Sunteți pe pagina 1din 13

Incontinenta urinara la femei

Generalitati
Sus Incontinenta urinara este definita ca eliminarea accidentala (involuntara) de urina. Ea nu reprezinta o boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei maladii a tractului urinar. Eliminarea accidentala de urina are loc, de obicei, in cadrul activitatilor care cresc presiunea intra-abdominala cum ar fi tusea, stranutul, rasul sau in situatiile in care pacientul nu poate ajunge suficient de repede la toaleta. Incontinenta nu e o boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei afectiuni a tractului urinar inferior si este foarte frecventa, mai ales la adultii varstnici. De obicei, incontinenta urinara nu cauzeaza probleme majore de sanatate, dar poate fi jenanta si poate afecta increderea in sine a pacientelor.

Cuprins articol
1. !. #. %. '. ). *. ,. -. 1.. 11. 1!. 1#. 1%. eneralitati "ipuri de incontinenta urinara $auze &ecanism fiziopatogenetic (actori de risc $onsultul de specialitate E+pectativa vigilenta &edici specialisti recomandati Investigatii "ratament /rofila+ie "ratament ambulatoriu "ratament medicamentos "ratament c0irurgical eneralitati

1'.

1lte tratamente

Tipuri de incontinenta urinara


Sus 2rmatoarele tipuri de incontinenta urinara sunt cel mai frecvent regasite3

-incontinenta urinara de efort3 apare in cadrul diverselor activitati care implica cresterea presiunii in vezica urinara, cum ar fi stranutul, tusea, rasul, ridicarea obiectelor, etc. (acesta e cel mai frecvent tip de incontinenta urinara la femei)

-incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina3 numita si vezica iritabila, se caracterizeaza prin senzatia de mictiune imperioasa (c0iar daca in vezica se afla cantitati mici de urina), astfel incat pacienta nu mai poate ajunge la toaleta la timp4 pe de alta parte, unele paciente pot avea eliminari accidentale de urina fara nici un avertisment, iar la unele paciente simpla ingestie de apa, sunetul, sau imaginea apei curgand, poate cauza eliminari de urina

-incontinenta urinara combinata (mi+ta)3 este caracterizata de o combinatie intre tipurile de incontinenta mentionate, de obicei intre incontinenta urinara de efort si incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina4 aceasta apare cu o frecventa mai mare la femeile varstnice. Incontinenta poate reprezenta o problema tranzitorie, cauzata de afectiuni ale tractului urinar cum ar fi infectiile, diverse medicatii, sau constipatia si se rezolva de obicei spontan, odata cu disparitia cauzei.

1cest articol se ocupa de incontinenta urinara cronica (de lunga durata), in particular de incontinenta urinara de efort, de incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina si de incontinenta urinara combinata.

Cauze
Sus $ele mai frecvente cauze ale incontinentei urinare la femei sunt3

- incontinenta de efort3 aceasta este rezultatul afectiunilor sau conditiilor fiziologice care presupun o presiune crescuta asupra musculaturii pelvine. /rintre ele se numara nasterea pe cale naturala, obezitatea, etc. $and musc0ii pelvini nu-si indeplinesc in mod satisfacator functia de sustinere a vezicii urinare, aceasta se deplaseaza inferior, invecinandu-se cu vaginul si pierzand astfel capacitatea de contractie a musc0ilor, care in mod normal tin uretra inc0isa. Eliminarea accidentala de urina poate apare in corelatie cu e+ercitarea unei presiuni suplimentare asupra vezicii urinare, cum se intampla la stranut, tuse, ras sau alte activitati. Incontinenta de efort poate fi agravata de depletia 0ormonilor se+uali ce apare odata cu menopauza, de fumat sau de obezitate.

- incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina3 acest tip de incontinenta, supranumit si 5vezica iritabila5, este cauzata de contractiile involuntare ale peretilor vezicii urinare, -modificarilor acestea legate fiind de datorate3 varsta

-bolii -accidentului -litiazei vezicale vascular sau

/ar6inson cerebral renale

-tumorilor ce cresc presiunea intravezicala, cum ar fi cancerul pelvin, de col uterin sau carcinomul uterin.

Este frecventa la femei aparitia incontinentei urinare mi+te, combinatie intre incontinenta urinara de efort si incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina. "ipuri mai putin frecvente de incontinenta urinara includ3

-incontinenta urinara prin prea-plin3 aceasta reprezinta eliminarea accidentala de urina atunci cand vezica urinara se umple e+cesiv cu urina (datorita unei obstructii, de e+emplu), dar nu e+ista senzatia subiectiva de necesitate de a mictiona4 acest tip de incontinenta apare foarte rar la femei

-incontinenta totala3 aceasta reprezinta pierderea continua si totala a controlului actului voluntar al mictiunii4 se pot identifica mai multe cauze pentru acest tip de incontinenta, printre care se numara vezica neurogena, eliminarea de urina datorata unei contractii involuntare a peretilor vezicii urinare, traumatisme ale maduvei spinale, scleroza multipla si alte afectiuni care afecteaza functia nervoasa

-incontinenta urinara functionala3 aceasta apare cand o dizabilitate fizica sau psi0ica, cum ar fi artrita sau dementa, fac pacienta incapabila sa ajunga la toaleta in timp util -incontinenta anatomica3 aceasta e reprezentata de eliminarea involuntara de urina corelata cu afectarea structurala a tractului urinar, care afecteaza secundar si flu+ul urinar4 acest tip de incontinenta poate fi congenitala (poate fi prezenta de la nastere).

Mecanism fiziopatogenetic
Sus Incontinenta urinara care are un debut brusc si se rezolva odata cu tratarea cauzei subiacente, este numita incontinenta urinara temporara.De e+emplu, incontinenta datorata infectiei de tract urinar va dispare in momentul in care infectia este vindecata.Incontinenta urinara cronica are de obicei un debut lent, cu agravare progresiva. /e masura ce incontinenta progreseaza, pacientele pot sa3

-evite

sa

iasa

in

public

datorita

sentimentului

de

jena

pe

care

il

resimt

datorita

acestei

afectiuni

-dezvolte afectiuni iritative ale introitusului vaginal sau al zonei ing0inale, datorita contactului prelungit al acestora cu urina sau sa faca infectii urinare recurente cu o frecventa mai mare.

"ratamentul incontinentei urinare cronice rezolva sau controleaza de obicei si aceste probleme.

Factori de risc

Sus 2neori, incontinenta urinara e multifactoriala. De e+emplu, o femeie multipara (care a avut mai multe nasteri), varstnica sau tusitoare cronica (datorita unei bronsite cronice sau fumatului), are un risc mai mare de a dezvolta aceasta afectiune.

1fectiunile sau situatiile fiziologice care cresc riscul de a face incontinenta urinara includ3

-sarcina -0isterectomia -obezitatea -varsta -litiaza -lipsa -anomaliile -obstructia

si in

nasterea antecedentele sau

pe personale

cale

vaginala patologice supraponderabilitatea inaintata vezicala

estrogenului structurale ale (blocajul)

secundara tractului

menopauzei urinar subvezicala

-cistite (infectii ale vezicii urinare) cronice.

7oli sau situatii fiziologice care pot produce cu certitudine incontinenta urinara includ3

-tusea -diabetul -boala -boala -scleroza -cancerul -accidentul

cronica

datorita

fumatului

sau

bronsitei

cronice za0arat /ar6inson 1lz0eimer multipla vezical

vascular

cerebral

-traumatismele maduvei spinarii.

Incontinenta urinara poate fi agravata de3

-medicamente

care

cresc

productia

de

urina,

cum

ar

fi

diureticele,

cat

si

cele

care

rela+eaza

peretii

vezicii

urinare,

cum

ar

fi

bron0odilatatoarele

-bauturile

care

contin

cafeina,

cum

ar

fi

cafeaua,

ceaiul

sau

bauturile

carbogazoase

cafeinate

-fumatul, care poate declansa tusea cronica si incontinenta urinara secundara.

Consultul de specialitate
Sus "rebuie cerut un consult medical de specialitate daca3

-incontinenta urinara apare brusc (incontinenta urinara acuta)3 aceasta e cauzata, de obicei, de afectiuni ale tractului urinar sau de diverse medicatii si poate fi rezolvata cu usurinta -pierderile de urina sunt o problema suficient de mare incat sa interfere cu viata de zi cu zi a pacientei sau sunt in cantitate suficient de mare pentru a face necesara purtarea de materiale absorbante (ca scutecele sau tampoane de vata).

E necesar ca pacienta sa se simta confortabil in discutarea acestei probleme cu terapeutul. Incontinenta urinara nu e un proces fiziologic datorat imbatranirii. &ajoritatea pacientelor cu incontinenta urinara pot fi ajutate sau vindecate.

Expectativa vigilenta
Sus In cazul unei incontinente urinare cu un debut lent, pacientul poate controla problema el insusi. Daca tratamentul la domiciliu nu e suficient sau daca incontinenta interfera cu viata pacientului in orice mod, este necesar ca medicul specialist sa recomande un tratament.

Medici specialisti recomandati


Sus 8ricare din urmatorii medici specialisti enumerati, poate diagnostica si trata incontinenta urinara3

-medicul -medicul -medicul -medicul specialist de geriatrie.

de

familie internist

specialist

urolog

E posibil ca medicul de familie sa recomande pacientei un consult de specialitate, solicitat de obicei unui medic urolog (specialist in afectiunile tractului urinar) sau unui medic

geriatru (specialist in tratamentul persoanelor varstnice).In cazul in care e nevoie de cura c0irurgicala, este importanta gasirea unui c0irurg, care stapaneste mai multe te0nici c0irurgicale de tratament pentru incontinenta.

Investigatii
Sus /rimii pasi pe care medicul specialist ii va face, vor viza aflarea cauzei incontinentei urinare, constand in e+aminarea obiectiva si anamneza cu antecedentele personale si 0eredocolaterale ale pacientei. Specialistul va efectua un e+amen obiectiv al zonei pelvine, urmat de prelevarea unui sumar de urina si a unei uroculturi, pentru a investiga e+istenta unei posibile infectii de tract urinar.

&edicul specialist va c0estiona pacienta in legatura cu simptomele si obiceiurile acesteia. De e+emplu, cat de des urineaza aceasta in !% de ore, momente asociate cu eliminari accidentale de urina, cantitatea si tipurile de fluide ingerate de obicei si daca pacienta mai are si alte simptome concomitente incontinentei urinare. 9aspunsurile pacientei pot da informatii valoroase in depistarea cauzei incontinentei urinare.In plus, specialistul poate solicita pacientei pastrarea unui jurnal, in care sa noteze cantitatea si tipurile de lic0ide ingerate, cat de des urineaza in !% de ore, momente asociate cu eliminari accidentale de urina.

&odelul

eliminarii

accidentale

de

urina

poate

avea

valoare

diagnostica

in

identificarea

tipului

de

incontinenta.

&edicul poate solicita pacientei sa tuseasca in timp ce aceasta este in ortostatism (in picioare) pentru a verifica prezenta incontinentei urinare de efort.2n diagnostic corect e deosebit de important, deoarece un tratament conceput pentru un diagnostic eronat, e sortit esecului si poate c0iar agrava incontinenta urinara. 1lte investigatii cu scop diagnostic includ3

Testul de continenta urinara la efort si testul Bonney. In timpul acestui test, specialistul va introduce o cantitate de fluid in interiorul vezicii urinare si apoi va solicita pacientei sa tuseasca, verificand daca e+ista scurgeri accidentale de urina cauzate de actul tusei. "estul 7onne: este similar, cu singura deosebire ca aici colul vezical este ridicat usor cu un deget sau dispozitiv introdus in vagin, iar pacienta este rugata sa tuseasca.

"estul tamponului de vata. 1cest test e util pentru pacientele la care eliminarea accidentala de urina nu a putut fi evidentiata la cabinetul medical. /rin acest test se poate determina severitatea si frecventa incontinentei urinare.

Teste urodinamice. 1ceste tipuri de teste asigura o investigatie mai avansata a functiei vezicale. /ot fi efectuate daca testele mentionate mai sus nu au dat rezultate concludente asupra cauzei incontinentei urinare sau daca specialistul suspecteaza o incontinenta urinara mi+ta multifactoriala. "estele in sine au o mare variabilitate. 1cestea pot include masuratori ale reziduului vezical postmictional, ecografii sau radiografii in dinamica, pentru a e+amina sc0imbarile in pozitia vezicii urinare si ale uretrei in timpul mictiunii, tusei sau activitatilor ce cresc presiunea abdominala.

Testele urodinamice pot include cistometria (cistometrografia), care reprezinta o serie de teste destinate masurarii presiunii intravezicale la diferite grade de umplere. $istometria e utila in diagnosticul incontinentei datorate necesitatii imperioase de a urina. "estele de cistometrie includ3

-presiunea

punctului

de

scurgere,

care

masoara

eficienta

contractiei

sfincterului

urinar

-presiunea ma+ima de inc0idere a uretrei, care masoara presiunea la care uretra e inc0isa in mod natural. "estele urodinamice sunt scumpe si sunt efectuate, de obicei, ca investigatie preoperatorie sau daca pacienta nu raspunde la nici un tratament.In cazul in care cauza incontinentei urinare nu e elucidata, prin nici una din metodele descrise mai sus, alte investigatii mai complete sunt necesare. "estele descrise mai jos nu sunt efectuate de rutina pentru diagnosticul incontinentei urinare.

$istoscopia foloseste un cistoscop (un tub subtire prevazut cu o camera video) care permite vizualizarea directa a vezicii urinare si a uretrei, in scopul detectarii unor eventuale anomalii structurale.$isto-uretrograma mictionala este o investigatie radiologica ce foloseste o substanta de contrast iodata, ce pune in evidenta pe o radiografie forma tractului urinar inferior (vezica urinara si uretra). 1ceasta investigatie arata eventualele anomalii structurale ale tractului urinar, care ar putea contribui la aparitia incontinentei urinare.

Tratament - Generalitati
Sus E+ista mai multe conduite terapeutice care se pot adopta in cazul incontinentei urinare. 2n tratament ideal trebuie sa respecte un diagnostic corect al tipului incontinentei si preferintele pacientelor.E necesar ca pacientele sa nu se simta jenate de afectiunea lor sau sa suporte inconvenientele inerente acesteia, deoarece, de cele mai multe ori, incontinenta poate fi tratata sau macar ameliorata."e0nicile comportamentale, e+ercitiul fizic, sc0imbarile in modul de viata si tratamentul medical conservator, sunt incercate de prima intentie. "otusi, succesul lor depinde de complianta pacientei la terapie (respectarea stricta a indicatiilor medicului curant) si de severitatea incontinentei.

;oile te0nici c0irurgicale microinvazive au cea mai mare rata de succes pentru incontinenta de efort. 1lt avantaj e faptul ca necesita o perioada de recuperare postoperatorie foarte scurta.&edicatia poate ameliora simptomatologia incontinentei urinare datorate necesitatii imperioase de a urina. "otusi, poate avea ca efecte secundare senzatia de uscaciune a gurii si altele. Exercitiul fizic si schim arile in modul de viata E+ercitiile de tonifiere a musculaturii pelvine (<egel) pot ajuta '. pana la *'= din femei sa scada recurenta episoadelor de incontinenta urinara de efort. 1ceste e+ercitii, care intaresc musculatura pelvina implicata in urinare, sunt utile mai ales pentru incontinenta de efort, dar pot fi de ajutor si pentru incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina. E+ecutarea corecta si consecventa a acestor e+ercitii este c0eia succesului acestei metode.

E+ercitiile <egel pot fi combinate cu biofeedbac6-ul, o te0nica ce poate ajuta pacientele sa evalueze constient contractiile musculaturii pelvine vizate. 1ceasta poate fi facuta prin introducerea unui deget in vagin in timp ce e+ecuta e+ercitiile, astfel incat pacientele sa e+ploreze direct contractiile musculaturii pelvine. De asemenea, pentru a preveni eliminarea

accidentala de urina in cazul unui stranut sau al unui acces de tuse, pacientele ar trebui sa-si contracte musculatura pelvina conform unui e+ercitiu <egel si sa-si incruciseze picioarele. /ierderea in greutate este, de obicei, utila in tratamentul incontinentei urinare de efort. 2neori, sc0imbarile in modul de viata pot fi utile in tratamentul incontinentei urinare datorate necesitatii imperioase de urina. /acientele ar trebui sa identifice orice aliment cu efect iritativ asupra vezicii urinare - inclusiv citricele, ciocolata, rosiile, otetul, produsele lactate, aspartamul si mancarurile foarte condimentate si sa reduca consumul acestora. De asemenea, reducerea sau evitarea consumului de alcool sau de cafeina este util. "e0nicile comportamentale E+ista trei tipuri de te0nici comportamentale care pot fi folosite pentru tratamentul incontinentei urinare3 -antrenarea -urinarea -urinarea la comanda. vezicii urinare temporizata

1ntrenarea vezicii urinare (numita si reantrenarea vezicii urinare) este folosita pentru tratamentul incontinentei urinare datorate necesitatii imperioase de urina. /rin intermediul acestei metode, se creste capacitatea de umplere a vezicii urinare, crescand astfel timpul scurs intre urinari. Se bazeaza pe incercarea de a amana mersul la toaleta, atunci cand pacienta resimte necesitatea imperioasa de a mictiona. /acienta poate incepe prin a amana mictiunea pentru 1. minute de fiecare data cand simte nevoia de a urina, cu cresterea progresiva a intervalului de la 1. la !. de minute. Scopul este atingerea unui interval de pauza intre mictiuni cuprins intre ! si % ore.

2rinarea temporizata poate fi recomandata de medicul specialist daca pacienta urineaza rar. 1ceasta trebuie sa incerce sa urineze la fiecare !-% ore in timpul zilei, c0iar daca pacienta nu simte nevoia de a mictiona. 1ceasta metoda poate fi eficienta atat pentru incontinenta de efort cat si pentru incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina.2rinarea la comanda necesita asistenta unui ingrijitor care sa ajute pacienta incontinenta sa urineze. 1ceasta te0nica se aplica mai ales incontinentei urinare functionale. Medicatia Daca terapia comportamentala si e+ercitiile fizice nu au succesul scontat, terapeutul le poate combina cu terapia medicamentoasa3

-medicatia anticolinergica cum ar fi 8+ibutin, "olterodine si Diciclomine rela+eaza vezica urinara si cresc capacitatea vezicala4 sunt eficiente de cele mai multe ori in tratamentul incontinentei urinare datorate necesitatii imperioase de a urina. "otusi, au efecte secundare nedorite, cum ar fi uscaciunea mucoasei bucale, constipatie, vedere incetosata si incapacitatea de a urina, putand duce la aparitia globului vezical. ;oile medicamente, inclusiv cele cu eliberare fractionata a substantei active si plasturii cutanati, au mai putine efecte secundare.

-Imipiramina, un medicament antidepresiv, poate fi folosita pentru tratamentul incontinentei de efort si al incontinentei urinare datorate necesitatii imperioase de a urina, deoarece produce rela+area musculaturii peretelui vezical concomitent cu contractia musculaturii sfincterului urinar4 poate fi folosita in combinatie cu medicatia anticolinergica. !ispozitive medicale

Diafragma este un dispozitiv din cauciuc, care se introduce in vagin pana la atingerea cervi+ului uterin. Diafragma aplica o presiune asupra peretelui vaginal, sustinand astfel si uretra. Se foloseste in incontinenta de efort, deoarece datorita presiunii pe care o aplica asupra uretrei prin intermediul peretelui vaginal, diafragma tine uretra inc0isa, crescand continenta vezicala. 2nele paciente folosesc diafragma doar in timpul activitatilor care pot cauza eliminari accidentale de urina, cum ar fi joggingul. "otusi, multe tipuri de diafragma pot fi folosite permanent. In cazul purtarii unei diafragme, pacienta trebuie sa monitorizeze aparitia infectiilor vaginale sau de tract urinar si sa faca controale regulate la medicul ginecolog. "ptiuni chirurgicale Incontinenta de efort care nu raspunde la tratamentul medical conservator este, de obicei, tratata c0irurgical (nu este tratamentul de prima intentie pentru acest tip de incontinenta).In cazul incontinentei urinare mi+te, o evaluare clinica completa si investigatii comple+e, pot fi efectuate inainte de a lua decizia de interventie c0irurgicala. E necesar ca pacienta sa discute cu terapeutul, care dintre simptomele incontinentei urinare se doresc a fi abordate. $elelalte simptome pot ramane si dupa interventia c0irurgicala. In cazul incontinentei urinare mi+te, operatia c0irurgicala poate trata incontinenta de efort, dar poate sa nu imbunatateasca simptomatologia incontinentei urinare datorate necesitatii imperioase de a urina. Interventia c0irurgicala cea mai folosita este ">" (bandeleta transvaginala). In cadrul acestei interventii, inferior de uretra se pozitioneaza o mesa de material, care o sustine pe aceasta ca intr-un 0amac, asigurandu-i o pozitie normala. $0irurgul introduce aceasta mesa prin mici incizii intravaginale si in zona pubiana. Interventiile de tip ">" dureaza apro+imativ #. de minute si sunt efectuate, de obicei, sub anestezie locala. 1cest tip de interventie poate fi folosit si pentru corectarea incontinentei recurente in urma altui tip de interventie pentru tratamentul incontinentei.

&etode mai invazive includ3 suspensia retropubica si interventia tip sling uretral. 1cestea sunt folosite pentru cura incontinentei de efort, prin sustinerea in pozitia anatomica corecta a organelor pelvine. 1mbele necesita anestezie generala si spitalizare.Interventiile c0irurgicale nu sunt considerate utile in tratamentul incontinentei urinare datorate necesitatii imperioase de a urina. $ura acesteia se rezuma la terapiile comportamentale care incurajeaza modificarile obiceiurilor urinare (antrenarea vezicii) si la terapia medicamentoasa.

/entru pacientele care sufera de incontinenta de efort, care nu pot suporta o interventie c0irurgicala, se poate efectua procedura mai simpla numita injectarea (5ingrosarea5) peretilor uretrei. In cadrul acesteia, medicul urolog injecteaza colagen sau alte materiale in jurul uretrei, pentru a consolida pozitia acesteia la iesirea din vezica urinara. 1ceasta interventie elimina simptomatologia incontinentei urinare de efort pentru apro+imativ 1 an, desi e posibil ca pe parcursul acestuia sa fie necesare !-# reinterventii (injectii)."ratamentul variaza pentru tipurile mai putin frecvente de incontinenta, cum ar fi incontinenta prin prea-plin, incontinenta refle+a, incontinenta functionala si incontinenta anatomica. !e retinut# &etodele comportamentale, e+ercitiile fizice si medicatia, sunt incercate ca tratament de prima intentie, inaintea abordarii celor invazive, pentru a confirma cauza incontinentei. Daca incontinenta se amelioreaza, diagnosticul este confirmat. Daca nu se obtine ameliorarea, medicul specialist va putea incerca alt tratament sau efectuarea altor investigatii suplimentare.Incontinenta poate fi multifactoriala, cum este cazul incontinentei mi+te. In acest caz, cauza principala e tratata initial, urmata de tratamentul cauzei secundare, daca este necesar.

$rofilaxie

Sus Se poate reduce riscul de a face incontinenta urinara, prin urmatoarele masuri generale3 -limitarea -pastrarea -renuntarea -evitarea constipatiei printr-un regim consumului unei de greutati la alimentar sanatos, bogat in cafeina corporale si alcool normale fumat fibre

-efectuarea regulata a e+ercitiilor <egel pentru tonifierea musculaturii pelvine, care controleaza flu+ul urinar.

Tratament am ulatoriu
Sus In multe cazuri, sc0imbarile in stilul de viata, intre care se numara si sc0imbarile in dieta si in obiceiurile urinare, pot fi suficiente pentru controlul incontinentei urinare.

Intre acestea sunt de mentionat3

-reducerea -reducerea -renuntarea

sau

eliminarea consumului

din

dieta de

bauturilor

carbogazoase la

si

cafeina

care ma+im

continuta un

in

ceai, pa0ar

cafea

si pe

alte

bauturi zi fumat

alcool

la

-daca constipatia reprezinta o problema, trebuie crescuta cantitatea de fibre alimentare din dieta4 aceasta se poate face cu usurinta, prin adaugarea unei linguri de tarate de grau la alimentele consumate de obicei4 daca constipatia persista, e necesar consultul unui medic

-daca pacientul e supraponderal, e util ca acesta sa scada in greutate4 este de retinut faptul ca un program eficient de slabit se bazeaza pe combinarea unei diete cu e+ercitiul fizic -efectuarea 2rmatoarele -stabilirea unui regulata sc0imbari program a in de e+ercitiilor obiceiurile urinare la <egel pentru urinare fiecare pot #-% ore, tonifierea ajuta fie musculaturii la ca pelvine, care controleaza flu+ul urinar. urinare3 sau nu

reducerea pacienta simte

simptomatologiei nevoia de a

incontinentei mictiona

-practicarea te0nicii de 5dubla golire5, ceea ce se traduce prin urinarea cat mai mult posibil intr-o repriza, rela+area pentru cateva momente si incercarea de a urina din nou -daca pacienta nu poate ajunge la baie in timp util, aceasta ar trebui sa ia in considerare crearea unui drum cat mai scurt si mai lipsit de obstacole pana la toaleta, si purtarea unor 0aine care se pot scoate cat mai usor (cum ar fi cele prevazute cu elastic sau inc0izatori de tip velcro si nu cu fermoare) sau pastrarea unui recipient pentru urina cat mai aproape de pat sau scaun.

"rebuie ca pacientul sa discute cu medicul folosirea unor medicamente (inclusiv a medicamentelor ce se elibereaza fara prescriptie medicala) care pot agrava incontinenta urinara. Intre acestea se numara anumite antidepresive, sedative si c0iar unele anti-alergice sau medicamente impotriva guturaiului./acienta e sfatuita sa poarte un tampon din material

absorbant in timpul efectuarii unor activitati cum ar fi joggingul sau dansul, pentru a e+ercita o mica presiune asupra uretrei si sa scada sau sa opreasca temporar eliminarile accidentale de urina.

"rebuie sa se evite consumul in e+ces sau prea mic de lic0ide. $onsumul prea mare de lic0ide poate creste nevoia de a urina si sa agraveze incontinenta, pe cand un consum prea mic poate duce la des0idratare. 1pro+imativ ! litri de lic0ide sunt necesari pentru a pastra sanatatea rinic0ilor si a vezicii urinare.

Dieta trebuie sa fie bogata in fibre, continute in fructe, vegetale, cereale integrale si fasole.

Tratament medicamentos
Sus Incontinenta urinara poate fi tratata medicamentos. "otusi, in multe cazuri, tratamentele prin metodele comportamentale (pentru incontinenta urinara datorate necesitatii imperioase de a urina) si e+ercitiile <egel (pentru incontinenta de efort) sunt incercate inaintea administrarii medicatiei.$0iar atunci cand terapia medicamentoasa e eficienta, aceasta se amana datorita posibilelor efecte secundare sau a interactiunilor cu alte medicamente. !e retinut# &edicatia e deseori utilizata in combinatie cu metodele comportamentale.(olosirea terapiei de substitutie 0ormonala la femeile cu menopauza, pentru tratamentul incontinentei urinare de efort nu este recomandata. &ai multe studii recente asupra utilizarii estrogenului pentru tratamentul incontinentei, au aratat ca acesta nu are nici un efect terapeutic. "otusi, terapia topica (aplicarea unei mici cantitati de crema cu estrogen) in interiorul vaginului, poate fi de ajutor pentru unele paciente cu incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina.Studii recente asupra Dulo+etinei, un nou antidepresiv, au aratat rezultate promitatoare in tratamentul incontinentei de efort. Se asteapta aprobarea si eliberarea pe piata a acestui medicament.

Tratament chirurgical
Sus E+ista mai multe tipuri de interventii c0irurgicale ce se pot efectua pentru corectarea incontinentei urinare de efort, care apare atunci cand musc0ii pelvini slabiti, permit caderea colului vezical si al uretrei. 1ceste tipuri de interventii au ca scop ridicarea uretrei si?sau vezicii urinare si readucerea lor la pozitia normala. $and acest deziderat e indeplinit, rasul, tusea si stranutul nu mai cauzeaza eliminarea urinei din vezica urinara.Interventiile c0irurgicale nu sunt recomandate pentru incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina. Decizia de a interveni c0irurgical trebuie intotdeauna bazata pe un diagnostic corect, evaluarea tuturor posibilitatilor de tratament si asteptarile realiste in ceea ce priveste succesul interventiei. "ptiuni de interventii chirurgicale ">" (bandeleta transvaginala). ">" devine din ce in ce mai frecvent utilizata la femeile cu incontinenta urinara de efort. In cadrul acestei interventii, o bandeleta ca o mesa, este pozitionata inferior de uretra, similar unui lat sau unui 0amac, pentru a o sustine si a o readuce la pozitia normala. $0irurgul introduce aceasta mesa prin mici incizii intravaginale si

in zona pubiana. Interventiile de tip ">" dureaza apro+imativ #. de minute si sunt efectuate de obicei sub anestezie locala. 1cest tip de interventie poate fi folosit si pentru corectarea incontinentei recurente in urma altui tip de interventie pentru tratamentul incontinentei.

%uspensia retropu ica. &etoda &ars0all-&arc0etti-<rantz (&&<) si metoda 7urc0 de suspensie vaginala (colpo-suspensie) sunt cele mai frecvent utilizate tipuri de suspensie retropubiana. 1ceste interventii asigura ridicarea uretrei si a colului vezicii urinare, prin fi+area lor de osul pubian sau de ligamente rezistente, prin intermediul unor tesuturi de sustinere. 1cest tip de interventie necesita spitalizare.

%lingul uretral& $0irurgul construieste un 5lat5 din musc0i, ligamente, tendoane sau din material sintetic, care ridica uretra intr-o pozitie normala. Deoarece implica o operatie c0irurgicala abdominala, aceasta interventie necesita spitalizare. !e retinut# (actorii care pot influenta negativ eficienta unui tratament c0irurgical includ3 obezitatea, nivelele scazute de 0ormoni estrogeni, tusea cronica (de lunga durata), radioterapia, varsta inaintata, nutritia proasta si efortul fizic intens.

&ajoritatea esecurilor interventiilor c0irurgicale se datoreaza unui diagnostic incorect. 1lte motive de esec includ interventiile c0irurgicale incorect efectuate, tulburarile de vindecare si cicatrizare, alte cauze aditionale de incontinenta care nu au fost evidentiate preoperator.

'lte tratamente
Sus &etodele comportamentale (prin modificarea stilului de viata) si efectuarea de e+ercitii fizice ce intaresc musculatura pelvina, sunt utilizate de prima intentie, pentru ca pot fi efectuate acasa, nu au efecte secundare notabile si nu limiteaza optiunile de tratament pentru viitor.

&etodele comportamentale, care includ antrenarea vezicii urinare si golirea temporizata, sunt folosite pentru tratarea incontinentei urinare de efort si incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina.

E+ercitiile pentru intarirea musculaturii pelvine (<egel). Sunt folosite pentru tratarea incontinentei urinare de efort si incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina.

Stimularea electrica, care foloseste pentru stimularea musc0ilor pelvini implicati in urinare, un curent electric de intensitate slaba. Desi insuficient studiata, aceasta metoda pare sa fie mai eficienta pentru incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina, decat pentru incontinenta urinara de efort.

Dispozitive mecanice. 1cestea includ diafragma (un dispozitiv de cauciuc care se introduce in vaginul superior, pentru a ridica vezica si pentru a controla incontinenta de efort) si

cateterul (un tub subtire si fle+ibil, care este introdus in vezica urinara prin uretra, pentru a drena urina si a controla incontinenta urinara prin prea-plin). /rodusele absorbante, care includ scutecele pentru adulti, lenjeria captusita cu plastic, tampoane de vata sau absorbante e+terne care se ataseaza la lenjeria intima.

Injectarea (5ingrosarea5) periuretrala. 1ceasta implica injectarea de colagen sau de alte materiale in jurul uretrei, in regiunea sa subvezicala, pentru a mari gradul de continenta urinara. 1ceasta interventie elimina simptomatologia pentru o perioada de apro+imativ un an, desi e posibil sa fie necesare !-# injectii. !e retinut# Inainte de a incerca alte terapii pentru incontinenta urinara, este bine ca pacienta sa intrebe medicul curant urmatoarele3

- Sunt capabile metodele comportamentale folosite ca monoterapie, sa redea continenta urinara@ $azurile usoare si moderate pot fi vindecate sau ameliorate simtitor prin aceste metode.

-$at timp trebuie incercate aceste terapii, inaintea reconsiderarii terapeutice si orientarea catre metodele medicamentoase sau c0irurgicale@ /entru ca e+ercitiile <egel nu limiteaza optiunile de tratament pentru viitor, putand c0iar sa creasca rata de succes a altor tratamente, este bine sa se stabileasca de la inceput, o perioada de terapie prin aceasta metoda, dupa care sa se faca o reevaluare clinico-terapeutica.

-Este recomandabil ca metodele comportamentale si e+ercitiile fizice sa fie folosite in combinatie cu terapia medicamentoasa@ Este posibil ca metodele non-medicamentoase sa scurteze durata curei medicamentoase sau sa scada cantitatea de medicamente necesare controlului simptomatologiei, fiind niste ajuvante benefice. ... urmatorul 1rticol AA