie de valoarea taxelor de drum! de pretul "la pompa" al motorinei din #iua plecarii si de consumul real de carburant. Pretul cursului nu cuprinde cheltuielile cu masa %pe care si$o va asigura "iecare participant' si cu ca#area %care oricum este gratuita pentru ca vom dormi in corturi in apropierea #onelor de catarare'.

Echipamentul necesar
Echipament personal obligatoriu: ham! casca si papuci de catarare %ar "i bine sa ai unii mai como#i! pe care sa$i suporti mai mult timp in picioare'! dispo#itiv de asigurare pentru coarda dubla %Reverso! *TC etc.'! doua carabiniere 45) cu siguranta! un anou de chinga de H1 cm! doua bucle de cordelina de F $ H mm pentru "prusice". (e asemenea! cataratorii trebuie sa aiba imbracaminte si incaltaminte adecvate practicarii activitatilor din timpul stagiilor! provi#ii su"iciente de mancare si de apa %in apropierea #onelor in care se va des"asura cursul nu exista surse de apa potabila'! iar pentru noptile "outdoor" este nevoie de echipament pentru camping %cort! sac de dormit! etc.'. Echipament personal optional: o coarda simpla de H1 $ E1 m pentru "iecare echipa de doi cataratori. (aca ai deja niste protectii mobile! este bine sa le aduci cu tine pentru a te obisnui cu "olosirea lor in timpul cursului! pentru ca modelele di"erite de protectii au caracteristici di"erite si "olosirea lor presupune o etapa de acomodare cu dimensiunile lor si cu modul in care se montea#a. -estul echipamentului necesar va fi asigurat de catre organizator, toate cor#ile necesare! bucle de asigurare pentru trad in numar su"icient! doua $ trei seturi de nuci! un set de hex$uri! doua seturi de "riend$uri! extractoare de nuci! bucle pentru egali#area regruparilor! bucle si carabiniere pentru montarea manselor %de asemenea! pot aduce doua casti si cateva dispo#itive de asigurare pentru cei care nu au! daca acestia ma anunta in timp util'.

3rganizatorul cursului, 'aurentiu Anghel

5a catar de ;2 de ani si am si o experienta indelungata in practicarea catararii traditionale. n multele trasee pe care le$am urcat pana acum impreuna cu nenumarati coechipieri nu am avut niciodata accidente care sa puna in pericol viata unuia dintre membrii echipei! ceea ce arata ca sunt un catarator atent si responsabil. *m o activitate sustinuta de dezvoltare a unor zone de catarare! in care am deschis numeroase trasee de catarare traditionala curata sau de escalada sportiva. *m scris singurul manual de catarare cu protectii mobile din -omania pe care l$am pus in mod gratuit la dispo#itia cataratorilor %materialul cuprins in acest site' si de cativa ani incerc sa promove# acest stil de catarare %desi din cand in cand mai echipe# si trasee de escalada...' n 01?1 am participat din partea )ederatiei -omane de Alpinism si Escalada la doua intalniri internationale de catarare trad! una in Cornwall! 6.<.! organi#ata de ;ritish 5ountaineering Council si una in -alle dell79rco! in talia! organi#ata de Club *lpino *ccademico taliano

$na dintre primele lectii din catararea traditionala este ca parcurgerea unui traseu impune asumarea unor riscuri, iar cataratorul poarta intreaga responsabilitate pentru consecintele deciziilor pe care le ia in privinta acestora. a instructor, rolul meu va fi sa-i invat pe participantii la cursuri cum sa evalueze si sa-si asume aceste riscuri in cunostinta de cauza, sa-i ajut sa devina capabili sa le faca fata si sa le arat cum sa evite greselile inerente inceputului in practicarea catararii traditionale curate !cu protectii mobile".

Aonele de catarare in care se desfasoara stagiile

Stagiile de initiere in catararea trad se vor des"asura incepand din aprilie 01?D %sau chiar mai devreme daca ne va permite vremea' in ;ulgaria! la -rat#a! -eli=o Tarnovo sau la -itosha %langa )o"ia'! iar stagiile pentru avansati le vom tine intr$una dintre aceste #one din ;ulgaria %cel mai probabil la -itosha sau -ratsa' si in cheile :olea! langa ;aile 9lanesti! -3! pe traseele mele de trad din #ona. n toate aceste locuri este posibil accesul auto si sunt conditii "oarte bune pentru campare.

?ratsa este una dintre cele mai "rumoase #one de catarare in care am "ost in ultimii ani. Traseele se a"la pe peretii din calcar din cheile raului 3eva! la cca. 0 =m de oras si multe dintre ele sunt amenajate pentru escalada sportiva. Totusi! unele dintre liniile echipate pot "i parcurse cu protectii mobile! iar cele neechipate repre#inta adevarate "pietre de incercare" pentru cataratorii de trad. (e obicei! in aceasta #ona se#onul de catarare incepe destul de devreme %martie $ aprilie'! asa ca aceasta ar putea "i una dintre locatiile pentru primele cursuri din primavara aceasta. %(e "apt! mai tar#iu incepe sa "ie prea cald si incep sa apara si viperele...' (istanta ;ucuresti $ Pleven $ -ratsa si retur este de cca. E11 =m ceea ce inseamna ca cheltuielile totale de transport %carburant si taxe' vor "i cam de D11 lei %EF lei/persoana'. Parcarea si locurile de campare se a"la in chei! la ba#a unui perete de cinci lungimi de coarda %cel din imagine' si la cateva sute de metri se a"la si un i#vor cu apa potabila. n apropiere se a"la si un hotel cu restaurant! iar eventualele cumparaturi necesare se pot "ace de la supermar=et$urile din -ratsa.

?eli.o Tarnovo se a"la ceva mai aproape de ;ucuresti! la doar 011 =m %cheltuieli totale de transport de cca. 011 lei! adica F1 lei/pers.'. n apropiera orasului se a"la mai multe #one de catarare! dar cea mai "recventata este )veta Troitsa %)"anta Treime' de langa manastirea cu acelasi nume. Pe aceasta "ale#a din calcar se a"la numeroase trasee de escalada! printre care se a"la su"iciente trasee de di"icultate moderata care pot "i urcate cu protectii mobile %de asemenea! anul trecut am deschis acolo doua noi trasee de trad! special pentru des"asurarea stagiilor'! ceea ce justi"ica alegerea #onei pentru unul dintre stagiile de initiere in catararea curata. *ceasta "ale#a o"era conditii "oarte bune la inceputul se#onului de catarare! pentru ca peretii sunt expusi spre sud! se usuca repede dupa ploaie! iar clima locala este ceva mai calda decat in alte #one. 6n alt argument este costul mai mic al transportului si "aptul ca putem pleca sambata dimineata in loc de vineri dupa amia#a ca pentru celelalte #one. Camparea este posibila in poienile de pe marginea drumului care duce spre manastirea de la ba#a "ale#ei! iar eventualele cumparaturi pot "i "acute in oras %unde exista si un restaurant "oarte bun! Tempo! vi#itat "recvent de cataratorii romani'.

5untele ?itosha se a"la langa )o"ia! capitala ;ulgariei si este cel mai vechi parc national din ;alcani. Stancile %ominite %imaginea din dreapta'! constituie o locatie per"ecta pentru o etapa a unui stagiu de catarare trad. Pe acesti pereti din granit inalti de cca. 81 $ ?11 m a"lati in apropiere de )o"ia! cataratorii locali au deschis numeroase trasee scoala cu di"icultati de la gradul J pana pe la Hc! pe care le$au echipat cu spituri! desi in majoritatea lor stanca permite "olosirea protectiilor mobile. Totusi! acest "neajuns" "ace ca traseele respective sa "ie "oarte potrivite pentru invatarea in siguranta a catararii trad %de exemplu prin dublarea asigurarilor mobile cu cele "ixe in catararea in cap de coarda'. (e asemenea! topurile "oarte solide si ancorele de regrupare permit organi#area de ateliere de lucru cu asigurare de sus. #istanta ;ucuresti $ )o"ia $ <ominite si retur este de aprox. 8J1 =m! iar costurile totale ale deplasarii se ridica la DH1 lei %motorina! taxe de drum si trecerea podului de la Russe'! adica 21 lei/pers. n -itosha! corturile se pot monta langa masina! pe marginea drumului! iar de la locul de campare pana la stanci se urca cca 01 min. pe o poteca. 9rgani#area stagiilor in aceasta #ona depinde totusi de topirea #ape#ii! care peste iarna se aduna de obicei in cantitati mari la ba#a "ale#ei.

9 alta locatie care mi se pare potrivita pentru un stagiu de catarare cu protectii mobile este zona cheilor )olea! a"lata in judetul -alcea! la 01 =m %de drum "orestier' de ;aile 9lanesti! in extremitatea nord$estica a Parcului Cational ;uila -anturarita. (rumul dus$intors pana in :olea masoara vreo F11 =m! iar cheltuielile cu transportul se ridica la aprox. 011 lei %F1 lei/pers.'. Prima data am ajuns acolo in iunie 011E si de atunci vi#ite# #ona de cateva ori pe an. n aceste ture am echipat si cateva trasee de escalada! dar cele mai "rumoase trasee pe care le$am deschis in cheile :olea sunt cele de catarare traditionala %deocamdata doar paispre#ece! dar #ona o"era multe alte posibilitati pentru asemenea linii'. *ceste trasee! care au di"icultati cuprinse intre Fc si HbI! se des"asoara pe "isuri continue! pe "et#e cu "isuri scurte si bu#unare care iau protectii mobile variate sau trec prin #one mai "ramantate cu asigurari naturale "oarte solide %clepsidre! t#ancuri etc.'. 3iniile respective ar putea repre#enta terenul de des"asurare al unuia dintre stagiile pentru cataratorii mai avansati! mai ales ca dupa mine nu prea le$a mai urcat nimeni si mi$ar placea sa se bucure si alti cataratori de ele. (etalii despre trasee pot "i citite pe blogul meu despre catarare (in pacate! accesul in #ona depinde de starea drumului "orestier! in chei este destul de "rig! iar peretii raman u#i destul de multa vreme dupa ploaie! deci este greu de plani"icat o data sigura pentru un stagiu in :olea. Totusi! aceasta ramane cea mai buna locatie pentru lunile caniculare de vara! pentru cursantii care sunt capabili sa urce "la vedere" trasee de escalada de gradul Hc $ Ea.

(nscrierea la stagiile de catarare trad

onditii pentru inscriere
Acest curs nu se adreseaza incepatorilor care urmaresc initierea in catarare, ci cataratorilor care au deja ceva experienta in ascensiunea 0cap de coarda0 a traseelor pe stanca si care vor sa-si extinda competentele prin invatarea elementelor stilului de catarare traditionala curata.

#aca vrei sa participi la un stagiu de initiere in catararea traditionala curata trebuie sa indeplinesti urmatoarele conditii:

varsta minima <B ani %varsta de la care nu mai este nevoie de acordul parintilor'! sa stapanesti temeinic elementele de baza ale catararii: tehnicile elementare de catarare! utili#area echipamentului personal! nodurile "olosite in mod obisnuit in catarare! coborarea in rapel etc.

Pe parcursul aplicatiilor practice vei "olosi di"erite noduri %de ex. pentru egali#area ancorelor de regrupare'! iar la exercitiile de retragere din traseu va trebui sa cobori singur in rapel. (aca va trebui sa inveti aceste lucruri in timpul stagiilor! va ramane mai putin timp pentru ceea ce vrem sa "acem acolo! iar asta ii va a"ecta si pe ceilalti cursanti din grupul tau. sa stapanesti tehnicile de asigurare corecta a capului de coarda si a secundului %pe parcursul aplicatiilor practice vei lucra in echipa cu un alt catarator! care va conta pe tine sa$l asiguri asa cum trebuie' nivelul la vedere minimum )9a !9C" in catararea sportiva 0cap de coarda0 pe stanca %nu pe structuri arti"iciale &'. Traseele pe care se vor des"asura aplicatiile practice din timpul cursului vor avea di"icultati moderate %pana la gradul H'! dar cursantii trebuie sa "ie capabili sa le urce cu relativa usurinta! pentru ca pe parcurs sa se poata concentra si asupra montarii protectiilor mobile.

*articipantii de la stagiul de initiere in catararea traditionala curata care vor sa diversifice si sa consolideze cunostintele capatate la acesta pot opta pentru prelungirea stagiului cu inca o iesire de sfarsit de saptamana !formula extinsa" sau pentru inscrierea la un stagiu de catarare trad avansata.

Este indicat ca in prealabil participantii la curs sa citeasca cu atentie materialul cuprins in acest site . n acest "el! lectiile teoretice din timpul stagiilor de catarare traditionala vor putea "i reduse la minimumul necesar! pentru a ne putea concentra cu precadere asupra aplicatiilor practice.

)ormular pentru inscriere

#aca vrei sa participi la cursul de catarare traditionala curata !cu protectii mobile", poti sa ma contactezi pentru informatii suplimentare sau pentru inscriere folosind formularul de email de mai jos. #e asemenea, intre orele D,22 si 12,22 poti sa ma suni la numarul 2719 121.;88 !'aurentiu Anghel" . )i inca ceva: probabil ca o sa ne cataram impreuna! ar "i ridicol sa mi te adrese#i cu "dumneavoastra" sau cu "domnule *nghel". *sadar! te rog sa$mi spui "tu" si 3aurentiu & (aca ma contacte#i pentru inscrierea la un stagiu! te rog sa$mi comunici urmatoarele date personale:

varsta si anii de experienta in catarare! nivelul "la vedere" in escalada sportiva pe stanca %nu la panou &' ai experienta in catararea pe trasee de mai multe lungimi de coardaT ai mai "olosit protectii mobile T % niciodata! rareori! "recvent...'

#atele pe care mi le furnizezi vor fi folosite strict pentru comunicarea legata de cursul de catarare curata si pentru organizarea acestuia in conditii cat mai bune !de ex. impartirea participantilor in grupuri si echipe cat mai echilibrate".

http://www.escalada.verticon.ro/trad/index.htm